Acolo unde fasese ordine, a rantas doar haos, fn locul stiintei si tehnolo- gici s-a instaurat magia, O parte din ea este bund, cum ar fi vrajitoria pe care Lana Bingham o practica in mansarda pe care o imparte cu jubitul ei, Max, Alta e inimaginabil de rea si pandeste dupa colt, in tunelurile fetide de sub fluviu sau tn cei pe care fi cunosti gi fi iubegti. Pemaisura ce se rispandeste vestea ca nici cei imuni, nici cei supradotati nu sunt in siguranta in fata autoritatilor care patruleaza strazile distruse, ayandu-se doar unul pe altul, Lana si Max ‘incearci sa scape din New York. In acelasi timp, alti calatori se indreapta spre vest, spre o noua fron- tiera: Chuck, un geniu al tehnicii care incearca sa-si croiasca: drum printr-o lume disparuta; Arlys, o jurnalista care si-a pierdut audienta, dar foloseste pixul si hartia pentru a inregistra adevarul; Pred, tandra ci colega, posesoarea unor abilitati speciale si plina de un optimism care pare nelalocul lui in acest peisaj sumbru; Rachel gi Jonah, un medic inge- nios $i un paramedic care lupta cu disperarea, hotirati sa tind in viata o mama tanara si pe cei trei bebelusi ai ei. Intr-o lume de supravietuitori in care fiecare strain Intalnit ar putea fi ori un salbatic, ori un salvator, nici unul dintre ei nu stie exact incotro se indreapta sau cu ce scop. Dar ii agteapta un tel care qe va modela vietile tuturor celor care raman. Sfargitul e aici. Urmeaza un now inceput... ~, = »Electrizant si inovaton. Un roman cu ritm rapid, fsccnant SA # provocator care, fra indoiali, ii va castiya Ini Roberts @ mai mwl\guy Kirkus Reviews Ne »Un roman pe masurs unor carti clasice care au ca subiec sfargital lumii, curs ar fi Apoowlipsa toi Stephen King.” New York Times Book Review .Personaje fascinate si.o distapre bie construita se combina co © intriga captivanta, care va atrage un grup cu totul nou de cititori.” Library Journal . SON 97 BHD6-33-41 . i i 7 786063 1-38 13) 3Capitolul 1 Dumfries, Scotia Cand Ross MacLeod apasase pe tragaci si doborase fazanul, n-avea de unde sa stie ci se sinucisese. Si omorase si alte miliarde ca el. Intr-o zi rece si umeda, ultima zia ceea ce avea s4 fie ultimul an din viata lui, vana cu fratele gi cu varul lui, strabatand campul sfara- micios si inghetat sub cerul iernatic de un albastru spalacit. Se simtea snatos si in forma, un barbat de saizeci gi patru de ani care mergea la sala de trei ori pe saptimana gi avea o pasiune pentru golf (reflectata intr-un handicap noua). Intemeiase impretuna cu fratele lui geaméan, Rob, si continua si conduc o firma de marketing de succes, cu sedii la New York gi Lon- dra. Sotia lui din ultimii treizeci si now de ani se afla, alaturi de sotia lui Rob si cea a varului Hugh, in véchea si fermecitoarea casa de la ferma, Cu focurile incinse in vatra de piatra, cu ceainicul tot timpul fier- band, femeile gateau, coceau si se agitau pentru apropiata petrecere de Revelion. Bi hoindreau fericiti pe campuri, tarsindu-si cizmele de cauciuc. Ferma MacLeod, mostenita din tata-n fiu de peste doud sute de ani, se intindea pe mai bine de optzeci de hectare. Hugh o iubea10 Nora Roberts aproape la fel de mult cum isi iubea sotia, copiti si nepotii. Dé pe campul pe care-l traversau se vedeau spre rasarit culmile dealurilor si nu prea departe spre vest se invalbura Marea Irlandei. Pratii si familiile lor calatoreau adesea, dar aceasta excursie anu- ala la ferma raminea pentru toi punctul culminant. Cand erau mici, vara, petreceau o luna acolo, dlergand pe campuri cu Hugh gi cu fratele acestuia, Duncan - mort acum, in urma carierei militare pe care si-o alesese. Ross gi Rob, baieti de orag, erau incintati si ajute la ferma, indeplinind sarcinile care le erau repartizate de unchiul lor Jamie 3i de matusa Bess. Invataser 54 pesculasca, sé vineze, sa dea mancare Ja gaini $i sa adune ouiale. Cutreierau padurile si camputile, pe jos si calare. De multe ori, in nuptile intunecate, se strecurau afara ca 9a stra- bata campul pe care mergeau acum, sa tina intalniri secrete si sa in- cerce sa cheme duhurile in interiorul micului cere de piatra pe care localnicii il numeau sgiath de sofas, scutul de lumina. Nu reusisera niciodata, asa cum nu incercaser’ nici sd urmareasca spiritele sau zanele care hdladuiau prin paduri, dupa cum stiau din povesti. Desi intr-o aventura de la miezul noptii, cand pana gi aerul isi finea risuflarea, Ross jura ca simtise o prezenta intunecata, ti auzise freamatul aripilor, chiar ii mirosise respiratia fetida, Simtise - cum avea sa continue s4 sustind — c4 respiratia aceea trecuse prin el. Cuprins de o panica adolescentina., se poticnise in graba lui dea fugi din cerc si isi zgiriase podul palmei deo piatra. O singura picatura de sange cazuse pe pamant. Acum, la varsta adulta, inca radeau si s¢ tachinau in legatura cu acea noapte de demult, bucurosi s rememoreze trairile copilariei. De cand crescusera isi facusera obiceiul de a-si aduce sotiile, apoi si copiii la ferma, intr-un pelerinaj anual care incepea a doua zi de CrAciun si se incheia pe 2 ianuarie. _ Fiii lor si sotiile acestora abia plecasera in acea dimineata la Lon- dra, unde urmau sa se intalneasca cu prietenii de Anul Now gi sa mai petreaca vreo cateva zile. Doar Katie, fiica lui Ross, care era insatci- nata in gapte luni cu gemeni, ramasese la New York. Eclipsa lL Planifica pentru parintii ei o cina de bun-venit cate n-avea sa aiba loc niciod ata, fo ultima zi a anulul, Ross MacLead sesimtea la fel dein forma si de vesel ca pustiul de odinioara, Se mira de fiorul care-i strabatu sita spinarii cand zari clorile care dadeau roat cercului de piatra, Dar, chiar in momentul in care si-] alunga, un fazan se ridicd in yazduh, 0 zvacnire de culoare pe cerul palid. Ridica puyca de yanatoare pe care unchiut sau i-o darwise la cea de-a saisprezecea sa aniversare, urmand zborul pasarii. Se poate si fi simtit o asturime in podul palmei pe care-l zgariase eu mai bine de cincizeci de ani in urma, $i totusi... Apasa pe tragaci. Cand impuscatura exploda in aer; corile jipara, dar nu se im- prastiara, Th schimb, una se desprinse ca si cam ar fi yrut sf insface prada. Unul dintre barbati rase cand pasarea neagra tani gi se ciocni cu fazanul in cadere, Pasdrea moartd se pravali in mijlociil cercului de piatra. Sangele ei stropi pamantul inghetat. Rob il stranse de umar si cei tei barbati zimbira in timp ce unul dintre labradorii yeseli ai lui Hugh alerga sa recupereze pasarea. — Ai vazut cioara aia nebund? Ross scutura din cap $i rase din now. -N-are sa manance fazan la cina. —Noi, in schimb, da, zise Hugh. Avem cate trei de caciula, indea- juns pentru un festin. Barbatii stransera pasarile. iar Rob scoase seifie stick-ul din buzu- nat. ~Intotdeauna pregatit, Aga c4 facurd poze - trei barbati cu obrajii rogii de frig, toti cu ochii de un albastra MacLeod stralucitor — inainte de a face plicuta plimbare inapoi la fertna. in spatele lor, sangele pis4rii, ca incalzit la flactira, se imbiba i in pimantul inghetat subtiind scutul, facdndu-t sa crape.Iz Nora Roberts Margaluiau triumfitor pe l4ng& campurile cu orz de iarna care se agita in vantul bland gi pe langa oile care pasteau pe un deal. Una dintre vacile pe caré Hugh o tinea pentru ingragare gi sacrificare mugi lenes. In timp cé mergeau, Ross, multumit, sé gandea ca era binecuvan- fat sa incheie un an gi sa inceapa altul la ferma, cu cei dragi. Fumuil pufaia pe cogurile casei robuste de piatra. Cand se apropiara, cainii - care igi incheiasera ziua de munca — alergara inainte sa sé lupte si sa se joace, Barbatii, stiind ce aveau de facut, se indreptara catre un mic sopron. Millie a lui Hugh, sofie si flied de fermier, nui curdta niciodata va- natul, Prin urmare, cei trei se agezara pe banctita construita de Hugh in acest scop ca sa faca ei ingigi treaba, Vorbeau lenes - despre vandtoare, despre masa care urma -, iar Ross ud o foarfecd ascutita ca sa taie aripile unui fazan. 1 ewrata eum ‘il invatase unchiul lui, tind aproape de corp. Eraw bucati care aveau sa fie folosite la supa, iar acelea ajungeau intr-o punga de plastic groasa, la bucatarie. Alte bucati, in alta punga, Ja gunoi. Dintr-odata, Rob ridica un cap faiat $i incep usa sé maimutdreasca. Desi n-ar f& vrut, Ross rase privindu-l, moment in care se taie la deget intr-un os rupt. Bombani: ,,Rahat!* si apasa cu aratatorul ca sa opreasca sangele. -$tit ca trebuie s4 ai grifi la asta, zise Hugh cu un tatait. —Da, da. Blegul de colo e de vina! In timp ce jupuia pielea, sangele pasarii se amesteca cu al lui. Odata treaba terminatd, spdlard pasdrile curatate in apa rece, pompata din fantand, apoi le dusera in casa prin bucatarie. Femeile erau adunate in bucataria mare a fermei, cu aeru! plin de arome de aluat copt gi cildurd de la focal mocnit din vatra. Tabloul acela perfect il impresiona pe Ross in asa masura, ca simti un junghi ininima, Puse pasdrile pe masa lata de bucatarie ¢i isi apucd sotia intr-o imbratigare care o facu sa rada, —Intoarcerea vanatorilar, Angie ti dadu un pupic rapid, Eclipsa BB Millie a lui Hugh, cu smocul ei de par rogu strans in varfal capalui, 4 uit’ aprobator la grimada de pasari. = Avem destul pentru sarbatoarea noastra, ba chiar si pentru pe- trecere. Ce ziceti sa facem niste pateuri cu fazan gi nuci? Tie iti pli- eeau, din cdte-mi amintesc, Robbie. El zAmbi si se batu pe pantecul care-i atarma peste curea. ~Poate ca ar fi cazul si ma duc si sa mai impuse vreo cativa, ca sa fle destul pentru toata lumea. Sotia lui Rob, Jayne, ti infipse un deget in burta. - Daca tot ai de gand si te ingrasi ca porcul, 0. s4 te punem la munca, = Da, Da, zise Millie. Hugh, tu si baietii trageti masa lunga in sa- lonul mare pentru petrecere si puneti fata de masa de dantela de la mama, Vreau si lumanarile bune pe ea, $i scoateti si scaunele de re- verva din debara si aranjatite, - Orjunde le-am aseza noi, tuo sii le muti. ~ Atunei ati face bine sa-i dati bataie. Millie se uit& la pasiri gi igi frecd méinile, + Aga, doamnelor, sa lasim barbatii in pace si sé ne vedern de treaba noastri. fyl Ginurd sarbatoarea, un grup familial fericiy, cy fazan salbatic fript, condimentat cu tarhon, umplut cu portocale, mere, galoti 51 walvie, gatit pe un pat de morcovi, cartofi si rogii, Mazare $i pdine {ntegralé buna, din cuptor, unt de ferma, Prieteni buni, prieteni vechi i fotodata rude, se bucurara de ul- tha masa a anului cu doua sticle de Cristal pe care Ross gi Angie le aclaseserd dela New York special pentru aceasta ocazie. {) ninsoare usoara cadea la ferestre in timp ce ele strangeau masa # spalau vasele, totul cu un sentiment de bine si de anticipare a pe- {recerii care urma, Jumanari aprinse, focuri trosnind, alte feluri de mamcare - dupa doud zile de gatit — puse pe mese. ‘