LUCRAREA 5 CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA SONDEI LAMBDA. REGLAREA DOZAJULUI 1. Scopul lucrarii Prezentarea modului de functionare $i a constructiei sondei Lambda (senzorul de oxigen), utilizata pentru reglarea dozajului de amestec combustibil-aer in alimen- tarea motoarelor cu ardere intern a automobilelor. 2. Elemente teoretice 2.1. Definitie, rolul si cerintele senzorului de oxigen Raportul dintre cantitatea teoretica de combustibil si cea de aer introdusa in motor se numeste dozaj. Rolul sondei Lambda este de a realiza reglarea dozajulul prin corelarea cantitagii de aer introdusa in motor, pentru a asigura o ardere cat mai complet a amestecului carburant si pentru a reduce la minim emisia de gaze poluante. Un amestec carburant este compus dintr-un combustibil si un comburant (aer). Calitatea si proportiile acestora trebuie si duca la o ardere cat mai com- pleta posibil. Pentru a putea sa arda, un amestec combustibil-aer trebuie sé fie: gazos, dozat si omogen. Raportul dintre masa combustibilului si masa aerului trebuie s& fie bine con- trolat pentru ca amestecul s& arda. in conditiile de ardere din interiorul moto- rului (presiune si temperatura) si tinand cont de gradul de umplere al cilindrului, dozajul combustibil-aer poate fi optimizat prin scaderea sau cresterea cantitatii de combustibil sau de aer din amestecul carburant. Un amestec omogen este un amestec care are aceeasi compozitie in tot volu- mul sau, figura 1. amestec neomogen amestec omogen Fig. 1 - Compozitia tipicé a amestecului carburant 31Mecatronica Automobilului - Lucrari de laborator Motoarele cu ardere interna care echipeaza automobilele moderne functio- neaza cu diversi combustibili lichizi sau gazosi, in principal utilizandu-se benzina si motorina, dar si gaz petrol lichefiat, hidrogen, etc. jin cazul motoarelor care functioneaza cu benzina, dozajul ideal este de 1 gram de benzina pentru 14.8 grame de aer. fn cazul motoarele moderne cu sisteme antipoluare, se cauta ca amestecul si fie foarte aproape de imbogitire egal cu 1, adicé la un raport stoichiometric corespunzator dozajului ideal de 1/14.8. ‘imbogatirea este un raport intre dozajul real si cel ideal. Un amestec sérac contine mai putin combustibil si mai mult aer, un amestec bogat contine mai mult combustibil si mai putin aer. Dozajul de randament (1/18) este un dozaj in exces de aer si permite arderea completa a benzinei ce intra in camera de ardere. Este utilizat la sarcini medii si mari. Dozajul de putere (1/12) este un dozaj cu exces de benzina si permite cresterea vitezei de ardere. Este utilizat atunci cand se doreste s& se ating’ puterea maxim a motorului, in situatia in care conducdtorul auto apasi complet pedala de acceleratie, in reprize si la relanti. Amestecul sarac este cel la care raportul dintre dozajul real si dozajul ideal este de 14.8/18 = 0.822, deci imbogatire < 1 Amestecul hogat este cel la care raportul dintre dazajul real si dozajul ideal este de 14.8/12 = 1.233, adicd imbogitire > 1. 2.2. Sistemul de alimentare al motoarelor cu ardere interna Fig. 2 - Circuitul de alimentare al motorului 32Lucrarea 5 Constructia si functionarea sondei Lambda. Reglarea dozajului Rolul circuitului de aer este de a aduce aerul din exteriorul automobilului in galeria de admisie, iar cel al circuitului de combustibil este de a aduce benzina din rezervorul de combustibil pana in camera de ardere a motorului, figura 2. Pricipalele elementele componente ale sistemului de alimentare sunt: galeria de admisie 1, senzorul de temperatura 2 care masoara temperatura aerului ce intra in motor, senzorul de presiune a aerului 3, pompa de inalta presiune 4, supapele de control a presiunii combustibilului 5, rampa comuné 6, bujiile 7. catalizatorul de noxe 8, sondele Lambda 9, rezervorul de combustibil 10, pompa de joasa presiune 11, injectoarele 12, senzorul de presiune a combustibilului 13, valva de recirculare a gazelor arse 14, unitatea de control a clapetei de acceleratie 15 care regleazi debitul de aer intrat in motor si calculatorul de injectie 16. Calculatorul de injectie 16 are rolul de a regla cantitatea de combustibil injectata in cilindru, iar unitatea de control a clapetei 15 are rolul de a regla debitul de aer, astfel incat sé fie asiguratd o functionare optim’ a motorului si o ardere cat mai complet’ a amestecului carburant. Operatiunea de reglare a cantitatii de combustibil si de aer se realizeaza prin intermediul informatiilor primite de cele dou componente de la diversii senzori montati pe circuitul de alimentare, in mod special de la sondele Lambda. 3. Constructia si functionarea sondei Lambda Orice sistem de reducere a emisiilor poluante ale unui automobil ce utilizeaza un catalizator, are in componenta sa si cel putin o sond’ Lambda. Eficacitatea catalizatorului depinde in intregime de buna functionare a sondei Lambda. Aplicatiile principale ale sondei Lambda sunt motoarele alimentate cu benzi- nd. Sonda se utilizeazi si pe motoarele diesel, dar mult mai restrans. Motivul este acela ci motoarele cu benzina functioneaz& in jurul amestecului stoichio- metric, in timp ce motoarele diesel functioneaza cu amestecuri sdrace. Raportul intre dozajul stoichiometric si cel real este reprezentat de coefici- entul lambda si caracterizeaza tipul de amestec carburant, astfel, putem avea una din urmatoarele situatii: ~ amestec bogat (A < 1), caz in care combustibilul este in exces, aerul nefiind suficient pentru o ardere completa, - amestec stoichiometric (A = 1), caz in care raportul combustibil-aer este ideal, arderea find completa, - amestec sarac (A > 1), caz in care aerul este in exces, arderea fiind completa dar cu exces de oxigen. Tipul amestecului carburant influenteaza in mod direct nivelul emisiilor polu- ante. Astfel, dupa cum se poate observa in figura 3, in cazul unui amestec bogat arderea este partial’, deoarece combustibilul este in exces, rezultand emisii 33Mecatronica Automobilului - Lucrari de laborator Dogate in monoxid de carbon (CO) $1 hidrocarburi (HC). In cazul amestecurilor s&race, cresterea nivelului de oxizi de azot (NOx) din gazele de esapament, este cauzat de oxigenul in exces. Nivelul optim de emisii poluante este atins in cazul amestecului stoichiometric, situatie in care acestea sunt la un nivel mediu pentru fiecare din cele trei componente (CO, HC si NOx). Eficacitatea catalizatorului este maxima atunci cand amestecul combustibil- aer este stoichiometric. Rolul sondei Lambda este de a informa calculatorul de injectie care este starea amestecului carburant. Pe baza informatiilor primite de la sonda, calculatorul va regla injectia de combustibil astfel incat amestecul sa se mentina apropiat de valorea stoichiometric’. i 4- Sonda Lambda - constructie generalé si elemente componente Sonda Lambda, figura 4, se conecteaza pe galeria de evacuare 1 prin intermediul carcasei cu filet 2. in interiorul tubului de protectie 3 se gaseste corpul ceramic din dioxid de zirconiu 4. Accsta este invelit cu clectrozii 5, unul in contact cu gazele de evacuare iar cel de-al doilea cu aerul atmosferic. Electrodul care este in 34Lucrarea 5 Constructia si functionarea sondei Lambda. Reglarea dozajului contact cu gazele de evacuare este acoperit de un material ceramic poros care permite patrunderea gazelor si in acelasi timp protejeaza suprafata acestuia de coroziune. Carcasa de protectie 6 contine orificiile 8 care au rolul de a permite aerului atmosferic s& intre in contact cu electrodul situat in interiorul corpului ceramic din dioxid de zirconiu. Arcul 7 asigura contactul intre conectorul electric 9 sicei doi electrozi. lonii oxigenul din gazele de evacuare sunt condusi prin intermediul dioxidului de zirconiu catre electrodul aflat in contact cu aerul atmosferic. Se creeaza astfel, o diferenta de potential intre electrod si galeria de evacuare (masa) care este citita si interpretata de calculatorul de injectie. fn cazul in care amestecul este bogat calculatorul de injectie va aplica corectii, cea ce va conduce la o saracire a amestecului. Rezulta ca tensiunea de iesire a sondei lambda va avea un salt de la 0.9 la 0.1V, figura 5, de la amestec bogat la amestec sdrac. ‘Amestec bogat_] Amestec sirac v (lipsa aer) (exces de zer) 16 0.8 | 06 04 F 02+ Ko | ° 1 1 08 0.9 1 11 12 Fig. 5 - Tensiunea electricii generata de sanda lambda Sistemul va lucra in bucla deschisa atata timp cat conditiile de functionare ale motorului sunt incompatibile cu reglarea imbogitirii (dozaj neadaptat) si/sau atéta timp cét sonda nu a atins temperatura nominala de functionare. Reglarea dozajului este activa atunci cand sistemul lucreaza in bucla inschisa, iar calculatorul va corecta timpul de injectie, pentru conservarea coeficientului lambda A lao valoare egala cu 1. in functie de tipul amestecului, sonda Lambda genereazé o tensiune electrica ce are forma semnalului similara cu o sinusoid, figura 6. Odata ce senzorul a ajuns la temperatura nominala de functionare, pentru o turatie a motorului termic in jur de 1000 rot/min, tensiunea generaté de sonda Lambda ar trebui si 35Mecatronica Automobilului - Lucrari de laborator se situeze in intervalul 0.2 - 0.9V. Trecerea de la tensiunea de 0.2V la 0.9V ar trebui s& se produca in aproximativ 0.3 secunde. Diferenta de tensiune dintre amestecul bogat si sarac ar trebui sa se situeze in jurul valorii de 0.45V. Perioada semnalului trebuie si se incadreze intre 0.7 si 1 secunde in cazul in care sonda Lambda functioneaza la parametrii nominali. 1 09 0.8 0.7 0.6 0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 ° ‘senzor functional senzor detect i o5 1 45 2 25 0 Fig. 6 - Forma semnalului generat de sonda Lambda in functionare in situatia in care perioada semnalului este mai mare decat valorile recomanda- te, sonda ar trebui diagnosticata si inlocuita daca este cazul. O reactie mai lent& din partea sondei conduce la concluzia cd aceasta prezinta defecte sau este imbatranitd si nu mai functioneaza corect. Implementarea celei de a doua sonde Lambda s-a facut datorit standardului OBD2, conform caruia, este necesar ca fiecare component implicata direct in reducerea emisiilor poluante sa fie monitorizata si diagnosticata. in cazul in care catalizatorul functioneaza corect, tensiunea sondei Lambda de dupa catalizator (aval) are amplitudinea mai mica, aceeasi frecventa si faza cu tensiunea sondei din fata catalizatorului (amonte). Diferenta de tensiune dintre sonda Lambda din amonte si cea din aval ajuta la diagnosticarea catalizatorului, fiind mai putin probabil ca sonda de dupa cataliza- tor si se defecteze, deoarece aceasta este supusd unor regimuri termice mai scazute. Astfel, calculatorul de injectie utilizeaz’ tensiunea produsa de sonda de dupa catalizator pentru a compensa abaterile de la parametrii nominali ale primei sonde. Performanta sondei Lambda este monitorizata de calculatorul de injectie utilizénd urmatorii parametri: tensiunea de iesire, scurt circuitele, rezistenta interné si viteza de trecere de la un tip de amestec la altul (bogat sau s&rac). 36