Veveritele Masa, “jy, i Dasa si SagaVEVERITELE MASA, DASA $I SASA Veveriele Maga, Daga $i Sasa traiau odinioara in Marile Paduri, Impartind 0 locuinfé intr-un copac batran si trainic. In fiecare toamna, cozile lor deveneau tot mai stufoase $i blSnitele lor tot mai dese. Atunci stiau c& a sosit momentul s& pomeasca fopaind prin Marile Paduri, In eSutare de alune pe care sA le mnance tn timpul iernii celel grele. Cum nu era destul loc in cdsuta lor ca sa Incapa toate provizille pe care le adunau, ascundeau mare parte din alune intro scorbura de copac de pe partea cealalta a palistii. Scorbura parea pustie si nelocuitd, aga cA era un depozit excelent pentru proviziile adunate. Tntr-o zi friguroasa de ian, Maga, Dasa gi Saga se trezira flmande, cu lumina soarelui palid ca o lamaie, patrunzand in camaruta lor. Se dezmeticira bine, cscara gi se strecurara din cAminul lor cald in frigul necrutator al diminetti. “Mie atat de foame, Incat cred cas fiin stare sa manane un copac intreg plin de alune", spuse Maga, plescdind demonstrativ [Mie mi-e at&t de foame, incat a5 manca un cal’, spuse $1 Dasa, topaind ici colo. Nu vorbi prostii: veveritele nu ar manca niciodata un cal - doar suntem vegetariene", spuse imediat Sasa. . $i mai ales, nu vom manca nimic daca tot stam aici gandindu-ne la ce am putea manea.”, continua ea. Hal sA ne migcam!”. ‘Acestea spuse, Maga, Daga si Sasa pomiré de-a lungul pajisti inz&pezite tnspre copacul lor cu hrand. Ajungand ele cam la jumtatea drumului, se oprira Ingrozite de o priveliste teribila: niciodaté nu le mai fusese dat sa vada asa teva - atat de urias, de groaznic, de amenintator...I5i dadura seama cA drumul le era blocat de cel mai mare perete de zApada pe care |-au vazut vreodata: parea c& ajunge pand-n cet, fara Inceput si cu siguranté fara de capat. Problema cea 2mai mare era, fireste, c& partea cealaltd a zidului le prea de neatins. i ce credeti cd au facut ele atunci? Ce va trece prin minte ‘cA ar fi putut face ele? O si va dau un indiciu; au avut fiecare o reactie diferité gi, prin urmare, fiecare a facut altceva. Masa era deja furioasd. Se gandea: .Nu suport sé vad zidul sta de Zpada in fata ochilor! Nu ar trebui sd se afle aici, nici n-a fost aici inainte. Nu suport s nu obtin ceea ce doresc. TREBUIE sa ajung la alunele aceleal Le merit 5i ar trebui sé le am. Oricine a pus zidul asta aici in calea mea ar trebui sa fie distrus, La ce se va mai ajunge aici pe pajistea noastré daca fiecare face dupa cum 1 taie capul? Nu e drept ca zidul asta s& fi aparut aicil” In timp ce Maga gandea astfel, se tot invartea in cere pana ce ameti, apoi incepu sa loveasca peretele cu labutele si cu capul, provacdndu-si ditamai durerea de cap. 3Dasa se deprima, gandind: .Este groaznic si oribil o& peretele asta a aparut aici. E cea mai groaznica treaba care mi s-ar fi putut Intampla! N-o s& mai ajung niciodata la alunele acelea. Adicd...ce spun eu, probabil cd nu voi mai ajunge vreodaté sd mananc. Peretele va ramane aici pentru totdeauna, eu voi muri de foame si totul e din vina mea. Ce prostie din partea mea s& ascund alunele de partea cealalté a paiigti Ar fi trebuit sa-mi dau seama cd aga ceva urma sa se intample!" Dasa era aga de suparaté pe ea insdisi, Incat se aseza in zpada ‘in fafa peretelui, plangand i smiorcaindu-se: sNu-s buna de nimic! Chiar c& nu-s buna de nimict" Saga incepu sa-si spund: Hmmm, un perete, cat de ciudat! Mi-ar placea sa nu fie aici, pentru ca mi-e foame si ag vrea s& manne niste alune, dar la urma-urmei ¢ deja aici si nu vad de ce nu ar trebui sa fie aici doar pentru ca mie nu-mi place, E un ghinion si nu-mi convine sa am peretele asta intre mine si alune, dar bosumflandu-ma din cauza asta nu il voi face s dispara gi cred ca treburile ar putea sta $i mai prost, de fapt.” 4Astfel, Saga decise sé accepte c& exist peretele mai degraba decat s4 se inc&pa{4neze in dorinta ei ca acesta sd dispara, cum féicuse Maga, sau s4 fac din prezenta lui o nenorocire, dupa cum reactionase Dasa. Ca urmare, ea nici nu s-a ales cu o durere de cap ca Maga, de la lovitura data tn zid, nici cu degersituri ca Dasa, din cauza sezutului in zapada. Era singura in stare s& se gandeascé la ceea ce ar fi de facut in situatia data. Cate solujii ai putea s& gasesti pentru aceasta problema? 1. $8 astepti pnd ce soarele va topi zApada 2, SA sapi o groapa pe sub perete. |. S8 sapi o gaurd prin perete. . Sa te caferide cealalta parte a peretelui. $8 incerci s8 ocolesti peretele. SA cauti alune altundeva SA te Intorci acasé $4 verificl dacd nu au mai ramas ceva resturi de mancare pe acolo. 8. Sa te muti in regiuni mai insorite, fara zapada. 9. Sa faci un foc pentru a topi peretele de zapada. 10.Sa incepi sa mandnci zapad. 11.Sa adormi la loc, ca sa vezi dacd nu cumva totul e doar un vis. 42.84 chemi alte veverife cas te ajute s& sapi o gaurd in Nogae perete. Atunci Saga le vorbi Magei si Dagei: ,Continuand in felul sta, nu faceti decat sa inrdutétiti situatial Nu vedeti cd furia sau supararea va impiedicd s& gasifi o solutie la problema?! Terminati gi ajutafi-ma la spat". ‘Asadar, Maga nu a mai lavit peretele si Dasa s-a oprit din plans gi toate au inceput $8 sape in zidul de zapada. In timp ce sapau, chitcdiau un cntec de lucru de-al veveritelar si aproape ca incepea sa le faca plécere munca aceasta. Maga uita de furia ei, Daga uité de suparare si Saga ramase cu mintea treazé si gata de a gasi solutia cea mai potrivita. Nu peste mult timp, erau deja de cealalta parte a peretelui, imbulzindu-se spre copacul unde ascunsesera alunele. 5,Poate cA totugi nu vom muri de foame ‘astazi’, spuse Dasa. »Da, dar spersa Tnvafati a lectie din intamplarea asta’, zise la randul ei Sasa. Pentru veverife furioase sau care se supard, nici alune nu se scutural Aga c& daca vre{i de mancare, stafi calme $i fiti rationale!”Sandel, Pestisorul cel Plat 4SANDEL, PESTISORUL CEL PLAT .Doamne’, spuse Séndel, Pestigorul cel Plat, .ma simt mai “Su decat atunci cand am avut pojar. M& simt chiar mai rau decat atunel cnd aproape G8 am fost mAncat de rechinul cel ucigas. Ma simt mai oribil decat atunci cand am mancat zece sandwich-url cu meduze unul dupa altul gi apoi le-am dat afara pe toate”. De ce oare se simjea Sande! aga de abétut, groaznic si oribil? sTocmai am aflat cA am rémas repetent in clasa a patra la Scoala de Pesti a Doamnei Somon”, gemu el -Ce prost sunt’, bolborosi, in timp ce inota in cere incercand sa decida ce sa fac’. ,Nu sunt in stare sa fac nimic ca lumea. Nu-s in stare de nimic si nu sunt bun de nimic ca este gi probabil cé niciodata nu o sa fiu mai bun de atat.”‘Sandel aproape cd plangea. Ahh’, suspina el, ,Sunt aga de prost ineat am uitat ca pestii nici nu pot sa plang. Asta chiar c&-i groaznic! Ma simt asa de vinovat cd am ramas repetent. Nu cred cA sunt in stare sa le spun mamei si tatdlui meu ca fiul lor e un ratat. Le-ar infunda branhiile, Cred c& cel mai bine ar fi s& plec in largul oceanului gi sa dispar. Aga nu vor afia niciodata ce s-a Intmplat cu mine si ce dezamagire le-am produs.” : batran colt de mare familiar," suspina Sandel. Se mai uité o data in urma, peste coada, si se indrepta catre Marele Ocean, unde razele soarelui nu ajung niciodata. Cel pufin aga credea el, cd se indrepta in directia Marelui Ocean. Navigatia era una dintre materille la care ramasese repetent. Sunt aga de prost incat nici macar nu stiu s& plec de acasa", gandi Sandel posomorat. Inota prin niste ape tare ciudate. Treptat, aripioarele incepura s&-i oboseasca $i branhiile aproape cA 1! dureau. Sandel nu calatorise niciodaté asa de departe. Dintr-o data totul se intuneca.Hei, cine a stins lumina?” strig& Sandel .Ceva nu e in regulé aici,", galgai Sandel inspaiméntat. Ma intreb daca acesta e Marele Ocean’. Dintr-o data Sandel se trazi in stransoarea unei tentacule iscusite, care era puternicd precum ofelul. fl tari prin apa gi il aduse la falcile unei caracatite urate. “Ah, cina.... in sfargit.,.!", spuse caracatita, lingandu-se pe buze. .Ce bucajica gustoasa! Stai sa vad... unde... oare unde am pus mustarul?” .Chiar cé nu vreau sa-mi sf€rgesc viata in falcile unei caracatite flamande", spuse Sandel inecandu-se. ,Trebuie sa gasesc rapid 0 cale de scapare!" Intre timp, caracatita incepu sa il Inmoaie pe Sandel In boreanul de mustar. Chiar atunci fi veni gi lui Sandel o idee salvatoare. vHei, uitd-te intr-acolo!”, strigd el, ,uite cum trece o clas intreaga de sardele!” Caracati{a fu distrasa de strigatul lui Sandel gi de gandul de a m&nca o intreaga clas4 de sardele. Sandel lovi borcanul de mustar cu coada, iar boreanul zbura ct colo si o lovi pe caracatita in cap. Auuu!", strig8 caracatita, stropind cu si mai multé cemeala neagr, ca aceea In care se pierduse Sandel mai devreme.... sil scp din stransoare in tulburarea astfel iscata! ‘Sandel Incepu s@ tnoate, inaintand cu toata viteza. Inota aga de repede, iar cemeala caracatitei era asa de deasa, incat nici nu putea 84 vada incotro se indreapta Bufffl Sandel tnotase si se izbise de un urias zid gri. Se simjea ametit, confuz gi speriat. -Poate ca @ un rechin sau un peste spada’, gandi el. Mai bine dispar de aici cat de repede pot.” »Scuzd-ma", spuse o voce blanda si melodioasa. ,Pot sd te ajut cu ceva?” .Vai de mine!” bolborosi Sandel. Cine suntefi? Nu am mal vzut niciodata un peste aga de mare ca dvs.!" 10.Ei bine, numele meu este Elena, Balena Cocosatd, aga cd nu sunt chiar un peste. lar eu nu am vazut niciodata o creatura asa de micuta ca tine. De fapt, nici nu te vad deloc. Inoata, te rog, pana in dreptul ochilor mei ca sa te pot vedea.” -Pare a fi destul de inofensiva", gandi Sandel si inota pana ‘in dreptul unui ochi de-al ei. ,Eu sunt Sandel, Pestigorul cel | Plat” spuse el ti | _ Si ce faci aici? Esti destul de departe de casa", spuse Elena. »Mi-@ rusine s@ va spun,” raspunse Sandel, rogind. .Am ‘notat departe de casa pentru ca am ramas repetent in clasa a patra la Scoala de Pesti a Doamnei Somon. Nu sunt bun de nimic ca peste si sunt o rusine pentru parintii mei, asa ca am decis s4 plec de capul meu in largu! Marelui Ocean si sé nu mai fiu de ceara parintilor mei. Dar sunt 0 catastrofa si cand vine vorba sa inot departe de cas! Nici macar nu am putut s& gisesc Marele Ocean. Si era cat pe ce sd fiu mancat de o | 1 Eo a acaracatifa uriasa. Aga ¢4 vedeti bine, nu sunt in stare sa fac nimic:ca lumeal" ~Stai 0 clipa. Spui c& era cAt pe ce sa fii mancat de o caracatita?", intreba Elena »Da, am lovit-o cu borcanul de mustar si am Inotat repede de acolo,” raspunse Sandel -Pai atunci tot ai reusit sé faci ceva bine”, spuse Elena, .Nu m-am gandit la asta," spuse Sandel, .dar cred ca aga e Nu cred ca te-ai impotmolit fiindca esti prast sau incapabil sa faci ceva bun’, continua Elena. ,Ai ales sa te Invinovatesti pentru gregelile tale, in loc sA accepti faptul cd esti ca toti ceilalti, un peste supus greselii, care face atat lucruri bune, cat sirele.” »Poate", spuse Sandel, .dar mie mi se pare cA fac mai ales lucruri rele gi cé cele mai multe lucruri le fac prost. Asta nu inseamna ca sunt un peste prost?” Nu existai pesti buni si pesti rai,” spuse Elena. .Sunt doar esti care fac lucruni bune $i lucruri rele. Toti pestii sunt formati din toate insusirile si purtarile lor, dintre care unele sunt bune, iar altele sunt rele. Este imposibil s4 fii in intregime bun sau in ‘intregime rau, Chiar daca esti pe de-a intregul rau azi, e mai mult ¢a sigur ca ai facut ceva bun in trecut sau ca vei face ceva bun in vitor ~ si dacd e aga, inseamna cA nu esti réu In ‘intregime.” vAsta asa e," raspunse Sandel ganditor, ,dar mie tot nu-mi place sa fac gregeli si sA dau greg fot timpul sau aproape tot timpul. Cum sa ma descurc atunci?" .Primul pas," explicd Elena, ,este sa te aocepti pe tine ‘Insuti in Intregime, cu gregeli si cu tot restul. incearca sa nu te Thvinovatesti, indiferent de ceea ce faci.” Al doilea pas este s4 accepti responsabilitatea pentru c& ai facut o gregealé sau pentru cA ai facut un lucru in mod gresit.” Al treilea pas este sa inceroi sa iti corectezi greselite.” 12— ¢ _ Jar cel de-al patrulea pas este s& vezi ce poti sd faci ca s& nu mai repeti aceleasi gregeli $i in vitor.” -Stati sa vad daca am infeles,” spuse Sandel. ,Voi folosi ca exemplu faptul ca am ramas repetent in clasa a patra. In primul rand, ma accept pe mine insumi si nu mai spun ca sunt prost sau ca nu sunt in stare de nimic bun. in al doilea rand, accept cA sunt responsabil de faptul cd _ am ramas repetent. ____ Inal treilea rand, voi invata mai mult, ca sa trec clasa anul vitor, $i in al patrulea rand, voi continua sa invat mai mult, s& nu rman repetent din nou.” ,Uaaau,” spuse Sandel incdntat, ,Dacd incep sé gandesc altfel despre mine Insumi, dacd ma accept pe mine insumi indiferent de ce se intampla $i daca invat mult de tot, atunci poate cA pot sa devin intr-adevar un peste bun!” atent,” il opri Elena. A te considera complet bun este la fel de nepotrivit ca a te considera in intregime ru. Tu continui s& iti maisori valoarea ca peste pomind de la felul in care te compor(i i felul in care reugesti in cea ce faci. Ti-ar fi mai bine daca {i-ai judeca faptele si insusirile separat de felul in care te judeci pe tine ca peste, in loc sa te condamni pe tine insuti ca intreg, deoarece asta e deja un lucru prea greu pentru un pestisor micut ca tine.” .Cred c& am inteles acum," spuse Sandel. ,E mai bine sa | ma accept pe mine insumi intotdeauna gi sa imi judec doar | faptele, In acest fel, pot sa invat din gregelile mele si sa nu ma mai fac s4 ma simt aga de nefericit tot timpul.” -Exact!", exclama Elena. ,Vezi = poti si gndesti bine atunci cand esti atent. Acum nu crezi ¢4 e timpul s& te intorci acasa la familia ta?” ~Gred c& da,” spuse Sandel. Acum cd imi dau seama cA nu sunt chiar aga de prost si nepriceput, chiar daca am rimas repetent in clasa a patra, nu mai Imie asa de greu sa dau ochil ‘cu ei. Multumesc pentru ajutor, doamna Elena. Mi-ar fi de mare folos daca mi-ati ardta directia cea buna’, 13,Cred cA Satul Pestilor Plali este in partea aceea,” ispunse Elena, aratandu-i drumul cu coada. ,|ti doresc 0 ‘cAldtorie bund pana acasa!” wii Mel Pe masuré ce Sandel se indrepta inoténd spre casa, 0 auzea pe Elena cantand in departare, ,Elena mi-a ardtat calea cea buna in mai multe privinte!”, gandi el fericit. ,Sunt aga de bucuros cA mi-am dat seama ca nu exista pesti buni sau pesti rai —ci doar pesti pur si simplu. lar eu sunt mandru sd fiu unul dintre eit”MIERLA MIRELA INVATA CUM SA NU SE NECAJEASCA Doamna Mierlé ciripea fericité de una singurd, in timp ce: stétea asezata pe cuibul ei, incalzindu-si ouale. Era foarte mandra mai ales de doua dintre ele, fiindca erau lucioase, frumoase la privit si minunate de sezut pe ele. Al treilea ou era chiar obisnuit — mic, ugor asimetric gi araténd de-a dreptul banal. Doamna Mierla abia daca baga de seamé cA era si el pe-acolo intr-o buna zi, puii Doamnei Mierle iegird din oud. Din ouale mari iesiré doi fil splendizi, pe care fi numi Tiberiu gi Claudiu, iar din oul mic iesi @ fiica stearsa, pe care o numi Mirela. Doi din trei nu-i rau," ciripi Doarna Mierlé bucuroasa. 16; Apoi, ea Tigi petrecu tot timpul si energia invatandu-i pe | copii €i toate cele necesare pentru a supravielul in lume, \-a invatat cum se construieste un cuib, cum se culeg semintele de floarea soarelui, cum sa {gi ia zborul si sa aterizeze fara 8a ‘igi deranjeze penele, cum s4 sAcdie pisicile, care sunt regulile de baza ale curdteniei pentru o mieria si multe altele. Vai, dar ce repede invatati voi doi,” ciripi Doamna Mierla © mandra catre fii ei. .Tu va trebui 4 muncesti mult mai mult, 8) Mirela, dac& vrei sa {ii pasul cu frafii tai.“ 3, Eu sunt intotdeauna la distanté de o pana in spatele 2 fratilor mei” suspind Mirela. ,Si ei imi fac viata si mai grea prin 4| faptul ca se fac tovarasi si rad impreund de mine. Cand mama al ma dojeneste, iar Tiberiu si Claudiu igi bat joc de mine, devin aga de furioasé si sunt aga de frist pentru ca nu reusesc s& 1 Inva{ ca ei, neat lucrurile imi ies gi mai rau!” 3i/ Tu esti singura mierla dintre cate cunose, care cAnta fals,” i) se planse Doamna Mierla. ,Nu mai stiu ce s8 ma fac cu tine! | Mirela nu stie s& cAnte! Mirela nu gtie s& cénte!” ciripira | Tiberiu si Claudiu. lar Mirela se simtea pe zi ce trece tot mai abatuta, ,Chiar c& 0 88 devin o mierla foarte proasta! lar mama, Tiberiu si Claudiu se poarté cu mine aga de urdt! Dar daca le vorbesc despre asta, nu fac decét s4 rad4 de mine si sa ma critice in continuare,” suspind Mirela. ,lar supararea mea ma Impiedica tot mai mult sa imi indeplinese indatoririle da mi | Intro seard, in loc sé igi facd temele (adicd 34 caute prin | imprejurimi mancare pentru pasari), Mirela statea intr-un artar amarata. Ce nefericire 88 fiu 0 mierla neindeménatica si care canta fals! Niciodata nu o sa fiu mai buna de atat, iar familia mea nu 0 sd ma iubeasca si nu o s& ma aprecieze niciodata. Ar fi poate mai bine s ma las maneata de o pisicd..." ciripi Mirela cutremurata Ce céntec ciudat canji. Pe asta nu lam mai auzit pand acum,” ciripi o voce de pe o creanga din spatele sau. .Crezi cd va deveni un siagar?" vMirela se uit in sus si vazu 0 vrabie patata, cu och strdlucitori. Cred cd glumesti!", réspunse Mirela. ,Nimic cea ce fac eu vreodata nu reuseste. Parca nu as fi buna de nimic." -Pacat c& vorbesti asa!” spuse vrabia. .Mie nu mi se pare a arafi aga de rau, chiar si pentru o mierla.” »Spui asta fiindca nu ma cunosti!" suspin Mirela, .Nimeni din cei care ma cunosc nu ma place — nici macar propria mea famitiet” »Pai mie mi se pare ca esti prea sever’ cu tine Insat Asta nu te ajuté cu nimic sé devi o mierlé mai bund" spuse vrabia. .Pun pariu cd ai o multime de sentimente neplacute, care fac ca indeplinirea responsabilitatiior tale de mierla sa fie si mai grea ~ e dificil sé gandesti clar atunci cand esti incarcata cu emotii neplacute Al dreptate!” ciripi Mirela, .E greu s& zbori sus in Inaltul am atunei cand te simti la pamant. Ins ce as putea sd fac?” 8,ln primul rand, este important s4 intelegi de unde ffi vin acele sentimente dureroase, Doar dup’ aceea putem incerca sa le indepartam. Urmeaza-ma ...”, spuse vrabia, tnaltandu-se spre cerul paste care cobora inserarea. .Vreau sa te prezint unor pasri care pot sd te ajute s8 descoperi de unde vin acele sentimente.” Mirela zburé dupa vrabie pana la un vigin gi se agez_ pe o creanga langa ea. Cine este el?" intreb& Mirela ardtand cu aripa inspre 0 pasdre care statea in visinul invecinat vAcela este Baronul de Gaitd Albastra. Asculta ce are de spus despre asta,” zise vrabia | | .Nu mai suport” se vaita Baronul de Gaité Albastra. .Pasarile acelea nu ar trebui si ma trateze aga! Ar trebui sa ma respecte pentru faptul c& sunt un domn atat de manierat. 19‘Ar trebui pedepsite pentru ca se poarta atat de urét cu mine. Cred cd o 4 ma duc si 0 88 le manane un ou din cuib’, guiera Baronul, lingandu-se pe cioc. 0 sa le invat eu minte sa se mai puna cu mine,” mormai el in timp c@ isi lua zborul. .Ce crezi cé simtea Baronul?" intreba vrabia. .Worbea exact ca mine atunci c4nd sunt furioasa,” ciripi Mirela. ,Pun pariu cd era furios.” “Acum asculta- pe tipul acela care e sub noi, pe pamant. Ele Gelu, Porumbelul Plangacios," spuse vrabia, Saracul de mine,” suspina Gelu. .Nu ‘sunt in stare sa fac nimie ca lumea. Pur $i simplu nu sunt bun de nimic si niciodata nu o sa fiu mai bun de at&t. Sunt un porumbel prost si nepriceput si nu vad cale de iegire din situatia asta." Gelu continua sa stea gi sa gangureascé incet pentru sine. Araté exact ca mine atunci cand ma simt deprimata!” spuse Mirela. .Si std acolo plangdndu-se fara s& facd nimic pentru a schimba situatia, Cred 0d si eu fac tot aga cateodata.” Vrabia zise In continuare: .Trebuie $8 mai vezi incd a pasdre si dupa aceea o sa ffi pun o Intrebare foarte importanta.” ‘0 duse pe Mirela fntr-o gradind cu flor! minunate si fi araté o lalea. .Daca te uiti de aproape, o vei vedea pe prietena mee Hortensia, Pasdrea Cantatoare. Asculta cu atentie ce are de zis.” Hortensia sarea nervoasa dintr-o floare in alta, fara 34 sé ageze deloc ca sa se odihneasca. Din cAnd Tn cand se opres jn fata unei flori pentru 2-i sorbi nectarul, batand din ari! ata de rapid incat Mirela nici nu le vedea migcandu-se. Vai de mine..." spuse Hortensia grabita, ,gi daca este « <4 in spatele acelei tufe de trandafiri, gata s& sarap fe? Sau daca florile raman fra nectar si eu raman far mancare? O, Doamne! ©, Doamne! ©, Doamne! Lucru groaznice ne pandesc de pretutindenil “Ei bine” spuse Mirela, Eu macar nu sunt aga de rau c Horlensia, dar i ea spune lucruri pe care mi le spun mi insdmi atunci cand sunt speriata si nervoasa.” 20| Acum infalegi de unde vin toate sentimentele tale?” 4 intreba vrabia. Wi Cred c&atunci cAnd gandesc intr-un anumit fel si imi spun | anumite lucruri mie tnsdmi, fmi creez prin asta acele __ sentimente” raspunse Mirela. i Pana la urma, esti destul de desteapta chiar si pentru o mierl8,” zise vrabia. »Dar cum s& imi schimb sentimentele atunci cind acestea stau in calea dorintelor mele?" intreba Mirela. .Dacé iti creezi aceste sentimente gandind intr-un anumit fel, ce crezi tu c& ai putea face ca 34 le schimbi?”, intreba | wabia. »Pai...” zise Mirela. .... Stil Ag putea sa lucruri mie insami, ca sa ma simt altfel.” Aga este”, raspunse vrabia. .Ca sa iti schimbi furia in simpla enervare, ai putea sa iti schimbi pretenfiile fata de soarta gi cei din jur (,aga trebuie sé fiel") in preferinte (,aga __arplacea mie sa se intémple").” .Da — fn loc 84 spun ca Tiberiu si Claudiu nu ar trebui sa radi de mine, ag putea sd imi spun ca mi-ag dori ca ei sa inceteze, dar c& pot s& suport atunci cdnd acestia ma sacaie." $i," continua vrabia, ca s& iti schimbi deprimarea in fristete, poti sd iti schimbi atitudinea fata de tine insati, incetand s& te auto-invinovatesti si invatand sa te accepti asa cum esti gi sa ffi judeci mai bine insugirile si comportamentele.” ~Deci, in loc sa spun c& nu sunt buna de nimic fiindcd nu pot sa zbor sau sa cnt la fel de bine ca Tiberiu si Claudiu, ag putea s& ma accept pe mine insdmi indiferent de felul in care ma descurc gi s& muncesc mai mult cd s& devin si mai bunai!”, | exclama Mirela. | .Mai_ mult, dacé vrei s&_ ii transformi frica_tn_simpla | preocupare, incearca s& te gandesti doar la prezent si nu te gandi mereu ca ceva foarte réu se va intémpla in vitor,” continua vrabia. ,Ce bine!” strigé Mirela, ,Cred ca am inviitat ceva foarte important. Cand am un sentiment care ma doare, pot s4 caut 2 ‘spun altegandul daunator care |-a provocat si pot sa i schimb intr-un gnd care s& ma ajute. De acum incolo nu mai trebuie sa imi las sentimentele s8 ma necajeasc’. Pana la urma, poate nici nu sunt aga de proasta cum credeam!” slar pe masura ce Inveti sa te necajesti pe tine Insti mai Putin,” zise vrabia, .jti vei da seama cA poli s4 te gandesti mai clar la cum ai putea s& rezolvi alte probleme gi la cum sa iti indeplinesti mai bine datoria de mierla,” ~Asa c&, degi penele mele nu vor fi niciodata la fel de roi precum cele ale fratilor mei, iar ciripitul meu nu va fi niciodata - la fel de Incantétor si chiar dacé mama s-ar putea si nu ma aprecieze niciodaté la fel de mult ca pe ei, nu trebuie s& fiu nefericité, mai ales ca eu am ceva ce ei nu au. C&ci eu am acum cunostintele necesare pentru a crea sentimente mai bune gi stiu cum 3 imi rezoly problemele, iar prin asta pot intr- adevar sa fiu la indltime! Iti multumese, vrabi Vrabia Incepuse deja si caste somnoroas’, deoarece neaptea se astemuse incet peste grading, ca o paturd groasé si intunecoasa. Mirela incepu sa cAnte incetisor. .Voi reugi sa imi transform viata in ceva mai bun, indiferent de ceea ce se va intampla,” decise Mirela, in timp ce zbura multumita spre casa. 22/ Teama de greseliTEAMA DE GRESELI A DORE! Dorei fi era teama ca nu cumva sa greseasca. -Doamne,” spuse Dora, .s& dai greg este la fel de rau ca si cum ar fi sa cazi intr-o groapa adanca si intunecata plind de paianjeni ... sau ea si cum ai fi in mijlocul unei multimi de oameni care rad gi te arata cu degetul.” De fiecare data c&nd se gandea la o nereugita, Dora se simiea cuprins de o fricd puternic ce o inconjura ca o ceata. Inima fi batea tare, méinile ji tremurau si respiratia ji devenea sacadata. .Gregeala,” spunea Dora, .este cel mai rau lucru din lume.” ala sa vedem...ce ag putea face ca sa nu dau greg niciodaté?” se intreba Dora. ,$tiu! © s& imi fac griji tot timpul despre tot ce ar putea s& mearga rau gi o s& fac planuri cum s& ma descurc fn fiecare imprejurare. Si aga nu voi gregi niciodata!” De atunci incolo, Dora invaja pana la miezul noptii in flecare searé, memorand pe de rost fiecare pagina a fiecdrei crti. Apoi stétea treazé pana la cinci dimineata, imaginandu-i cam tot ce ar putea s& mearga prost a doua zi si planificandu- si cum sd facd fata fiecarei situati .Ce ma fac daca izbucneste o furtuna in timp ce sunt la gcoala $i nu pot $4 merg acas8?" se gandi Dora. ,Stiu ce 0 s& fac! O s@ duc cu mine un balon cu heliu la scoala, o sa ma catar pe varful celui mai inalt morman de z&pada, o sd-mi dau drumul $i 0 s& zbor pana acasa!” Dar daca 0 sa ne invadeze fiinte de pe o alta planeti? Ce ag face atunci? Cred cA ag incerca sa fiu calma si prietenoasa si mi-ag impart cu ei, la nevoie, sandwich-ul cu unt si salam.” 24| | BS By Sau daca as fi in pericol sa pierd o intrecere de alergari la scoala? Mi-ag imagina cd ma urméregte un urs mare gi urdt! Asa as fugi mai repede.” Dora era aga de ocupata cu gandurile negre despre greseli sicu Incercarile de a le preveni, incdt nu prea mai avea timp 8a doarma. Intr-o noapte, ea adormi in timp ce incerca si se hotérasca ce ar face daca ar intepa-o o albind in timpul unei ucrari de control. .Oh, mu!” se sperie Dora cand se trezi. .E deja ora unsprezece. Nu am reusit s4 ma trezesc la timp si am lipsit deja de la doua ore intregi de scoala. Cat e de groazni Tot programul acesta de prevenire a greselilor este un esec,” se vaité ea, .nu 0 sa am niciedat suficient timp ca s& ma gandesc cum sa previn toate greselile posibile. Va trebui 3a gasesc 0 alfa cale pentru a nu gresi niciodata.” Dora se gandi mult si bine, 25.Singura metoda la care m& pot gandi,” decise ea in cele din urma, ,este s4 nu ma mai apuc de nici un lucru cat de cal riscant sau dificil — si in acest fel nu voi putea s dau gres!” .Nu 0s ma mai duc la scoala — gandeste-te numai la cate lucriri de control ag putea sd iau noté micd....si la cate intrebri ag putea sA nu stiu raspunsul....si cate intreceri ag putea sd pierd. Nu 0 sé mé mai joc de acum incolo cu Stefania si Bianca — ele intotdeauna vor sA mearga s8 ne dam cu rolele sau s& sdrim elastic si acolo as putea sa nu ma descure perfect. Si nu o s& m& mai duc nici la lestille de balet si nici la cele de flaut.” Singurele lucruri lipsite de pericolul de ada greg care fi ma ramasesera Dorei de facut erau mancatul si dormitul, aga cd asta facea tot timpul Intr-o zi, pe cand avea stomacul deja prea plin ca s mai poata Inghiti chiar si cea mai mica firimitura, Dora adormi $i vis cé mergea singura prin padure intr-o noapte furtunoasa, \Vantul guiera puternic gi fulgerole brazdau furioase cerul. Dore! i se facu fricd, Deodata i se taie rasuflarea, deoarece auzi un altfel de gulerat. 26> @ Asta nu e vantull" tresari Dora. Seaman mai degraba if cu o creaturd fioroasal” Privi peste umér in spate si vazu cea mai urata $i @ Infricog&toare creatura dintre cate vizuse vreodata. Avea cel € putin doi metri si jumatate, biana si ochil rogii, gura salivand i gheare lungi. $i era foarte aproape. Creatura mardi din nou... @ Dora o rupse la fuga. 8 c a Cu ct fugea mai repede, cu att auzea mai tare ragetul creaturii in urma ei, guierand gi fomaind. Nu mai fusese niciodata atat de speriata. La inceput fugi cu toata viteza, dar pe masura ce creatura se apropia, paru s& incetineasca ll Picioarele i se pareau grele ca nigte pietre de moara, iar 4. genunchii fi erau moi ca piftia. Simti cd nu mai poate sa facd nici un pas mai departe. i ,Hei, stai un pic, asta ¢ doar un vis!" isi dadu ea seama. i) \Nu se intampld cu adevaratl” -| Dora se opri brusc $i creatura din spatele ei facu la fel, i aproape doborand-o si inca mugind, 1, ,Nu mai poti sd ma sperii, asa ca termina cu ragetul asta!” striga ea. .Tu exigti doar in mintea mea, te-am creat in visul meu gi pot sd te fac sa disparil” a-Stai aga, hai s4 nu ne pripim,” spuse creatura in timp ce fi ‘ntindea o aba »Hai mai bine sa dam mana si sa fim prieteni, Nu vreau s- i fac nici un rau, $tii bine ca nu am cum sa-ti fac rau decal daca tu crezi cA pot s4-ti fac rau. Poftim cartea mea de vizitd.” li inna Dorei o tablité mic& pe care scria: .Gregeala = daca tire fricd de mine, o sa te urmaresc peste tot.” »Nu inteleg,” zise Dora. .Vrei sé zici cA eu imi produg singurd frica de greseli?" .Chiar aga este,” réspunse creatura, »Si are cum fac asta?" intreba Dora. »Ei bine," spuse creatura, sc&rpinandu-gi nasul cu gheara, stoata lumea face greseli si rateaza unele lucruri cteodata, dar nu toata lumea isi creeaza fricd de gregealé. Tu iti creezi singurd frica prin faptul cd te gandesti tot timpul la nereusite, De fiecare data cand gandesti 'E groaznic sa dai gres! Nu ‘trebuie s8 dau greg niciodatél’ creezi creatura numita ‘Frica- de-Gregeala', care sunt chiar eu. Si atunci eu incep sa te urmaresc, iar tu fugi de orice {iar putea provoca o nereusita.” »Wrei SA spui cd nu e chiar groaznic daca fac uneori greseli?” intreba Dora. Chiar nu e,” rspunse creatura. ,Si, in acelasi fel, nu esti persoana perfect daca faci o treaba bine. [n realitate, ‘esti 0 persoana care cdteodata da greg, iar alteori reugeste ~ -ca tot restul lumii.” x0, deja ma simt mult mai bine,” spuse Dora. Cred ca ‘inteleg o@ vrei s4 spui — daca schimb felul in care ma gandesc la nereusite, nu imi va mai fi fricd de ele. Ag putea sa ma gandesc cd nu imi place sa dau gres, dar cd nu este chiar aga de groaznic sau teribil daca mi se intampla asa ceva.” Pe masura ce Dora vorbea, creatura se facea din ce in ce mai mica; iar cAnd fetifa termina de vorbit, aceasta ajunsese de m&rimea unui degetar. ,0 sa te pastrez tot timpul asa de mica,” ii promise Dera creaturi 28i $i aga gi fcu. CAnd se trezi dimineata urmatoare, Dora se | duse iar la scoala. Acum se juca din nou cu prictenii ei si igi + reincepu lectile de balet si de flaut. In plus, era hotarata s& Mt inceree lucruri noi si dificile. De atunci incole, cand Dora simtea cum creatura apare gi incepe sa creased, isi spunea, .Daca gresesc din cand in cand 4 nu inseamna ca voi gregi intotdeauna” si imediat simtea cum creatura se micsoreaza la lac. 1) Dora mai gregea intr-adevair din cand in cand, dar nu fi mai ') era fricd de asta, Sigur, nu fi facea placere sa dea greg si incerca s& fac lucrurile ct mai bine pentru ca asa era mult mai plicut. Dar nu mai considera o catastrofa teribila fiecare greseala si nu se intrista prea tare din aceasta cauza. | Acum imi dau seama cA imi creez singura frica de | nereusite, la fel cum imi creez singura fantasmele din vis. Si doar eu insami am puterea de a micgora acea creaturd. De acum ineolo, nu mai trebuie s imi fie frica de gregelile mele.” 29Monstrul cel Magnific al lui $tefanMONSTRUL CEL MAGNIFIC AL LUI STEFAN Stefan avea un Monstru Magnific, care aparea intotdeauna ‘sand avea nevoie de ol. Atunci cand $tefan nu objinea ceea ce dorea sau cand primea ceea ce nu vroia... Atunci cénd prietenil lui Stefan nu voiau sd se joace cu el sau nu voiau sé joace jocurile cum considera Stefan ca ar fi trebuit... Atunci end parinfii fi spuneau lui Stefan ce sa facé sau cand nu fi ziceau ce @ de facut... 4H‘Atunci Monstrul Magnific al lui Stefan iesea la veal. Stefan Ml fAcea SB apar’ prin.....vsseeesrsiesen GANDURI CE GREZI CA GANDEA $TEFAN PENTRU A FACE SA APARA MONSTRUL SAU GEL MAGNIFIC? UITE CAM CE GANDEA: Este groaznic sa nu am lucrurile pe care mile doresc!” “Nu suport ca lucrurile $8 nu mearga aga cum vreau eu!” “Ceilalfi cameni ar trebui 4 fac ceea ce vreau eu!” “Prietenii mei sunt groaznici cénd nu se joacé aga cum vreau eu! Ar trebui pedepsiti!” ‘Monstrul lui Stefan era o arétare inspaimantétoare ta vedere. Avea 0 fata rosie si rAnjea cu dinti lui mari si ascutti. Vocea sa tuna si fulgera. Tropaia si fovea din picioarele [ui triage. E clar cA monstrul lui Stefan baga Tn sperieti pe oricine il zarea. POT! GHIC] CUM SE SIMTEA OARE STEFAN CAND FACEA SA APARA MONSTRUL SAU? ‘Se simtea furios. OARE DE UNDE VENEA FURIA MONSTRUOASA A LUI STEFAN? ‘Venea din cea ce géndea Stefan. CE CREZ! CA GANDEAU PARINTI LUI STEFAN DESPRE MONSTRUL ACESTUIA? CREZI CA LE PLACEA? CARE CARE ERA PAREREA PRIETENILOR $! A PROFESORILOR LUI STEFAN DESPRE MONSTRU? Parintii erau furiosi pe monstru, caci acesta era atat de zgomotos si de urét! Ei considerau o& fiul lor ar trebul s# se controleze mai bine si ll pedepseau pe Stefan de cate ori scotea monstrul la iveala Prietenii lui Stefan erau speriafi de monstru, aga ca o luau ja fuga cand acesta aparea. Srofesori lui Stefan erau furiosi gi deprimati cand monstrul \ui Stefan aparea la scoala, ,Ce pacat ca Stefan Ml las pe 32————— capcdunul acesta galagios s8 apara tot timpul", gandeau ei. “Arfilun baiat atét de dragut fara el.” Mai gandeau gi ca le era fare greu s& predea cu Monstrul acela in clasa. fi faceau observatii lui Stefan de cdte ori fl aducea la scoala, in timpul orelor. CE CREZI CA sited STEFAN DESPRE MONSTRUL SAU CAND PARINTI IL PEDEPSEAU, PRIETENI LUI O LUAU LA FUGA SI PROFESORI! ik PUNEAU SA STEA PESTE PROGRAM LA SCOALA? Stefan incepu sa se sature de monstrul sau. .Pur $1 simplu nu ne merge prea bine’, fi spunea el. , Nu ma ajuti sé obtin ceea ce doresc; poate ca la urma-urmel nici nu esti atat de ‘Magnific precum te lauzi...” “Dar sa stii cd nu e vina mea’, raispunse Monstrul, .Este doar vina ta, Ori de cate ori rostesti cuvintele magice... 33,Este groaznic!” Nu mai suport!” Sunt o persoana INGROZITOARE!", .apar eu. E ca o regula.” “Adicd vrei 88 spui...”, zise Stefan, ,... wei 8a spul ca daca as mai rosti cuvintele magice, nu ai mai aparea?” Aproape, dar ar mai fi nevoie de ceva. Ar trebui sa if himbi gi gandurile, nu doar cuvintele. Pentru asta trebuie s& cersezi serios.” Dar de ce Imi spui toate lucrurile astea?’, intreba Stefan ivindu-| banuitor pe Monstru. “Pentru cA m-am sdturat s4 trebuiascd s8 tot apar. Tu \stasti cuvintele magice tot mai des si eu trebuie ba sa aper, 3 88 dispar. Este atat de obositor! Ag vrea s&-mi iau gi eu 0 cant si $4 stau lungit pe o plajé undeva cat mai departe.* "Oh", spuse Stefan, pai atunci ce-ar fi sd exersez altfel de anduri, ca sa vad dae functioneazé cum spul tu.”