CONSTITUTIA 02-11-1991 Adunarea Constanta ‘Activ important Monitor Oficial 767 31-Oct-2008 ‘$2 aplca de le 31-Oct-2003 - Text mestosugit de UlraTech Group CONSTITUFIA ROMANIER) EMITENT: ADUNAREA CONSTITUANTA, aparuta in MONITORUL OFICIAL Nr. 767 din 31 octombrie 2003 ‘TITLUL 1 Principii generale TITLUL I Drepturile, libertitile si indatoririle fundamentale ‘TITLUL M1 Autoritatile publice ‘TITLUL IV Economia gi finanjele publice TATLUL V Curtea Constitutionala ‘TITLUL Viintegrarea euroatlantioa TITLUL VifRevizuirea Constitutiei TITLUL ViIIDispoziii finale si tranzitorii seer secs TITLULI Principii generale ARTICOLUL | Statul roman ARTICOLUL 2 Suveranitatea ARTICOLUL 3 Teritoriul ARTICOLUL 4 Unitatea poporului si egalitatea intre cetijeni ARTICOLUL 5 Cetijenia ARTICOLUL 6 Dreptul la identitate ARTICOLUL 7 Rominii din strdindtate ARTICOLUL 8 Pluralismul si partidele politice (ele, patronatele si asociatiile profesionale iternajionale ARTICOLUL 11 Dreptul international si dreptul intern ARTICOLUL 12 Simboluri nationale ARTICOLUL 13 Limba oficial ARTICOLUL 14 Capitala ARTICOLUL 1 Statul roman (1) Roménia este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil. (2) Forma de guvemnmént a statului roman este republica. (@) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertitile cetifenilor, libera dezvoltare a personalitagii umane, dreptatea gi pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul ‘tradiiilor democratice ale poporului romiin si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate, (4) Statul se organizeazi potrivit prineipiului separafiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecdtoreasca - in cadrul democratiei constitujionale. (5) in Roménia, respectarea Constitutici, a suprematici sale si a legilor este obligatorie. ARTICOLUL2 LexNavigator(TM)- Copyright © UltrsTech Group Pagina 4Cuno iuray £i01 Iiy¥) Agunarea Consmtuanta Activ important Monitorul Oficial 77 31-Oct2003 ‘se apica dela: 31-Oct-2003 - Text mestesugit de UltTech Group ‘Suveranitatea ‘Teritoriul Unitatea poporului si egalitatea intre cetifeni Cetatenia Dreptul la identitate Romani din strainatate (1) Suveranitatea najionala aparfine poporului romén, care o exercita prin organcle sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum. (Nici un grup si nici o persoand nu pot exercita suveranitatea in nume propriu. ARTICOLUL 3 (1) Tetitoriul Romaniei este inalienabil. 2) Frontierele tarii sunt consfingite prin lege organica, cu respectarea, principiilor gi a celorlalte norme general admise ale dreptului international. 3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase $i judeje. in conditiile legii, uncle orase sunt declarate municipii, (4) Pe teritoriul statului roman nu pot fi strimutate sau colonizate populatii strdine, ARTICOLUL 4 (1) Statal are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cetifenilor sai. ; 2) Roménia este patria comuna si indivizibila a tuturor cetifenilor sii, fra deosebire de rasd, de nafionalitate, de origine etnicd, de limbs, de religie, de sex, de opinie, de apartenenfi politica, de avere sau de origine sociala. ARTICOLUL 5 (1) Cetijenia romana se dobandeste, se piistrea7 sau se pierde in condifiile previzzute de legea organica. (2) Cetéjenia romani nu poate fi retrasd aceluia care a dobaindit-o prin nasiere, ARTICOLUL 6 (1) Statul recunoaste si garanteaz persoanelor aparfindnd minoritatilor nationale dreptul la pistrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitiii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase. (2) Masurile de protectic luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea gi exprimarea identititii persoanelor apartindnd minoritiilor nationale trebuie sii fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalfi cetifeni romani, ARTICOLUL7 Statul sprijind intdrirea legaturilor cu roménii din afara frontierelor tari acjionea7 pentru pistrarea, dezvoltarea si exprimarea identitafii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, cu respectarea legislatici statului ai carui cetifeni sunt. ARTICOLUL 8 LexNavigator(TM) - Copyright © UtraTech Group Pagina 2 nnn weanCONSTITUTIA 21-11-1091 Adunaroa Constituanta ‘Activ important Monitor Ofcial 767 81-Oct-2003 Se aplca dea 31-00-2003 - Text mestesugi de UlraTech Group Pluralismul si (1) Pluralismul in societatea romaneasca este o condifie si o garantie a partidele politice democratiei constitujionale. (2) Pattidele politice se constituie si igi desfigoara activitatea in condifiile legii. Ele contribuie la definirea si la exprimarea voingei politice a cetafenilor, le democratiei. ARTICOLUL9 Sindieatele, Sindicatele, patronatele si asociafiile profesionale se constituie $i igi patronatele si desfigoar’ activitatea potrivit statutelor lor, in condifiile legii. Ele contribuic asociafiile profesionale la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor lor. ARTICOLUL 10 Relafii internationale Roménia intrejine si dezvolta relafii pagnice cu toate statele si, in acest cadru, relafii de bund veciniitate, intemeiate pe principiile gi pe celelalte norme general admise ale dreptului internagional. ARTICOLUL 11 Dreptul internafional (1) Statul romin se obligi si indeplincasca intocmai gi cu buni-credinf& sidreptal obligafiile ce-i revin din tratatele la care este parte. intern (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fae parte din dreptul intern, (3) in cazul in care un tratat la care Roménia urmeaza si devina parte cuprinde dispocitii contrare Constitufici, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutici ARTICOLUL 12 Simboluri nafionale (1) Drapelul Romfniei este tricolor; culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmitoare incepiind de la lance: albastru, galben, rosu. (2) Ziua nationala a Romaniei este 1 Decembrie, (3) Imnul nafional al Roméniei este "Desteapti-te romane", (4) Stema fatii gi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice. ARTICOLUL 13, Limba oficiali {in Romania, limba oficiald este limba romana. ARTICOLUL 14 Capitala Capitala Roméniei este municipiul Bucuresti. TITLUL Drepturile, libertiile si indatoririle fundamentale © CAPITOLUL IDispozifii comune © CAPITOLUL I Drepturile si libertajile fundamentale © CAPITOLUL IV indatoririle fundamentale LexNavigator(TM) - Copyright © UtraTech Group Pagina 3rst aaurerea Consuuans ‘ActW important Monitorul Unaial /8/ s1-UetZ2003 ‘86 aplics dela: 31-Oct-2003 - Text mestesuglt de UttraTech Group, © CAPITOLUL IV Avocatul Poporului CAPITOLUL I © ARTICOLUL 15 Universalitatea © ARTICOLUL 16 Egalitatea in drepturi © ARTICOLUL 17 Cetitenii romani in straindtate ARTICOLUL 18 Cetifenii striini gi apatrizii © ARTICOLUL 19 Extridarea gi expulzarea © ARTICOLUL 20 Tratatele intemnajionale privind drepturile omului © ARTICOLUL 21 Accesul liber la justifie Universalitatea Egalitatea in drepturi Cetiitenii romani in strainitate i strtini si ARTICOLUL 15 () Cetafenii beneficiaza de drepturile si de libertifile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligafiile previzute de acesiea, (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepfia legii penale sau contravenfionale mai favorabile. ARTICOLUL 16 (1) Cetagenii sunt egali in fata legit si a autoritatilor publice, ffir privilegii si ‘ira discrimindi. (2) Nimeni nu este mai presus de lege. (3) Funcfiile gi demnnitijile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in ile legii, de persoanele care au cetijenia romana si domiciliul in fara, Statul roman garanteaz egalitatea de sanse intre femei gi birbaji pentru ocuparea acestor funcfii si demnitati. (4) in conditiile aderarii Roméniei la Uniunea European’, cetitenii Uniuni care indeplinesc cerinfele legii organice au dreptul de a alege gi de a fi alesi in autoritifile administrafiei publice locale. ARTICOLUL 17 Cetajenii romani se bucurd in strainatate de protecfia statului roman si trebuie si-si indeplineasca obligatiile, cu excepfia acelora ce nu sunt compatibile cu absenta lor din fara, ARTICOLUL 18 (1) Cetéjenii straini si apatrizii care locuiesc in Romania se bucura de protectia generalé a persoanelor si a averilor, garantati de Constitutie si de alte legi. (2) Dreptul de azil se acordi si se retrage in condifiile legii, cu respectarea ‘ratatelor si a convenfiilor internationale la care Romania este parte. ARTICOLUL 19 LexNavigator(TM) - Copyright © UtraTech Group Pagina 4URS Ue 61) ipe | nouns Gorsuluines ‘Acuy imporeanic wONKOrUl UNe:at fy S1-UC-vus ‘Se aplica de fa 81-Oct-2008 “Text mestosugt de UtraTech Group Extrddarea si (1) Cetiteanul romén nu poate fi extrédat sau expulzat din Romania. expulzarea (2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cetitenii romani pot fi extradayi in baza conventiilor internationale la care Romania este parte, in condifiile legii si pe baz de reciprocitate. (3) Cetaenii straini si apatrizii pot fi extrdafi numai in baza unei conventii intemnationale sau in conditii de reciprocitate. (4) Expulzarea sau extridarea se hotiraste de justifie. ARTICOLUL 20 Tratatele (1) Dispozifiile constitutionale privind drepturile gi libertifile cetitenilor vor internationale privind fi interpretate si aplicate in concordan(d cu Declarajia Universal a drepturile omului _Drepturilor Omului, eu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este Parte. (2) Dacd existé neconcordanfe intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fandamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementirile internafionale, cu excepfia cazului in care Constitufia sau Iegile interne contin dispozitii mai favorabile. ARTICOLUL 21 Accesul liber la justifie (1) Orice persoana se poate adresa justifiei pentru apararea drepturilor, a libertifjilor gi a interesclor sale legitime. (@ Nici o lege nu poate Ingradi exercitarea acestui drept. (3) Parfile au dreptul la un proces echitabil si la solufionarea cauzclor intr-un termen rezonabil. (A) Jurisdiefiile speciale administrative sunt facultative si gratuite. CAPITOLUL I Drepturile si libertifile fundamentale ARTICOLUL 22 Dreptul la viafa si la integritate fiz COLUL 23 Libertatea individuala ARTICOLUL 24 Dreptul la apirare ARTICOLUL 25 Libera circulatie ARTICOLUL 26 Viata intima, familiala si privat ARTICOLUL 27 Inviolabilitatea domiciliului ARTICOLUL 28 Secretul corespondentei ARTICOLUL 29 Libertatea constiinjei ARTICOLUL 30 Libertatea de exprimare ARTICOLUL 31 Dreptul la informatie ARTICOLUL 32 Dreptul la invafaturd ARTICOLUL 33 Accesul la culturi ARTICOLUL 34 Dreptul la ocrotirea sanit3gii ARTICOLUL 35 Dreptul la mediu sinatos ARTICOLUL 36 Dreptul de vot ARTICOLUL 37 Dreptul de a fi ales ARTICOLUL 38 Dreptul de a fi ales in Parlamentul European ARTICOLUL 39 Libertatea intrunirilor ARTICOLUL 40 Dreptul de asociere ARTICOLUL 41 Munca gi protecfia social a muncii si psihica ee er ry LexNavigator( Ti) - Copyright © Ultratech Group Pagina 5‘36 aplica de la: 31-Oci-2003 ~ Téxi mesiesugit de LitraTech Group © ARTICOLUL 42 Interzicerea muneii forjate * ARTICOLUL 43 Dreptul la grevi © ARTICOLUL 44 Dreptul de proprietate privat ARTICOLUL 45 Libertatea economic& © ARTICOLUL 46 Dreptul la mostenire ARTICOLUL 47 Nivelul de trai © ARTICOLUL 48 Familia . ARTICOLUL 49 Protectia copiilor gia tinerilor ARTICOLUL 50 Protectia persoanelor cu handicap ARTICOLUL 51 Dreptul de petifionare ARTICOLUL 52 Dreptul persoanei vatimate de o autoritate public ARTICOLUL 53 Restringerea exercifiului unor drepturi sau al unor libertafi ARTICOLUL 22 Dreptul la viagi sila (1) Dreptul a viafd, precum si dreptul la integritate fizica si psihic’ ale integritate persoanei sunt garantate. fizicd si psibi (2) Nimeni nu poate fi supus torturii $i nici unui fel de pedeapsd sau de tratament inuman ori degradant. (3) Pedeapsa cu moartea este interzisi. ARTICOLUL 23 Libertatea individual (1) Libertatea individuala si siguranfa persoanei sunt inviolable, (2) Perchezitionarea, rejinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege. (G) Refinerea nu poate depagi 24 de ore. (4) Arestarea preventiva se dispune de judector si numai fn cursul procesului penal. (5) in cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile gi se poate prelungi cu cate cel mult 30 de zile, fa ca durata totala sii dep&seasc& un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile. (6) in faza de judecatd instanta este obligata, in condifiile legii, s& verifice periodic, si nu mai tirziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestirii preventive si s& dispund, de indata, punerea in libertate a inculpatului, daci temeiurile care au determinat arestarea preventiva au Incetat sau daca instanta constati cd nu exist temeiuri noi care si justifice menfinerea privasii de libertate, (7) incheierile instanjei privind masura arestirii preventive sunt supuse cAilor de atac prevazute de lege. (8) Celui refinut sau arestat i se aduc de indatd la cunostin, in limba pe care o infelege, motivele retinerii sau ale arestirii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea se aduce la cunostinfS numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu. (9) Punerea in libertate a celui refinut sau arestat este obligatorie, dack motivele acestor masuri au disparut, precum si in alte situatii prevazute de lege. (10) Persoana arestati preventiv are dreptul si ceard punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune, (11) Péind la rimanerea definitiva a hottrarii judecdtoresti de condamnare, persoana este consideratfi nevinovata. LexNavigator(TM) - Copyright © UraTech Group Pagina 6“Se apica de fa "34-00-2003 “Teid'meslosugt de Ultratech Group (12) Nici o pedeapsi nu poate fi stabiliti sau aplicatl deat in conditiile siin temeiul legii. (13) Sancfiunea privativa de libertate nu poate fi decét de natura penala, ARTICOLUL 24 Dreptul la aparare (1) Dreptul la aparare este garantat, (2) in tot cursul procesului, parjile au dreptul sé fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu, ARTICOLUL 25 Libera circul (1) Dreptul la libera circulatie, in fara si in stréinatate, este garantat. Legea stabileste condifiile exercitirii acestui drept. (2) Fiecarui cettjean fi este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau regedin{a in orice localitate din far’, de a emigra, precum si de a reveni in ara. ARTICOLUL 26 Viafa intima, familial (1) Autorititile publice respect’ si ocrotese viata intima, familialA gi privat, si privat (2) Persoana fizicd are dreptul si dispund de ea insti, daca nu ine drepturile si libertafile altora, ordinea public’ sau bunele moravuri, ARTICOLUL 27 Inviolabilitatea (1) Domiciliul si regedinfa sunt inviolabile, Nimeni nu poate pitrunde sau domiciliului riméne in domicitiul ori in resedinfa unei persoane fard invoirea acesteia, (2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru urmatoarele situafii: a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotirdti judecditoresti; b) inlaturarea unei primejdii privind viaja, integritatea fizicd sau bunurile unei persoane; ©) apirarea securitijii najionale sau a ordinii publice; 4) prevenirea rispandirii unei epidemii. (3) Perchezitia se dispune de judecdtor si se efectueaz in conditiile si in formele previzute de lege. (4) Perchezitiile in timpul nopiii sunt interzise, in afard de cazul infractiunilor flagrante. ARTICOLUL 28 Seeretul Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al corespondentei convorbirilor telefonice gi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil. ARTICOLUL 29 LexNavigator(T™M) - Copyright © UteTech Group Pagina 7‘88 aplca de la: 51-Oct-20: = Text mestesugit de UitraTech Group Libertatea constiinfei (1) Libertatea gandirii gia opiniilor, precum i libertatea credin{elor Libertatea de exprimare religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans Si adopte o opinie ori si adere la 0 credinfé religioasd, contrare convingerilor sale. (2) Libertatea constiintei este garantati; ea trebuie si se manifeste in spirit de toleranga gi de respect reciproc. (3) Cultele religioase sunt libere si se organizeazA potrivit statutelor proprii, in conditile legi (4) In relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acjiuni de invrajbire religioasa (5) Cultele religioase sunt autonome fai de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistenfei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate. (6) Paringii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, ceducafia copiilor minori a cor raspundere le revine. ARTICOLUL 30 (1) Libertatea de exprimare a gndurilor, a opiniilor sau a credinfelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile., (2) Cenzura de orice fel este interzisa. G) Libertatea presei implicd si libertatea de a inflinfa publicafi (4) Niei o publicatie nu poate fi suprimati, (5) Logea poate impune mijloacelor de comunicare in masi obligafia de a face publicd sursa finanfitii. (©) Libertatea de exprimare mu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viala particulard a persoanei si nici dreptul la propria imagine. (7) Sunt interzise de lege deftimarea farii si a nafiunii, indemiul la rézboi de agresiune, la uri nafionali, rasiala, de clasi sau religioasd, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenfa publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunclor moravuri. (8) Raispunderea civilé pentru informatia sau pentru creajia adusi la cunostingé publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestirii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in condifiile legii. Delictele de presi se stabilese prin lege. ARTICOLUL 31 LexNavigator(TM) - Copyright © UtraTech Group PaginasCUNO NTU HRY 210 tea AuUI@ Gomsmun ‘AcIv Important monKion Una rer st-UE-Z0us "Se apica de lt 81-Oct-2008 “Text mestesugit de UltraTech Group Dreptul la informatie Dreptul Ia invafatur’ Accesul la cultura, (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingridit. (2) Autoritijile publice, potrivit competenfelor ce Ie revin, sunt obligate si asigure informarea corect& a cetdjenilor asupra treburilor publice si asupra, problemelor de interes personal (3) Dreptul la informatie nu trebuie si prejudicieze misurile de protectic a tinerilor sau securitatea nafionala, (4) Mijloacele de informare in masii, publice si private, sunt obligate s& asigure informarea corecta a opiniei publice. (5) Serviciile publice de radio gi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie si garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antend. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitafii lor se reglementeaz prin lege organic’. ARTICOLUL 32 (1) Dreptul la invayiturd este asigurat prin invigimantul general obligatoriu, prin inviimantal liceal gi prin cel profesional, prin invajaméntul superior, precum si prin alte forme de instructie si de perfectionare. (2) invatamantul de toate gradele se desf%isoara in limba romana. fn condifiile legii, invagimantul se poate desfagura gi intr-o limba de circulatie intemafionala. (8) Dreptul persoanelor aparfindnd minorititilor nationale de a inva limba Jor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate; modalititile de exercitare a acestor drepturi se stabilese prin lege. (4) fnvatamantul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acorda burse sociale de studii copiilor gi tinerilor provenii din familii defavorizate gi celor institufionalizasi, in condifiile legii. (5) invatamantul de toate gradele se desfisoara in unit’fi de stat, particulare si confesionale, in conditille legii. (© Autonomia universitara este garantat. (7) Statul asigura libertatea invafmantului religios, potrivit cerinfelor specifice fiecdrui cult. in scolile de stat, invafiméntul religios este organizat si garantat prin lege. ARTICOLUL 33 (1) Accesul la cultura este garantat, in condifiile legit (2) Libertatea persoanei de a-gi dezvolta spiritualitatea gi de a accede la valorile culturii nafionale si universale nu poate fi ingradita. (3) Statul trebuie si asigure pistrarea identitijii spirituale, sprijinirea culturii nafionale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii culturale, dezvoltarea creativitifii contemporane, promovarea valorilor culturale si attistice ale Roméniei in lume, ARTICOLUL 34 LexNavigator(TM) - Copyright © UtraTech Group Pagina 8‘39 aplica de la-'34-Oci-2603 * Tend mastesugit de Ultratech Group Dreptul la ocrotirea (1) Dreptul la ocrotirea sandtifii este garantat, sAndtiii (2) Statul este obligat si ia masuri pentru asigurarea igienei gi a sfindtijii publice. (3) Organizarea asistenjei medicale sia sistemului de asigurari sociale pentra boala, accidente, maternitate si recuperare, controlul exercitarii profesiilor medicale sia activitafilor paramedicale, precum $i alte misuri de protectie a simi fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii ARTICOLUL 35 Dreptul la mediu —_(1) Statul recunoaste dreptul oricarei persoane la un mediu inconjuritor sinitos gi echilibrat ecologic. (2) Statul asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice gi juridice au indatorirea de a proteja si a ameliora mediul inconjurator. ARTICOLUL 36 Dreptul de vot (1) Cetajenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, implinifi pénd in ziua alegerilor inclusiv. (2) Nu au drept de vot debilii sau alienafii mintal, pusi sub interdictie, i nici persoancle condamnate, prin hotirare judecdtoreascd definitiva, la pierderea drepturilor electorale. ARTICOLUL 37 Dreptul dea fiales (1) Audreptul de a fi alegi cetijenii cu drept de vot care indeplinese condifiile prevaizute in articolul 16 alineatul (3), dac& mu le este interzis asocierea in partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3). (2) Candidatii trebuie si fi implinit, pana tn ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel pufin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera Deputailor sau in organele administrafiei publice locale, varsta de cel pufin 33 de ani pentru a fi alesi in Senat si varsta de cel pufin 35 de ani pentru a fi alegi in funcfia de Pregedinte al Romaniei. ARTICOLUL 38 Dreptul de fiales in in condigiile aderarii Romaniei la Uniunea European’, cetiienii romani au Parlamentul dreptul de a alege gi de a fi alesi in Parlamentu! European, European ARTICOLUL 39 Libertatea intrunirilor —Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri sunt libere si se pot organiza si desfagura numai in mod pasnic, fara nici un fel de arme. ARTICOLUL 40 LexNavigatox(TM) - Copyright © UstraTech Group Pagina 10‘S ablca de la $10ck 2368 “Tosd’meslosugi Se UitraTech Group Dreptul de asociere (1) Cetajenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si {in alte forme de asociere. (2) Partidele sau organizatile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeazi impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitifii, a integritiii sau a independenjei Romaniei sunt neconstitutionale. (3) Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curjii Constitusionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politisti gi alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica. (4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise. ARTICOLUL 41 Munea si protectia (1) Dreptui la mune nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meserici sau a social a muneii ocupatiei, precum si a locului de munca este liber. (2) Salariafii au dreptul la mdisuri de protectie social. Acestea privesc securitatea si sindtatea salariafilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tard, repausul siptiménal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in condifii deosebite sau speciale, formarea profesional, precum gi alte situaii specifice, stabilite prin lege. 3) Durata normala a zilei de Iucru este, in medie, de cel mult 8 ore, (4) La muned egala, femeile au salariu egal cu barbat (5) Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate. ARTICOLUL 42 Interzicerea muneii (1) Munca forfati este interzisi. fortate (2) Nu constituie muncé forfata: a) activititile pentru indeplinirea indatoririlor militare, precum si cele desfiisurate, potrivit legii, in Jocul acestora, din motive religioase sau de constiinfa; b) munca unei persoane condamnate, prestati in condifii normale, in perioada de detentie sau de libertate conditionata, ©) prestatiile impuse in situafia creaté de calamitai ori de alt pericol, precum si cele care fac parte din obligafiile civile normale stabilite de lege. ARTICOLUL 43 Dreptul la grevi (1) Salariagii au dreptul Ia greva pentru apdirarea interesclor profesionale, economice si sociale. (2) Legea stabileste conditiile si limitele exercitirii acestui drept, precum si garanfiile necesare asiguririi serviciilor esenfiale pentru societate. ARTICOLUL 44 LexNavigator(TM) - Copytight © UltaTech Group Pagina 11'8@ aplica de la: 31-Oct-2003 - Text mesiesugit de UtraTech Group Dreptul de proprietate (1) Dreptul de proprietate, precum si creanfele asupra statului, sunt garantate. privati Confinutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. (2) Proprietatea privat este garantatd si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetajenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprictate privat asupra terenurilor numai in condifiile rezultate din aderarea Romédniei la Uniunea European si din alte tratate internationale la care Romfinia este parte, pe bazii de reciprocitate, in condifiile previzute prin lege organica, precum si prin mostenire legal. (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreaptt si prealabila despigubire. (4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietate public a unor bunuri pe baza apartenenfei sociale, ctnice, religioase, politice sau de alti naturd discriminatorie a titularilor. (5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea public& poate folosi subsolul oricdrei proprietiti imobiliare, cu obligatia de a despaigubi proprictarul pentru daunele aduse solului, plantafiilor sau construcfiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritaii, (©) Despigubirile prevaizute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenfd, prin justitic, (7) Dreptal de proprietate obliga la respectarea sareinilor privind protectia mediului gi asigurarea bunei vecindtai, precum si la respectarea cclorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. (8) Averea dobanditi licit nu poate i confiscati. Caracterul licit al dobandirii se prezuma. (9)Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracjiuni ori contravenfii pot fi confiscate numai in conditiile legii. ARTICOLUL 45 Libertatea economics _Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera inifiativa gi exercitarea acestora in condifile legii sunt garantate. ARTICOLUL 46, Dreptul Ja mostenire _Dreptul la mostenire este garantat. ARTICOLUL 47 Nivelul de trai (1) Statul este obligat s& ia masuri de dezvoltare economicd si de protectie social, de naturd si asigure ectifenilor un nivel de trai decent. (2) Cettqenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asisten medicald in unitiile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurai sociale publice sau private, prevazute de lege. Cetifenii au dreptul si la masuri de asistenfa sociala, potrivit legii, ARTICOLUL 48 LenNavigator(TM) - Copyright © UtraTech Group Pagina 12‘pute euponann moWMNUIUL UNE FEF 91 UEREUUS “SS Splca de l"87.0et-2003 “TExt mestocugt de UtraTech Group Familia Protectia copiilor sia tinerilor Proteefia persoanelor cu handicap Dreptul de petitionare (1) Familia se intemeiaza pe cisitoria liber consimfita intre sofi, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea pirintilor de a asigura cresterea, educafia si instruirea copiilor. (2) Condifiile de incheiere, de desfucere gi de nulitate a cisatorici se stabilese prin lege. CAsdtoria religioas’ poate fi celebrat numai dupa casitoria civil, (3) Copii din afara cisitoriei sunt egali in fata legii cu cei din cBsatoric. ARTICOLUL 49 (1) Copiii si tinerii se bucurd de un regim special de protectie si de asistenja in realizarea drepturilor lor. (2) Statul acorda alocafii pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protectie social a copiilor sia tinerilor se stabilesc prin lege. (8) Exploatarea minorilor, folosirea lor in activitSfi care le-ar dauna sindt moralitifii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normal sunt interzise. (4) Minotii sub varsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariafi. (5) Autoritafile publice au obligafia s4 contribuie la asigurarea condifiilor pentru participarea liberd a tinerilor fa viafa politica, sociala, economi culturald si sportiva a ari, ARTICOLUL 50 Persoanele cu handicap se bucuri de protectie special. Statul asigurd realizarea unei politici nafionale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, in vederea participairii efective a persoanelor cu handicap in viata comunitajii, respectéind drepturile si indatoririle ce revin parintlor gi tutorilor, ARTICOLUL 51 (1) Cetifenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petiii formulate numai in numele semnatarilor. (2) Organizafiile legal constituite au dreptul si adreseze petifii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinti. (3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa. (4) Autoritafile publice au obligafia sa raspunda la petifii in termenele gi in condifiile stabilite potrivit legii. ARTICOLUL 52 LexNavigator(TM) - Copyright © UtraTech Group Pagina 13$8 aplica de la: 31-Oct-2003 - Text mesiasugit de UitraTech Group. Dreptul persoanei _(1) Persoana vatimata intr-un drept al su ori intr-un interes legitim, de vatamate dee autoritate publicd, printr-un act administrativ sau prin nesolufionarea in autoritate public’ _termenul legal a unci cereri, este indreptajit si objind recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei. (2) Condifiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilese prin lege organic. (3) Statul rdspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in condifiile legii si nu inlatura rispunderea magistrafilor care si-au exercitat functia cu rea-credina sau grav neglijenta. ARTICOLUL 53 Restrangerea (1) Exercigiul unor drepturi sau al unor libertafi poate fi restrdns numai prin exercifiului unor lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: aprarea securitifii nafionale, drepturi sau al unor a ordinii, a sindtayii ori a moralei publice, a drepturilor sia libertitilor libertai cetifenilor; desftigurarea instructiei penale; prevenirea consecinjelor unei calamita{i naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrangerea poate fi dispusi numai daca este necesard intr-o societate democratic. Masura trebuie si fie proportionala cu situafia care a determinat-o, si fie aplicati in mod nediscriminatoriu gi fra a aduce atingere existengei dreptului sau a libertiii, CAPITOLUL IIL indatoririle fundamentale ARTICOLUL 54 Fidelitatea fafé de fara ARTICOLUL 55 Apararea firi ARTICOLUL 56 Contributii financiare ARTICOLUL 57 Exercitarea drepturilor gi a libertatilor ARTICOLUL 54 litatea fat’ de {ard (1) Fidelitatea fafi de {ari este sacra. (2) Cetaenii carora le sunt incredinfate functii publice, precum si militarii, rispund de indeplinirea cu credin{i a obligatiilor ce le revin gi, in acest scop, vor depune jurdméintul cerut de lege. ARTICOLUL 55 Apararea {ari (2) Cetditenii au dreptul gi obligatia si apere Romania. (2) Conditiile privind indeplinirea indatotirilor militare se stabilesc prin lege organica. (3) Cotatenii pot fi incorporati de Ja varsta de 20 de ani si pana la varsta de 35 de ani, cu excepfia voluntarilor, in conditiile legii onganice. ARTICOLUL 56 Lexavigatox(TM) - Copyright © UtraTech Group Pagina 14Lonny ra uzi-rieiwyt Agunarea Constanta ‘Activ important Montorul Ottis! 767 81-Oct-2003 e apica del: $1-0c1 2003 “Text mestesugt de UiraTech Group Contribufii financiare (1) Cetifenii au obligafia sa contribuie, prin impozite gi prin taxe, la cheltuiclile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie sA asigure agezarea justi a sarcinilor fiscale. (3) Orice alte prestafii sunt interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale. ARTICOLUL 57 Cetaijenii romani, cetafenii straini si apatrizii trebuie si-gi exercite drepturilor sia drepturile si libertatile constitutionale cu bund-credinfi, fird si incalee libertitilor Grepturile si libertatile celorlalt CAPITOLUL IV Avocatul Poporului oA * ARTICOLUL 59 Exercitarea atribusiilor ARTICOLUL 60 Raportul in fata Parlamentului SOLUL 58 Numirea gi rolul ARTICOLUL 58 ‘Numirea i rolul (1) Avocatul Poporului este numit pe o duratd de 5 ani pentru apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Adjuncfii Avocatului Poporului sunt specializafi pe domenii de activitate. (2) Avocatul Poporului si adjunctii sii nu pot indeplini nici o alta functie publica sau privata, cu excepfia funcfiilor didactice din invajamantul superior. (G) Organizarea si functionarea institujiei Avocatul Poporului se stabilese prin lege organic. ARTICOLUL 59 Exercitarea (4) Avocatul Poporului isi exercita atribugiile din oficiu sau la cererea atribufiilor persoanelor lezate in drepturile si in libertiile lor, in limitele stabilite de lege. (2) Autoritifile publice sunt obligate si asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar in exercitarea atribufiilor sale. ARTICOLUL 60 Raportul in fafa Avocatul Poporului prezinta celor dows Camere ale Parlamentului Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot confine recomandari privind legislatia sau masuri de alt natura, pentru ocrotirea drepturilor gi a libertailor cetifenilor. TITLUL I Autoritafile publice © CAPITOLUL I Parlamentul © CAPITOLUL II Pregedintele Roméniei © CAPITOLUL Il] Guvernul LexNavigator(TM) - Copyright © UltaTech Group Pagina 15"So Spica de i: S4-0c2003 “Text mestesugit de UltraTech Group © CAPITOLUL IV Raporturile Parlamentului cu Guvernul © CAPITOLUL V Administrajia public& © CAPITOLUL VI Autoritatea judecdtoreasca CAPITOLUL I Parlamentul « SECTIUNEA | Organizare gi functionare © SECTIUNEA a 2-a Statutul deputatilor si al senatorilor © SECTIUNEA a 3-a Legiferarea SECTIUNEA 1 Organizare si funcfionare © ARTICOLUL 61 Rolul si structura ¢ ARTICOLUL 62 Alegerea Camerelor © ARTICOLUL 63 Durata mandatului © ARTICOLUL 64 Organizarea inten ARTICOLUL 65 Sedinjele Camerelor ARTICOLUL 66 Sesiuni ARTICOLUL 67 Actele juridice si cvorumul legal ARTICOLUL 68 Caracterul public al sedinjelor ARTICOLUL 61 Rolul sistructura _(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a farii. (2) Parlamentul este alcatuit din Camera Deputajilor si Senat. ARTICOLUL 62 Alegerea Camerelor (1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, potrivit legii electorale. (2) Organizayiile cetajenilor aparjinand minoritifilor nafionale, care nu intrunese in alegeri numérul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptu! la cite un loc de deputat, in condifiile legii electorale, Cetafenii une minoritifi nafionale pot fi reprezentafi numai de o singura organizatic, (3) Numérul deputafilor si al senatorilor se stabileste prin legea electoral, in raport cu populatia tari. ARTICOLUL 63 LexNavigato(TM) - Copyright © UtraTech Group Pagina 18ro Puasa Voice ‘nua siypunane MENU UUGEH 104 9 -UEReUUS, ‘86 apica de la: 91-Oct 2003 “Texd mestesugit de UttraTech Group Durata mandatului Organizarea interna Sedinfele Camerelor (1) Camera Deputailor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept in stare de mobilizare, de réizboi, de asediu sau de urgenfa, pand la incetarea acestora. (2) Alegerile pentru Camera Deputatilor gi pentru Senat se desfaisoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentuh (3) Parlamentul nou ales se intruneste, la convocarea Presedintelui Roménici, fn cel mult 20 de zile de la alegeri. (4) Mandatul Camerelor se prelungeste pana Ja intrunirea legal a noului Parlament. fn aceasta perioada nu poate fi revizuita Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice. (5) Proiectele de legi sau propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent igi continu procedura in noul Parlament. ARTICOLUL 64 (1) Onganizarea si funcfionarea fiecdrei Camere se stabilesc prin regulament propriu, Resursele financiare ale Camerelor sunt prevazute in bugetele aprobate de acestea. (2 Fiecare Camera igi alege un birou permanent. Presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Cameretor. Ceilalti membri ai birourilor permanente sunt alesi la ineeputul fiecdrei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocafi inainte de expirarea mandatului. (3) Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecdrei Camere. (4) Ficcare Camera igi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheti sau alte comisii speciale. Camerele isi pot constitui comisii comune. (5) Birourile permanente si comisiile parlamentare se alestuiese potrivit configuratici politice a fiecdrei Camere. ARTICOLUL 65 (1) Camera Deputatilor si Senatul lucreaz in sedinge separate. (2) Camerele isi desfigoara lucrarile si in gedinfe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritijii deputatilor si senatorilor, pentru: 2) primirea mesajului Presedintelui Roméniei; b) aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat; ©) declararea mobilizarii totale sau parfiale; 4) declararea stiri de rizboi; 6) suspendarea sau incetarea ostilitajilor militare; A) aprobarea strategiei nafionale de aparare a {arii; g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apiirare a Tari; h) numirea, la propunerea Presedintelui Rominiei, a directorilor serviciilor de informafii si exercitarea controlului asupra activititii acestor servicii; i) numirea Avocatului Poporului; j) stabilirea statutului deputatilor gi al senatorilor, stabilirea indemnizatiei sia oclorlalte drepturi ale acestora; k) indeplinirea altor atributii care, potrivit Constitufici sau regulamentului, se exerciti in sedinfa comund, LexNavigator(TM) - Copyright © UtraTech Group Pagina 17ARTICOLUL 66 Sesiuni (1) Camera Deputaflor si Senatul se ntrunese in dous sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate depasi sfargitul lunii A doua sesiune incepe in luna septembrie i nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie. (2) Camera Deputajilor gi Senatul se intrunese si in sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui Romaniei, a biroului permanent al fiecdrei Camere ori a cel pujin o treime din numérul deputafilor sau al senatorilor. (3) Convocarea Camerelor se face de presedinfii acestora, ARTICOLUL 67 Actele juridice si Camera Deputatilor si Scnatul adopt legi, hotirdri si motiuni, in prezenta cvorumui legal majoritajii membrilor. ARTICOLUL 68 Caracterul publie al (1) Sedinfele celor dou’ Camere sunt publice. sedintelor (2) Camerele pot hotari ca anumite sedinge s& fie secrete. SECTIUNEA a2-a ‘Statutul deputagilor si al senatorilor © ARTICOLUL 69 Mandatul reprezentativ » ARTICOLUL 70 Mandatul deputatilor si al senatorilor ¢ ARTICOLUL 71 Incompatit ¢ ARTICOLUL 72 Imunitatea parlamentaré, ARTICOLUL 69 (1) in exercitarea mandatului, deputafii si senatorii sunt in serviciul poporului, (2) Orice mandat imperativ este nul. ARTICOLUL 70 ‘Mandatul deputafilor (1) Deputafii si senatorii intré in exercitiul mandatului la data intrunirii legale sial a Camerei din care fac parte, sub condifia validarii alegerii si a depunerii senatorilor juriméntului. Jurdméntul se stabileste prin lege organic. (2) Calitatea de deputat sau de senator inceteaza la data intrunirii legale a Camerelor now alese sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorate, de incompatibilitate ori de deces. ARTICOLUL 71 Incompatibilitifi (1) Nimeni nu poate fi, in acelagi timp, deputat si senator. (2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibild cu exercitarea oricdrei functii publice de autoritate, cu excepfia celei de membru al Guvernului. (3) Alte incompatibilititi se stabilese prin lege organic’. LexNavigator(TM) - Copyright © UttaTech Group Pagina 18UNH grey err er99) qgunance GousMuuetiE ‘Aa unporusre wionnorul Un (07 S-UCZIUS ‘$2 aplca de fa 81-Ock 2008 "Text mestesugit de UtraTech Group Imunitatea parlamentara eee reese ARTI Categorii de legi ARTICOLUL 72 (1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la rspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, (2) Deputatii si senatorii pot fi ummirifi gi trimisi in judecati penal’ pentru fapte care nu au legatur’ cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionafi, refinufi sau arestafi fir incuviingarca Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea gi trimiterea in judecata penala se pot face numai de cdtre Parchetul de pe King fnalta Curte de Casafie si Justitie. Competenta de judecatd apartine inaltei Curfi de Casatie si Justitie. (3) in caz de infractiune flagranti, deputafii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezifiei. Ministrul justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Camerei asupra refinerii si a perchezifiei. in cazul in care Camera sesizatA constati cd nu exist’ temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri, ‘SECTIUNEA a 3-0 Legiferarea ARTICOLUL 73 Categorii de legi ARTICOLUL 74 Initiativa legislativa ARTICOLUL 75 Sesizarea Camerelor ARTICOLUL 76 Adoptarea legilor si a hotirarilor ARTICOLUL 77 Promulgarea legii ARTICOLUL 78 Intrarea in vigoare a legii 79 Consiliul Legislativ ARTICOLUL 73 (1) Parlamentul adopt legi coristitusionale, legi organice si legi ordinare. (2) Legile constitujionale sunt cele de revizuire a Constitutiei. 3) Prin lege organic se reglementeaza: a) sistemul electoral; organizarea si functionarea Autoritifii Electorale Permanente; b) otganizarea, fimcfionarea si finanfarea partidelor politice; ©) statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizafiei si a celorlalte drepturi ale acestora; 4) organizarea si desftisurarea referendumului; ¢) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tail; regimul stirii de mobilizare parfiala sau totala a forfelor armate gi al starii de rizboi; 2) regimul starii de asediu gi al stirii de urgengai; h) infractiunile, pedepsele si regimul executirii acestora; i) acordarea amnistiei sau a grafierii colective; {) statutul funcfionarilor publici; k) contenciosul administrativ; }) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanjelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curjii de Conturi; 1m) regimul juridic general al proprietitii si al mostenirii; n) organizarea generald a invajaméntului; LexNavigator(T™M) - Copyright © UttraTech Group Pagina 19“Be pled Ge i 31.008 3658“ Foe mesg de itraTech Group 0) organizarea administrafiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia local’; p) regimul general privind raporturile de muned, sindicatele, patronatele si protecjia social, 1) statutul minorititilor nafionale din Romania; ) regimul general al cultelor; 4) celelalte domenii pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice. ARTICOLUL 74 (1) Inifiativa legislativa aparjine, dupa caz, Guvernului, deputafilor, sonatorilor sau unui numir de cel putin 100.000 de eetiijeni cu drept de vot. Cetijenii care isi manifesta dreptul la inifiativa legislativa trebuie sa provind din cel putin un sfert din judetele férii, iar in ficcare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel pufin 5.000 de semnituri in sprijimul acestei initiative. (2) Nu pot face obiectul inijiativei legislative a cetafenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia gi graficrea. (3) Guvernut isi exercitt inifiativa legislativa prin transmiterea proiectului de lege catre Camera competenté sii il adopte, ca prima Camera sesizatd, (4) Deputafii, senatorii si cetajenii care exereita dreptul Ia inifiativa legislativa pot prezenta propuneri legislative numai in forma cerut& pentru proiectele de legi. (5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai inti Camerei competente si le adopte, ca prima Camera sesizati. ARTICOLUL 75 Sesizarea Camerelor (1) Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata, proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internajionale si a masurilor legislative ce rezultd din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum si proiectele legilor organice prevazute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele €), k), 1), n), 0), articolul 79 alineatul (2), articotul 102 alineatul (3), articolul 105 alincatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alincatele (2) iG), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) si (5) si articolul 142 alincatul (5). Celelalte proiccte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptirii, ca prima Camera sesizata, Senatului. (2) Prima Camera sesizati se promun{é in termen de 45 de zile. Pentru coduri sialte legi de complexitate deosebiti termenul este de 60 de zile. in cazul depasirii acestor termene se considera ca proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate. (3) Dupa adoptare sau respingere de cétre prima Camera sesizati, proiectul ‘sau propunerea legislativa se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv. (4) in cazul in care prima Camera sesizata adopt o prevedere care, potrivit alineatului (1), intré in competenja sa decizionala, prevederea este definitiv adoptatii daca si cea de-a doua Cameri este de acord. in caz contrar, numai pentru prevederea respectiva; legea se intoarce la prima Camera sesizaté, care LexNavigator(TM) - Copyright © UltaTech Group Pagina 20CONS HY WAY 21-1 e1¥¥t Agunarea Gonsuwanta “civ important montworul UN! for sT-UChZUUs ‘Se aplca de fa: 31-Oct-2003 - Text mestosugh de UltreTech Group va decide definitiv in procedura de urgent’. (5) Dispozitiile alineatului (4) referitoare la intoarcerea legii se aplicd in mod corespunzitor si in cazul in care Camera decizionala adopt o prevedere pentru care competenta decizionald aparfine primei Camere. ARTICOLUL 76 Adoptarea legilor sia (1) Legile organice gi hotirdrile privind regulamentele Camerelor se adopt r cu votul majoritijii membrilor fiecirei Camere. (2) Legile ordinare si hotitarile se adopt cu votul majoritii membrilor prezenfi din fiecare Camera. (3) La cererea Guvernului sau din proprie inifiativa, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedur’ de urgent, stabilita potrivit regulamentului fiecdrei Camere. ARTICOLUL 77 Promulgarea legit _(1) Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui Roméniei. Promulgarea legii se face in termen de cel mult 20 de zile de 1a primire. (2) inainte de promulgare, Prescdintele poate cere Parlamentului, o singura dati, reexaminarea legii. (3) Dac& Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitufionalitifii ei, promulgarea legii se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa recxaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitufionale, prin care i s-a confirmat constitufionalitatea. ARTICOLUL 78 Intrarea in vigoare a _Legea se publicdi in Monitorul Oficial al Roméniei si intra in vigoare la 3 legii zile de la data publicarii sau la 0 data ulterioara prevéizuta in textul ei ARTICOLUL' 79 Consifinl Legislativ (1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeazA proiectele de acte normative in vederea sistematizari, unificarii gi coordondtii intregii legislatii. El fine evidenja oficiald a legislafici Romaniei. @ infiingarea, organizarea si funcfionarea Consiliului Legislativ se stabilese prin lege organic, CAPITOLUL I Pregedintele Romaniei ARTICOLUL 80 Rolul Presedintelui © ARTICOLUL 81 Alegerea Presedintelui ARTICOLUL 82 Validarea mandatului $i depunerea juriméntului ARTICOLUL 83 Durata mandatului ARTICOLUL 84 Incompatibilitati si imunitati . ARTICOLUL 85 Numirea Guvernului ARTI 86 Consultarea Guvernului ARTICOLUL 87 Participarea la sedinfele Guvernului ARTICOLUL 88 Mesaje LexNavigator(TM) - Copyright © UtraTech Group Pagina 21‘8 aba de is 97-0ck. 668 Fa mesiegig de LtraTacn Group « ARTICOLUL 89 Dizolvarea Parlamentului ‘* ARTICOLUL 90 Referendumul * ARTICOLUL 91 Atributii in domeniul politicii exteme * ARTICOLUL 92 Atributii in domeniul apariii © ARTICOLUL 93 Masuri excepfionale © ARTICOLUL 94 Alte atribuii * ARTICOLUL 95 Suspendarea din functie * ARTICOLUL 96 Punerea sub acuzare ARTICOLUL 97 Vacanta functici ARTICOLUL 98 Interimatul functiei ARTICOLUL 99 Raspunderea presedintelui interimar * ARTICOLUL 100 Actele Presedintelui ¢ ARTICOLUL 101 Indemnizatia si celelalte drepturi ARTICOLUL 86 Rolul Presedintelui (1) Pregedintele Roméniei reprezinta statul roman i este garantul indopendentei nationale, al unitafi si al integritati teritoriale a farii, (2) Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutici gi la buna functionare a autoritatilor publice. in acest scop, Pregedintele exerciti functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat i societate, ARTICOLUL 81 Alegerea Presedintelui (1) Pregedintele Roméniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. (2) Este declarat ales candidatul care a fntrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale. (3) in cazul in care nici unul dintre candidafi nu a intrunit aceasti majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabi ordinea numrului de voturi objinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obfinut cel mai mare numar de voturi. (4) Nici o persoand nu poate indeplini functia de Pregedinte al Romanici decét pentru cel mult dou mandate. Acestea pot fi si succesive. ARTICOLUL 82 Validarea mandatului (1) Rezultatul alegerilor pentru funcjia de Presedinte al Roméniei este validat sidepuncrea de Curtea Constitutional. jurimantului (2) Candidatul a cérui alegere a fost validata depune in fafa Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedingé comund, urmatorul juramént: "Jur si-mi daruiesc toati puterea si priceperea pentru propasirea spiritual simaterialé a poporului romén, si respect Constitutia si legile tari, s& apr democrafia, drepturile si libertitile fimdamentale ale cetajenilor, suveranitatea, independenta, unitatea i integritatea teritoriala a Roméniei. Asa si-mi ajute Dumnezeu!". ARTICOLUL 83 LexNavigator(TM) - Copyright © UtraTech Group Pagina 22(CONS 111 UIA U 21-11-1981 AgUnarea Consbtuania Act important Montorul Ofeal 767 31-Oct-2003 ‘se aplica de fa 31-Oct-2003 - Text mestesugit de UlraTech Group Durata mandatului imunitati Numirea Guvernul Consultarea Guvernului Participarea la sedinjele Guvernului Mesaje (1) Mandatul Presedintelui Romaniei este de 5 ani gi se exereit de la data depunerii jurémantului. (2) Presedintele Romdniei isi exerciti mandatul pana la depunerea jurimAntului de Pregedintele nou ales. (3) Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organic’, in caz de razboi sau de catastrofi. ARTICOLUL 84 (1) in timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alti functie publicd sau privald, (2) Presedintele Roménici se bucura de imunitate, Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplicd in mod corespunzitor. ARTICOLUL 85 (1) Presedintele Roméniei desemneazdi un candidat pentru functia de prim- ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament. (2) in caz de remaniere guvemamental sau de vacan{i a postului, Presedintele revocd si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. (3) Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politicd a Guvernului, Presedintele Romaniei va putea exercita atributia previizuti la alineatul (2) numai pe baza aprobiirii Parlamentului, acordata la propunerea primului-ministru, ARTICOLUL 86 Presedintele Roméniei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanga deosebité. ARTICOLUL 87 (J) Presedintele Romaniei poate lua parte la sedinfele Guvernului in care se dezbat probleme de interes nafional privind politica externa, aplrarea ari, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii. (2) Presedintele Romaniei prezideaza sedingele Guvernului la care participa, ARTICOLUL 88 Presedintele Romdniei adreseazA Parlamentului mesaje eu privire la principalele probleme politice ale nafiunii, ARTICOLUL 89 LexNavigator(TM) - Copyright © UtraTech Group Pagina 23'38 Bplicd ela Bi-0ck 2008 Ted mestscugi de UlkaTech Group Dizolvarea Parlamentului Referendumul Atribufii in domeniul politicii externe Atribufii in domeniul apiririi ‘pou aporiane monKON UTIEAK (OF 31-USt-20U (1) Dup& consultarea presedintilor celor doua Camere gi a liderilor grupurilor parlamentare, Pregedintele Roméniei poate si dizolve Parlamentul, dac& acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare gi numai dupa respingerca a cel putin doud solicitiri de investiturd. (2) in cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singuré data. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Roméniei gi nici in timpul stirii de mobilizare, de rizboi, de asediu sau de urgent. ARTICOLUL 90 Presedintele Roméniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului si-si exprime, prin referendum, voinfa cu privire la probleme de interes najional. ARTICOLUL 91 (1) Presedintele incheie tratate intemationale in numele Romanici, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, intr-un termen rezonabil. Celelalte tratate si acorduri internationale se incheie, se aproba sau se ratificd potrivit procedurii stabilite prin lege. (2) Presedintele, la propunerea Guvernului, acrediteazi i recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aproba inflinjarea, desfiinjarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. (3) Reprezentantii diplomatic ai altor state sunt acreditati pe lang’ Presedintele Roméniei. ARTICOLUL 92 (1) Presedintele Roméniei este comandantul forjelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tari (2) El poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea parfiala sau totalé a forfelor armate, Numai in cazuri excepfionale, hotirarea Presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de Ja adoptare. (3) in caz.de agresiune armati indreptati impottiva {arii, Pregedintele Roméniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neintarziat la cunostinfi Parlamentului, printr-un mesaj. Dac Parlamentul nu se afld in sesiune, el se convoacd de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii. (4) in caz de mobilizare sau de rzboi Parlamentul isi continua activitatea pe toatd durata acestor stir, iar dac’ nu se afla in sesiune, se convoaca de drept in 24 de ore de la declararea lor. ARTICOLUL 93 LLexNavigator(7M) - Copyright © UtraTech Group Pagina 24wune rune y cisriiss) Auunates Constuane ‘Actw important monrorul Uncial 767 31-Oct-2003, ‘se apica de fa: 81-Oct-2008 “Text mestasuat de UttraTech Group Misuri exceptionale Alte atribufii Suspendarea din functie Punerea sub acuzare Vacanfa funefiei (1) Presedintele Roméniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta in intreaga far’ ori in unele unitafi administrativ-teritoriale si solicit Parlamentului incuviintarea masurii adoptate, in cel mult 5 zile de la luarea acesteia. (2) Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea stiri de ascdiu sau a starii de urgeni& si functioneaza pe toatd durata acestora. ARTICOLUL 94 Pregedintele Roméniei indeplineste si urmatoarele atributi: a) confer decorafi si titluri de onoare; b) acorda gradele de maresal, de general si de amiral; ©) niimeste in funcfii publice, in condiftiile previizute de lege; 4d) acordé gratierea individualé. ARTICOLUL 95 (1) in cazul sivarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitufiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din funefie de Camera Deputatilor si de Senat, in gedinfd comuna, cu votul majoritijii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curfii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicafii cu privire la faptele ce i se imputi. (2) Propunerea de suspendare din funcfie poate fi inifiata de cel putin 0 treime din numairu! deputatilor si senatorilor si se aduce, neintérziat, la cunostinga Presedintelui. (3) Daca propunerea de suspendare din functie este aprobati, in cel mult 30 de zile se organizeaz un referendum pentru demiterea Presedintelui. ARTICOLUL 96 (2) Camera Deputafilor si Senatul, in sedinf& comund, cu votul a cel putin doud treimi din numérul deputafilor si senatorilor, pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Roméniei pentru inalta tridare. (2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi inifiata de majoritatea deputafilor gi senatorilor gi se aduce, neintarziat, la cunostinga Presedintelui Roméniei pentru a putea da explicafii cu privire la faptele ce i se impula. (3) De la data punerii sub acuzare gi pand la data demiterii Presedintele este suspendat de drept. (4) Competenta de judecata apartine inaltei Curti de Casatie si Justifie. Presedintele este demis de drept la data riménerii definitive a hotararii de condamnare. ARTICOLUL 97 (1) Vacanja functiei de Pregedinte al Romanici intervine in caz de demisie, de demitere din funcyie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atribujiilor sau de deces, (2) in termen de 3 luni de Ia data la care a intervenit vacanta functiei de Pregedinte al Roméniei, Guvernul va organiza alegeri pentru un now Presedinte. LexNavigatoi(TM™) - Copyright © UtraTech Group Pagina 25‘se aplica de ia: 31-Oct- git de UitraTech Group ARTICOLUL 98 Interimatul functiei (1) Daca functia de Pregedinte devine vacanta ori dacd Presedintele este suspendat din funcfie sau daca se afla in imposibilitate temporari de a-si exercita atribufiile, interimatul se asigura, in otdine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor. 2) Atvibutile prevazute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcfici prezidenfiale, ARTICOLUL 99 Rispunderea Daca persoana cate asigura interimatul functici de Presedinte al Roméniei presedintelui sivarseste fapte grave, prin care se incalc& prevederile Constitufiei, se aplica interimar articotul 95 si articolul 98, ARTICOLUL 100 Actele Presedintelui (1) in exercitarea atributiilor sale, Pregedintele RomAnici emite decrete care se publica in Monitorul Oficial al Roméniei. Nepublicarea atrage inexistenfa decretului, (2) Decretele emise de Pregedintele Romdniei in exercitarea atributiilor sale previizute in articolul 91 alincatele (1) si (2), articolul 92 alineatele (2) si (3), articolul 93 alineatul (1) si articolul 94 literele a), b) si d) se contrasemneazi de primul-ministru, ARTICOLUL 101 Indemnizatia $i Indemnizafia si celelalte drepturi ale Presedintelui Romanici se stabilesc celelalte drepturi prin lege. . . . CAPITOLUL HL Guvernul ARTICOLUL 102 Rolul si structura ARTICOLUL 103 fnvestitura ARTICOLUL 104 Jurimantul de credit ARTICOLUL 105 Incompatibilitaji ARTICOLUL 106 incetarea functici de membru al Guvernului ARTICOLUL 107 Primul-ministru ARTICOLUL 108 Actele Guvernului ARTICOLUL 109 Raspunderea membrilor Guvernului ARTICOLUL 110 incetarea mandatului ARTICOLUL 102 LexNavigator(TM) - Copyrigh © UttsTech Group. Pagina 26124 ruuiaree Wu outNen ‘pay yporLsiN moNNONUE GUE 1OF 3 HUES $3 Spica de 12 "S1.0et 2003 “Tas mostoeugi de UltraTech Group Rolul si structura investitura Jurimintul de credinta Incompatibilititi incetarea funcfiei de membru al Guyernului (1) Guvernul, potrivit programului su de guvemare acceptat de Parlament, asigurd realizarea politicii interne si externe a farii si exercita conducerea general’ a administrafici publice. (2) in indeptinirea atributiilor sale, Guvernul coopereazii cu organismele sociale interesate, (3) Guvernul este aledtuit din prim-ministru, ministri si alfi membri stabilii prin lege organicd. ARTICOLUL 103 (1) Presedintele Roméniei desemneaz4 un candidat pentru funefia de prim- ministru, in urna consultétii partidului care are majoritatea absolutd in Parlament ori, dacd nu exist o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament. (2) Candidatul pentru funefia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile dc la desemnare, votul de ineredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului. (3) Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputailor si de Senat, in sediny comuna. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majorititii deputatilor si senatorilor. ARTICOLUL 104 (1) Primul-ministru, ministri si ceilalfi membri ai Guvernului vor depune individual, in fafa Pregedintelui Roménici, juriméntul de la articolul 82. (2) Guvernul in intregul su i fiecare membru in parte igi exercitsi mandatul, incepdnd de la data depunerii jurimantului. ARTICOLUL 105 (1) Funotia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea altel funciii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibila cu exercitarea unei funcfii de reprezentare profesionala salarizate in cadrul organizafiilor cu scop comercial, (2) Alte incompatibilitifi se stabilesc prin lege organica. ARTICOLUL 106 Funefia de membru al Guvernului inceteaz in urma demisiei, a revocdirii, a pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului, precum si in alte cazuri prevazute de lege. ARTICOLUL 107 LexNavigator(TM) - Copyrigit © UtraTech Group Pagina 278 aca de la: 31-01 2668: asd messi ds UraTecn Group Primul-ministru (1) Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneazi activitatea membrilor acestuia, respectind atributiile ce le revin. De asemenea, prezinti Camerei Deputatilor sau Scnatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate. (2) Presedintele Romfniei nu il poate revoca pe primul-ministru. (3) Daca primul-ministru se afla in una dintre situafiile prevazute la articolul 106, cu excepfia revocdirii, sau este in imposibilitate de a-si exercita atribufiile, Presedintele Roméniei va desemna un alt membra al Guvernului ca prim-ministra interimar, pentru a indeplini atributiile primului-ministru, pana la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilita{ii exerciticii atribufiilor, inecteazi daci primul-ministru isi reia activitatea in Guvern. (4) Prevederile alineatului (3) se aplicd in mod corespunzaitor si celorlalfi ‘membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioada de col mult 45 de zile. ARTICOLUL 108 Actele Guvernului (1) Guvernul adopt hotirari si ordonange. (2) Hotirarile se emit pentru organizarea executisii legilor. (3) Ordonanfele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si in condifiile prevazute de aceasta. (4) Hotararile si ordonanfele adoptate de Guvem se semneazii de primul- ministru, se contrasemneaz de ministrii care au obligafia punerii lor in executare gi se public in Monitorul Oficial al Roméniei, Nepublicarea atrage inexistenfa hotdrérii sau a ordonantei, Hotdrérile care au caracter militar se comunicd numai institufilor interesate. ARTICOLUL 109 Raspunderea (1) Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa membrilor activitate. Fiecare membru al Guvernului rspunde politic solidar cu ceilalti Guvernului ‘membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia. (2) Numai Camera Deputafilor, Senatul si Presedintele Rominiei au dreptul si ceard urmérirea penal a membrilor Guvernului pentru fapiele sivarsite in cexercifiul functiei lor. Dacd s-a cerut urmarirea penald, Presedintele Romniei poate dispune suspendarea acestora din funcjie. Trimiterea in judecatS a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funefie. Competenta de judecatd aparjine inaltei Curti de Casatie si Justitie, Cazurile de rispundere gi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala. ARTICOLUL 110 LexNavigator(TM) - Copyright © UltaTach Group Pagina 28