ALM. PINKIN REPARAREA CEASORNICELOR TRADUCERE DIN LIMBA RUSK. © EDITURA TEHNICK BUCURESTI — 198 GAPFTOLIL 1 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA A MESTERULUI $1 SCULELE INTREBUINTATE 1, TEIGHEAUA (MASA DE LUCRU) Megtorulecasorn de Iuxu ling tejgl formece obiectul unci atcn(it euven Inditimea tejghelei tuebuic: sk asigure 0 por bbrafelor mosteruluis care sii nn provoace 0 obosire prea repede. 0 ‘ejghca prea joasa olligh pe accla care luevee2t In ca sk so aplece; iar niunea tn acesstit pozifie este fied indotal daunitoere sinatitii. De multe ori ceasorniearul simte oboseali, mai pu din eavza tnei mune! indelungate si incordate, ei mat mult din cava unui Toe de nianek incomod. Inaljimea tejghelei trebiie si corespundi eu tlia nieterului. Se consider ch cca nial eo espunzatoare este mumer la 0 tejghea, a eérei suprafatt se ail ao disiangi de 20—25 em do ochit- mesterulut Tejgh irebuie si fie inzesteatd cu un numir suficient de seriate do diferite dinensiuni amplasats tntr-o parte sau in ambele pir{i ale tejghelel. Aceste sert e sii fie adaptate Peitra piistrarea sculelor si a materialelor necesare, Ficcarc biest Uebule se giscascd lilemun anual sectaes asifel ew si tw se piard moult timp pentru eautarea Iii Seulele gf miaterialele ere se wlilizeazd mai rar se vor ayezt in sertarele cle jos, iar cele mai des intrebuin{atc, in cele de sus. Iu fig. 1 este aritati o tejgtiea foarls comodd penta um Mester; ceasornicar; fiinc inzestrat& eu sertare gi un raft interior entra diverse obieste. Lungimen tejgholet este de aproximaliv 40—~100 cm, iar !iimien ei — de circa 45cm, c nevoil si petreaci foald ween consiruiejia acesteia trebuie si normal aSuprafata epee pe care se lucreagd trebuie si fic de o eurditenic impecahili, De obicei tejghcaua se acuperii cu hirtie alba; care trebuie inlocuiti des. Se recomanda ca peste hirtie Si se aseze in geam gros, Este mai ugor de Iuerat pe sticli, pentru cé piescle ceasornicelor si sculele se deplascazi mai usor pe ea. a uel i ; Pentru Iucrari, care sint legate de repararea ceasornicelor de perete, curitirea platinelor, a eatiilor, rectificarea, lipirea ete. csi¢ necesara o masa de Ineru acparala. Asezarea sculelor pe tejghea. Sculele tutrebuintate mai rar nu acclea intrebuintate mai des nu irebuie si stea ingrimidite una peste alta. Surubelnijelé. pense- tele; pilele, periile ete. trebuie si se pliseased intr-un loe bine stabilit si intr-o ordine care rhi- mine intotdeauna aceeasi. Gel mai bine, sculele se vor aseza in partea dreapti. O asemenea asezare a sculelor mareste pro- : ii ites |, durtivitatea muneii, seutesie de nisediri inutile si de pierdere de timp pentru cautarea lor. Este ne- eesar ca fiecare mester si-si faced singur edueratia, ohisnnindu-se cu ordine in munca. Mai tirziu aceasta devine o obisnuin{a. Se poate intimpla chiar la lucrul cel mai atent si preeaut ca o picsi oarecare foarte mich, alunecind din miini, s& cad& pe jos, ceea ce provoacd o pierdere de limp pentru eiutarea el, iar citeodata duce chiar la pierderea piesct insigi. Pentru a evita asenienea accidente se poate intrebuin{a o bueaté de ping& cavecare, care se fixeazi pe parica din fala a tejghelei: dimensiunile acestei plage sint de 75% 40 em, In timpul licrului ea trebuie sa fie niinsi pe genunehit mesterului, retinind orice piest clzuti. Fig. 1. Telghea 2, SCAURUL Deourece ceasornicarul sti cea mai mare parte a timpului de mined asezat pe seaun nu este de loc indiferenta calitatea scau- ntlui intvebuintat. Un seaun prea inalt si o tejghea joasd sind diunitoare pentru sinitate? deoarece ele obligd p2 ceasornicar sistea aplecat insinie si din aceastit cauzi capata cu timpul 6 trebuie sf se afle pe tejghea, iar - jin spate incovoiat. Un scaun prea jos ling’ o tejghes inal! face de ascmenes munca anevoiasé, Scaunul cel mal corespun- gator condi{iilor cerute este acela la eare genunchii formeazi un unghi drept, iar talpile picioarclor stau in intregime pe dusumea, Majoritatea ceasornicarilor folosesc taburete. O serie de cer- cetliri au arital ca lipsa nei speteze duce prea repede la obo- sire, ceca ce poate fi evilati folosind un staun cu speteze. Nu sé recomand’ staune tapisate. Se poate ageza pe scaun o bueala de pisli cau de alt material de 1—2 em grosime, ¢are sd nL fie fixat pe scaun, Ceasornicarul trebuie sa alterneze in munca fui la tejghea eu operatii execulate in picioare. Astfel, lucrari ca, de exemplu: curalirea si asamblarea ceasornicelor de perete, lusiruirea; rectifiearca ele. se vor exccuta in picioare. Ulilitates nnei asemenea melode combinate de luctu este evidenta. &. ILUMINAREA ‘ Incdperea in care se lucreazi trebuie sh aibk o iluminare naturala bund. Ceasornicarul este obligat sé manipuleze un numar mare de piese mirunte de ccasornic, el trebuie si stea descori limp bidahitnal cu Iupa la ochi; toate acestea solicita foarte mult vederea Ini si face ca la o lumina slaba aceasta si oboseasca foarte repede. Este de preferat ca lumina si vini din fafa, cazind direct pe obicctul de Iucru, dar in nga fel ea razele de lumina sa nu se reflecte de pe sticla sau de pe obiecte lucioase, eare se afla pe mash. Atuner cind se lucreaza cu lumina electricé, trebuie sa se folosease’ o lampa de masi eu abajur opae, care si indrepte lumina direet pe locul de muned. Lampile ,,lumina gilei™ pot fi considerate ca dind o iluminare foarte bund; de asemenea ¥i unele laimpi cu sticla mad. O lumina tremuratoare sau o lu- min& venité din spate sint hotarit diundtoare. De asemenea tre- bule eviiatti lumina care cade din partea dreapta sau din ceo sting’, deparece umbra bra(ului intunecd obiectul de lueru. 4. SCULE $I DISPOZITIVE Seulele bune ugureazi gi aceclereazd munca intr-o masura apreciabili; sculele trebuie manipulate eu griji; cle trebuie ferite de coroziune si intrebuintate numai la acele operalii pentru care sint destinate.Menghina. Menghina cea mai potrivité pentru Inerari de cea- sornicirie este aceea ardtaté in fig, 2, cu Aaa falei de ofel de- mentabile paralcle, avind uo li- {ime de 60 mm. Pentru pilirea Fe) B Fig. 2. Menghina paratela de Fig. 3. Menghine maguale : bane a — penirt Incried nal imari; & — cu pllijé-de-sirin- Rene; €— cia Bucy filetaid > ot — cu pivllti diture unor piese mici gi pentru alte lucrari m&runte sint necesare men- pe manuale ardtate in fig. 3, cu piuli{a de stringere, ew ucsA filetata i cu piuliji fluture. Pmsetele. Pentru agezarea si scoaterea din mecanismul cea- sornicului a diferitelor piese si ansambluri, precum $i pentru diverse lucriri in afara mecanismului, ceasornicarul trebuie si dispun& de un complet de pensete care si corespunda specifi- a i Tree Ee ee es a = =. hE a a Fig, 4, Pensete: a = pent teers! mari; fb — pent juerarl miruntes ¢ — pentru iuerari foart arene jf do — penta Mali eb lisitiior; ¢— pentru scoateres .spleatel (pirulul). de ee Saameien Jf — pent Indepartores coloanel die puiie; ¢ — pentru scoaterea aratitoatelor: — pentru confectlonates spiralel Rregied: ¢ — seat cenaren eile in mecenizmel coatorniculul) §— pentiw lerea sitme & es <= dilerite tipuri. ‘enlui lncririlor executate de el. In fig. 4 sint ariitate penseie de Fig. 5. Peanséane (materialul — ofel rotund, cu diametrut de. 3—5 mm, iar lungimile poansoanelor de 50—G0 mm): ad — pent ficatea rotilor pe pinitané gi a batsnsierulul pe acy 6, ¢ — pentru diverse hicearl ; fo— pentru fixarén anithiedtelor, ro(lioar, presurea: piuigane nr, galiedin ete ye, -gooaleres suruburiior rupie; 2, fh — niry trakare (panetare) jf =— peniri Hine Hires rot! pe alnbont f-— pectroeresiare } A — peritra extragercs tampoanctor din eiiindrd ; of = pentru intebicerea mipoarelor tn cilindm; mi — pentro slungitea He aie micgoraren gation; po — penice ese lie § x alungirea’ clindrital dln mutt balanslerutul n= pentru Indep lites bicselir ; _— pentrit troll printun punct ; se — pent execuiarend de-rizuri In pura pion ul ih pei dea pel ecaliibrt inte de raft in-innie dealank; & — pentru Uxarea platoulul ; ¥ = peniru {lxaren pleselor marunie ; — pestra fixarea arat din (ides); x — penton fixaren arilitorului ininutary yo atosrelor (partta siperioaré egie fecudi pertru seoaterea pinicanelor de pe rofl Poansoancle. Poanscancle reprezinti seule extrem de inrpor- tante si foarte des inirebuintate in practica ceasornicarilui-re- arator, Poansoanele pentru diverse lucrari vin in comer in pom- lete de cite 25—100 de bucati. In fig. 5 sit aritale pocnsoane pentru diferite operatii. Burghiele. Pentru giurire ceasorni- ‘carii folosesc burghie late (unilate- rale sau bilaterale) si hurghie spirale. Burghiele spirale se cumpiird gata con- fecjionate, Burghiele late (lig. 0) cea- soriticarul este nevoit de multe ori sii le confeclionexe singur. Nu trebuie uitat ci sculele se confectioneazdé din oteluri de calilate superioara si ci pentru prelucrarea ler este netesar un ulilaj special. De ‘ceca se recomandé folosirea unor scule gala confectionate, Numai in eaz Fig. 6. Burghie late: a — burghiu fat unflateral, cu ro- iirea Intro sligaga parte: ce aputoru! tél magi! de peurit manuas Si a usel magin universale; hb — burgh bilateral; ¢ — burghia semicircular pentrr gaiitirea wer imetale foarte tigide ; ¢ — burghio penter peri adinci; ¢— pentru finisarea nner geal g