UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT CONCURS DE ADMITERE 20 iulie 2011 GRILA NR. INDICATI DE COMPLETARE A GRILEI . Ordinea raspunsurilor la grila este urmatoarea: 1— 60 Limba romana 61-100 Economie N . Pentru marcare folosifi numai culoarea negru! w La fiecare intrebare marcafi numai una dint variantele de raspuns. Raspunsul corect la fiecare intrebare este evaluat cu 1 punct. Raspunsurile gresite sau marcate incorect nu se puncteazii. # . Marcarea raspunsului corect se va face prin umplerea completa a cisutei corespunzitoare. Orice alt mod de mareare duce la anularea raspunsului la subiectul respectiv. Modalitatile de mareare corecta abed abe d abc d BOO a | abed a Exemple de marcare incorecta abe d abed H20E"m 5. In caz de marcare gregit, putefi solicita o alti foaie de raspuns. SUCCES!Concurs de admitere ~ 20 iulie 2011 Grila nr. 3 A. Marcati varianta corecta de raspuns: 2: 3. 4 10. UL 12. 14, 15, 16. Sensul cuvantului pateniat este: a, brevetat; b. notoriu, evident; e, care are 0 proasta reputatie; d. toate cele trei sensuri de mai sus. Sensul cuvantului elocvend este: a. graitor; b. demonstrativ; e. expresiy; d. toate cele trei sensuri de mai sus. Se di urmatorul enunt: Desi guvernantii anticipeacd(1) / anticipd(2) de atiita vreme ieyirea din crix, lumea se indoieste(3) / indoaie(4) ca asta se va intémpla curénd. Dintre formele verbale subliniate, sunt corecte: a. toate; b. numai (2) gi (3); ¢. numai (1) si (4); 4 numai (1), (2) si (3). Se di urmatorul enunt: Cand a ajuns pe farmul mediteranean(1) / mediteraneean(2), a intrat in primul cazino(s) / cazinou(4) iesit in cale si a sevit un cocktail(S) / cocteil(6). Dintre cuvintele subliniate, au forme literare: a. toate; b. numai (2), (4) $i (6); e. numai (1), (3) §i (5); d. numai (2), (4), (5) $i (6). Se di enuntul: Vorbeste mereu Ia telefonul mobil(1) /mébil(2) despre lucruri intime(3) /intime(4). Dintre cuvintele accentuate, sunt corect (potrivit) folosite: a. toate; b. numai (1) si (4), ¢. numai (2) si (3); 4. numai (1), (3) si (4). Se di enuntul: Tot mai multi sunt decamégiti de ceea ce se intémplii pe la noi, asa cit se hotéritse si emigreze(1) /imigreze(2) din Romania. Cuvantul corect (potrivit) pentru acest enunt este: a. primul dintre paronime; b. al doilea dintre paronime; ¢. cuvintele subliniate sunt variante optionale, deci amandoua sunt corecte; d. cuvintele subliniate sunt sinonime, deci amandoud sunt corecte. Se di enuntul: Toaté iarna m-au chinuit guturaiurile(I) / guturaiele(2), dar cel mai mult mau deranjat accesurite(3) / accesele(4) de tuse. Dintre substantivele Ia plural subliniate, sunt corecte: a. toate; bb. numai (1) si 4); e. numai (1), 2) si (4); d. numai 2) si (3). Se di enuntul: Dupa ce a fost anuntat cit, in urma acelei razii politienesti(I), fusese pus sub interdictie legali(2), a apelat la un barou de avocati(3). Dintre expresiile subliniate, constituie pleonasme: a. toate; , numai (2); ¢. numai (1) si (2); d. numai (3). Se da enuntul: Cand i-au fost predate rapoartele(!) / raporturile(2), a vazut cit de pe foi lipseau antetele(3) /anteturile(4). Dintre substantivele la plural subliniate, sunt corecte: a. numai (1), (2) si (3); b. numai (2) $i (4; €. numai (1), (3) si (4); d. toate. Se dau urmatoarele serii de cuvinte: (1) aleii, ostii, copertit, bandel; (2) aleei, oastei, copertei, benzit; (@) aleci, oastei, copertii, bandei; (4) aleii, ostii, copertei, bencii. Contin numai forme corecte de genitiv- dativ articulat: a. toate; b. numai prima si a patra; ¢. numai a doua ji a treia; d. numai a doua. Se dau urmitoarele expresii: admonestare severd, comunicat oficial, scurti alocutiune, blazonul familiei Constituie pleonasme: a. toate; b. numai a treia si a patra; . numai prima si a doua; d. toate, in afara de a patra Se dau urmittoarele euvinte: pertinent(1); nepotrivit(2); impertinens(3); incompetent(4). Se poate stabili tun raport de antonimie: a, numai inire (1) si (2), respectiv intre (1) gi (4); B. aumai fntre (1) si G); ¢. numai intre (1) si (2), respectiv intre (1) si (3); d._ mumai intre (1) si (4), Se dau urmitoarele cuvinte: imediat, obiect, piateti, companion. Contin diftongi: a. toate; b. numai primul, al doilea gi al treilea; c. numai primul, al treilea yi al patrulea; d. numai al doilca, al trcilea si al patrulea. Se dau urmitoarele cuvinte: cuvdnt-inainte, postuniversitar, miine-dimineatd, non-stop. Sunt corect serise cu eratima: a. toate; b. numai primul gi al patrulea; e. toate, in afar de al doileas d. numai primul, al doilea si al patrulea. Se dau seriile: (1) adineaori / adineaur variatie libera in (2); b. paronime in (1) si ambele seri Se dau cuvintele: (1) sincer; (2) cinstis; (3) leal; (4) fidel. Sunt sinonime ale cuvantul b. numai primul, al doilea si al treilea; . numai al treilea si al patrulea: d. numai al patrulea. (2) incarna / incarna, Avem: a. paronime in jonime in (2); €. variante optionale in ambele se 1) si cuvimte in - paronime inConcurs de admitere 20 iulie 2011 Grila nr. 3 17. 18, 19, 20. 2. 2. 2. 24. Se dau euvintele: (1) alternativ; (2) secundar; (3) intimplator; (4) incidental, Sunt sinonime ale cuvantului episodic: a, toate; b, numai primul si al doilea; ¢. numai doilea si al treilea; d. numai al doilea, al treilea gi al patrulea. Fie urmiitoarele definiri si / sau explicitri de euvinte: (1) perioadd de zece zile consecutive; (2) decenius (3) perioada de zece tuni consecutive. Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) cuvantului decada? a. toate; b. numai prima sia doua; ¢. numai a doua; d. numai a treia. Fie urmitoarele definiri si / sau explieiri de cuvinte: (1) a elabora o lege; (2) a adopta o lege; (3) a stabili ceva prin lege; (4) a stabili regulile in societte, suinta, arta etc. Care dintre acestea reprezinta sensul Gsensurile) cuvantului a legifera? a. numai a treia; b. numai prima, a doua si a treia; e. toate; d. numai a doua, a treia gia patra. Fie enuntul: Odaid ce ajunse la bald, se arunca in apa, deyi nu én fire sa-nnowe si dest stia ci iar displace si se-nndmoleasca. Acesta contine: a. patru greseli:b. trei greseli; c. doua greseli: d. 0 greseala, Fie enuntul: Nu stiu de ce naibii in ultima vreme faci decét prostii, ca si cum ai avea mintea putin a copilului acela mic si rasfatat de altd dati. Acesta contine: a. opt grescli; b. sapte greseli; e. cinci greycli 4. patru greseli Fie enuntul: /nainte de as parasi familia, mai vorbi o data cu fostii sai socrié dar se sfiii sd le spund cé si-ar dori sa riméné aldturi de ei. Acesta contine: a. sase greseli; b. cinci greseli; e. patru greselis d. trei greseli Fie enuntul: Din punct de vedere al intereselor noastre, sunteti de acord, sper, ca nu se merité sit facem nimic, respectiv ceva care, datorita grabei sau a neglijentei, si ne aduci prejudicii. Acesta contine: a. trei sreseli; b. doug greseli; €. 0 greseali; d.nicio greyeald. Cuvantul fendentios poate fi in raport de antonimie cu: a. binevoitor, amabil; b. insinuant; e. obiectiv, nepartinitor; d. nepericulos. B. Marcati varianta corecté de analiza gramaticali a cuvintelor subliniate din enunqurite de mai jos 25. 26. 27. 29. 3. 2. Voua, celor din Ardeal, vi place peytele? a. pron. dem. de dep., D. / compl. indie dep., D. /atr. adj; ¢. pron. dem. de dep., N./ apozitie; d. pron, dem. de dep., D. / apozitie. Uitatul seara de sear la televizor nu-i un obicei sinitos. a. loc. adv. de timp / compl. circ. de timp: b. loc, subst., Ac. / compl. circ. de timp; e. loc. subst, Ac. /atr, subst, prep. d. loc. adv. de timp / ar. adv. b. adj. pron. dem. de Toti cei care s-au prezentat la test au fost admisi. a. pron. dem. de dep., N. / subiect; b. art. dem. (intel in componenta pron. rel. compus) / fara functie sintactica; c. adj. pron, dem. de dep., N. / att. adj.; d. alta interpretare, ‘Te-am ciutat de trei ori in timp ce erai in striindtate. a. num. card. adverbial, Ac. / compl. cire. de timp; b. num. card. adverbial, Ac. / compl. cite. de mod; €. loc. adv. de timp / compl. cire, de timp; d. alti interpretare, Scolile prin internatele cdirora mi-am petrecut copiliria si tinerefea arati acum cu totul altfel. a. pron. rel, G./ atr. pron. gen.; b. adj. pron. rel., G, /atr. adj.; e. adj. pron. rel., Ac. /atr. adj.; d. pron. rel., G. / compl. cire. de loc. Foftim banii $i lasi-ma-n pace! a. interjectie (predicativa), imperativ, pers. a Ilka sg. / pred. verbal (interjectional); b. verb pred. imperativ / pred. verbal; e. inter}. (predicativa), impers., conj. a 1V-a / pred. verbal (interjectional); d. alté interpretave. Poate si yi ningd sau si ploud, eX eu nu mi mise de aici. a. adv. pred. / pred. verbal; b. verb pred. impers. / pred. verbal; e. verb pred., personal / pred. verbal; d. alti interpretare. Pe-al nostru steag e seris unire... a. pron. pos., Ac. cu prep. / compl. circ. de loc; b. adj. pron. pos., Ac. cu prep./atr. adj.; €. adj. pron. pos., G. /atr. adj d. adj. pron. pos., Ac. /atr. adj. Pela poarta cui mi-i drag, / Treabii n-am, da’ tot imi fac. a. adj, N. / nume predicativ; b. adj., D. (acordat cu pron. cui) / nume predicativ; ¢. adj., G. (acordat cu pron. cui) / nume predicativ; d. adv. de mod (in lipsa unui subiect cu care si se acorde) / nume predicativ.Concurs de admitere ~ 20 iulie 2011 Grilanr. 3 34, 35. 36. 37. 38. 39, 40. 4. 42. 43, 44, 45. 46. 41, 48. 49. SL. Oare nu s-ar putea lua unele misuri mai aspre? a. subst., articulat cu art, nehot. (unele), N. / subiect; b. subst, neart, N. / subiect; ¢. subst., neart., Ac. / compl. direct (pe angi vb. tranz. a lua); d. alti interpretare. Nu-mi vorbi mie de hotelul ,Anaconda”, ci-l stiu destul de bine. a. subst. propriu, Ac. / compl. indirect; . subst. propriu, Ac. / atr. subst. apozitional (= apozitie neizolata); ©. subst. propriu, N. / atr. subst. apozitional (= apozitie neizolata); d. alta interpretare. Nu stii ce accident a fost aseard pe pod? a. adj. pron. rel., N. / atr. adj.; b. adj. pron. rel., Ac. / att. adj.; e- adj. pron. int.,N. / atr. adj.; d.adj. pron. int, Ac. /atr. adj Nu s-a mai intimplat nimic deosebit. a. adj.,N. / atr. adj.; b. adj., Ac. / atr. adj.; e. adv. de mod / atr. adv.; d.adv. de mod / compl. circ, de mod. Nu pune mana pe intrerupiitor, ci-i defect. a. subst, Ac. / compl. circ. de loc; b. subst., Ac. / compl. direct; ce. subst., Ac. / compl. indirect; d. alti interpretare. Nu mii prea drag de el. a. adv. de mod / nume predicativ; b. adj., sg., mase., N. / nume predicativ; e. adv. de mod, superlativ absolut, N. / nume predicativ; d. adv. de mod / compl. cire. de mod. Nu da pasirea din mana pe cea de pe grad. a. pron. dem., Ac. / compl. indirect; b. pron. dem., Ac. / compl. direct; ¢, art. dem. / fara functie sintactica; d. alta interpretare. N-are ce se intimpla, cH ne-am luat toate misurile de precautie. a. verb pred., inf. prez., d. refl. / compl. direct; b. verb pred., inf. prez., d. refl. / subiect; . verb pred., inf. prez. cu val. de conjunctiv, d. refl. / pred. verbal; d. alta interpretare. Mi-i dor deo vacangi la mare. a. pron. pers., D./ compl. indirect; b. pron. refl., D. / compl. indirect; e. pron. pers, D./ subiect (exceptie de la subiectul in N.); d. alt interpretare. Masina din dreptu-ti este a ta? a. pron. pos., D. eu prep. / atr. pron. in dativ cu prep. b. pron. pers., prep. / alr. pron. gen. cu prep.;€. pron. pers., D. cu prep. / compl. circ. de loc; d. alt interpretare. igi aduci si copiii cu tine? a, pron. refl., D. (posesiv) / atr. pron. in dativ; b. pron. refl., D./ compl. indireet; ¢. pron. refl., D. / fara functie sintactic& (= marc& a diatezei reflexive); d. pron. pers., D. (posesiv) / atr. pron. in dativ. cu inca nu te-ai dumirit cum i-i obiceiul? a. adv. interog. de mod / compl. circ. de mod; b. adv. interog. de mod J nume predicativ; e. adv. rel. de mod / nume predicativ; d. alta interpretare. inainte de a-i fi dat un raspuns, s-a gandit bine. a. verb pred., inf. perfect, cu val. de conjunctiv, d. activa / pred. verbal; b. verb pred., inf. perfect, d. activa / compl. circ. de timp; e. verb nepred,, inf. perfect, Ac. eu loc. prep. inainte de, d. activa / compl. circ. de timp; d. verb pred., inf. prez., d. pasiva / compl. circ. de timp, Haidem si noi sa vedem spectacolut! a. interjectie (predicativa), pers. I pl. / pred. verbal; b. verb predicativ, imperativ, pers. I pl. / pred. verbal; e. adverb predicativ (provenit din interjectic) / pred. verbal; d. alta interpretare. Fiind Juate toate misurile de precautie, nu mai putem ayea surprize. a. verb pred., gerunziu, d. pasiva / compl. circ. de cauzi:; b. verb nepred., gerunziu, d. pasiva / compl. circ. de cauza; c. verb pred., gerunziu, pers. alla, pl. d. pasiva/ compl. circ. de cauz; d. altd interpretare Dupa atata suferin(Z, ajunsese aproape ea 0 umbri. a. subst., Ac. / compl. direct; b. subst., Ac. / compl. circ. de mod; e, subst., N. / nume predicativ; d. subst., Ac. / nume predicativ. Dupa cele intimplate, a ajuns de nerecunoscut piinit si de ciitre ai si. a. verb pred., supin / compl. circ. de mod; b. verb pred,, participiu cu prep. / compl. circ. de mod; ¢. verb pred., participiu (in structura d. pasive) / ffird funcfie sintactic& autonoma; d. verb pred., supin /nume predicativ. Cum pensia era cam subfire, mai muncea pe ici, pe colo. a. adv. rel. de mod / compl. cite. de med; b. conj. subord. cauzala (cum "cauzal") / fara functie sintacticd; ¢. adv. rel. de cauz& / compl. circ. de cauza, d. adv. rel. de mod cu val. cauzala / compl. circ. de cauzi Cel dintai prieten al meu a fost un caifelug. a. art. dem. (adj.) / fara funetie sintactic8; b. adj. pron. dem. de depirtare, N. / atr.adj.; ¢. pron. dem. de departare, N. / subject; d. alta interpretare. Ai mai vizut dintre ai nostri in tribuna oficial? a. pron. pos., Ac. / compl. direct; b. adj. pron. pos., Ac. / atr. adj.;c. pron. pos., Ac. / compl. indirect; d. alta interpretare.Concurs de admitere~ 20 iulie 2011 Grila ne. 3 C Marcafi interpretarea corecti a structurii frazelor de mai jos. (Propozitile sunt date in ordinea in care se succedi predicatele lor exprimate sau subintelese] in frazi.) 54, Ti-am atras atentia yi data trecutd si nu te mai igiti alata, c4 doar nu s-a intdmplat nimic grav si, la drept vorbind, chiar asa si fie, 0 solutie tot trebuie si se giseasedt in cele din urma. a. principali + compl. direct’ + compl. indirecti + cite. concesiva + compl. indirect + subicctiva; b. principal + compl. indirect + cine. de cauza + circ. concesiva + circ. de cauzi + subiectiva; e. principala + compl. indirecta + circ. de cauza + principala (incidents) + compl. indirecta + subiectiva; d. ata interpretare. 55. Nu trebuie si se afle de citre spioni cdnd si cum pleaci un contingent nou spre risirit, dar cu siguranta ci asta se va intampla si inca repede. a. principala + subiectiva + subiectiva + subiectiva + principald + subiectiva + subiectiva; b. principal + subiectivi + subiectiva + principala + subiectiva; e. principald + subi + compl. directa + compl. directa + principal; d. alta interpretare. 56, Nervos cum este, micar cd nu intotdeauna fird motiv, poate ar fi mai infelept pentru moment sit las in pace. a. circ. de mod + concesiva + principala + subiectivi; b. circ. de mod + concesiva + principal + subiectiva + subiectiva; ¢. cite. de cauzi + concesiva + principald + subiectivay d. alté interpretare. D. Mareati rispunsul corect: 87. Fie urmitoarele afirmatii: (1) O propozitie principald este intotdeauna yi regenti; (2) O propotitie Principala este intotdeauna in relatie cu alta principala; (3) O propozitie secundara (ca injeles) este intotdeauna $i subordonatd (gramatical); (4) O propozitie secundari (si subordonati) poate fi in acelasi dimp si regenta (unei alte propoziti). Sunt corecte: a. toate; b. numai (3), ¢ numai (4); d. numai (3) si (4). 58, Fle exemplal: Jow este inieligent, ar Maria, frumoasd. a enunjul dat avem: a. un singur predicat (nominal) cu nume predicativ multiplu; b. dou predicate (nominale) cu un subiect multiplu; e. doud predicate (nominale), fiecare cu subiect simplu; d. alti interpretare. 59. Fie enuntul: Nati convine propuncrea mea? Subicctul poporitiei este: a. -ti (= pron. pers de la subiectul in nominativ); b. propunerea; e. inclus; d. subingeles. 60, Fie enuntul: Lupia impotriva coruptiei este la ordinea zilei. Denumirea corecth a functiei sintactice a seeventei subliniate este: a. atribut substanti ival (pentru c& substantivul este in genitiv); b. atribut substantival prepozitional (pentru c& substant otit de prepozitie); c. atribut substantival genitival prepozitional (pentru cé substantivul este in genitiv cu prepozitie); d. toate denumirile de mai sus sunt corecte. n D,, exceptie E. Marcati raspunsul corect: 61. Venitul anului curent, de 800 milioane u.m., este cu 25% mai mare decat venitul anului anterior. Cat a fost venitul anului de baza (in milioane u.m.): a. 740; b. 460; ¢. 660; d. 640. 62, Utilitatea economied: a. reprezinti freeventa consumarii unui bun; b. este aceeagi in cazul tuturor bunurilor economice; ¢. este aceeasi in cazul tuturor consumatorilor unui bun; d. este apreciata ditferit de la o persoana la alta 63. Un intreprinzitor investeste 1.000 u.m. intr-o afacere si, dup’ un an, obfine un profit net de 200 u.m. Daca rata dobanzii in economie a fost, in decursul aceluiasi an, 25%, gasiti enuntul corect: a. profitul inregistrat din afacere a fost superior cu SO u.m., dobanzii bancare posibil de obtinut; b. in urma alegerii efectuate, intreprinzatorul a mareat © pierdere de 50%; c. afacerea a fost mai profitabilé decat plasarea economiilor in sistemul bancar, d. depunerea capitalului la banca ar fi adus 0 dobanda mai mare decat profitul intreprinzitorului 64. Un indice al salariului real egal cu 100% presupune ci in perioada curenti fatt de perioada de bazi, salariul real: a. a crescut cu 100%; b. s-a dublat; c. s-a injumatiit; d. a ramas neschimbat. 65. Un agent economic ia un credit de 100,000.00 um. de la 0 banc& pe o perioad de 4 ani, cu 0 ratt anuali a dobinzii de 20%. Care este dobinda totali pe care o va pliti debitorul la scadenta (in w.m.), stiind ci atét suma imprumutata, cat si dobanzile aferente, se plitese la sfairgitul celor 4 ani: 2. 107,360,000; b. 80.000.000; ¢. 117.360.000; d. 360.000. 66. Scopul_unei activititi economice este: a. imbogitirea oamenilor; b. dezvoltarea relatiilor interumane; «. satisfacerea nevoilor de consum individuale, de grup si colective; d. rationalizarea nevoilor de consum ale ‘camenilor,Concurs de admitere ~ 20 iulie 2011 Grila oe. 3 61. 68. 69. 10. 7m. n. 73. 74, 75. 16. 1 78. 79. 80. 81. 82. 83. Recesiunea face referire la: a. boom + expansiune; b. criz& economica + depresiune; ¢, avant + dezvoltare; 4d, faza de erestere + faza de descrestere a economic Persoana care ia bani cu imprumut se numeste: a. creditor; b. investitor; e. debitor; d. antreprenor. Pentru o productie de 450 bucati, costurile totale sunt 440.000 u.m. Sporind productia la S00 buciti, rezulti un cost marginal de 480 u.m. Cum a evoluat costul total, in raport cu baza de analiza (in u.m.): a, a ramas 440,000; b. a scazut cu 24.000; ¢. a ajuns 24.000; d, ajuns 464.000. Pe termen scurt, in raport cu perioada de baz, productia unei firme a crescut de 2 ori, iar costul ei total s-a majorat cu 200%. In aceasta situatic, fafi de marimea lui initial, costul total mediu: a. a crescut cu 200%; b. a ramas neschimbat; c.a crescut cu 50%; d. a crescut cu 150%. Pe piata cu concurenta monopolistica: a. un numir mic de producatori, cu putere economica relevanta fabrick si vind cea mai mare parte a ofertei dintr-un bun; b. cererea si oferta au caracier de atomicitate; ©. cumpardtorii nu au posibilitatca sa aleagd vanzatorul de la care achizitioneazi marfa dorita; d. agentii economici actioneaza ca pe 0 piata de tip monopson. Patru muncitori agricoli lucrear un teren de 8 hectare. Daci productivitatea medie pe intregul teren este 100 kg / Iucritor, productivitatea la hectar a tuturor angajatilor este (in kg): a. 32; b. 12,5; €. 25; 4.50. Operatiunile Piata monetara sunt: a. de cerere si de oferta; b. ale agentilor publi agentilor privatis d. de finantare si de refinantare. Oferta de forti de muned este OL= 3S, iar cererea de fortii de munca este CL = 250 ~ 8S (unde S = nivelul salariului). Dacd S = 25 u.m. /lucrator, pe piatd se inregistreaza: a. echilibra intre cerere si oferta b. exces de cerere de fort de munca, egal cu 50 lucratori; ¢. necesitatea cresterii salariului fati de nivelul S; d. exces de oferti de fort de munca, egal cu 25 lucritori. O rati redusi a dobanzii: a, stimuleaza investitile; b. duce la sedderea profiturilor intreprinzatorilor; e. are efecte negative asupra economiei; d. duce la micsorarea productici. Miarimea absoluta a pretul cunoseuti ea: a, masa dobinzii; b. suma de bani negociatit intre producto d. cursul monedei nationale. creditului (a pretului plitit de citre debitor pentru un imprumut) este sumpliritoris e. rata dobainziis La finalul unui an, intr-o fabricd de conserve, indicele productivititii medii a muncii a reprezentat 104%. Dack la inceputul anului, productivitatea medie 2 muncii a fost 5 kg legume conservate / luctiitor, reiese 4, la sfairyitul perioadei, ea a ajuns (in kg/lucrittor): a. 5,2; b. 20,85 53d. 10,4. este 0,6. Dack venitul curent este 1,5°Vo gi 5.000; b. 180; inclinajia marginala spre consum intr-o perioada de sporul economiilor a reprezentat 3.000 u.m., venitul perioadei de bazi (in u.m.) a fost: ©. 15,000; d. 27.000. in intervatul iulie — septembrie, venitul unui producitor scade de la 10.000 u.m, la 8.000 u.m. Pe piati, oferta Iui pentru bunul B a ajuns, in acelasi interval de timp, la 50 kg (fiind cu 50% mai mica decat cea ial). Miirimea coeficientului de elasticitate a ofertei in raport cu venitul este: a. 0,04; b. 2,5; ¢. 2: a5, mul valoric al schimburilor realizate intr-un r este 6 rotatii / an, masa monetarii ane w.m.): a. 21.600; b. 600; c. 3.600; fin economie, cererea reali de bani —determinatd de v an (P-T) ~ este 3.600 milioane u.m. Daci viteza de rot: necesari menfinerii cchilibrului monetar in economic este (in mi 4.6. in economia de piati, manifestarea concurenfei este posibila atunci cand: a. nu exista libertate de actiune a agentilor economici; b. economia are un inalt grad de centralizare; e. prefurile sunt fixate de stat; d. prefurile se formeaza liber. in conditiile unei rate anuale a dobanzii de 20%, venitul anual adus de un (itu de valoare # fost 120 um, Daci rata dobanzii a ajuns 30% (venitul adus de tity riménind neschimbat), iaseamni ci s- modificat cursul titlului, astfel: a. a crescut cu 10%; b. a selizut cu 66,67% . a crescut cu 200 u.m. da scdzut cu 33,33%. in cheltuielile materiale de productic, firmele includ: a. salariile personalului administrativ; b. salariile lucritorilor direct productivi; e. amenzile plitite; d. materiile prime necesare productieiConcurs de admitere ~ 20 iulie 2011 Grila ne. 3 84. 85. 87. 1. . 93. 4. 97. 98. 100. scarea de ansamblu a Indicele salariului real reflecta: a, modificarea in timp a salariului nominal; b. Preturilor; e. dinamica salariului real; d. modificarea salariului net in raport cu cel brut. Indexarea veniturilor este 0 misurii: a. de crestere a productivitatii muncii intr-o conjunctura inflationista; b. fara efecte, in cadrul masurilor antiinflationiste; c. de acoperire partial a cresterii preturilor si scAderii puterii de cumparare; d. care vizeazA sporirea ofertei de bunuri economice. Identificati afirmatia falsi: a. Ciclul economic presupune alternanta fazelor de expansiune cu cele de contractie economica; b. Recesiunea este o fazd a expansiunii; c. in perioada de boom, economia are 0 evolutie in general favorabila: d. Fazele ciclului economic diferi in ceea ce priveste durata lor. Fie B un bun normal, achizitionat si consumat freevent de ciitre marea mas a indivizilor. Daci venitul consumatorilor se majoreaza (celelalte conditii ale piefel ramanind neschimbate): a. cererea pentru bunul B va spori; b. pretul [ui B se va micsora semnificativ, ca urmare a scaderii cererii; ¢. cererea pentru B se va diminua; d. oferta pentru bunul B se va reduce. Fie 3 produse: X, Y si Z. Dac& um consumator rational il prefers pe X fat de Y si pe Y fati de Z, rezulta ca il prefera: a. pe Y, in raport cu X; b. pe Z, fata de X; e. pe X, in raport cu Z: d. pe Z, fata de Y i, intr-un singur ciclu de pitalul fix; d. capitalul tehni Elementul de capital care se consumi integral in activitatea econot productie, este: a. capitalul real; b. capitalul circulant; Daci piata monetara se confruntd cu un exces de cerere in privinta capitalului de imprumut (ceilalti factori ai piefei rmandnd neschimbati), tendinta ratei dobanzii de echilibru est scddea: e. dea tinde spre zero; d. de a nu se modifica a. de a creste; b. dea Cunoastem urmitoarele date privind activitatea unui agent econos ponderea costurilor materiale in totalul costurilor = 80%; mari ‘Stiind ca impozitul pe profit este 16%, profitul net al firmei este (in u.m.): 4. 16.800. cifra de afaceri = 120.000 u.m.s \ea costurilor salariale = 20.000 u.m. - 3.200; b, 20.000; e. 100.000; ‘Cumutativ, inflatia se exprimi prin: a. cresterea generalizat& a preturilor si sederea puterii de cumparare a banilor, b. scaderea costuritor de productic si a preturilor de vanzare; ¢. cresterea salariilor in acelasi itm cu cresterea preturilor; d. intirirea puterii de cumparare a monedei nationale Cu cat pretul de vanzare al unui bun este mai mic, eu att bunul devine mai atractiv pentru: a. furnizor; b. cumparator; e. producator; d. stat Costul total al productici unui agent economic cu activitate pe fermen scurt este dat de functia 2.000 + 40-Q + 80-Q*. Pentru volumul productiei Q = 5 bucati, se inregistreazd urmatoarele valori ale CFM (costul fix mediu), CVM (costul variabil mediu) si CTM (costul total medi) ~ in u.m. /bucatii, {in ordinea precizata: a. 2,000, 2.200, 4.200; b. 400, 2.200, 2.600; ¢. 2.000, 440, 2.440; d. 400, 440, 840. Cererea se defineste prin intermediut: a, cantititii in care un bun sau serviciu se poate cumpara la un anumit pret, intr-o perioada de timp; b. cantitatii totale in care este fabricat un bun; e. cantititii in care un bun se poate produce; d. toate rispunsurile anterioare sunt corecte. + a, scderea cursului titlurilor de resterea productici Ce proces nu este caracteristic fazei de expansiune a unui cielu economi valoare; b. un proces investitional intens; e. sporirea gradului de ocupare; d. Care din urmatoarele elemente nu intra in componenta capitalul circulant: a. stocurile de materii prime; b. utilajele folosite; e. combustibilul consumat; d. apa tehnologicd necesara fabric: Capitalul circulant al unui agent economic este 10,000 u.m., iar cel fix reprezinti 60% di reprezinta capitalul tehnic al firmei (in u.m.): a. 6.000; b. 16.000; c. 4.000; d, 60,000,000. Cand oferta este elastica (restul conditiilor piefei ramandnd neschimbate), marimea coeficientului ei de clasticitate fn functie de pret este o mirime: 9. supraunitari; b. subunitard; ¢. intotdeauna egala cu |; 4. negativa. primul. Cit Bunurile si serviciile: a, sunt create, fabricate si prestate de caire populatie; b. sunt cumparate pe piata resurselor si vndute pe piata externa; c. sunt fabricate, respectiv prestate de citre agenti economici producitori (prestatori); d. sunt vindute si achizitionate pe piata resurselor.