ELEMENTE DE TERMODINAMICK, DIEUZIA : fenomen fizic care const in pitrunderea moleculelor unei substante printre moleculele altei substante. ‘MISCAREA BROWNIANA : miscarea pepmanenta si dezordonata a unor particule aflat fluid, > AGITATIA TEMICA ; migcarea spontand, petthgnenta si dezoronat a moleculelor, fhigcare ce se intensifici la ‘cresteren temperaturi. > TERMODINAMICA studiaza sistemele termodindinice care scimba enrgie eu exteriorul sib forma de caldura si ide lucru meeanic. Marimi caracteristice structurii discrete a substantei 1, masa molecular = masa«nei molecule. ons * (0) 4g * Deoarece masele moleculelor sunt foarte mici, se foloseste o alta wbitate a parte din masa Witopului de carbon 1a ("C ) v v suspensie intr-un > umitatea atomick de mast /6: este egal cua 2, figs molecular relativa = este un numarcare arata de cite ori masa unei molecule este mai mare decét unitatea atomick de mas’. cons:* ) - adifensionala 5. cantitatea de substant. = misura numirului de particule @inti-un sistem fiz, ons: )- mot * Cantitatea de substantiheste o marime fundamentals in SI, deci si molul este u unitate fundamental de isu > 1 MOL cantitatea dé substantia carei masa exprimata’ in game este egal cu masa moleculara relativa a substantei date! Exomple: m, (H,0)=18 = 1 nig) H,O este o cantitate de api cur masa dea8 g 4. mista molar = masa unui mol de subsating sm ~ masa sistetului (kg) -v~eantitatea de substanta (mol) = {) Pag (vy) mol, Hap =18 gi mob ( oBs:* _ He, =32 g/mol olumul unui mol dé substanta. 7 53, volumul mola re V— voluntilsistemului (m5) 1p ~ densitated-substantei (kg/m?) ,)= 8) a? ong WY Smal * Pent lichide 91 solide V, depinde de natura substantei $i se calculeaz cu relaia (1) * Pentru gaze aflate in Condit normale ce temperaturs (°C) 5 prestne (1am }: V,=22<4 Viol =23,410° m'/mol 16. minal hui Avogadro ~ num de entititielementare (atomi sas milecule) dinte-un mol de substan(a. x N, N—iuynarul de molecule/atomi din sistem’ OBS: * huymarul lui Avogadro este 6 constanta fixicd: Naz 6.03510 molecule/mol 7. numatulvolimic (concentratia molecular’) N- numérul de molecule/atomi din sistem V — volumul sistemului (mt?) nya iN) _ mrmolesule _ -s {n) oS ons :* * numirul lui Loschmidt Notiuni termodifjamice de baz > SISTEMTERMODINAMIC (ST) = este un sistem fizie fini, format dintr-un numir foarte mare de particule icroscopice (sistem maeroscopie) care pot interactiona intre ele, Exempla: - apa dints-un pahar, corpul omenesc; = Universul nu este sistem termodinamic deoarece nee finit, 11 schima nici enefie , nici masi.cu mediul exterior (MI) ~ _inchise: nu scimba masa dar Schimba energie cu ME, = _ deschise : schimbi si enengie si masa cu ME ‘STAREA SI = totalitatea proprietijilor umuisistem termodinamic la un moment da PARAMETRI DE STARE =marimile fizice ce descrin starea ST = intensivi :~sunt functi de punct si pot avéavalori diferite in puncte diferite ae sitkemului (presiunea, tempefgtura, densitatea); = extensivi :-caracterizea7a doar intregul sistem Sonu pot fi definitiintr-un punct al ST (asa, volumul, cantitatea de substant’, energia interna) ; = suitaditivi ( mam,¢myt..) > NUMARUL GRADELOR Di LIBERTATE A UNULST -numarul parametrilor de stare necesari si suficienfipentru ‘cunoasterea starii ST ;acesti parametri se numesc independenti iar ceilali, dependenti- © Clasiicareastirilor ST: ~ stare stationard: parame de stare sunt constant in timp - stare nestationara in caz contrar. Sau ©), stare de echilibru: daca sistemul $8 afl intr-o stare stationara in conditi de izolare de medi extern ~ Ostare de neechilibru: in caz contrar ops: 1. Osstarea unui ST'Se reprezinti grafic printr-un punct inti*p diagram cu axele dle coordonate — db parametti de stareama peedtgtemen pert 2. sare de ecilibl penta gave ec desea conpetde oor pesuresp, vlamal Vy ebibeaturs T Nato ramets de are conde ee pope wl site srmodinan valor indegerdene Prin oleien. Unorsaatcureeute ce est rpms un ramet, deni nj deal pret indsporden Lpesn ‘matematil cate descr elespe poramete de sire peinteo funiie forma P= £14) se numeyte ec lermicadestarea yeu > PROCESTERMODINAMIC CTRANSEORMUABE DESTARD tects unl dintrostare ehh nak fare de chlo, Dupe nau sale temo ,proceseevasistatice proce cle se desBoar foarte ent in cae lle ntermedae pot onnertestin de schon Pose necraustatice proces can gsun vatatc nus poste rereta pai) pops poubatesdesbgran in ambelcrsut roceas verte: roel este detent nsmle cena pln acl tl ingredient Enea eta Drover neve: procn cr mu cee evr 17 Dupe caenene sara we ake Proven lee teen cre stars (Sciex tre a(S) rocese neice pogeek carerusurt cle Procesletermodinarice cate oot spies faz gor, conser ov ors, 8 "Droceseoterm dart geet percursldeipurtraproceubi,camtistesdemubBanp itempertra min coin oeors “+ Procextzocor dct pe peters dest processil, canted ubsas tam rami constant (een “+ Proves zi, dct pe or parcursu degra ssa cantata de substan! prenes mse 1+ Proves adiabatic ac pe ot param deur roc caiaten de utan et cond peoceel Se desbgman fin chimp de dua cs extenord (Qo) 1+ Proce linia daca pei real desu poceuatecifaea de sana ete constant 9 iral piven eran. 1+ Procespoliteop dae pe irr deur reer cna de asp lure malr cu ‘ratte. rote de ma sua poltege, et abel chu rere. Tempers Un eolat evalua apostan givehhl spre Ona AHIBTa pesN EO Ral pI TSTS ‘Contatal nvewigaten cemodnank an ak sten ip nel eieor lve want at ind svemal ac na tna e not de meditesteron tind lc ntercini cad em, Contact dnive ok dp stem post 1 Contac mecani une cid chimbal de enerse dinfOniteme ee pin herl mecane rie! de ole ‘fectate de nl Gtregiveme nara cell 4+ Conrace termi anc en sch de energie dnt shed bee excuse alia 2 Conac pr schiwb de substantd inte coe dun stemStarea de inedlzire a uni sistem teriodinamic format din molecule depindé tle migcarea dezordonata de agitatie @ anoleculelor sale (existenta acestei stiri poate fi pusa in evident’ cu ajutorul siinturilor umane, dar nu pote fi masurat’ 5} cuianfifieata de acesta). Echilibral termic. Realizind un contact termicintre dows comput (unul cald gi altul r€ce), fra schimb de enengie prin cfectuare dé ucru mecanic sau schimb de substantisintre ele, acestea ajung spontan si irevérsibil, dupa un interval de timp, conforir)postulatului fundamental al termodinabyici, s4 aibi aceeasi stare de incalzire.In-aceasta situatie, corpurile ‘nu mai schimba fatre ele enengie sub forma de cilddura $¥5¢ spune ci se afli in echilibru termicy Principiul zero al téhmodinamicii ‘Temperatura empiricd. Unci antimite stiri de incilzire a unui sistem te¢modinamic i se pune in corespondentitun parametru numit Cemperatura empiried a sistemului. Pentru un sistem dat;temperatura este un parametru Jermodinamic intern de tip intensv, aval valori egale pentru stirile de echilibi termodinamic care sunt intre ele in echilibru termic si valori diferite pentru stile de echilibra termodinamic care nursunt in relatie de echilibru termic. Scari dé temperatura. Temperatura empiricd &ste cuantificata printr-o marime unitariynumit grad si prin definirea convengioniald in grade a unor sciri cle temperatura Masurarea temperaturii, conform unéisciti definite, se realizeaza cu anumite dispotitive denumite termometre. * Scara Celsius cuantificata in grade Celsins (°C) éste o scara centigrada conventional sare ca temperaturi de referinta, prin, conventie, valoarea o°C, corespunzator situatiei cind gheata puri se topeste Ia presiuine normal, ‘si100°C, corespunzitor situatiei cind apa pura fierbe ypresiune nomali. + Scara Kelvin, adoptatd in, are fxat punctl zero al scale a temperatura -273,5°C. Temperatura absolut cegalé cu zero (T,=0K), corespundle stirii materiei in care ar inceta miscarea de agitatie, termics 4 moleculelor. Unitatea de temperattiriadica Kelvin-ul, are aceeasi marime ¢a:si grachl de pe scara Celsius: K=1"C TiR)at(°O)427515 + Scara Fahrenheit fixeaza acéleasi stiri de referinta ca gi seara Celsius dar le atributic alte valoris 32°F, corespunzitorsituatiet cand ghéata puri se topeste la presiune normal si 212°F, corespunziitorsituatiei cand apa pura fierbe la presiune nomaliys 8F=3241,8t(°C) Tipuride termometre + Termometrul clasic cu coloand de lichid este realizat dintr-un corp termométric in care se aflk mercur, toluen sar alcool, continuat de un tub capilar gradat dupa o scara de temperatura. Lungistiea coloanei de lichid creste linear €4¢ temperatura prin fenomenal de dilatare a lichidului. Notand cu, lagimea Coloanei de lichid la 0° si cu «ccoeficiénitul de dilatare a lichidului, lungimea V@.coloanei de lichid la temperatura t Séalculea7a cu formula: f=[,(l+ ast) + Termometrul metalic utilizeazi o lami bimetalica forsiats formata din dou lame avand ace form ‘geometric’, solidare intre ele si confectionate din dous metale diferite gi cave se dilata diferit la incalzive. Acesta produce curbarea lame} in functie de temperatura la care se afli.dispozitivul, tradusa in miscarea unuige indicator‘in fata unei sealgradate. + Termometrul cu termocuphw-utilizeaza variatia tensiumii clectrice, care apare intre sudurile a dou’ metale diferite, cand una dintre suduéieste la o temperatura mai rdicaté decat’cealalta. Acest’ tensiune este masurati ‘le un milivoltmetru, etalonat prin.corespondenta intr-o scari de temperate’ ‘+ /Termometrul reatizat cu dispozitive electronice utilizeaza sonde cu strictisi semiconductoare care-si ‘modifica rezistenta electrca ln incalzire.-Yariatia intensitatii curentului care tree prin acestea este masurat de un miliampermetru care are scara gradata in tinitati de temperatura. Marimi enerfictice specifice sistemelor termodinaimice Energia internda unui sistem termodinamic U este o:narime fizicd scalar de stare a unui sibtem termodinamic. Particulele constituent ale unei substante se afla intr-o continu migcare de agitatie termicd. La uiimoment dat, fiecare particuli posed o energie cinetie’ data de natura particulei s: de conjunctura in care se afla cu particulele vecine. Caldura Q este 0 mirime fizied scalar’ de proces care misoara transferul de energie prin contact termiciotre sistemele termodinamice in procesele care au loc intre acestea. Caldura se misoara, in SL, in jouli (J), ea si energia. Caloria este tunitatea de masura tolerata in fehnica: 1 cal = 418 J (echivalentul calorieiin jouli).%, %, %, fron onetime pcm ii at pas %p as siavia Sa acest supraiqed, obs: Bh= weft 2. sats nin tn %e, 3. principial hidrost aa prt ne ulus lachinsep cuprdieuldintre denittc fustlp acceleratia gravits 4g sidiferenta de nivel intre cele dow Ap=prp.=pgh, unde p< Py 2 “ “% Xo, (Pascal)