7 Te Mecees’ fehge feco/ C 49-/98F sas et" Hehehe Page [fae fateh Bec. So Steee -Capitolul 1. PROBLEME GENERALE 1a. Soop, (1 Prezeatalghidcuprinde proveer ofertoare I: -caleuul, proictares, modul de aleure gi de realizar a perso tumaf in site pentru consolidare structrilor in ade, calcul, proectarc si modu de realizae a prinderilorcadruperee; -cvteri de aigurare a clit Ieruilo de consolidate, vizind proectare, execfia Intrefinerea construe consolidate (@) lneucat itroducerea pereilor de consolidare duce la schimbures conceptici steucturit inate geste tn general precedata do reparren gi/sau contoliazea elementlor cadnului existent, prezentul ghid stabilete exter de evaluare a recstnfe yi rigidtit lementelor eadruli, nfanoio do tesca de reparare sau consoldare adopts, pena a furniza atledeftere in analiza stuctut de ansambla. (@) Telnicle de reparare gi consolidate elementelor cada gi, respctv a fandaior 1 fie obiectulprezentuli ahd, ele find ttate fn reglementrilenalionsle canere, G) Acestghid are Ia baz att prescriptiinaioale(etandarde gi rglementari), ct prevederi din Eurocode 8 partes 1-4 "Design provisions fr eartaquake resistance of structures. Pare 1 General rules. Strengthening and ropair of buildings. Eurocade 81996" si CR 2 “Curent japanese systems on Sismic capacity evaluation and reott techniques for existing buildings and post-eatiquake damage inspection and restoration techniques, 1991 2. Prescrptl nationale conexe 1, Calealul gi alituirea clementslor structurale din beton, beton armat si beton procomprimal. STS 10107/0-1990 2, P 85-1995 —Cod pent proiectareaconsratil laborstor UTR, 3, P 100.92 ~ Nomativ pent proictares antieismic’ a construstilr de loeinge, socia-cultuale, agrezootehnce g indusricle. Completae i modiicare cap. 11 12 4. GT 002-1996 ~ Ghid practic pentru detrminarea degradarilr gi rezistenei betonulai si a caracteristclor dinamice fa struc de beton armat supuee soismelor, prio metode nedistructve. Blaborator: INCERC, 5.NE 012-1999 - Cod do practies pentru execetarea error din beton,bston seat ‘blon procomprita. Elaboraor: INCERC. 6,C 28-1983 - Instroctiun tehnic penta sudareaarmatrilr de ofel-beton. Elabortor: TCCPDC, Filiala Timisoara. 7. C 130-1978 « Insrcfuni tehnice pent apicarea prin toreretre a moratlor gi betomelor Elaborator: INCERC. 8. PC 11-1093 ~ indrumdtor o diagnosticaron sts de degradare gi metodo de remedire si protect anticoosiv a elemental din eton arm degradate prin coroaiune In medi agresve pe baz de clr. Elaberator: INCERC. 9. PC 12-1994 Indrumtr de invesigae gi diagnostcae a tri stucturilor din beton mat, beton precomprima sol situate in medi agresve- Hlberator: INCERC. cu perei stracaali de beton ama10. ME 003-1999 — Manual privind ivestigaren de urges postcism st stables ‘oluflorcadru de intervene media pent puneres in sguranféprovizrie a constucilor variate. Hlabort: PCT. 11, C 244-1993 ~ Ghidé pent inspectare gi diagnostcare prvind dursbiliatee construsilor din baton armat yi precomprimat. Elaborstor: INCERC. 12, C 247-1993 ~ fndrumttor cadru privind explostares gi inretineres clidvlor de locuit dn media urban flat in propctteaautritilr publi, Plaborter: INCERC. 13, GE 032-1997 ~ Normativ privind exeoutares lustslor de tater gi reper la Udi gi consti speciale. Eaborator: INCERC. 14. C 149-1987 ~ Instusivni tenes privind procedesle de remediare a defctlor pentru lementle de beton gi beton stmt. Elabortor: INCERC. 15. GV 0010-1995 — Metodoioga pontraevaluaes cliislor si constrsfilor speciale din grupele 1 2. 16.C 54-1981 ~Instruciun tence peat fcercareabetomui eu juan caroelor 1.2. Domenit (1 Perefi tums in situ pent conslidareastructurilr ts cadre se pot prevedea I: construct afecate seismic sau eare mu corespund exigeaelor actuate de proectare antiscismicls “construc variate dato altorcouze (coroziune, foc, trai de reazeme, et). Capitola 2. CONSOLIDAREA CADRELOR CU PERETITURNATIIN SITU (1) Aceast soluic de constidare const tn introducerea de peri din beton armat ‘monolit oeiurile eadrelor (Figur 2.1), Fig. 21. (2) Legitura dine betonul din prstsle de consolidare gi cadral existent se realzeazi ‘rin conector xa rig In grin itp sau noma in grin (Ggura 22) G) Peniru obfinere une! ugoziisi adeovate,fecleelementlor cadrului adiacente pereior se prelucreaza prin diverse procedoe(sablare, buciardar, periere ca perie de sis, tte), In avelgiseop se pot prevedea pene defortesare lipite ev gi pe feet cadralul, st 36 pot rea propur de forfeare pin scobzea betomuls existent (igure 2.3.)Fig. 2.3. Modu deprelucrare a supraei de contract betonvochi—beton ou (4) Conectori inte ead 5 perete pot fi ancore mecanie sau ancore fixate cu rigind in ur realizate in prealabil in elemenleeadrui, ‘Ancoreie pent fixae cu risind pot ft consiite din je din ofe! fltate sau armturs prof (6) Adacimes de ancoraze « conectorilor, ea gi distana inte ancore gt respect ine ‘sacore si marginil elementelo se stbilese in funetie de dametrlancorelor de vloare tip toliitilor(monoten st cilic-altemant ide reisena belonuli in cae ge fica conto(©) Grosimea perfor intodusi in ochiuileexdeulul trebuie sk fie eet putin 1/4 tn lajmea stilplu cel putin 15 em, dara msi putin dec mes grin. (7) Pere se armesza tn dou planuri cu anmiturs duct, care se tnnkdeste cx ai tn elementle cada ln zoncle de coneciare, po grosimea peetlui se prevede armitura tip fet sau pase ‘sudate pears confinazea toni din acesttzonk (Big 23). () Soluta de conslidare propuss canduce la tansformarea cadralui existent mtr-un ecete structural cu rezstenf i rigiditne mare gu o mae capacitate de dsipare a energie (©) La cadrelesfecttesesmic sau care mi corespund exigejclr atule de proectare, cx sila esl aariate din alte cauze se impune, dup epararea cadrali prin njetereafsuilor si Tnloouiea betonul sifu ofsulu degrada, conslidaea cadruli prin una din urmitoarle retode: -contolidarea cu plc subir fixate eu ifn isa ancora in elementele cadre “consolidaee cx coiere, late din fibre do carbon, fest din fibre de carbon sau fibre de tls: conslidaree prin cimlpure cu beton arma. ‘Capitola 3. MATERIALE 3.1, Matoralel utllzate pentru consolidare trbuie sh indplineacA tn principal ‘urmitoarse cerinfe: fi el putin la fl de durable cag matrilele pao fn oper in tructra existent; “st protejeze betomul existent si amnturaaferents, “st fie stable din punct de vedere dimensional, deci st prerinte contact minime; 8 prezinecarcterisil fart bune de advent cu betonul gi cu arate, 3.2. Baton ‘Betonal de consolidate trebuie si indeplineasch cevijele din NE 012:1999 “Cod de practic pentru executares iuttilor én bet, belon aamat gi beton precomprizat. Pstes A ‘Beton i beton arma’ pt. 7.2.1. Betonul de consolidare este defnt prin revistena caracteistcs Ja compresine, fa (casa de recites betonuli,asocith cu rezistena pe cilindrlcub Ia 28 il), Prevederi nent betonu de consoidare (Case de rezstenj a betanului de consolidare va f cel putin egalt cu cea « betonul existent dar nu ma mies decdt 20725 Nim” (Class de ierabiltat a betoruh d consolidare va fi sleas inte S3 si 85, asl inet pout fi pus eu uring fn pert tn spoil in care coa mai mick dimensivne poste fi mi mick ‘decit 80 mm, Clase de consisteni a betomal de conslidare so va alege inte T3 #75, fine de dimensinileelementelor de consolidae care trebuie realizat. Dimensiunea maximi a agegatului nu va depis 20 mm. in cezl tn cae dimensiones ‘cea mai mid a elementlui de consolidate este sub 100 mm sau eénd acoperirea armatures ol mult egal eu 28 mm se vor atiliza agropat ca dimensunea de pn la 10 mm. Propritilebetonului de consoidare [ezisteajele caracterstice Ia compresiun gla ftindre ale betoaului de conslidare ‘eebuiedatorminele prin incerlr pe probe dia beton yi tcbuie sin cmfixmitaecu evils din proestl de consolidare.Bstomneseciale Betonul ee consolidare poate i rcalizat cu aditvi specili, care si fi contre caretsiste imbunitafte:contacie mic, rezistefe mecanice mari, rezstnte mari Ia agent chime (Ca aditivi se po utiliza: cimentexpansi, rin sintetice, polimes ‘etoaneior cu adtivi specialise stabileste conform prevederilor din NE 01251998, pt 16 33. Ofeturl pent srmiturh (Oplunle carbon pent armituri sebuie sk fe conforme cu prevedstile ST 009.96 “Specific tenes privind cern i erteri de performant pens produse din oe ulizate ca sarmturin struct din boon”. Ojeluile carbon care nu sunt prevazute tn ST 009-96 tb rominese, si aiha aprementwhnic 34. Ofeluri pentru ancore fixate cursing Pentrancoraes, prin deren, cu rsintsintetive se vor flos bare ftte sau bare ou rofl periodic de tp PC sau sare Tn cazul In cae se folosese prods similar acess vor aven agreatet sehnic rominese peat uilizara ca amit 43.5. Ancore mecanice “Ancora mecanicl ete dent ca ansambll de pese concepue penta a reliza pind cx pesfoomaje deteminate, realizable si durabile. Cerijele pentrs ancorele mocaice sunt ‘preizate in ST 043-2001 “Spocifcaietehncdprvind cern si ented performanfs pentru “ancorarea in beton cu sisteme mocanice i metode de incerara “Ancorele meeanice produse In Roménis sau importatetrebuie st alba agrementhnic rominse 3.6. Rigln sintetice ‘Rasinilesintaico utlizate pentru ancorare pot fi: epoxide, poliesterice, acilice, poliretnic.| Se produc si se comercalizeaat: capsule, a eare amesteul componenteor se face dupa introducorea capsules a bari ‘in gaur, prin spargerea capsule, a cee silériméne tn componente amestculu de inglabare; sdispoztive de injectare cu piston, cu cgi gi intirtoral preambalate separa, ia reipieni de sehimb, amestecul acestore fcindu-se in piesa de inectare (toneonict, cu guee inteio), ‘Se utilizeaz, tn continuare, gi amsstcul de pn prepara la aga leat i introdus fn ‘gua de ancorre fe pin tanare diet, He prin injectare, ‘Toate snl sntetceeare urmea si fe utlizate penta ancrareaarmtlor tebe ‘i. aibs agrementtehnie romanese pent uilizate i acest sop, 3.7. Pei ew gujoane Plicle eu gujoane realizate to Romfaia sau provenind din import treuie s& aba agsement tehnicromlnese, In care se vor previa obligatri:eernfle de calito, rezistenga Ia tmefime, rezistea la frfecare, rezstenfa la noovoiere, compostia feat, conde de sudabilitate, modal de panre in oper. 3.8 Plathenal din oft Platbenzile din otel vor ff t eonformitite cu prevederile STAS 500-68 privind condi de calitate i caractersticile39. Benzi din ofet Bene din oe vor fin conformitate cu prvodorle STAS 908-69 privind conse de clita gi caractristile $3.10 Lamele din fibre de carbon Lameele din fbr de earbon sunt pact polimerce arate unidirectional, tn matioe de ‘gina epoxies, destinate pentru armavea sau suplimentaea amici clementsior de construc ‘dinbeton ama Lamelele din fibre de carbon se fixeaz pe beton eu adeciv special pe bazk de rink ‘ponidica, Pentre utlizaes ea situ, lameele din fibre de carbon tmpreunt cu adezivul vor ispune de aprement iene, n care se Vor preciza obligatoriu estonia la esiane, rezistenta ls Incovoiere, rezstenga Ia compresine, reistena la forfecare fie lal i adezi reistenf ls forfecarefntelamela, rising 5 beton,reistens Ia smulgete de pe suport, modul de punere fn ‘pert, misuri de protectia munci 3.1L Tesiturt din fibre de carbon TFessiura din fibre de carbon esto un material Nexbil, anmat unidirectional, cae se ‘bxeazt pe sport din beton cu atv pe bara de rising epoxidis. Pent uilzarea e2 armitur, jesatura din fre de carbon Impreuns cu adozivul vor ispune de agrement tency in eare se Vor prociza obligtariu: Fezistena le tetiane, rezistenta bs Incovoiere, sezstsja ia eompresiuns, reieeni [a forecae inte fsttura gi adi ezistenf la forfecare Tne fsiturt, gina si bet, reistena la smulgere de pe suport, modu de punere in ‘pers, misuri de protetiamunci, La acest sistem (esituradeziv) rezstnfa le tracfiue este peste 30 Nin 3.12. Tesiturl din bre destiett ‘Festus din rede stil vor f tn conformitate eu prevederile din Caieul de Sarin 138421 “Tesiuri Rowing din fle de stcla E cu gretste 300 gin’ privind conde de cata caracteristle, Capitola 4, ETAPELE PROCESULUI DE PROIECTARE Lucrisle de consolidare s2 vor proosta pe bees reaiatelor evaluirit structari ‘xistente feetuate conform uneia sau mat malta dntre urmatosrelereglementir: GV 0010-1995 “Metodofogs penta evalunrea clidtlr gi construcilor speciale din ‘grupele si 2" -PC 1/1-1993“Indrumtto de diagposcar a stiri de degrada gi metode de remediore 5 protetie avicorosivi a elementelor din beton armat degrada prin coroziune in medi ‘gresve pe bazt de elor’ PC 1/2-1994 “indrumator de investiga gi diagnosticare a stiri structurlor din baton nat, betonprecompimat si ofl state th medi gresive"; “ME 003-1999 “Manual privin invesgarea de urgent postseism si stabilieasoluilor ‘adru de intervene imediats pene punerea in signrana provizaie a construc variate’ -€ 244-1993 “Ghid pentru inspecae gi diagnostcareprivind duabiittesconstrucilor 4in baton armat i presomprimat™ {© 247-1993 “Indrumdtor cadre privind exploatarea gi intrefinereselidirilor de loeuit in media urban alate in propretate auoitailorpublce™; 6-GE 082-1997 "Nomativ privind execatares Iuerrlor de fntotnere gi reprsii la li construc speciale" Reproieetarea sructri va avea a obiect: -reparareasilsanconsolidareaclementeler earl (€upa ea), consoidaea funda (Bupa caz), priests pereilr de consoliare; -proicetaressistemelor de prindere cadn-peete, Procesul de proiectare a lurilor de consolidare cu pereti tural in stu va cuprinde sumaitourcle eae: 1) Btapade concetic jctareathnicilr de reparae/eonsolidareaelementolor ead lctarea materilelorublizat; -seletaeatehncilor de consoidare a fundafiler, -selectarea si predimensionareasstemelar de prinderecadruporete; esiimares peliminard a dimensiunilor perelor de consolidate si @ elementelor aiacene, dupa ex, consolidate sil, grt), estmareapreliminaa a rigditii elementlor cadralut (lpi qVsau grin) repaate sifsu consolidates perfil de consolidae; estimarea prsliminari a ductility peeior structural sezutat prin consoldarea cada )Etena de analizs -identicarea si cuanticaeasojuilornescismsice; cuatifiearea afin seismice, conform prevederior normativali P 100-92 “Normativ entra proietarea antiseismicd a constructor de locuing, social-culturale, agrozootehnice $i Industria: dcterminarea efetelor solicitor prin analiza station sau dinamics, Iuind in consider rig inal le elements. ©) apa dexsifcare “‘efnea modell de comprare a eiemenslor cial (Bypt ca, rearte gan consolidate), a pro deconsolidar a cosecora iia peta pints ~akgerefacalzareacoeficeaor de igang y i materiel, “Getaminarea efor de calea sub combina pele de solic, “determinate reise ecaleal “verre condor inpse de calcul! a sts its, “ Vea In acest xz, gol do asgurae # soe comport sini cu cea uni clement ronal este 0.0 pom eset Kas pena opie oo indi conspire cement xin. "Amst taamenail do cnet ep de aru Tonite consol sel int na cas us oar sma eae ack. dia mote pact, mit de onli m pat f mcoel eepucao, sams cll cosa o var est pst etna de cree w mt Ace rnd mo otf cosente dle aia ue ert oer a a Schreiner cna (6) Comoldae etica porta insta {Sart sila ee pent nia Yate ol afr fret V trie pnt de aac peri sia poste dssomput ni eme Vfroares pla Scag afro peas pet pt tpl nl au ssn aro Sean oa a 8) Per econo ala ntsgime at pe contd men cai Se comin bis digi ump eatsincn pos Eugen ingen compra. Pet nig comptes onsen ti Me tal Nes ayyg Vole fal? sa TS Tea oo ‘ths i respectv y= cofiienfi partial de sigurant care in in considerareinacurteea ‘modell i respec ebsteres cea cernel mmpuse materslelor ‘/2 = valoarearedusi a recisteneicaracteristice la compres & betomu din care te realizatperetele ' = limes dagonele de conslidare, considertheproxinntv0.15L, N= deschiderea peretelu de eonsolidae 1“Fig. 5, Model simplificat pentru dimensionare peefilor de consolidate ') Peretele de consotidre este fxat mumai de grinzile cada Fst necesar a forte de intndere Pfc n chili In conscina, laurie orzontale ale peetlui gi conectori previzut pent forecare lrebuie i prea fora de friecareP, conform candies rennin 629 unde: Bc ™Fzistengs le srulgere a unui conectr. CCind fj de fortecare Vy tebule sf ntgral transmis pereteuiprin conectori de forfecare dela patea supercars, webuic Indep condi: tea ) Modelarea capaci portantereidaae ©) Corecttadinea decide interven 4) Alogereaeosficienpilr do siguants. ©) Modelarea competi struturi ups consoidare, £ Dimensionareeintefeclor ga conestorilor. 2) Complatindinea descrierior, explicailrtenic ga deseneor. 83. Controlu elit execufit 8.3.1. Prevedert generale Projet pent consolidaretrebuc st precizeze masuile adeovate de contol impuse de confi einai ez de consteuti n pate Pentny tonte cazrile de construct, executantl tebuie of pun la dispoitiaeienulai plana compet de asiguare a clit, conform cerinflor i impertansiconsrctic. ‘Ex demararea lucirilor de execute trebuie lute in considerate urmltoarele aspect generale: ') Verifiarea personaluui priving: inte tehnic,institea pe linie de clitte, experienia i domeni ') Verifcaressiguranei condor de hunt (spat, modu, proteetia munci ct), ) Veifcarea certifiestelor de caltate ale materialcior ce vor fi puse in opera gh, dup a, veifcaea carinjeor de calitte peat matersle prin determinares, pe bat de Ince ‘experimentale efecute in laboratoare auorizato sas aereditte, a casctrsillor cu impact ‘determinant asupr elit crcl (rezistefs gi ahngies ofelhi-beton, rezistenfaancorsor, ‘densitatea rin, rezistenta do aderens a sn, rezistenga cimetuli, ete). 2%4 Efecteleasupra soa oameilor« matrallor puse a oper (adezivi aii, fibre edifice pur te) sana aparateor eu cares crear, ©) Desemnarea de personal calilficatrespansbil penta efecruteainspectillor fa tmpul execute 5 nti 8.3.2. Control pregitirt suprafetlor va cuptinde umatoaree activi 2) Ideatifcare—vizual su prin msurare~ a tutrorsuprfeelr la ear s ntervin curso consoliir in vederea tat supafeelor gizilor gi salplor ce vor fi adiacente peretelal de consolidar. 1) Alegetea une “suprafoe de proba", pe eae sso verifice effacitates tchnici, « imatesallor a porsonalul ©) Verifiares eficactiittehniclor de curitae (cu ap, sor comprimat, ou perie de ‘sini sau de pi, et.) si prelucrae a suprafeeor (sablae,bucacdare, plializae, ee). «) Verificareseficeciti atamentuluiapieat surafelor, eventual prin Inercti in ©) Pentru tucrr care devin ascunse gi pentu alte pari de Tur cae influateuzi fn ‘mod hotiritor calitates lucrislor de itervenie, tebuie inchoate prooese verbale inte roictant, executan i lent 83.3. Controlalproceselor de reparare si remediere ‘So vor efectia urmitoree verifies 4) Verificareaoperaillor de curiae gi tratare» suprafielordepradate ‘by Ineerarea materalelr si eciparentclor pent injctare ©) Controful eforturlr (de exempla, tn ancre) ¢ al deformatilor produse la splicarea solicitor, tnsinte de injctare, 4) Inspecfia vizual Is nal Ivedrlor i eventual prelevarea de probe (de exempl, ‘arote, conform prevederlor din C $4-1981 “Instuctun tence pentru incereare betonull ct ajtorlearoelo®”) penta evaluareaeficacti injector 8.34. Extindereaseeiunit transverse ‘Sevor efoctua urmitoaree verifies 8) Verifictrea trai suprafeeigrinzilrsifsu lpr. ) Veriicarea misurilr uate pentru asigwarea durbiitfi elementlorreparte sau consolidate (protein antiorosiva, protecia adezivilor sensbill Ia temperaturd sau difeite condi de medi, et). ©) In amumite caus, ncerarea le vibra a slementelor,subansamblurlor su a ates 8.35. Fisarea conectorilor ‘Se vor efoctua urmaoaree verifier 8) Fxaminarea si, in misuraposibiltaier,toercarea prin metode nedismucive sx Aistructive, « betonula din elementele fn care vor fixate ancore, dom su gujoane ___b) Misuraresforelor apicate prin introduceres conectoilor (de exempi, momenta de stringer is ancorele mecaice). ©) Conttolul zonelorveeine conectorlor intrdusi, pentru identiicarea uaor eventusle spar sau redschideri de fs, ‘ Contolul eficacisiii fits conectorlor, prin inereari de probs, compararea ‘eplasrlor determinate eu cele admis, preczate in priectal penta consolidate. Veritcsile se pot efttua fi insite, pe zone alse din grazie gis sti cade care vor fi adincente peetelui de consolidare, fen laborator, pe probe modeaterealizate din beton de clas egal ca ea element eau ©) Control apieri masurilor de protec antcorosiva a conetorior. 2583.6. Verificarea armatri peretelui de consoidare ‘Sevor efetua urmitoree verificii 8) Verifcarea conformitifi armiturs fisonate cu prevedeile din proicetl de consoliaze. ') Veriiarea conformitii ofeurilor pentru barele care umes 8% fie Snndite prin sud, ©) Veriiarea respects lunginilor do suprapunere a armaturilor de eoasolidare. « Verificaeaprevederitarmaturlor pent confinaree zone de ancorre ) Veriticeteagrosimii statulu de ecopeie 837. Verificarea coin ‘Se vor fect cel pn umitoarele vif 4) Veriicarea clit materafuli din cae est relia cfu +) Verifcsrea conformitiidimensiunilor ev eae prevézute tn psc 4.3.8. Veriflearea carctritcitor betomuli (Carateristile betonuli in stare proaspat instar intrit se or determine pe probe e labora. 9. Verificarea conserviri betonulai dpi tratare 8) Se va verfica in planul de asiguare a cali pent fiecare Wverare im parte spcifcareedurtei giz moduli e trtae a botomuli si conformitatea ou serineleprecizte In proiet b) Se va veritia respectarea durtet si a modului de tatare @ betonui, fas de preciziile din planl de sigueate a cali. $4. fntretinerea Inrucit menjnere cernelr impuse pentru intra exe deisvd penta siguranja in exploatae clementulai consolidat (slp, grind, cadry, funda), sunt nocesare misuri imentare de inteinere, conform precizarlor dia proictel de consoliare. Monitorzarca spliciri si mentieri:masurtor supimentare de intrefnore va f fn responeabiltatea ciefull (Geasficarlu construc). gisele privind desemnares respoosabiltifilor ca si implementa misurilor ‘uplimentar de Tntetinee si monitorizarea abestora vor face object contol organclor teitoriale de inspetie tn constucfi, care vor putea cere, dup caz, verifiarea fice msurlor de iniejiner, prin inceeae in si sau experimentale, 6‘CALCULUL CAPACITATH PORTANTE LA FORFLCARE A DORNURILOR ‘Veloaea expacitisi porane Ia forteeare « domurilor Vy ete dictts de modul de esc va e ‘Ae ria transversal a domului {a valoarea de clea sofort de eurgere. -Acest mod de cedar poate fi evat prin poifonarea conectriler eit mai departe de ‘arginile clementeor. Distnla de le conector la margine trcbuie 38 Ge 25%, pe dirctic ‘perpendicular pe directa fore de forfecare si 284 pe directa fort de forfeare, unde dete ‘Gamera dort >) Zérobirea si exfolieres betonului: 3 Naat aa ne “=u cocci and siguran al materi, eae 1.3 = sore cal arent a compresre s beonal ©) Cedarea su con din beton: 1 gr ftaFan, Vaett ir a » 3, eal ae oF ea @N nde octet sige alta, pet betor1.5 amet dorsi ncinea de core «rl p= tans de dom pn a margin clmntai sun in mi po iif sorters “ afay’a nde: roses elementuei din beton in partea solicit a nterffe ‘4g = este un coeficient care ia n considrereposbilittea despciri Beton ‘Acest cocficient subunitar ests egal cu cos mai mare dite valoril expresilor: 0340769) em rethy ss, eucondijaca cas n‘= distaja de Is doen pans le. maryinen clementului, misuraié pe dretie perpendicular pe dieia fre de forfcare Solictarea In forfecare In regim citi alemant si deformaile paralle cu inet conduc la degradiri semnifcave ale rigiittielementalulconsolidt. Deradarea de riiditate se poate calcula cu expresi: VE=Wont-Bn=, Vids) = forts de forfecare peeluatt dup n cic launoceress Vi G@)= fata de fortecare preluat in rein de incireae monoton| poate considera 0.15 indiferent de ipl de dorn 11 numiral de cieluri de inareare Ia lunecare. unde: 8ANEXA? ‘CALCULUL CAPACITATH PORTANTE LA INTINDERE ANCORELOR Valoarea de calcul a capucti porate Ia ntndere a uneiancore este dicta de modal de codare, 2) Cadae prin cups oe Net Abe unde: ‘Acw ain usveslt a dort {a= valores de aa ft de curgere 1) Codarecu con din Beton ‘Valores de call eapacitii portame I intindere Na pera toate ancorle, ‘except elo Bxate cursing, ete: Sa EGR, ‘4 8) = coefcentsubunitar care ian tn considerareposibilitstea dospietii dupa dou BegaEXECUTAREA LUCRARILOR DE ANCORARE Receptionarea, deporitares si manipularea materialelor Revepionara materialelr are loc pe bazaceifistlor de calitate, aft pent compusi ‘himiei ct i pent baele de amit, Depocitares componentlorchimice se face in lous ferite de umezeall side suse de ald ‘Manipulrea mateialeor se face mumai cu echipument de protstie(ochelri mana, suri, ele), pentra a se evita efectal toxic pe care compu chimict Tl pot aven asupre epider Cerin privindancorareapropru-ist “resten prior eva face cont por recite a proc. Dame burial (gir) va sai 2) conform prevederilorfrizoo, cali capsule, 8) eu3-5 nm mai mare decd imc! nomial bari ncaa cornet. Adinimea pri Qh Seva reali oe abtete de 0/45 mm. Inada nlite stern este sit noesar, mai ales fm el ilo capulion, Adicines li se ‘misoara dup sues prafuhi, cu un iastument do misurare care chalet ib ljnen sopiat de dametrel taal bs, acu gblon inde ‘Executarealucrtilor [Luctrile de ancorere curls sinttice 2 barcor de armiturd in beton se vor efetua snumai pe back do priest. Materislele si, dupa cxz, procedeele foosite vor aven Ia bezS agsemontethnicevalabile. “Lucrtl se vor excouts tn conformitate u File tchologice de excoutiecaborate de cexecetant, ere vor cuprinde si Plenul de asigurarea eat Accivitijil preiminareiglobari barelor tun ' verficarea existenei documenteior privind calittea, incoretrle peliminae (deci ste cazu), verfiearea sti ermatur sa compulr chimici; by verfcaes sti betonului, pregiiea supratjelor, conform prevodoilor din proicet (Coie de erent); cf rasarea pe supafaselementelor a poiilorghurilor; Al veritiarea eu pabometul a pozietarmsualor si modifcaes, da este necesai, eu accept proiecanuli, a pei din proicct a ehurilor, €/esiguareaexstnti mlooslr de protec; 1 realiaren ghrilor conform prevederilor dia poiec privind diameinu si adincimea shurior, 1) ssigurarea exstenfei la Iocul punecii tn opert a mijloseclor necesare execatiit ‘nerrilor de ancorare i veriicare, tn prealabi fnsfondci acsstora, 'y verifcaren condiitor de mediu (lemperturt, midis) ak de prevederite din roect i instucienile penta ulizareacompusior chime ?Psineipalele opeayiuni peau tngobareabetelor de armtrt sunt urstoarle a tasaren pe bark unui reper, corespunzitorIungimii de Inglobare preview In ‘proict,procum gi a unui reper de contol la 10'em de acess, pe extriorul poriunl are se Inglobeezs: bf liminarea api (dacd exist) din gous; © euraarea gaurd pa, alte imparitt prin: *~ sulare cu aes comprinat pinto fav dnspre fundul gris 30~ curiae cu pois ilindies desir, ~ curse eu pie dep ili, ca diame mal mare dectt di + sullaea ou ar comprimat ca ultima operate); 4 verificatea si ssigurareaaccesuui liberal bare pt la reperl fixat gi veriicarea posi derisucire cu uring a bari fn enur, realizar unui sistem de mentinere in pote baei cu pone de Temn sau metalic, ick ete carl, 1 pregtirea terial sia mijloseelor necesare inglobri, dup caz; / nglobareaproprivziss a bareor. irl gris Misuri de protectie ftrucét majorittea intctrilor flosfi penta retcularea eiinlor epoxidice au 0 scfiune rita sau alergogent foarte pronunfats, utilizarea amestecurlorrigna * inion se va {ice in condi de igient industria individual pecfecs. ‘Se va urmirirespectarea srt a umatoarelr proved = purtarea unui eehipament de protecfe adeevat: maui, echelari de protec, mases raf aloptt, or; + menyneTe cusenie perfect a loul de muncd sia locul de depoztare; = venti ferent + gions corporal dcosebit, evitind contact direct cu pelea gi mucousle fn cami forte se vasplaimediat ova tine cu ap eld gt sp, Toate operaile de manipula, transport, deportare, distrugere reziduur se vor face sspctod use mele PSI i nomeede prea mci 2 interzice: = prezenjasurselor de foe deschis (Scdnte, Mecai, fama!) Ia prelurares soluilr de gins + contact prelangit su freevet eu picea gi mucoasees inhalareaprlungh sau freovents a gazelor sau pau Misuri speciale ulterionre ups efectsaresoperafilor de ancorare,barle nu se vor migea po durata de ite @ ‘compusuli chimie. Se varespecta durata de ntrre a compusuli, presrst in prooctlprivind lure de ‘consolidate, pe bazaagrementlu en. atBIBLIOGRAFIE 1 Design provisions for eerthquake resistance of structures, Part 1-6: General rules Swengthening ad repair of buldings. Eurocode&-1996. 2 Curent japanese systems on seismic capacity evaluation and retrofit techniques for ‘existing buildings and post-caringuake damage inspection and restoration telniques, 1991. 13 Design of fastening in concrete. Design guide, CEB-1997. 4 Guide technique UEAte réatif aux chevilles de fixation pour béton fissuré et non ‘Assur. Cahier CSTB 2629, Jun, 1992. '5 UNIDO-UNDF, 1983. Building construction under stimic conditions inthe Balkan region, Vol. 5, Repuir atd strengthening of reinforced conerete, stone an! brick masonry builings, Vienna 5 Agent, R, Dumitvesc, D. Postelnicu, T. 1992. Tndrumstor pent ealeutul sh sleituirea elementlarstucturale de betonarmat, Eltura Thea, 7 Akiyama, T., Hirosawa, M, Inal, K, Yamamot, Y, Matsuzaki, Y, 1992. A study on shear capacity of pst installed boadod anchors, Proceedings 10 WCEE, Madrid, 9:5253 5256. 8 Ayoub, A. Fippou, C.F, 1998. Nonlinear finite-element snalyis of RC shear panels and walls, Journal of Souetural Engineering, 124 3): 298-308. 9 Bachmann, H, Linde, P, Wenk, T, 1994. Capacity design and nonlinear dynamic analysis of earthquake -sesstnt stuctures, Proceedings 10 ECEE, Vienna :11-20, 10 Badous, M, 1998, Developments in seismic revofiting reearch in the USA, Proceedings 11 ECES, Pars 11 Beobe, J4 MoGlohn, RR, 1993, Installing and testing large adhesive anchors, Concrete Internationa, May 6-64 12 Bertero, V.V., 1992. Seismic upgrading of existing structures, Proceedings 10 WBE, Madrid, 9: 5101-5105, 13 Cook, Ry Klingner, RE, 1992. Ductile muliple-anchor steelto-conerte connections, Journal of Sructral Engineering, 118 (6) = 1645-1668, 14 Ersoy, U, 1996. Seismic rebubilitaion-applications, research and current needs, Proceedings 1] WCEB, Mexico, Paper no. 2089, 15 Fintel, M,, 1991, Shear walls — Iniernatonal, uly» 45°53 16 FJ, Shibata, A. Shibuya, J, Sait, T., 1992. 3-D inelastic earthquake response of RC frames with shear wall, Procedgs 10 WCEE, Mach, 8 4303-4308, 17 Hisyashi, 7, Niva, TL, Pukuhare, MC, 1980, The srengthoing methods of the existing enforced concrete buildings, Proceedings 7 WCE, Istanbul 7: 89-96 18 Higashi, Y,, Endo, T., Ohkubo, M., Shimizu, ¥., 1980. Experimental stady on strengthening reinforced concrete by adding shear walls, Proceedings 7 WCEE, Istanbul, 7 173-180 19 Hosokawa, Y., 1992, Postinstlled anchor hols subjeted to tension, Proceedings 10 WORE, Maar,» $241°5246. 20 Tirsa, J.0., 1988. Bekavior of epoxy-grouted dowels and bolts used for rep or strengthening of RC stuctures, Proceedings 9 WCEE, Tokyo, VII: 371-376, 21 Kahn, LP. Hanson, RD, 1979, Ifilled walls for earthquake strengthening, Journal ofthe Structural Division, 105 (2): 283-297, mn answer for seismic resstance?, Concrete 2