15.7.6, Structura cadrulti HOSL 4 6.74, ADSL (Asymetrical Digital Subscriber Line 46% 157.42. Rel 1ce8 cu ADS! 38 460 temulul ADSL 187.43. Des ie modmulul ADSL 157.44, Caracter 15.745, Format cadrului ADSL 12..486. Avantajel oferite de tehnica DMT 15.7.5. Petea de acces cu VOSL 15.8. Soll tice pentru rejeaua de acces Bt Uliizaea fibre optice gia transportului bazat pe POH/SDH 15212. Aocosulla serve de banda larg 15.8.3 Retele de acces cu fibra 1583 1 Aotele optice pasiv Network 8 bare larga (SuperPON) 483 pica, bazate pe ATM (PON = Passive O 15,832. Retele option pasive 5.9, Acces prin cablu coaxial 404 12:10 Tohnologl de acces radio la ab 438 15.101, ECT 8 13.102, LOMS 480 1510.3, WLAN (Wirelss Local Aroa Ne 490 5.10.4. BlueTooth gi IEEE 602.15 49K Abrovier at 01 Bibiograt INTRODUCERE t MM Gloice ‘sau pice, Bote Se wisest oo ae tomunicai telefon Goatronic, educate la dstanf ct elecomuncal Te eae Wi Sesion Bibenjoazs ce asemenca stil de valaal oamoribr: Acesin este sews arin care refelele de telecomunicati au inregistrat un progres constant, wr BIN, pecteccs, Si cine taniat het an ezvolate nol tehnotogi noi rejele care s fac fata cerntlor pall de served de telecomunicat Piel de servic 42, SERVICII DE TELECOMUNICATH 421. Teloservicite vazu din punctul de vedere al operatorulul Pentru operator exists rajiuni te nice gl administrate de impart Iseservitor in Servic do baz sl servi suplimenta Comunicala.tletonica cu conexiune roakzats in BumBrulcomat esto un servic do bazé. Tot ubizabri au acces a eeost ip rama outta au acces la acest Uitzator po vii Auge, ca do oxemph aperatoare laetonea, tear la od fh “ 0 tlatoia, tre af Fol fi puse la dispoztie servi suplimontan Bein prin moctcarea servcuui co bara,” Exompo do ate de ao. Bite redjarea neconciionats a apollu, edrecionarec&nd abonatul cnet slo coupat sau na rescue, ; chemator, inteligenta (IN = inteliigent work). IN ie dheretion fe ctor Biockicsroa cu guns u notor sordci, exemple oe esto oo corn Tilecommunications), Creat Car 1 12.2. Teleservicile vazute din punctul de vedere al uilizatorulul Din punctul de vod Baivfonna in caro 1 sunt prozontate Int bon ati sunt prozentate informatie abonetuli. $1 anume dato, tx, v Din punct de vedere al moduk Been RTE! 0 vodre | modu do acces to imai,. j@, bazate pe principiul memoraril informatie care fstinataruldl ulterior (Voice malbox, telephone a smatiimemorate in baze de dat © servci distibutive care sunt unigirectionale, ca de exempludituziune de programe radio sau TV 4.3, RETELE DE TELECOMUNICATIL ideo impun conch dferite reeletor cgitale jer 1.9.1. Cerinjele impuse refelelor de catre servicille vocale gi video Servicile vocale si video sunt cunoscut insoamna c& vansmisia $i eceptja tebule 8 he sinoronizao, Pot fi accopta Intarzien intr transmisie g recepie, dar in limite precizate ( < 180 msec). D fsemnenea varia intazieri (jiter-i)tranzitlor In transmiterea pachetelor d date care contin semnale vocale sau video, trebuie si fie foarte redusa (cAteve une) pen a se asigura catatea comunicale ‘0 cantitate mica de efor poate fi tolerata fara ‘Sursolg de semnal vocal sau video oferé semnalo analogie, ceea presupune conversia sermalelor analogice in semnale digitale (transmise pri feeaua se telecomunicati) $1 conversia semnalelor digitale in ser analogice la do de citre servicile de date. 1.3.2. Ceringele impuse refelek unile de date nu necesita. sinoronizare_ Inte feoarece pot fi acceplate intarzeri la recoptia Servcite si tan ransmitator gh re pacheleir de date “Transmrisiunle de date sunt insé foarte sensible la eror Pent 3 58 fie acceptata este necesar SA rw fle alectald d erin oe detect gi corecte a Fluxurile de informati de date sunt transmise In ratale (bursts), cea ce Inseamn’ ca 0 mare cantiate de informalje este transmis into scurta 412: Dezwoltarea tehnolgte8 in domenlu telecomunicfilor Benvehares expbozvd a tolecomunicatitor in utimele docenk a fo Hpsoita a moccai mutile si mportante in ake aa fojele de telecomunicati noi a Ma etmuniat. Dire aceste medical sunt considerate af Monnologia comutatiel digitale (dezvoteta dupa 1970) care a Mereiratsuponul poriru intograrea soritior de voce, data gi imag fr foletele cu comutaie de cicute. Aceaste a dus lac ISDN, care a perms dervoliarea 51 divesiicarea sorvicil felecomunicall pin introducerea retele de sera frelolelr intoligente (IN = iehnologiile comunicatillor mobile (apdrute dups 1980) care at permis asigurarea comunicailor oricand i orunde e Porsoane, realzate de sistemale de comunicaji mobile, dintre car {5e remarcd In mod deosebit GSM, UMTS, 96 sau IMT-204 = Internetul (cozvoitat cupa 19} ator intial poste elactronice (e-mail) si raneterului de tiger. la lleror prin accesul rapid 2 informalii si nol servcil (comer, lecttonic, educate la distani8) prin folosirea WWW (World Wide Web), acces la teletonie prin intemet (VoIP), videoconteringa, a multimedia, ec. In abel 1.1. se prezinta evolutla numaruui de utiizator de servic de telecomunicaitn utima decaca, Tabelul 1.1. Numsru\ do uilizatori de soci de telocomunicat ”an ‘Numar ge utilzator (miloana) Tiniteetonioe | Termirale a coiare 570. i10 580. 30 640 20 330 310 [i280 900 720001 330° — 430. 5 Se temarca 0 crestore importanta a utlizatorikr, gi dect gi a traticuly1.3.4. Evolutia tehnotogiitor in domeniu! telecomunicatitor Eyoluia tehnolgilor in domeniut : fo comunicali si no) seri aperia si dezvolarea unor tehnic Teoma ot prozorih nA udu informal mod de transfer sincron (STM — Synchronous in mod de Wanefer asincron {ATM — Acynchonou i ssosial unui canal temporal, folosin i Sw 3: el nunicat work), NASDN Sarice Digital Network, PLMN (Pubic Land Mobile N sede tp N'SON, care au porns negraren srvcior e telecomunah Speyer ae izan ar nun (refea de Semnatzare 557 ini vederea adapta tele Yeo pet ; concept oe. refea inteligent t mole Fig.1.. Dezvoltarea tehnologies in domeniu! telecomunicatilor Getinjole de servic care <8 permit mobittatea utlizetoror a condu Sperbia relelelor de comunicatii mobile, care au fost infal analogice (ex NM), jar dupa 1990 s-au cozvoita sistomole cgi Dbazate pe tehnoiogia TDMA (Time Division Mult fhumele de GSM 900 (1990), GSM 1809. UMTS {1 Intioducerea accesului SDN mobil iar ut u acces mobil Intemet[standarcizat ca IMT-2000 - coresponcentul tehnologie’ 3G bazal ps IGDMA (Code Division Multiple Access). in 1999 esto introdus GPRS (General Packet Radio Service), care pormito itrocucerea ve servci de date d ils i telelole GSM (E-mail, vanster date). A fos! de asemenea dazvolat Piolecolul WAP (Wireless Application Protocol) ponttu crearea cu ugurints x. eiiea pager Interne). Reteaua de comunicali mobie a cunosout o dezvotare rapid, ast ThPrezent sunt peste 500 miioane de utlizatori de termnale mobil Pentru trnsmisia datelor, informatia poate fitransmisa sub Paeiele do date organizato in cadre de semnal traning), tind posibl 3 Hensmiti; Pentru surse dere, pachete de lungimi dferte. Aceasta tehnica Pee tumité Comutatie de pachete i esto folosita in roelele SS7, X.25, Frame. olay si imernet Penta teatza 0 rojea adaptat’ Wo88, Video. si dato a fost dezvetat modul de “on ATM HSretronous Transter Mode), care combina avantae dou princi forma ulate in mod circuit si mod pachet.Inormatiasutsei este tranornisa suk Tepreae,Pachete do tungimi fixe, numite colule do $8 octoi, dn c ‘i Cre git antetul si 48 octotireprazintainformatia utid de transms, Service Heecesia 0 rats de wanster mai mat gurats transmiterea nuiumar mal mare de celle fn al 60 tinp dat. Tebrica & ati rath pe cout ATM este ulza In reeaua BSN (Broadbar Teck = |) wana Prezent = ( acu \ ‘| ‘ ir IP(date giv ce | nur ] | ode citeite Fig.1.2. Convergenta refelelor de date g! voce 1 corrane is hachete sau dozvotat separa. In prezent esto realzath rae eo re ite rea telefon permite accosut la Interne, Penny vitor va fi information esiocrone sau si plesioerona (PDH = Plesy Hierarchy @ generator 2 fact functioneaza indeper 4 0 frecventa de f precisd si stabil. Datorta intre standardele intematio erecta ierarhi POH difrite, standardizate de organizati de standarcizar (TUT, ETSI, ANCI, TCC). In plus ierarhia de ordin superior folosta in P unde sister de maxim 140 KOIts, lerarhile digjita erecta 2 wumele. de SONET (Synchronous Op ioereny, standard elaborat in §.U.A. de ANSI (American National Standard Irettulo) si SDH (Synchronous Digital Hierarchy), standard elaborat de IT {intemational Telesommunication Union) prin adaptarea la standardul SONE celor din POH. U i a a fost posi du 4.35. novafiin tehnologin comunicaior sania inovail in tehnologia comunicatilor, aparute ir Cele mai in Itimele decade, Sau p Protocoale de comunicat Glsreetoctronica a cunoscut 0 evoluioromarcabila concrtiats pk Dcregren dont ce B feolearon de cc Benito, digi ISON. eX ee pe scarh foarte aiyh cu asiguarenunei vitoze de prekerar hate man (x, DSP ~ Dgta! Sora Pr I mcgorarea costuror cicuitoto olectoi Fig.1.3. Mictoolectronica in telecomunicatit Transmisiunil nile pe fibre optice av cunoscut de asemenca 0 evokt BPeciaculoass. Banda Go recvorts cave poate titan ftvele opt Bale snorms. Exsth caja in expoatare tote opice care asiguraranser cu 4 bis, deci 0 Gcio capaciatea de transmisie foarte ee = fe co foarte buna protectciti FR) emaor_ on ied Comat ‘ Fig.1.4, Dezvoltarea tehnologillor de telecomunicatil optice Capacitatea de transmisie este in prezent limitata de rata de conversi sductoat 2.31 de comp electionice. In prezent dezvolka noi tehnologs pentu a roaliza ciuite integrate opioelec ampilicatoare optice, matric de comutatie optic infommajiior opice permita Imbunstafrea performante! Software-ul pentru sisiemele de telec " > componenta stabil, care determina crosterea eficienel, a cata a costulul dezvotan sistemu anne a composi software-ulul pentru echipa lolscomunteatl Impune perfecionarea continua @ tehnologiet de elaborare a 1 91a tehniclor de programa TRotertor la tehnologaa Ge elaborare a software-uul (analiza, pr iicare 9 valdare prin simulare, testa, exploatare si intretinere a softwar sborare a decumentat anta 5 *Mtodele de concoptioutlizoaza tehncl orienate pe We. dezvoare a produselr Sie reutitznble. So folosesc In acest Scop tenis me ului pentru sisterela do tmp real ‘Speciicatons & oI Modeling Language), SI pe UML. (Univ Decenpttons Language) s\ MSC. (Messages Sequon s nsemenea elaborate tehnici de deseriere formala penttu produse software di ra sarin stucturie de date, si metode orientale pe obiecte pent ancepilia interteletor de utliza wane do asemonea cr Jor umane prin formarea dé pipe de conceptie, car gut ‘nor cerinte de cata, if a Yace fata concurent! Protocoslele de comunicatil joa Gemineatior tere in 2 im Pisrcnectares do roto ere E i Ppotocoale ce ‘eecomunic Riecomunicat 51 de2vol ge telecomunicat 10 inportants deo OP (Transmission Cont jaca din 1980. Aceste rc IBeiroute pentru comunicatn prin opinde de un contra winerabl, Pacheele In Gostinate po baza etch a ist fel 0 felea caro si permis interconect ui numar mare de rele Peale de calculatoare, Inciferont do tehnoiog foloste de UMIINTERNET. Desi fo10sa initial in apcati mitare si pent comunicat Title rofelole cenivelor de cor re, intone Fapla® garg utizare. Pri thea ale Inteme j comunicai rapido Inre oameni prin posta elact Itereonectarea rojeolor locale de caleulatoare ( 008s rapid la inorrnai foarte diverse ofent pth pagin ‘comer oct educate la distants se1vci do videocon fuzlune radio $1 TV, telofonie prin inte mmutimedia A Se remarca un bit pentru dhzvottarea iu Iotemetuiu. Din acest (or a infrastruc 005 la tonnes IAP = Intern P i Internet ISP = intemet Service Pro " teletonice prin Internet (VoIP) vor 2 ator castor rock 14, ORGANIZAREA LUCRARI “RETELE DE TELECOMUNICATII In exganizarea EPheeple de baza foloste in tolecomnicati are generala a 4s tolecomuni e In captoul 1 2 il actu jclior gi relelelor de ‘Wlecomunicati. see tp teh dla Billiplexare a somnaiclor chgtale si a modurior de transter nalek otal. In capiton 6 telecomunic: Fetelele de acce iim Hlscomunicali (PSTN, N-ISON, e Internet) Ce fra optics Ineapitotu s sunt pre el putt inti etelelor bazate f omutatie digital DN, bazata pe ATM, retea adapta rezentata rejeaua lcd care asigura 0 bund protec ervcidui Voice over IP. are asigura conectarea ielecomunicati | acce relele\ INTERNET 5) ll 15 sunt prezentate refele de ‘forte de diverse retele 9 TEHNICI DE TRANSMISIUN! DIGITALE 21. SEMNALE ANALOGICE SI DIGITALE Un semnal elect mtsimea fe pe ca Fron esto un sornalanclop alltel oa cust or Bi comnal electic este digital daca este compus dint-0 succesiune di BPRBe aca simbol pind lua 0 vloare Gniran numa it Go var MEE anral tlogsic pocte 1 coms Unio, surceshine Siren ii binare, care pot avea una din doua valori posibile: prezent: ; atsena esos) Fig.2.1. Semnale electrice: a) analog; b) digital Fiecare simbol al unui semnal digital poa Informatica. care depinde de numarul m de valor postile ale smb og 2m [oavd} antiates de informatie q pentru m=2 corespunde unui Wnilaten de masura pentru somnate binare poara nutele de bit. Wileza de transmisio (rata de vanster) reprezinta numarul de simbolur bina transmis into socunds xpria in b's fps). Semmnalele digital nnalele anslogice avantajul de a fi Ep rzsono i port este Halla de progresele dooscbite invegisirate de tennologia. componentolo Hglale cu integrare foarte larga, caro permite obinerea do echpar Performante gi econorsice In prezent se uilizoaza Ja scard larga transmiterea tn rejeaua d Hekécomunicali a somnalelorciitale,astel c daca semnalul sursel este de tip Graig este necosara conversia ki in semnal cgi, converse realizat fi IgfeeL i terminalut abonatuui, fe in circuit de interfaté cu linia analogica @ Bena La destinatio se’ va realza. conversia digtal-analogiea pert TBeonstitirea semnaiiui analog = 22-TEHNIC! DE MODULATIE $1 MULTIPLEXAREA SEMNALELOR Modulatia este un proces in care un parametru care caracterizeaza un Tretia Purtator (ampitusine, recvonta, taza) este moditeat de un sermal 6 Ted astelincat paramots modulat umaregte Tok oae-aermata Peale, ezuttand moduiate v A Meas PEN maculae de ampltudng ae Nervena sa ape A =zst moi mao canaio Jo comuncatio pe acolas suport ae (ea, i canes pot folosi in yp mai multe me We mukipinarsa ou dvicune in recy (FDM) sau ul ine timp CON, uli srbinas FD. 31 TOM Dae MukiptoAsnooe). BMT (Discrete Muon FDM (Frequency Division Multiplexing). Pentru multiplexarea In frecventa se real lecare, necesare tansmitoh in bene de trecvena Ge 4 KHz Modulate in amplitudine §! multiplexare in frecventa 12-161 ” a eee] a. Sane 1 eealstek ] ~ i Sei is foes i a 12-16 i recente aS _ ee 4 KH: 0 s 8k Multiplexarea canalelor in trecvent’ banal b <<} — | 03 SaKt2 [WY £ 1 eR Fig.2.2. Multiplexarea cu divlalune in freeventa (FDM). Semnalul vocal al une! orice este transl Ireeventa de 4 KHZ, prin folosiea modulate in amplitude bondi lalerale. Fiecare ca ned a fh banda de frocvonia totes distinct fu exempl de mutiponre a nce In banda de frecver Bierce, in banda 04 Kriz si itverea, semmalshi penta Se teltonce tae ies soak “TOM (Time Division Multiplexing) Mubiplexaroa cu dhiziune in timp ere pan teaizarea une) multpiexar in timp a canalelor ce Informatiie vocale sunt tansmiso prin interme Isodale esantioanelor do somal cu Treeventa de 8 IG peloada este dhizath tn subdivirini numite canalo temporal lbatal temporal poate fi asociat unui canal de comunicati, ast Tied muliplexarea unui numar de canale de comunicati egal cu numaral¢ Ewidhvainl de timp dint-o porioada do 125 us. In fig? este prozontat pnepilde realizare a multiplexer in tmp pentru 82 canale tomporal Cinstewed [0] 4] 2) 9 fc|29) oe) ny} Fig.2:3, Multiplexarea cu diviziune in tinp (TOM), Ethipamentele de telecomunicafi pot folosi muliplexarea ou dviiune i HMB de tip MIC (moduiaja Impulsurior in cox) ‘sau PCM (Pulse, Code Moduation) onto fi folosita de asomonea 0 mutiplexare combinata in timp $i in Itocvenya 8 23, MODULATIA IMPULSURILOR IN COD {PCM = PULSE CODE MODULATION) Bistemelo digitale ce teiecomuns Btalogice in semnalo digitale la trans somal ‘analogice la recep Princip x 234, Conversia analog - digitata Pent trans a tan forma un seminal analogio i semnal digital, flosind Mi1 [Creconstrvctie | oe ' 4 mer: s ; Coda Transrisie digtala Fig.2.4. Conversie analog - digitata a. Egantionarea Jectrie continu in ting este inocu prin impulsulechidstante in tmp cor a st So Caceste mpulsu egantioan, ar ntrvaul de timp T cin ssanigane va nuit perioada de egantionare. : 1 fy gi este egala cu 1/7. Freevena de eantionare se noteaz ; Toovema ogentonari sralé c8 un somnal continu, cu special de fd maxima fy, est t doi f soventa lita la 0 freovent’ may loans cd trecventa de esantonare e 1 P i feet sau Ts1/@ santiondri, este totdeauna posibil Dacdi se respecti teorema ogar ts pos ca da fi fof tl entru semnalul vocal A si seme Fig.2.5, Spectre de freevon{a pentru semnalul ‘egantionat A an We ee Pe crea esata perionore ezuna 8 trp oma relat panty varsntcron Geeiicssiise ls miner cy cv mts sora Reaves bs smoker ns : fouctow, ft a ag I Fig26. Generarea unui semnal cu modulatiein amplitudine b Cuantizarea Inttegul domeniu de’ vaior posio: Dstorsiunca de cuantizare ite reduce marit nun Sa 6 Wlizeazs cuantizarea.” Puantizare, dintre carn i i f M oloseste 6 cuant [. =ratio cu valoarea sernna Fig.2.7. Cuantizarea uniforma a egantioanelor de semnal analogic entra a asigura un ra are de cuantizare independon intervale de ouantizare mi mnnale de ampitudin mi intervale de cuanizare male de ampltudin mar fizarea neuniforma este spoctcata In Rec.G.711 ITU-T sub for ‘caractorisica cu 13 segmente (legea A de cuantzare pent sist PCM 20, uilizate in Eu menlul valorior pozitiva si 7 segmen domeniu) valotilor neg: Segmentele asociate origin sunt combinate intc-un singur segment ina Fig 2.8. Caracteristica de compandare cu 13 segmente -legea A [Operalia care permite reaizarea cuantiztri neunitorma so nu ccompandare. ia fecepio este necasar si se efect rata inversa, numita ‘oxpandare Pin esanionare, comprosio si ar0 90 transforma semnalul IBieloge fhi-o suocesiune do ogamioane, ficcare esaniion avand o valoa Ghirun otal de 256 valor posioie ©, Codarea Semmaled cu modulata mpuisunior 1 objine prin codarea Halbforasociato esantioanolor de semna God este format din 8 simbolur binare (4), cin care prim bt indica ion poate fi repre rint-un euvantbinar de mal digital bin felo e 64 4 Kis) Fig.2:10. Codarea amplitudinii esanticanelor. izjeconstructia semnalulu analogie. d, Multiplexarea semnalelor MIC. a Wanunte suscost sempalle MIC aparinand terete eattetonce. = i Ee ‘Mutiplexarea canalelor tempora a rate (ON) © ‘aout 8 pe suportl fic se transmite un seat al Side 2048 Kos a 1 x 8 KHz x 6 DIVCT Kei - J Fig.2:12, Reconstituirea semnalulul analoge la receptie 2.8.2. Conversia digital -analogic’. Peproducorea sera! , do sursa de sermnal, se enerarea semnaluiui dgtal, sepaare Temona capactv asoclata decoder La recep) GT ailerte si dijarea acestora spre lagi carte, ermnalor receptonet itzaroa unur doruliplexor electronic, cate ose 233. Organizares muitiplexutu digital do ordinul 1 (primar Ireronizat cu mul d ' vind in vodoro ca rojeaun moderna de telecomunicali esto 0 relea ctor canal YOMPOVAE.. gigtal cu dvzune in tim, este necesad Sigil, va prezentata structura multiplexulul de ordi | nurst multiplex tt) iar la recepfie unui demutipeso Pllmar de 20¢8 Kips, bazat pe MIC /modulatia imouleurlir in cou! (FCM itplexot (MD ute PPuse Code Mod.ation’ DMX). Inteun mutiplex prmar PCM 20, un cadru de 125 ys conjne 82 canal you Aomporale (7) e “ Fecare canal temporal conjine un cuvént btu binar sn Hiiplebi prima: esto 8 weiz~ 32 Cr“ wivCT ~ 2048 Kops, Debitl Brat “ui, Paces cale a mutipiexuti primar oste de 8 Ws“ abRUCT 6K : * KGa omperae sunt numoroite do 0 — ’ a, inal temporal 0 este destinatsincronzilcadrlui. Canal temporal : Here oles pent sernaizare. Ceielate canale tmporale (CT! = Cr igi demultiptexat BESETS!) pot foloste penta transmitorea de serynato vocal Mi 192.1. Prinipul mulplextil st demu Pepe varamiora co dae cans oesnecs ct \ FESPA temporal 0 esto foiost pentru controll sincronizaricadreor MIC sfecpandaten BFS Continuil prezertat in tabelut 2.1 '. Decodarea si expandares HBSH2 1, Continututcanatii temporal é maa pio ate necosara ns fe foboske in tabeial 2-1. au urmatoarei if eer ‘a Be rae wumetare ere =: torts nul tity capacty la faiea decoderte, Sor nal tid B88 i rezereay porn ri ae Sorina! Weapt®, valoarea Unv Bap ifezervah pont uci nainale (1 dacd rw ss fl = ty ws ului e5ar de semnn ¥ MCAC (Cyclic Redundancy Check) nemorata pa generarea urm femal CRC pentru muttcacrae 5; it prin C elor 16 cadre p oe tt 500 Hi 100 bps), ee via Je somnelzare formate an 4 bit (aed) pent IFFERENTIAL PULSE CODE MODULATION) sure ee ies. Fig.2:14. DPCM (Ditferential Pulse Code Modulation) POM (Diferentiai Po¥) obsarvatia IBUUN Glad mare de corelaro, asifel cA diferonta Inire ampbtudinle. a Goud Wpetlioane succesive esto relat mica, Informatia digialé este obtnuta prin Idaiea Gierenfol tie ampltucinle a doua esanicane succesive tn local ESSSH Valo absolute a esantioanolor de semnal. Aceasla permite reducerea Giinteorde codare asociate esantioanelor de la 8 bila 4 bi ADPCM (Adaptive Ditcrertal Pulse Code Modulation), standardiza IP pes MTU G.726, permite vansmiterea voc cu o minima descrestere alii fotosing o ata de vans Codere video BeeMs. Imagini: mobile esto un servic isocrn sensibil a varia 3 uns Bete. Pentru comunicatiie TV de inal caltate,verlatia maxima admisa Ea Peate fi maxim cdtova milsecunde, iar pentu comuricatile vided IIEREANe aceste varia alo intarziert re Peaeatiates de informatie uc ost ‘ Bp merece varrtoro neon Se et "lecomunicatRecomandari ITU-T pentru codarea vo ‘Standard is Moving Pictures Experts Grou 25, MODULATIA iN CUADRATURA (QAM = GUADRATURE AMPLITUDE MODULATION), 2.5.1. Modulatia in amplitudine. In uma procesulul de mod cu un iu ta dl pect sem nod Wu P a trecventl sundan 1 6 lateral ‘ Deere sees sores ee : emt recompuse pent 3 ; 0 vend V2. Baber a sernrais octuate ester ome, Liga Ge moduatie cu purstar Lis reoopte se 17 Haare eos et sin gt 0 Bester 20,1) 2 +20 (120520 Pa a Fig.2.16. Principlu! modulatici QAM. 253) Modulatia ortogonata cu purtstori muitipi (OOM, IDM ese 0 tied care uiizeaza un ru : Ingusté cu repartee Dat 1 f } Canal fat 7 ats Fig.2.17, OAMSemnaicle de modulate sunt vate din semnalul digital serie in ila. Fiecare sernnal paralel de viteza mica moduleaaa gl a purtitoare, dupa care semnalll modulat este Insumat cu celelate at nnalo siidareInt-un semnal unic FOM Mt Avantajele ofete de tennica FDM sunt uematoarele eoarece canalele sunt de banda Ingusta,efectele cstorsiunilor de aten ate sitimp de propag Influenta.2gomotelor este mi ingust Fiecare In cuadatura rezutind 0 sunt zgomote de bang anal este consttult din doua suboanale cu vitezs b/2, modal 4 rai ectv cos wy, $1 apo! Insumaly 3 fiecare canal. Inte canalele color dou Subpuratoare af joe 7/2 (T duraia unul element de semna), dupa umstowgg irva se int anal modulat cu 608 ct In acest fel se asigu’a orogonaltatea int aciacent eliminandu-se diafonia dine canalele adiacente Ortogonalitatea faco ca sistemul OAM sé fle, din punct di spectral, cat sa sistemelor cu diziune pe canalele pare, ita luce vedere 26. TEHNICA DE MODULATIE DMT (DISCRETE MULT-TONE). set de o ulaja OMT rale paralele in eaz pe divzare pendent Lunt targimi de band ital Fiecare subcanal este evaluat dn pun de vedere cantitatv prin raportl amet, pentru 2-1 aloea nu ‘mai adeoval de bij In acest fe, DMT realzeaza 0 op Performantelor canaluk uizat, pe ai selective a bilor do ntormaye entry fiecare canal, DMT transmite un spectru variabi in timp, optimizat in raport x une de transfer 1 spectrul zgomotulul pentu fhecare canal. Acest tp de module (DMT) este folosit de modemul ADSL. (Asynchronous Digital Subscriber Line) Mil jeleaua de acces pe linia de abonat. Existé un modem ADSL in untatea doll ransmisie diana (ATU-C ADSL. Transmmision Unit- Remote) gi 0 unitate de lransmisie central (ATU-C = ADSL Transmmision Unit- Contr ) } Conceptul de al OMT este iustat prin 3 exemple in fig 2.18. Hb figeare caz, so iniaza prin ATU-C transmiterea de tonuri downstream. ATU Caltate corespunzatoare pentru transmitere gi daca rAspunsul este afrmatv 88 decide cate da 2’ acestui ton. Aceast® procoduré asigura croster@a performantei tiansmisiei gi minimizarea probabiltati de erori de Dit transmisi ig.2.18.a se prezintd modul de utiizare a modula felefonicd raalizaté cu 0 pereche de cablu ran orul de cuplare elimi nponenta cc introduce 0 atenuare care creste cu trecventa, Marimea atonuari depinde d@ lungimea lini telefonice. Prin masurdtori se decide cistibuta optima a bile IE este prezentaté in diagrama din dreapta, La trecvente mai mari so YE a mai pudini itl pe tor da sri mai mari la aceste trecvent® BEM EE umaesie caractorstica co, Bernal perturbator 1000 8 se dec Be ame ost per varsmsie * cxoeiiicnde en iT y . . Hyntosria cractoran @a@eiilin Djlefuenjete combinato le caractorstc nie, ce iprezenielintorforenjol unc stay ratio FFig218.Influenia diverselor surse de distorsiuni si perturbatit Bvatance (p21), cai m st Hie runs de suocanle ince Serna cul HERE tase pe carats corn he La rocote. sonal Eemeridel ed akon purtitricr po» porta separa Be ee pcaattparave ncope BI 219 9 prochia roporul sermavegonot (SNR) in ffeeventa masirat in sensul urstr ‘SNR oo FIg-2:20, Numarul de biti care moduleaza tonurile DMTnte de 4.3 +x 4,3 KHz, unde nia D numarul da bit care moduleaz t Fpuméral CT alocat in intororul niu cone sdetns ceeTgura conectarea informatio! na la a baza procesuti de modulare si demodulare sta transformata Fourgy , Bn de siccesiunea de subll Coaeak ears tone Pesaro ociientoic nea Teel sall rene ctr scents ce Cr Fourier apida (FFT = Fast Fourier Transform), ceea ce permite simpliicarg eae Jubstantialé a complenitaji implementari {unefiior de modulare-demodu reacts (obi riwnile Receptio ee . mace Ss ° x [oem ps Fig.222. Multiplexare gl transmisie orientate pe STM C—O EEE mur a fre dpe sere Src ones tees perccace 125 soos frcvona se ssc) rere fst scp ca rulioor pr, motions de 2040 Berea tra cigcls nescconscctnia'ponns ar fetine dtc Miid ce oan No tine pn mterate oma Setpeeitntarnce occa cor Beni Euope rama dotalspesoond inde umstoarele pas oi Fig.2.21. Structura de bazi a sistemului DMT. ‘Avantajeleoferite de tehnica DMT sunt umétoarek > buna imunitate Ia zom adaptare permanenta a debitului pe flecare subcanal, In functie Posibilele surse discrete de perturba existente In banda ulifzaté sau de ate imperfectisni (cresterea atenuani cu treeventa, prezenta deriva, afonia, ek omplexitateredusd de implementare. SEV 2OK8KoWS (2264 KDW) E2: 8448 Kbivs (4x 1 2.7. MODURI DE TRANSFER PENTRU SEMNALELE DIGITALE. ESSA 968 KbUS (4x E2), E4: 199.264 Kbitls (4X Been SUA, lerarhia cigitalaplesiocrona inciudo urmatoarele nv Semnaiele digitale atate temele de comutatio si de ST B44 KIS." (24 x 64 KD) T2: 6,372 Kbit xT transmsie in mod sincron (STM = Synchronous Transfer Mode) sau in mod *TS44.796KbIVS (772) T4: 129.264 kbs (8x73) asineron (ATM = Asynchronous Transtar Mode) Fenins Japonia sunt foloste pat iw IBAA KIS (24 x 64 Koi H064 KoWs (5 x52) Koivs (4x D1 71.728 Kis (3 x D3 transmisa este orgarizats in cadre de sera digtal in PDH sau Tn cadre SOM. pier esto necesari demutipie: POM uzsra ena cpa cre 8 arc hy ae peo BAUpINA a rivet mutpomuia coc entry un canal x0 Maat 7 22 Go canal Yomporale (CT) egal ca cust, hecare CT mand transite ‘nu ectet de informatio. Transmierea cadre’ ee inrona. Sherorzare este aiguala pin CTo cae marcheazh de asomendl iceputul cade. n internal cad, denticarea unui CT este reaizall Peni fecare conexine se tealizeazd o alocare fia # unui CT (cn imporal, prin care se Iransmit periodic informative. Rutarea este implictS, 682.7.2. ATM ~mod de transfer asincron (Asynchronous Transfer Mode), (ex. releaua IP) sau comutatie de celule de date (@-SDN bazat ‘ehnologa ATM considerd linkul ca un mead prin care pachetela de date sau ceiulele cu informati pot fi transmiso asinoron. iecare coll conng Fig.2.25. Principlul modului de transter asincron (ATM), | : I, care pron enn infor sate In ee hry. Cove. su pacnobe coe part acoay ae ‘Structura colulel ATM l IBIESE ATM aro 0 lungime xd de 53 octey, din care 4 fi inlormatia utla do transmis gi 5 octeli pentwu head: IAloperea unel struct de lungime fixé permite realzarea unel procesai rapide ‘eau operate realizaté harcware Uantelul (header) celulei ATM este structurat in mai multe cAmpusi FFindiia princpald a aniotului coluloi oste acsea de a. dentlica opexiunea side dria colvia dota punctul de crigine la puncta do destin Informalia de rutare esto coninuts in kdontiicatoru ca viruale VPI (Virtual Path ieniy) gn ideniicatorl canalutiivitual VC (Virwal Channel Identity iAceste dove comput identifica o conexiune specitce ATM ‘Toate Celuete ca IBperinunel conexiuni au accleasi valor pentru VPI si VC. intormatia antl Tjeso polejatt prio cum’ de veriicare care este continuta in campul HEC Weeder Entor Cont), astie! ca pot fi dotecisto crore care "apar. In Waramistea antetului Valorio VPI ¢1 Vc! au semntcatic locala (nie dou (Pele de comutajic), astiel ca valorie lor se pot sohimba cand celula es Hansmies prin rela. In consecin gi HEC Wrebuie recalculat in fiecave pur Gomutaie. HEC nu poato fi folost pont c+ Slmpul de informatio. Vaicarea ntegrtsi dat i. EE = Geter rom cs spd Hel Vest cros : BP Cottons me Type en BM Nett wes Fig.2.26. Structura colulel ATM.3. RETELE $1 SERVICII DE TELECOMUNICATII 3:1. INTRODUCERE et tem tehnie creat de om, care are OI lransmiterea la distanta iat oy om Fig.3.1. Rejeaua de telecomunicatii R Fig.38.Tipuri de rejele de tolecomunicati gi relia lor cu servicile de reate 101 tehnici de acces la refeaua de tel unicalit, [Milzator. Clienfi pot folosi servicille olevite de operat ely jaye oe Bie CS = {x ce J : Noi motode get PASE Wetode do tratare a servicilorinretelele de telecomunicafi© relea de "bandit larga” esto releaua de comunicatie care Been rea poste fi foarte mare (~ 150 Mbit debite de transmisie care pot depist 2048 Kbilis, i rate binare pentru servic diverse, poate fi mare. Bi tater generet esto oxrom oo inconsistenta pentu une vii de band arg pot clas 5 hteactve oa 6st Be peg aatticue ma no seen ign oo vanae BM Feo racer binae varabio 9 vterk do. vansmisi 1) Serviclle interactive ands larga este destinata integra sorvcilor, care pot fi Bee a vosi, a datelo’Informatice, a naginior. Acaste sorvick at) Servicile conversationale sunt realizate prin dialog 5! asigy 7 Mane variate, singurul element comun find acela ca sernalel ranster de format in timp real Exemple: Vidootelefon de banda larga, Talzarea fojelei de bands larga este deci nocosar teleconferinta de banda larg fehide comunicatie care $8 permits integrarea tuturortipurlor de Supraveghere vdeo (supraveghare wafc, et.) 's8 posede urmatoarele caracteisi transmierea informalilor digitale de mare vtez8 (interconectare LANE idabite binareintr-o varotate foarte mare, interconectare calculator - calculator iO fhctuatie a bonzi do tooee In timpul a teanster de fsire teleconttol de mare vtez8 (contol In tmp real, telemetie, alae), teletax de vitezé mare, municare de Imagini cu fezolujie mare (imagini_ profesional ipetermen lung de reakzare a une rejle unice, care s8 asigure fuluor servciior pen ullizator, esto veloaua ISON de band: peazh ansmisio SDH 3 ranstor ATM. magical et). 42) Servicille de mesagerie olerd comunicai Inte utizator| indivi prin memorare gi reransmitere, istic a tel catogori do servic Exemple Teas _ alte postal video (cuplare imagine g sunt) a ue | 2 arte postal document pentru mixare documenta, i x post electronica (e-mail ee n iosmun pe —| £9) Serviell de acces la centre informatice edie (edieva | mare(cdieva ore) by Servieile de distributie includ servile de difuziune, Informa aa conte sane | transmise de la 6 sufs8 central spre un numBr mare de utiizator: au o se conecteze la ratea. Teds —[sumar— i) Servic de cstibujle fd contro! dn partea utiizatoruiu es pas distribute de programe TV, ; por cara important teleziar, tolopublicati (rai les In jstrbule de dato strbube de somnale videotaudo. 12) Servic! de disinbutie cu posibiitate de control al p Incividuaio ta uti (SIRETELE DE acces ‘educate gi munca la domici, tele - avertzar 10 abonst He'de abonat pot fi: teloton fix sau mobi, tletax, vidoo-toleton, Feral intelgent, TV, radio, Evoluila acestor torminale }eretile de servic din partoa abonatior. Uiiizatoriactuali al tefellor de tolecomunicatii soit comunicati de caltate, mai rapide, fablle, eficionto Inabile. Aceste servicl pot include transferuti de fsiere anarci de nag i gate cezoule ma, vdeo elo in comparalie cu servic foarte diferite din urmatoarele pueonsiderené au io ochipamente: fomatis Branch eXchange Network) . : DSL ADSL, VDSL) (x Digtal Subscrier Lin Be remisurl SDH (Syrechvonous Digial Herareny). Harri poste a tes, cabs Secon inet a Heian prin cémp electromagnetic pont raiocomunica Fig.3.6, Evolutiaterminalelor de telecomunicati {$5 PSTN (Public Switching Telocommunication Network) SPST este rejeaua ciasicd tolofonica {8 omunicafitelotonice g do oul teminale care opereazs cu some FIG.3.8, Model de roterinta pentru PSTN. \ He bincpale ale PSTN sunt umatoarele iaalogie (800-3400 11 Be duplex cu comutaje de circu a foarte limitats, Fig.3.6. Banda de frecventa ceruti de diterite servieit 3.42, Refele de acces Rote ponal permit accesul abonaior Ia sorvicile reoleor Ol lecomunicati al ejeloi de acces sunt urmtoa — Kee Geren ‘eA / FIGS.8. Conexiune PC ta internet prin PSTN Host compuConexiunea ia Internet se poate realiza prin MODEM tn banda de by releaua de. transport call, care include cenralela. bal ‘eleaua de transport regionals, care include centre de wana centrele lcale gi iniernayionale, bers de nivel iniomational, care inckude centrle ile 51 sistemele de ‘transmisiun\ care acestora sau inleconectarea la refelee najionale Rojoa a / ranspont ‘ ide date (ransiorigiore,interconexiune LAN, conto! locale ) zune ia cstan'3) ; tare (exemple) Rojea de acces lniel chematoare/chemate c Presentaion Ja Kentiicarea niet ct (CuIR;COLR, ected Line Identication Rost: 40. Oepiclicaies Talsthlon a Belinumerotare cirocta in PABX (DOI - Direct Dialing in) Fig.3.10. Organiza hied a PSTN Uizstortiizator (JUS = User to User Signalin ide uilizaton (CUG = Ciosad User Gi Bebelon (CFUICFEICFNR = Cail Forwarding UncondtionalBusy/N 3.6, NASON (Narrowband Integrated Service Digital Network) PEIN injurioase (MCI = Malicious Call Identification I abonatilor la un numar mare de servicii de baz si suplimentare, _ pear mcnaeages nett Beeemecsicceosuis"** sigur accos la un numa mare Ge sorvgi, Fatal do sornnatzare Siete a donicel © ASkbIs ponte acco (BRA = Basic Access /2840/) acces la canale de comunieai (008, tex, date, magi) de 64 Kile SU weston pons a (PRA = PRimar Access /S0B4 aa Ke 20 Ko KB4 lols < 384 koi, X64 Kis, unde n =2 (128 Kb a4 Koi) sau n= 30 (1920 84} 28 eA Ki a fe 20.019 3x4 his — 3526 ke Deditu maxim inline conectate kx NISDN este de maxim 2048 Kb PPK 64 seis s920 10<2 fi aoe} tC — S esha 1. ef , Fig.3.12. Acces Ia N-ISON Interconectarea inte rojele NISDN face parte din tamiia rojelelor PSTN, PLAN ca comutaia transmis i mis pr canal igi do Intercone lo Se poate face direct prin jonctun| anaogia % at ‘Sota. “a Woble Swiching Cor ion cone may WSC) ble, care. Ce aa ioe ce locomarea an Laamien Register nal mab + MA (ator Location Fo or cu teminale ma | Sommaizare X2 ea © GscCEae Sain Cons © teats canara P= Garr cepasan ig3.13.Inerconectares NASON ta rotenua de date X21 es ‘ 7 mows ih eclarea la reteele de date necesita unt de intrc specializate (IWU = Interworking Units) care serves 2 N-ISDN Fig.3.14. Conectarea la refelele de date prin IWU Reeaua N-ISDN poate dispune de unit} de interconexiune side mmeaiizare S57 astel ca poate fintorconecta tect a3.8. RETEAUA DE SEMNALIZARE PE CANAL COMUN (SS 7) conte: g include nivel fice (nivel 1), nivelul de s " B frenofer Par care include / Sistomul de semmnatza fost creat ca sistem de semnalig si nivell de rejea (rive ‘anal comun Inve centre je digitale sa fost stancardzat ge Tsemenea SCP (Signaling Connection Control Pan, sub numele dos emnalizare Nr? TUT ae fpizarga de servic orientate po ‘conexiune sau tara epenerice oe aplcai carp nyse a ser Par. ra ent Netork Applicaton Par ere zepcnton Pa pertonanaionance Appiaton Pa S =] EMBER focesere pony optcatic co speck de suiome Fig.3.17. Athitectura S87 ket Switching Public Data Network) - Refele X25, fesle Folen care ulizea7é comutaja de pacheto gare a bazé S 7 asigura realizarea semnalizai in interiorul unei relele sau Bist chicao mn pactete de ung vad re\ele diferto prin utlizarea transmiteri de pachete do. dale cu viloss a GPhet ss asodiaz’ o adress si o normale de convo. ‘Acest tip de semnalzare oferé multiple avantaje Eiriretse in cadro act zat inct 84 permits controll a unol conexiuni de comunicaje Bal pachototor pin ot or rejelei de semnalizare, ipachetelor so face prin memorare si etransmisie in facare nod fe nroducre wink a unor servic no! de tlecomunical Beis crjat pachotu! de date oat f folosit de rtale cu utizaoteleforici sau do date cu locale Bite do bands a corcre au mobil, de utlzatori ISON sau in ejelele de. management ide ransmisie lrtata (uzucl 64 Koi 'elecomunicai (THIN ~ Telecommunication Management Networ ci Organizarea ierarhica a reelei SS 7 len teminal de dato DTE (Data Terminal Equipment) 7. fost iijal dezvotata pent semi Bament terminal de circus DCE (ata Circuit Termin pe canal comun pent reteaua telefon Rojeaus de semnaizare 5: ISUeDMUaie de pachote PSE (Packet itching Exchango) Biiee management de roa NVC (Notwok Nanagoment Center I®PSPON pot fi PC, terminal do date, Router ReMiliplexer), NT (Notwork 7 Fig.3.18. Organizarea ierarhica a SS7 Fig.3.19. Organizarea PSPONEchipamentul de circuit de date (OCE) asiguia c Corecte al informatie in eeuitl de da comutaie de pacheto PSE Contioluolementolr de retea din PSPON est : cc Stace mene ee tlre nba ees asigura o capactato de transmisie mare care este mai mare de 2 Mbls Gaal ‘Muliprotocol hana ee err eaearat erent 6a a A 61 Intemet si una din cole mai bune soul pentru interconectarea LAN amie bund a transmisioi. Frame Relay nu foboseste func ‘Soroenrator tsi rere Fig.3.22. Concentrator frame-Relay capacitate smisie 2-50 Mbius, 9 de telecomunicatiimpun realizatea de sorvicii muitimedia le'Malzaren simuitana a cel putin dovs coneniuni (ex. video si Bicol modiicarea do combinats de servic ps durata unel comunic Beeman Necesare conexiuni punct la multpunct sau chiar Gone te ‘wich a multpunct. Servicii de voce si video la cerere sau Be bands largd. ATM este de asemenea 0 solute foarte bund HE LAN, intorconectare PABX, pent videocontorinte Ksynctronous Transter Mode) aro urmstoarelecaracterstic Meee tehnica bazats pe colle, oriental pe conexiune pent Fig. 3.20. Router frame-relay Conectarea la o rotea Frame-Relay se poate lace prin ansterulitormatio, outer hame-rea Siemealele sunt pact mici de 53 octet, care contin un header do it de acces la rame-relay (FRAD = Frame-Rolay Access Devi) BP BeeH pent control celui: si rutarea informatie emite transior de voce, auc adaugata asigurate de rojelole Frame-Relay Stl alti comunicasio urmatoarele: Bee Baza dezvohiari retclotor do band: larga. acces a baze de dale, Be © ohm cgi ov nope « Servcior oo banda larg e-mail, MB ae0e8 la servicii cu rate binare diverse de la 64 kbivs la peste: samen BISON aeara rursi eo de serve io, video, date $i asigurd contol ‘Modul de transter asinseron (ATM) gi poateaidin Inter Networking) este 0 retea global formata prin = Huta de adresare comund leccrone ms wee Wc Peers (e-commerce), [_ Clasa’ 5 e 3 Fnda-ond | End-to-end | Wa Constanta) Variabil | Varabi Balch uses src a - namie Interna do iormati dn baze de date, pagini ‘Giieiat pe — | Orantat pe | Orient pe a Woco 64 iit Wektansmisio extoma de informatiidin baze de date, pagini Frame- | Ternot (OPA client sav subcontract‘ /acces lial) Daten x64 Rely | LAN, SMDS: Seri Pivai Networt) pont nerconoctero LAN pay LaN re) Vide X25 | Murimegatl | nx 64 Kis Date Sere) finlomet comunic® cu ajutoul caitlatoaralorinterconectae | ALITA AALT AL AALS | AALS say Polocoalele TCPIIP. prefora comuncatle de date do mare Adapt sau azar accesul a unct care a te permits mobiltatea Layer Aas . Winel variante de acces webuie s8 ia tn calcul aspectele ide 2622s la internet sunt urmatoarec Severe CLS pany Emulator Bere eetseest osu de vansrisi nana ao, teovent Telefonie SMD LAN V HisiGtioelea.do telecom unicati exstonta (PSTN, N-ISDN, PLN} a eS : Eniemetpatajeaz’ mos do vansmisiesibanda de recven cu 0 elecomunicati existenta Hitemet partajeaza mediui do wansmisie cu 0 relea existon intemet esto dedicat Prin efelele PSTN, PLMIN, ISON, cablu TV S8.conecteaz’ ta Intemet prin formarea unui numér de IBF fonexime al operatorului Intomet, Taxarea pentty aceasta Be G8 '308 in concordant cu tarful focal al relelel care asigurd operator internet. Aceasta motoda de aoces este flosta pontru HS) societat mii Pr tte8t PSTN, caro aro asociate lin de abonat analogice, este oy > utlizate aficenta, pot f Fig.3.26. Contiguratie de rejea de banda largul_utlwari NISDN s@ poate objine ac ite até bara de maxim 128 Kos prin 2 ¢ ) valoarea “1” pe toata durata semnalul elomentar, 1" ~> valoarea "0" pe toata durata semnaltiui elementar LI*HeH roe: Hie pote Fig4.7. Conversia semnalului HOBS intr-un semnal MCI, Codul CDP (Conditioned-DiPhase code), Codul CDP este un cod dinar de transmisie. Stare semnalul schimba it orice tranzie inre doi bf. Starea este de asomonea schimbely centr fiecdrul bit "0" HBat, In apicaliie digtale pe sunortur optice sunt eccepla feu dous stdin. Codul NFZ este codul binar adecvat in cazul (Gonversia la codurie CM, MCMI, COP determina marrea tul do line digital Fig.4.8. Conversia semnalulul binar in semnal CDP. ide no asigura tansmiterea la dstante maria sermnalelor EiiBilorterminalo do linie gia repetoarclor regoneratoare Codul aB/st Aetminalé de tinie twalzoaza intoraja intre muliplexy Codul 48/37 realizeaz reprezentarea a 4 bi ai unui semnal digital i Winkie Getransmisio,asigurdnd in oc prin 3 olemente de semnal pseudotemar. Rata de simbol este ase dust 25% In comparatie cu sermnalul binar sau AMI. Codul 48/3 esto ols Sstomole de transmisiuni de 34,368 Kbit gi 139.264 Kbit, Hi Generarea semraluiui de inie corespunzator semnalul lui receptionat, exagerea tactulu din jmnalul de line rocepfionat. Semnaltl Codul SEB, Peniu a obtine semnalul dighal bina Codul 58/68 este un cod de transmise binar in care se real 3 R:Dalvanica @ echipamontuui de inia de transmisiu Cconversia de blocur binare de 5 bil in blocur binare de. bi, Bil ted (chipamentolortermin ete folosit pentru monitorizarea transmisiel semnaltiu. Pinto lege do 004 fala de energie periculoase indust= He Interfat Inert rls digital digital Echiparent digital de ni Fig. 410, Echipamentul de tinie digital b. Repotoarele regeneratoare, instalate la distanje de 2:5 Km ing echipamentelor PCM, au rolul dea regenera semnalul de linie atenual ‘istorsionat in nie ‘Un regenerator este constitu di Gi = cheuitul de intrare, care realzeaz’ ampiiicares, egalzaadl fitrarea sernalului de la intrarea regeneratorului, semnal care este atonuat gi distorsionat de sectiunea de lnieanterioaré regeneratorull Ri = blocul pentru tegenecarea tactulul, care genereaza un senna cu trecventa egala cu cea a semnaluli cigalreceptionat prin nie, Po folosit un osciator LC (cordat po frecventa nominal a sermnallui dll alimentat de energia sernnaluluireceptionat prin tnie, Cicultl osciant trmat de un formator de impuisuri de tact. Condiia de functionare cored regeneratorulu' de tact este ca semnalul de linie sa nu contina seoveni 13670" carra le corespunde Iipsa de semnal (energie) in kno DF = biocul de decizie si regenetare realzeazA interogarea sem la egirea blocului Cl, la momente optime de maxim sau minim determina Semnaiul de tact. In momenta interogar, semnalul este comparat c Jo deciie poriiw 31 negatv. In funeye de rezutatul comparatiei, ree emit a ese un imp ‘hv emia nici un impuls Fig.4.11. Regeneratorul de semnal POH BB poe unt orparizat in pa nhele erate pot care aa Istandarde ratele binare si structura semnalului_ pentru port Stancardcarcn a fost roalzata art porta Europa, Merck in ojecua global Ivemajonala sut loi fost igi, ceea ce creaza dificultat) pentru interconectares anni producatori do ssiemo do Vansniiun) PDH, caro ll tpur Goro do ssteme co transmis, prt a ido tolocomunicainfematonal. In tabotd 42 sunt phar ale terror POH Europa 64K Ba nS 7544 kis 2048 Kbils 312 kbs 8.448 kbs = 34 368 Kis fe tonminale roaizeazé mutiplexarea canaleor digitale de Hagin (rumitevibutare) cu rata binara do Bee ibutave ostereaizata cu untatoetibvard TU (Tributary He omto! centala CU (Cental Contoh Unit) contoeaza Remultiplexarea fuxurior do inva In/cin eanalale temporale ale Tnterfata cu jonetiunca este asigr ctor de nie Ld Muttploxoru termina este prevaz ISU (Supervision Unitriba {ru} l ates ny cy ‘7 “Seam | LR] ad Fig.4.12. Schema bloc a multiplexorului terminal Multiplexorul cu insertie-extractie ADM (Add-Drop Multiplexer) ADM permite inseria sau exragorea do tbutare fh Sau dn mg ADM este prevazut cu ini digitale de 2 Mbivs (WW AWest 91 E Unitatoa centralé de comanda CU poate contola extra itroducerea de tibutare divint-un multiplex de 2 MoUs POM de ordinul 1 este un echipament de. transmis Bees otc tar Se 2010 Kos espe Res [w_] emaalzaon po cl bckal pn canah tego on wo “4 2a Sn ee ae f\ "| Hnlereoneciarea intre cova centrale analogice priv inie vere Pelsndeonce 2 Mois ports 3c ve consneate ae tt lstconetaroa eo conti analogcasiuna digas ) ‘me Gemscurona30 post ocionco as consas ston, pn a pcre ide interconexiune, ; Fig4.13. Schema bloc @ ADM ale analogie in servic. ADM poate fi folost in refaaua de transport de nivel inferior pall insertia si exragerea do canale de comanicalio Hid multplox. (ig. 14), M6. Aplicayu ale echipamentelor PCM de ordinul Fig4.14, Exemplu de utiizare a ADM roteaua terminal Be iis echpementstor Powe ordi 1 lultiplexorul cross-connect (CX) este destinat interconexiunllot ‘ Mate Sincrone de 64 kbils, sau pot combina cai vocale 23 semnaiizi de fprul de sonerie spre postultletonic chomat, telefon in curent continu, Al Gpre oenirslA 2 stiri lniei telofonice foucis dito. Meee Mts eso ort crirs unite dtons a care ‘semnal dinar’, +», * semnal Inco 6 BS, firatare @ semnalizarilor pentru cele 30 cai analogice. ; fe Peitenda & mutiponuas (PONG) retsear! convokt Me pence} Be ernton tons so 2 uote w'smo'n wooo semnal binar’ <> * sera in cod de ine HOBS focnae a} 2Mti, Fema] Mb a i PCM te line de 2 Fig.4.18. Functilrealizate de controlerul PCM (PCMC) Echipamontul PCM dispune de unititi de cale care sunt interconad Print-un bus intem la. unitatea de comand’ a muliplexorui, A arnitectura permite realzarea inserlei sau extageri de canale tele 1 date int- state de tranzt, precum gi repartiia calor PCM intre 2 Sal Ur mute ini de 2 Ms Fig.4.19. Sistem multiplexor terminal - 2 Mbps, Sistem multiplexor terminal (de abonat) iStantd a sistemuiui de transmisio nino in plus un generator Sistema multiplex terminal tebule sa asiu a GFetemterea apstus catre abonai 1 opjonal poste nckde | standar Weleiaare de 12 sau 16 x pie transmtereagrecoptia semnakulu de convrbiPentru testarea tnilor si terminator esto provlzut un egal In fig.4.20. se prezinta schema de pxincipi a unui multiplexer, Unittea de cale asigurd inferald pentru comunieatie oe) Bipiiliexaie cu posbitaten do insorie si exragore a mx 64 Ks 912 Mo's Beast sttere rapier derutiplxer, este interfala de semnalzare pri eckgurarea converse! semnelane gi es cra porvacerce maison Donal wosle. (pest de converte, mpun do numeral BE cinnoolce cry sermalzi ial, Canta scot srmmeiz es ss ee eee oe cana "Hod 17 Cartnn@aereseeanAsoin we 4 Pax 64 Koils pentru formarea multiplex primar de 2 Mbivs, Pep prezints fa f'9.4.22. principale ui, Unite do et Comnd misma {fcceta (cca Fig.4.20. Schema de principiu simplificata a multiplexorulul de 2 Mbit Intertata cu ciruitele de linia este asiguraté prin comutatond sal nizarea flu de date pe busul intern este controlats de itl Interfala de linie conttoleaza conversia semnaluui TTL <+ somali inie in cod HBS In fig.21 este prezentat © schema simpliicata pent obi ™uttplexull de 8 Mbps din 4 fuxuri de 2 Mbp: plicati ale multiplexosrelor sincrone, 2 Mops 8 Mops BE plerintaschoma bloc a unui muliplexoruui terminal de 2 Kispine de un generator de clock bal pentru producerea Binetonizare a echipamontuii. Esta rei miloace de Barina de 2048 Kis do Ia 0 sursa ertemd, semnal do 2048, Betnnalele de intrare si sernnal de sincronizaro generat local JPA local poate fi folost pent sincronzarea unui echipament IG° Somitatic permito roalzarea unei comutafi pentru canalele Be TX 64 Kos. (n < 32), asigurind integitatea cadrelor Brin matice pot unicrectionale sau bidirectionale, punct Fig.4.21. Schema functionalé simplificaté a unui multiplexor de ux Be Bune (un canal de inare poate pnecta simuitan la mal digitale. J Bene RgTANA contoleazs unite de tratare a intorfolelor Fefelele publice sau private solita mutiplexoare flexible, DEHLI Si inertaa cu sistem de gestine al retele,