‘Autorul, dectr in psihologie al Universitat Bucuresti, este cadru didactic la Catedra de Stiinte ale Educatiei din cadrul Universtati din Timigoara, preda cursuri de Painologia educate, CConsiiere psihopedagogio, Manage-ment educaionalsiPedagogte. SS-a pertectionat in domeniul psihologiel educate in Marea itanie (1992); apartcipatla Seminarul international Managing the Process ‘of Change in Education (1987, Ungari) sila Seminarul international organizat de Consortiul Institutelor Europene de Cercetare si Dezroltare in domeniul Educate! Adulto (2000, Germania); redsc- tor-gef al Revistei de Stinfe ale Educatio, editata de Universitatea de Vest gi Insitutul Roman pentru Educatia Adultior din Timisoara, in colaborare cu Institutul de Stinfe ale Ecucatel din Bucuresti formator naional in dameniul strategilorcidacticepxvind dezvotarea ‘andi ertice prin intermediullectur i al screr, face parte din Grupul de lucru al judetului Timis care coordoneazs derularea Proiectulu Educata pentru vitor ain cacrul Megaproiectului Educatia 2000, ye mete J age ION AL. DUMITRU DEZVOLTAREA GANDIRII CRITICE . sl INVATAREA EFICIENTA dU Cluj-Napoca (A ‘PEDAG 2001 00820 EDITURA DE VEST gopmqunang = °‘Apiiruta cu spojnul financiar al Centrului Educatia 2000°, Coperta: EUGEN GUSTEA ISBN 973-36.0932.5, (© - 2000 - EDITURA DE VEST, TIMISOARA Puta St. Gheorghe nr 1, ROMANIA, — kink So eh year sa ig Se ae eS ramon ee ‘ecto estas eee uaa Peseta SE napncopene 1 te es gn ca eins Tamm enemas 7 it 4 4 42 12 13 14 14 8 16 a7 48 19 20 Et 25 25 26 29 30 32 Ey 33 34 36 37 37 38 38 a “6 46 2, Implearea elevicrstudentior in realizarea invari i eicenta soesica 25-34 s AMP Ms “7‘Cap, V. MODUL DE CONCEPERE A CUNOASTERII SI INVATAREAEFICIENTA. st ‘Cap. VN CADRU DE PREDARE INVATARE PENTRUDEZVOLTAREA GANDIRICRITICE, 58 1. Evocarea, 55 2 Realzarea senauiiinelegerea) 86 2.1 Formee integer: 5 2 2lirebaile profes nelgerea 59 23.Refectia, 2 PARTEA a Ila. METODE § TEHNICI DE PREDARE- INVATARE PENTRU DEZVOLTAREA GANDIRII CRITICE, 6s ‘Cap. Vl METODOLOGIA DIDACTICA -DIRECTI DERESTRUCTURARE $1 OPTIMIZARE. 65 Cap, Vill CATEVA METODE §1 TEHNICI DE PREDARE- INVATARE PENTRU DEZVOLTAREA GANDIRIICRITICE 70 (Cap. X. LECTURA, SCRIEREA §IDEZVOLTAREA GANDIRIICRITICE. 111 "De lecturarea unui tet a citrea lu refexva mM 2. Procesul sre dezvaltarea gandhi cite, De a excrimarea oral laargumentarea sss a3 CCAP. X. SCHIMBAREA $1] INOVAREA DIDACTICA 18 1 Swategcidactcetradtionale gl srategi cidactee care promoveaza dezvoarea gins crtice anlizg comparatvl a8 2 Aludinea profesorior fata de schimbarea sinovareaciactca 120 PARTEA ala. LECTI CARE UTILIZEAZA STRATEGI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA GANDIRIICRITICE. 2 ‘Cap. XL PROIECTAREA LECTIILOR CARE PROMOVEAZA DEZVOLTAREA GANDIRI CRITICE. 22 ‘Cap. XIL PROIECTE DE LECTH, 331 PARTEA a IVa Baa ‘CAP. Xi OPINI ALE PARTICIPANTILOR LA CURSUL DEZVOLTAREA GANDIRII CRITICE PRIN INTERMEDIUL LECTURI $1 SCRIERI. 242 PARTEAa V-a CONCLUZIL 264 CCAP, XIV.ECLECTISMUL ~ FILOZOFIA PREDARII- INVATARI PENTRU DEZVOLTAREA GANDIRIICRITICE, 288 ‘CAP. XV. CATRE © NOUA PARADIGMA A INVATARI SIDEZVOLTARII GANDIRII CRITICE 273 BIBLIOGRAFIE, 275 ABSTRACT. 273 6 ARGUMENT Luerara esto rezuttl ect lboroase destisurate auton ope parcursu a pats ape mai mate plan. in’ prt rand parboparee sutra mal_mate sominar eta i roca betas 3 SSfleten pent desvotarea gandilcrtice (80.0.6) Tfat Se Open Socety intr ci Now York. SUA. Impround cu tmemaponal Feasing Assocation cu sedi in Washington $i ca ‘Pt mutr asa prc rngioranora ae Jesolo a edvatorior dal ut fan, Prolene agremil LSD.GC se destagoars In cca 20 de (8 din Europe ala este sprint de untae ports 0 Soctte geecvsd (Open Saxe Foundaton) extn In acete fan ima porate acete semnai defomare el malt reese Gin oman advent ormaton In domen0 sation de ‘ttore afer 6ce promorare# ana erce fn achat lor ee"Seviteton® inti cor on seat formato a sustnot Séminort ev af tesa, program LS 0.6. find cunoscut ce ‘ean profesor. tr etl do crs de formares-a despa fa See dle i Fn Tings tra a0 on erin dn paroepofeoror parent in al dolea rénd, ‘carta valoned experonta teretcd @ autora Yomata pn siete unor sr refer. Seman Itt ent al dezvot gand erice ucafea ee ce pnt [i\trme part, inulet®, indies crc $1 invétarea, sunt provotat andomertele toretoe le gna roo iota ecente Goptl! | prez prinipalle modu stl de gna siroaj dito costa gsr co nvstare ep evdenfers ‘ctratortoie ecentale oe ina crtee isstnd esipra ii cb ganda ee v0 nv Srosdndo 9! cb nvfarea eft rable ote ivalarea ee po nent fo proceal Gant sovor $m pe asares tor cunogtne dj lborteCopitolul Ill arata elementele-cheie si -principalele caractoristci ale Invétéri prin cooperare sublinind necestetea insusini de catre profesor a unor abitti nocesare promovari, in ‘munca cu elevivstudeni, @ acestui mod de invafare. Capitalul IV se referd la conceptile levilorstudentior despre invijare si impactul acestora asupra dezvaltrt gAndirt confce, constructive sa forma personal or Capitolul V realizeaza 0 corelatie Inre modul de concepere a cunoasteni i invdfarea efcients, evidentnd faptul c8 Infelogerea cunoasteri este construciio a subiectului ce etermind modu de abordare a invari, elicionta si durabilates acesteia, ‘Capitolul VI prezinté un cad de predare-Invatare pentru dezvotarea gandliii cnice care include tre) faze: evocarea (provocarea elevilor sisi amintoascd coea ce stu sau cred ca sts {despre o fomé si sé stableasc’ scopuni pentru actvitatea lor Investigatva, ce va ‘urma); realizarea sensului (infelegerea ‘autentcd, profundé bazaté pe implicarea elevior In descopenrea sisau atibuirea de semnifcati personale unor ide, unor Cunostinfe) $i reflectia (reconsiderarea de cétre elevi a ‘cunostifelor” detinute’ la Inceputul secvenfel de Invatare, fexersarea gandirl fn rezolvarea unor probleme diverse $i, pe ‘aceasté ba26, Invalarea autontic, efcinté, durabil). Partea a doua a lucrini, Metode si tehnici de predare- Invafare pentru dezvoltarea gandirileritice, prezintsprinipalele ‘modalit $i strategi didactice menite sé favorizeze cezvoltarea ‘Gandini colice $i invdtarea efcints Capitolul Vil" evidentiaza princpalele direct de restructurare si oplimizare a metodologiei didactce in vederea realzénlInvafari $i dezvottani gndinicrtce si analizeaza cateva princip de bazd ale predavi.invajani avand ca obiactiv ‘ozvoltarea gandiri criice prin exersarea el in cadrul lectilor $i ‘activitiloraidactce. ‘Capitolul Vill deserie cateva metode si tehnic de predare = invétare pentru dezvollarea gandini entice a elevior/studantio. Capitolul 1X evidentiazd rolul lecturt si al scriri in stimulorea dezvoltani gandini rice insistand asupra necesita implicni active a elevior/studentlor in studierea unui text pentru 24 infelege interpreta precum si In elaborarea/Scrierea unui text ‘azate pe argumente logice, convingstoare. Capitolul X realzea2d 0 anal comparativé. intro strategie didactice tradtionale si cele care promoveaza dexvolterea géndini crtice, sublinind rolul si valenfele formative ale uitimelor. De asemenea, se prezita attuines profesoriorfat8 {de schimbarea $i inovarea didactiog, impactul acestora asupra ppersonalti lr. Partea atria initulatd, Lectil care utilizeaza strategil didactice pentru dezvoltarea ganditicrtice, prezints mai multe pproiecte de lect, a diverse discipline de invélamant, realzate de profesor de fa Scoala cu clasele /-Vil, nr. 7 Timisoara, partcioanti la cursurile de formare tn cadrul Proiectulul L.S.D.G.C,, cursuri ‘sustinuto do. autorul prezentei cit! impreund cu prof. Borovic Darius de la Liceul "Nikhotaus Lenau” dn Timisoara. CCapitolul XI prezinté céteva ide! esentiale_privind proiectarea lectilor care promoveaza dezvoltarea gandi cite, EEtapele proisctani' une’ lect sunt descrise in manieré suocinté find de un real folos pentru munca ia casa a protesorior. Capitolu XII prezinté 20 de proiecte de lei desfésurate 4 citre Invataton $i profesori de fa Scoala nr. 7 din Timisoara la diverse discipline de Tnvatémant. Sunt evidentiate aici modaltati concrete de utilzare a metodelor si tehnicior prezentate in capitol al [X-lea constivindu-se in sugestivaloroase si utile de ‘ealzare 3 unelinvé(ar efciente side exersare a gandii citce. Partea a patra a lueriri (Capitol! al Xiliea), Opinil ale partcipangiior 1a cursul Dezvoltareagindirllcrtice prin ‘ntermedtiu!lecturil si screr,prezint ide 5 paren ale profesonior ‘dupa parcurgerea a doud stag de formare (incuzand, In total, 80 de or). Utiizénd metoda reactieicittorului adaptats, am solicit, Ja Incheierea stagitor de formare, cAteva opini ale participantior.‘Acestea au fost “prolucrate editoralistc"(tturle ne apart) dar ‘exprima géndurle necencurate ale acestora. Partea@ cinces, nuts Concluzl, cyprinde dbus capitol: Tn capitolul XIV. se argumenteaza dees 8 filosofia predarikinvétarit pentru dezvottarea géndiritcriice nu este una niterd cl mai degrabi, una eclecticd. Aceasta include, selectv, ‘do i solu aparingnd mai muttrteoni i orienta teoretce, toate ‘subordonate realizar unor obiective specifice. ‘Utimul captel, XV, propune o schimbare de paradigm in cova ce privesle predares-invatarea pentru dezvotarea géndii Grice bazata pe anumite ide! s!cerinfe care facilteaza gandirea cri $i Invafarea ficient Rezultat a! unel actvitsi a autorului de informare: — documentare si mai_ales, al nel experionle percurse ca pariopant la cursuri de formare si, ulleror, ca formator, ucraree {6 fafa constitue 0 provacare att pent teoretcieni stintelor ‘educate! ct si pentru pracicen! (profesor, educator) ea find ula adrolordksectioe g! studenfor- vitor profeson si insttuto. ‘Autorul se simte dator si aducd multumin celor care au ccontribuit, int-un fel sau altu, in mod direct sau indirect, la reaizarea prezente luc. Tn primul rnd se cuvine $8 _mullumim profesorului Charles Temple dela Hobart and Wiliam Smith Colleges, Geneva, New. York ‘care a contnbuit in mod hotérétor la dorularea Projectului L.S.0.G.C. in Roménia Ih dolla réind meniondm soliitudinea de care au dat dovads un grup de profesor de Ia $coala cu clasele I-VI, nr.7 din Timisoara, angajéndu-se In dou8 stagit de formare si pentru introsucorea in ectvitatea lor didacticé 2 strategilor privind dezvottarea géndini critce. AUTORUL, 10 PARTEAL GANDIREA CRITICA $1 INVATAREA CAP. Cameni se deosebose de celoatefinfe prin gAncire. EI spun de 0 capactate speciica de procesare a infrmailr in ‘ederes dobandir unorcunogtinte si convinger, 9 uncr deprinder $1 allt) cognitive necesare rezolvarl de probleme cu care Se Eonfuntan via cotiiand Des) este o capactate defitorie a omul, totus gancirea nu funcioneaza la ff tot oameni. Oameni géndese in modur Gert. Mal mult, una si aceeasi persoana gandeste citer, in tua dferte, Dincolo de aceasta, Fecare persoan isi formeaza Un tl proprit de garde, 0 modatate personaizatd de abordare flrezalvare a problemetor ec, putom vor, despre anuite modu sau tpurl de Andie, la, pede ata parte, dest ciferte de géncire. 1. Moduri fundamentale de gandire Exista mai multe moduri de gandire, ciferentate In functie de mai multe citer. M. Zate (1998) propune un set de crite pentru clasificarea modurlor fundamentale de gandire, Astfl, ‘modurileipure de gandire se ciferentiaza: + dups otientare - gandire directionata ~ gandire nedirectionata, ‘+ dup tipul operatilor propuse - gandire algontmic; ~ gandire euristics; + dupa finaitate _- gAindire reproductivs + géndire productiva(creatoare): + gandire crt; + dupa sensul de evolutie - gandire divergent; |. MODURI SI STILURI DE GANDIRE "- gindire convergent, + dupa demersurile logice - ganire inductive: ~ gindire deductive + gandire analogica: ‘+ dup modul de destagurare - gandire verticals; + gandire lateral; “+ dupa valoare - gandire poztiva, ~gandire negativa: ‘+ dupa corespondenta cu reaitatea - gAndie realist (vila), ~ géndire onic (autista) “+ dupa efcienta - gandireeficionts + gandire neeficients 1.1. Gandirea directionata gi gandirea nodirectionata Gandirea directionaté este gAndirea focalizata pe rezolvarea unor sarcni,calauzi de un plan, orientaté gi ghidata de anumite scopurl. Ea ullizeaz’ concepte, operai, regull si procadee mintae prin care procesarea informatilor este dinjat, in mod delibeat,intentionst spre o tint dinainte stabi Gindirea nedirectionata este géncitea neghidata de un plan gi neorientata spre un scop precs determinat. Ea presupune mrigcarea lber8, spontand a gandurlor, subiectul recurgand la fartezie, imaginalle, reverie etc, care determina attudini neconstrangatoare, neimpuse din afard. Este o gandire bazata pe reprezentin gi asociti ibere de imagin idl 1.2, Gandirea algoritmica si gandirea euristica Géndirea algoritmica presupune operati si procedee mintale standarcizate, desfagurate int-o succesiune oblgatore $i ‘eare conduc, cu necesitate, la obtinerea unui rezutat sigur, ‘seontal. Succesiunea riguroasa si ordonarea stricta @ operailor ‘asigurd continutateademersului mintal de procesare a informatilor gi finalzarea lui prin objnerea rezultatului prefigurat. 2 Gndirea algortmica este ficients in situapi familar, comune, obignute, find intro oarecare masura 0 gandice “Tutiniea”, uta th rezolvarea unr probleme bine definite ‘Gandirea euristica presupune operat gi procedet rmintale nestandardiza, aflate iny-un proces de_elaborare Continus, prin “Incercare si eroare™. Subiectul are libertatea de lege, intr-o situate data, calea potrvit prin valorifcarea incercarior reugite gi eliminarea erorior (Incercarilor nereuste. Géndirea euristca este expresia optunii subiectului in ceea ce prvegte modaltaile (calle) de solutionare a unei probleme, ‘opfiune bazatd tolusi pe princpil “efortlulmintal minim” necesar. Gandirea “euristicd este eficient’ in situafii_ noi neobignuite, incerte, in rezolvaréa nor probleme insuficient definite Ea este 0 géndie construciva,creativa 1.3. Glndirea reproductiva, gindirea productiva sl gindirea critica Gandirea reproductiva este gandirea _liniara reproductiva. sub aspect alta, avand un grad ridicat de storootpie si automatism, ‘Gandirea—productiva. —_(creatoare).__presupune descoperitea (eau producerea) unui nou principiu de relaionare 2 datelor unei probleme, altul decat cele abignute, uzuale. Ea Urmareste elaborarea cat mai multor soluti posible Into situaie data, mergand uneon chiar pan la “sfdarea logic ‘Gandirea critica este gandirea centratd pe testarea si fevaluatea solutilor posible Inr-o situate ~ problema data, pe alagerea solute! adecvate gi respingerea argumentata a celor msi putin adecvate. Ea presupune raportarea activa, in cunostinta de Cauza gi bine fundamentata logic a sublectuu, la datele problemel 51 opfiunea lui pentru modalitatea de rezolvare considerata cea ‘ma buna, Unit autori (Moore, McCann) considera 8. gandires creatoare ¢1 gadiea crite’ sunt “doua fee ale aceleiagi medal Gandicea creatoare isi dovedeste utiitatea gi valoarea numa daca 13produsele el sunt supuse unor analze si evaludi crtce, cu SCOP {e fundamentare gi Tntemeiere rationala, 1.4. Gandirea divergent gi gandirea convergent Aceste tipuri de gandire au fost propuse de Guitford in madelul séu asuprastructuri intelectulu, Gandirea divergenta este gandirea “in ovantar, care presupune cdutarea mai multor solu posible la o situate ~ Problema data, pornindu-se in mai mult direct, pe mai multe ci. Gindirea divergenta implied demersul mintal de la unitate spre iversitate, prin analiza si evaluarea allerativelor posible. Ea ‘xpima iobiitatea s} flexbiltatea infelectuald a individulu, tendinfele acestuia de mulipicare gi diversifcare a cdllor si mmiloacelor de rezolvare a unel probleme plecdnd de la o situate aU stare de lucruri data Gandirea divergent favorizeazd creativtatea $i construcivsmul Gandirea convergenti este gandirea focalizata pe ceve, este demersul mintal dela dverstate cétre unitate, de la analiza $i evaluarea disocatve, diferenjatoare spre sinteza integral $i integratoare. Ea presupune capacitatea subiectului de a desprinde si extrage ~ prin abetractizare gi generalzare ~ dintr-o class de informati, principle 1 regulle de construciie a acesteia de ‘entficare, a slementelor comune, unificatoare. ‘Gandirea convergent este considerata 0 caracteristicd istinctiva a iteigente 4.8. GAndireainduetiva, gindirea ‘i gandirea analogica Modalitatea Inductiv de gindire presupune demersul mintal de trecere de particular la general, de la caracterstcl si date factuale la relat, lagi, concepte si principi. Ea surprinde Teguiartates, invarianja, constanta, "logitatea _ fenomenelor. Gandirea inductive are un caracter probalistic sductiva 4 GAndirea deductiva impli demersul mintal (operat procedee) de trecere de la general Ia particular, de extragore @ tui adevr particular pornind de la un principiu general, e insusi ‘adevarat, Ea conduce intotdeauna la o anumita concluzie, pornind {ela anumnite premise gi intemeindu-se pe acestea. ‘Gandirea analogicd constd in stabilrea unor similtudin| inte diverse oblecte, fenomene, eveniment, idol etc., acolo unde acestea, aparent, nu exista Similtudinea de siructura, de onstrucie in functionare, conduce la transferul unor_principl gi felafi, dovedte a fi relevante int-o situatie, la altele asemanatoare. 1.6, Gandirea verticala $i gindirea latorala Tn procesul gandlci este necesar 88 ne migcdm nu numal Jn plan vertical ci gi “latera’, pentru a gai modal iferte de abordare gi solutionare a probleme, allele decat cele cunoscute, ‘Gandirea verticala este géndirea liniard, secventials, care pomeste de la ceva si apo) constuieste, pas cu pas, Ccunostinje $i idel noi cu grad de abstractizare gi generalizare din ein ce mai ridcat. “Rilcarea’ do la concret la abstract, de la particular la general gi apol de aic la concretul logic este migcarea ‘galt in plan vertical. Acest mod de gandie este unul strict logic, ‘in acceptiunea clasics a termenuiui “ogi Gindirea laterald consti in migcarea gandini “pe ‘orizontal’, In Incercarea el de a rezolva probleme cu alutorul unor metode neobignuite, neuzuale care, aparent, sfideaza logica. Gandirea laterala este una a ‘posibiltstior’, a divers punctelor de vedere coexistente in rezolvarea unel probleme. Ea festa strdns legata de gandirea productv ~ creatoare gi de cea de tip euristi, fara a se confunda Ins& cu acestea. ‘A gandi “lateral Inseamna a avea o ait atitudine fatd de C informati, a folosi o alta metoda de procesare a acestela, decdt cele uzuale,folosite in mod curent ‘De Bono (1992) aratd c& termenul “géndire laterals" are dou’ sensuri