You are on page 1of 26
u a \ Ss Recnandal de Mitral Snes nominal a Repaid Malone SS cn amt } © Lain 108, Dui, 80 INTRODUCERE. Succsele in eucafiatnerel generat depind de pregatire eat tivi'acadrelor diate, nvell de sunstinge side priceperte for Be a etapa actual ta lepiturd cu intensiicaresorienari profeso rated eleviloro alenjiedeosebita se acordastuderi ate cna lew gollor medi generale Ia lefile de arta plastics studen i Tacullitor de'graes pleura: de la institute superioare de Invatamint vor Tua cunosting® de principle de realize a te tip & componi(ronals, volunetics a apaia-velumettich Conditia principals ‘a insur acestr tpurt de compo con tin sudicrea mijloacelor principale (materiale, plaster 9. ar ice) de realizare a composite decorative pe supralaa plana, adich Frontal (din Tatins fronds” — anterior. suprafata dm fata)” Acest ompartment pune bra cinoginfln pei aie abet dc ata ‘lvorativa i design. Expaneres st istemalzarea metodiea a materia. i ide In fceaven de ah werent scp del face aoe. Shit allt pentru scole generate its pentru selile de arte plasice pentru capil unde se Sudiaespietdrar dese, arta decoratid 9 {Te discipline legate de domenil arelor plastic. Compoaiia dec ‘ativs fcontals este importants ca obec prin actea,c¥ contribs Ta Tnaugien de chive opt a dfeielor mijloace de exprimare plastic deavolts capacitaten de a lega arta cu natura nu mumal pla sent iment, dar $1 prin logia gindr le formeazd alitudineaereatoare fata (ie vealtate, “mab feumosull, Te culty interesut eveator 9 si sMifoacele de realizare a com fe este dezvollarea capaci de pindve plas {oat vor i familaezal cu procedeele de realizare a Tusraitor pias tice decorative principle de construire a compoaijilor bazate pe fn "sie replat on complex a dierior mifioae; i xor prim SHE oerete ot innit prove de are 2 compe ‘Arla decorativd le va da tinerlor cunostinte despre lumea i conjrtoare care le vor compet pe ec cpt ste dain fn acest Scop trebule aagurath canoageres mijloncelor materiale sa cel plastice, princpior de imbinare a inilor st formelor, redrildileritelor arial de ton gi euloare; Ineegerea Insure {or inerioare 9 efectelorexteroare ale acesior mijoace (extrageres de ton a eufertor imbinarite de forme plate, morfogeneza lor deprin tlre de'n ebjne efecele arise” gama, valoraia, stilzerea, con. Sruires compoatiir §. 3) ‘Vom mentions, ct ia prima vetere modalittile plastice au aint deci mgtearme lisate de mijtoacele materiale pe suprafata decor 1) elemente plstice ca ina, pata, forma, culoarea st allele ‘Muni, int, cind este vorba de eaprimarea plastic, de icp tunderenfeciproca 9 tuturor provedeelor de Feallzare comporitonala slherutl in preside cea, aceste elemete devin uneltele, modul Sau mijlonele de expunere a gindsiui st setimentatut omy Ta Te, fa Merete penrum pot sau sunetle muzeate pent in compo titer ‘Ca urmare » staderit mijloaceor artistce elev gf vitor peda og! caput deprindert de ale flos, de transmit eementlor com Poallonale o combinare placula-de tonal cromatic, dea le aduce Inte evident armonie, des le repartza i plan componiional Suprateel decorate lind astielpregatile autoril Tou o.atitudine Snaltch tats de rexolvarea orcs Tacrat: Asie, el examines28 de tine stator composite prop, neta ape ince act ‘tat aristice personate. Doar anume aceasa fcuftate de oneepere eta arfstice personae gi teebuie sh devins principals er i oncdrel instru melodic, urmarite de-insugllea eomporifel fronts’ decorative Mijtoncle de ereare 2 lcririlorplasice barale ye anumite le ital tebule 55 fie insite de tlt. "Importana educate artiste Morale 9 esttice a clevilore impunaioare datortaedretase pun no Sarcini menites4 rice eiienfaTeeilor de ata pastes O doses pondere are problema tnsusiit de cate tnerel ¢ mijloacdor de rev Tiare «composi. deoarece prin intermedi lor se pune baza cunos Uinjelor din domenisl are decorative aplcate {composiia este 0 form terealizare a) tsusiteainsuietts a comporiet este inom iacu crear unl adevarate opere det, rocesul tradiional denature, Yotont pind Tn rua de az, ou face fofcrinfelorinantte de val, Tata Ge se Toc malle eat It rte» edvcais artacrati fa ceants prints Boris Hemensk! propane an program pent clasele frimare"cuprining ‘ol erinte Ca” de inartres arate El Fines Beraperen se eonsoidenzt tt tipul prin activates proce {eatoare, Doar nu intimpator se spine, el acumen de patrundre a pila im esa fenomenal si in virfl deyetlor sale Acre So procedce de cunoascre int inseparable $1 stimuleaza rie fa" Hemensil pune un accent deosebit pe tmbinarea activt in lclesiute s practice in procesu! educri atte. Tin pristipissnalogic propane $1 investigetorul In stings pedago ice EV" Sorohoy if caren a8 “Bassi compoate "Stud Fcetorcomporite permite st fe folsitecoretsind-st seams de Indivdalitatea pictorula, cortege in munca prac, spi el solu mat eugie™ ‘Care sin bazee compote decorative tn arta plastics? Sit ace leag leg ale naturiven Film, proporta,simetin dinamica, ceil ful’ altle,aumal ed velectate In comport Into forma Species fart decorative Studind bazele acl plastic, elev trebuieae ‘ezvoltay multiateral, 8 posts intents Ibe Ia constrires com Poafilr lege dexvoltarSatectice reat Ignorarea lor in pro Eesul de invataeint stn aetvtatn de ereaie poate duce Ta devalon ates luerirlor attic, a present avem Tuer teoretce des Wt alice 1a, Insd, dupa parerea noasta, tema fede real. area comport! decorative neste pe deptn clucata. Tata de ce ( hem Sa subliniem In od deosebit importanfa studi acestel fem, ‘are conirbie la pregaire aristicd torus specialist, Ia ists Sen tab aapedl proche! teorelis 6 vilorulet piclorpedagey tice 9 8 calea spre clare oBtecTUL compozrTiet ‘Termenul composite provie de acuvinta atin com posi tio, ceed ce'imeamnh a compune, @ seal Orke higrare artis Smpune din dferte elements plestce, care, find srrmopisate Pein SInumitenifoace de exprimareredau uh num contin Procesul de rganitare plastic a rich ler fee, del rt ee Tate de stfacturae'ae,prcum a prin anumite sta creatonre se peice: ilonare' a miloaeelorardsie, care conte tntegriste. proces. lide create, Compozifa nut‘ ngramadre-» deter plc 0 soordonare arti chibi: ‘sal, Siganeates snnoad a twororelenilor de rr wire eae exprimaconfnuta une! tact 3 care lease ater Intense mumeste composite plastics Dips metodelede‘crearé si A ices deeacutre arin canongtm mat mute el de cont foul platce: comporita de pictur, geaicsscupturs art decors Aialayiesta si stele: Bars orcsrel cmpoat 0 Sonstie mtaten indisoluit alte tose tlementelecomporiionate pe bass aubordo. ‘ari interpstrunderis! armoni Tor integrate. Dac into compote toate forme (ait cele principale ch 1 le secundare) se sft nto interdependent cromata de nua, factard sau al stttea are un nivel arise supenr,Insesiven composi echvaleardgradul cl de iniuenta emotions asupraspectatoratal. In general, cmposiia ie {an nelle de retisar alae sn tne legate ine le © ue fare‘arttea eso Gesdviyta im panct de vedere compositional al ontnuttnt de Hel sau emotional fume stunc ind sfexcularea SS esivrs cind‘esteaiguratniterpstrnderee organic © ele Ienteor el covstttves iedsren Integral taboull sear cate “organizares pil, ach adacerea Iucrar la 0 ascnenes xmons\cave poate git de scoaeren sau adtugares oncarl Acta, Proves de cteae n comport este asiguret de observant, rin care plaicanal face un bilan inre fumes real teen relic ltt in maginai Tu crestare. Peru acre 9 vera asl plas titan trees fe prepatt in mod apt, Exist ceva discipline poate. care pun fasten great aritce» descr pctars Soto, fmportanja desert ete primordit&. Fira cunoase featurnspsie orbs de so ai aptiine»indraplesbeam Detenul este schema sou oars Ic plantr, Modsres forme Ia poten nanicior 31 eulorior prin proportonaret ele fclorpictrale nese lleva dect vesmintl afte al crea. La je comporiia ‘aes dceh pil vu, Mees, caacterut ind vidual al cretii plastic, prin care se expune sa se manifests vii hea aulorulu. Agedar, desenl este schema conseactivs, pclura ete ‘esmintl aris tar_compoziia—exprimarea confiutalut ge de US Gperet Tune npreuntce slate Inegristen res de att Plastca,snt Intucltva echivalente sau o impertanfa de netagadut bin putt de vedere af aranjamentulut for tehneo-profestonal pe Pritt fe se plasears, Geseuly spol plelura ta mel apol com Pata, Dupa gradu de iniluenta asuprn spetatout, Ta Tel ea Hapa insemnstates civics a acestor discipline in pregaices plastics hulu ea om de ereafie,comporfia se situeeza, tla e print plan ‘Cop, daca am hia In general nu pol rezolva probleme compos: liogale de create a unel opereseioase, mature, ca de allel, Inept {ori de vista. matura, care nau progatir profesional, ‘Des, suctesele Incest domenta aepind de dijarea didactic ss meio, src stemate sore! wach nes et {is matcralnl de fe simpla Ta compos. Predares discipline! -comp. tila" cere, ca pedagogul 54 aba un nivel Inall de denvltare ml Interala: Anume aceata teasiturd (ace cs ase deosebeasc§ compo tis de ete celle bce maroct-edcaine Ea ete cata fly de aetivitate umand. Conpoofa au luerarea atid este o ps. tisck= in mentatates atorufs Ea propaga ices Tui Ita de ce Spel comport eee seins legat de spiel abtorull, de faturs [ii ntetetual, care I prezintd ea exponent al unl epol, une anu mile societai Dealt $1 opinia deductiva, ed plastiiomal este un restr siedlogi combatant Prin lucririe sale artiser propaga ldete'avansate ale soit (Chior daca aatorl abandoneazs ereaia, perce sale contin dia Jogulesete 1 ldeloyle eu spectator. Accata Teyaturasteisa din tre autor st creatie cee s8 se acorde 0 atenfie deosebita comport Cares delermina eapacitates prolesonals plasticanultl de # expr Ima conjinutul. La rindul et, nea! legaturaindsolbila dintre compo ie al contnat consti valores Tucrarilor artiste, Ia fel ca istusingsatoral de a impeima Terarlor prop spirit sd MULOACELE PRINCIPALE DE REALIZARE ‘A COMPOZITIEL DECORATIVE. enleu a crea.o oper artistes autor trebuie ste bine preg {primal rind ese tecesar ca el 28 canoased bine millacee de ex primare a comporifie plastce: materiate(croanele, penal, vop lee hurtin carton 1), plastie (Ini, pate orta, ton, culo Tea, dunga iia 8) i arotice{compunerea, constuiea, module Fea, obfnerea gamel,silzarea, eneralizarea'y. =) my Rolul principal tn resizarea unei componii decorative frontale revine mijoacelor materiale care, In condiile instru nscale Sint" vopgelele de aps, hilia gana crelonul penaulele ga Tard ‘leveste imposiil creates luc de art plastic, “Vopselele sint compuse din substantle de vopsice (pigment sub ford de praf de implutur(jinevals). conserva (gicerina Imierea) i dn cele de legaturd (clei, leu, Hantal. Substanele Ge vopsie au culoare 5! Isusirea de a ops! dierite materiale. Ts. file colorstice ale difertlor probe de arg au fost observ aie ics cpa primi cau mi de ani urd. Amestcing pra {a de diterfe minereut, de roi ica earbonal yt hidrali de eat bon de orgine enimala eu dierite grail st cll, el pit ‘tau diferte suprafefe i blecte. Asti, onl a reat vop In prezent industria de lacart gf vopscle are un nivel Il de teh rologi, Ia bara cirela totus, Sint colorant plastic sau plgmen Dups tule component ior chimies pigment se impart in dosh agrupe generale de origine urganicl (abn prin Jescompunerea Sxgandmor animate 9 vege) smelt foot dino Pigmenil sau col cle mates nt de origine organich au in composi lor substanta produsa de celule animale. La vopsire acest pigment ‘d's patrunde in material, colarndie adhe Pig ‘ales in industria text Te vo “se 0 insueea iment organise intrebulntears ma Sirea esata EI'se dizotva tn apa, spit metic stn al ‘antl 'De regu, aceglcoloran(t gen nurs resent {ii stabi in amestecr, tn sehimb au o culoae vie, curat, str Seale gi Sit vopsele veritable Pigmesi organi! sin haturals lari. Cel de origin nsturala Se dobindese din rau Sinle difertor plant, din vagina uscatt-a unor speci de copa, di ferteisece .- Cet de origine arial se tac im produse pet fe quiron i cirbune de plat colorant de ating fusing, al zariga, natalia ¢.). goin minéralt Sau, neorganil sint substante minerate coo fate, dobindite In mod file 1 chumie, care sit ieee. in Austria vopseelor sta lacurfo. Aces fel de pigment nu se deol {napa spr terebentina 9 allt dzolvanl Calosres Tor au patrunde In tateraui de vopsire* Acestl pigment sint-aplicati eu ajutorl Substantlor de featur’: doar pe stprafata care va i! vopsta ‘Coloanf nearganic: se iniebuinteaeaeaclush In pleura. Ca Itatea igmenfior depinde mat int de espesia,stuclora Tor th cig de_posbiitaten marunii lor Pigmental bine macinat 9 cern printeo sts deass, fad ames stfu ap, ns va depune pe funda vasa iva ramine un fin Instore de‘anpensie in lchid: Macintol fin ai pigmentulu nin {art posit asupra cular vopseleler,tnbunstitege pasttates lor, Hee depununltorm: pe supra inal deni pigment eu steuctrs diets — de cristal ort amor fa, de acces mdruives excesivi a for mu inotdeauna inilenters® Daly ‘asuprasrastor pigment 1 culo Ia (© importants pentru caitatea pigmentulu o are de asemenea 3 puritate Iu El tfeoue st fie corate Tara drut soluble, sul ale Emestecrisisin, n caz comrar vopseele faeute din acest pigmen vor i insta Pigment trebule prelcrati cu liantel aa a 5 redele bine ex lorie spectrlui Tn piturd mal ales se. ltrebuinesza. pigment nidani {route de mengan, limonit-s, a), sieaQ (luturh, hear tolind), carbonaft (crea, pietrespecsle =). Pigment, Ia rnd for excreta o invents difertsasupra ‘ubstanfelor de legatur ‘Uni Sin inert api ormeaza Impreuna cu ele fri compus! chin, lar in cazur deosebite deseor!Paslelele vopseelorplastice se Int ‘Llantele ce formests pelicula vopselelintarese 9 lipese praful igmentilr-coloranti ci care aint amestecate de suprafala Nite Enttonul pina Sa In calliate ge Viant pot servi difrte materiale: leu, cel smoaia,ceara goa. Dups earacierul 9 destinaia null ce contin Sint vapsele deel de emulse (tempera) side cle! (guaga, acue in ” petra comporitile decorative pe supafatd se folosese ma ales vopsclele de clei de emulse. Ele se dilveaza ugor, se spald ct ph "Fcele mal raspinate in condile gcoll sini Vapselele de aavarela. (din latina agua spa) Llante pentru ele sat, 1h femei, clear vegeale "ACuarelele se Voloseau pe larg In arta plastica inca tn evul media (se XV). Exista acuarele Tn tuburt (subj, n-covalle met) tty Dliel (tari). Cele mal comode sit acbarelele in covaele Leningrad” Ex'ne de cule De linga pigment lantele ~ solu spoase de cle Ite’ vegetal (gume arabica, detrina s allele), Jn vopselele de acu Teli se mal adsuga mire, glceing,zahar fie de bow 3 aubstanfe fle conservajle Aces vopsele el un st de calla poze: se ia) ‘ior pe pnt, se depam uniform pe hit ns Tae pete, dung Stra {erie er sint trainee st strdver, poste 1 observa facta, tant fl caracterul bazellucetri! decorative ‘Actarele est folosta mal tes In pictur, unde ese necesar de a eda spaji, forma: volumel obietelor pein nusnele de trecere find de tau ton Ta sta s prin Interpatruterea tonuir colors fe. Tehniea ausreleis-4 dovedt a cea ma ficient In eve ce pr ese aplelura pe ed” ‘Aciarela adera bine de suprafaja decoratd. Dupa ce s-a usca ‘ea nu se slerge, mu re suturd qi mi craphy se apals relay yor ck 2 fin arta decorativa vopstele de scuarela nau intrebuintare larga entrs composite plastic decorative cele mat potrivite vopoele (in condiile soll) sit cele de cle cu caracer opac mate, nesir- ‘eu Deep culoare alba nu servestesuprafala de decor cl vopseas Specials abi Piclura eu vopocle nestraverl era eunoscuta hed In Bea nt 0 ato en 98 este Yopsca fica ap. Llantul ol este clelul — 9 solu tie Viscoasd cu propriety adeave. El seextrage din ase, pele, ca ‘Si ata ''S ponte a sue go cae na i cae tor copael. Daca in Wopselele de quays consstnfa de cll este prea mares ele ai un lit nedort iar dc este prea mie, vopselele devin, Farimisioase gf se seuturh de pe supratae hilly Cleul care este Intrebuinjat mal des la pregaifea vpselelor de gaya ese festina. Exista dextrin alba gi galbend, sub form de fuinaprat. Dextrina send Se eat in Sp cain ine deat en ah care: pnt ‘Pyutea i dlzolata,trebuie Inca. Din eauza ed este farimiconsa, tiie cars maa nce put a potion vee lor de caltate superioar, Desert ea este folosta Impreun cu alte cleiur, guma araba, amidon, Vopecaua de guasa are serie de avan lage: Clea 'se poate Tucra pe diferte materate.PlacaUl,pinza §t Fem treble 8 fe In prealbil grundule ar ira st cartonul ‘ng Gaga se depune Tonrte bie pe supra dindul un aspect ca Meats Se usued relate repede, Se va aves fo vedere numaidectt cB cusps, cd ae wsock, devine ‘mal descisd, dec! ea tebule floats cu atenfc. Se fecomands de Mera eu guasa-numat spe ud", fndea age e mal comd de dinjat Droportiorea de ton K's recat de oop des ace upafath pele cl vor apirea pete. Vopseaua teebute ste porta In proporie eu apa, 58 2 seurga ine Ge pe pensull: Strature depuse tebe fe sub}, ‘eoareve cele groace craps si se seutura de pe supraots Iversen fquasa nu pulem reda nuanfele cu trecer fine de la un ton alta ‘Troarece ateastavopsea se usuca repede lee capacitatea Je inter patrundere reusd, Mat larg floss este gaya de aie, care se ames {ees hine att ew voselele de acuarel, ei gen cele de tempers, Von Selele de guasd au urmdioral spect de culo alb de tne galben e'stronlt, galben mediu'de cadmiu, oranj de cadmiu, roma deschis de jarani, fog tnchis de garan[y rom englesese, rox Gesthis de admin Tosa incie de cadmiy,cafent, deschie de Martie, eafen Inch de Marte era osu, rosa gahnaearan, oer uri, dc des his, umbre naturel, umbilearsd, cheng naturals. clend’ asi, ocd ‘ercrom, verde de starald. verde descis de cbali verde Tnehis de shalt slbastru de cobalt, verde-azura de eobaltcfom, i Sibastra de Berlin, negr de fam ‘te vopsele de apa caret Iniebuinjeas des in composi coraive ronial, sintcele de emulsie sau tempera (dia Taian lemperare adc amestecarea vopscielor, pcr cu vopsele 4 cdror {ian este ‘emulia) Tempera ve deoseheyle de guaya prin acren, £8 ‘peompeent null ers ou mut le dar ste uta ‘Aceasa face a vopselete de tempera, dupa ce se usucd, 52 nu se spele ‘icen opt sl sc cu GleolvangtFeners, co gusga ere chmostatd camenilor din vremuri straveci Ea se folose in ev mediv ma aes {npetura de yevatet. Picton Iucrau cu tempera pe scindurt grundute, ups ce acoperea suprafata cule Pert sale, "Tempera ne Tolosed de asemenea sl Ia decorulpltural al edi io Im prezent cele mal raspindite flurt de tempera sInt cee deca emails poiiiacetat "romper J cencina «compe din muse colorant Em acestor yopcete se pregateste tn fond din slut de avein sue in Carcina ate ut cite origine snimald, ce se dablndeste din isptide sack Cu shore prods animal ete predipus In pte bite side ven durata pastrai erelatte mich Carelna are Mun inonvertile:datorits catora Vopselele dupa Tatarive nu se dala mapa Tm procese de lucra practic acest fl de tempera se poate ameste ‘a ai cu vopsele de gua cI teu cele de ue. Tempera de cael ‘Ste intrebuintats desde pctor l fardarea plastic a tbloul ‘stem proces prevent in arte plastch, Tempera de cazeind ns Sinestecl ‘cu cet de polvii “Tempera de polvilacelat este 0 vopsea nous, creat In secoul Xx. Calttiteofeorespuna eerinflor Yee si eeonomee ale soci Wis conemporane Acasa vopsen prentinping cools ell. bsigurd rerstenta Ia dizlvanfi organic! In apd, sporeste Feisenfa fe emperaturainlts a obiectelor 6 3 Pollvinilaetatal repeezinta iste compus! chim macromolecular {polimei) a inilacetate combinate sin substan inolore divlvate I hidrocarbun speciale st in amesiceurle for eu spiral Polvinilacelatel se obfine in radical ber af monomeralut limerizatIn slut, suspensil orl mula Polivalacetatul se tne bulnfeae lo prepares vopselelor de emulse, Incluiv 1 2 tempers te poiiinilaceiat Aceste vopsee sin indicaie penis erates om poalilor pe bitte tara I'nevok de o eareva pregitve special 1 Alte materiale: cartonul, plaza, placajul sypratata peretcul tre: bie geanduite prevent Cel'mal spl procedeu de grunduie pen {ru plcturle eu vopsele de poivnfacetat este urmaatorl” pe supre {atade decor te den leva star sbi desl de hes PVA ‘apo! en ele acopertt ca vopsea alba de emulsie Uereile execntate ct vopaele se goilvmaelat sint mai train ‘opscle se observ acleal call ca ale vopacelo de lempers ca ehh, mumot ch dupa useare ele capata nuante mat desese §) se inmosie In apa Tempera de_pellvialacetat poate 1 amesteeat in procesul lu rl eu vopsele'de guaya st acuarela. iin exetlarea comportiiordecoraive pentru suprafats ea mate ial se inteehuinfeed mat ales itl Crearea composior decor five necesitshirte de desen or de desen linia de buns ealtte {sem ‘man si vatman). Pe aceasta hire se poate fucra eu erelonul gu Inu, aye yi vopsedue, Vopecsle ee lipese te epald bine tm cade Secenate “Coal bund prt este on de ator gral 9c Primele tin de scitare a comport pe hirtie se fac eu ereionl sires dea asa urine pe dfertesupraffe o au st multe alle mate Fale Deg ereonol este 0 uneslts dest de simp, a trect mate Sole pins cind ciliata s abut 4 inventeze proictipal crlonul, ontemporan Thats paslick se folosese ereioane ce aw diferts duritate (ping a 14 gradafi Gradul de duriate ae inceamnl © (moa), T (tre. ‘Deen eletaat co creme de grafat are tonalite plac, pul Iuloass, se slerge bine eu, gum gina nevole 38 ie fat ‘Guma repferinia 0 substanfa rapinoastde origne vegelala sau ‘bunts pe ete sntetica ‘Gumele sint de diferté forma sh culoare sau o singurs. desting lie dea serge cole scrise sau desenate. La eletuarea Tuerrilor Acoratve Frat folosese ume moh ce dag Tatra i ‘Un alt miloe material necesar fa creates lucririlor plate este pensula: Pendulee sin aspre si mol au dete numere de mirime Fe Ia pind la 30) 3 snt de diet focme (plate, rotunde, cu v= ful aseutt seu reteea, cu paral hung sau seu), Pent erate decorative miki eecutale in gues pe bite format a practice sn perl tung din ar de Sar im paral urechlor nor animale domesice Ele nu’ se rod tTepede, Sint'malelastie, fac Tin subj! sintpotrvite pentru indreparea ontururior formeor Mijloucele materiale de creare a composite plastice trebue ste studlte'mal les sub aspect preci Mijfoacteplastce dees unelvitoare luc atistice poate f compa (a, ceva merit in sol, adied(n mediul vient creatoare artista Plastic. Pe baza observ aril fdcute asupra natu reali Ineo Faloare, deen se maturizeard qi artistl ova realiza Cuvintl plas tice” (din mba greact) ineamnd sclpturs, modularea expresva a formet volumetrice tn spaiu. Dar cu ce se moduleaza access! lormd He sipratal Cu ce fhe mijloace? Care sit elementle eestor Imijloace de exprimare plastich Piclorul dispune, de asemenca, de elemente ale miloacelor plas ce: punclul, ina, tugs, pal, ign; Sung cloares, tom. Cu ele Suloral poate reda evar poate vinbrica® dees, Pentru s tain 3. {iste 9 compozife frontal, mal inte nevoe de un plan cao supra 8 pats Planul este o tsi creat imaginar dintr-un num infint de paratelIndepat nro amit dec El oat contrat. Image omslut) cue margine dint'o parte ort din mat multe Dirk Tn imaginata spaliais Planul echiveleazs eu o fise de raze Suble dense Plantl are dous supraele: avers, pe care ele apicat decor si reversi O Tigo foate sau coala de'hirie sau de Un alt mate 4 cu o simi nu e dett un plan eu format coneret si dous supraele plane. Tn Dresentarl aatice Ta ealiaren decorativa 8 composite esi fl Brinciput de apastcare'a suprafetes pate~ a acetal plan. Aceasta Prastrare= a vuprictel piste se manifesta prin tendnfa realziit plate a Tiguttor, died prin sabirea or char Heh {olum siepatia insemnatate deoschits are orga Suprateje de zugesvire a planulil Tn toate carurile-acestel organ Lat acflonescd legen negrtit imal sieve dinamict exis Tului'st game Respectaea st condiianeazd nivel de perecfiune 6 Pet proces organiaari suprafeti camporitionle evideniem (dupa localznre) urmatoaele forme, dar Ge caracter * de centr, local, pe diagonal, pe lost suprafaa compoufie, de-a Tungul sau de eat ‘Daci vrem ea lcrareas& pard mai mare, vom dispune mai rar ee mentale ei lar dacs le vom concentra, supratata compere se ¥a Tina diate cele mal des folosite mijloace plastice auxiiare este pumetul gratic, care areun dipazon desta de larg de ample Eure pe septotala conpoclt Feenfe punctlu n plan nvr Wi tranamite @ ensione plastics. Te wanctal contribute la transiormarea forma geometric int-o stare plastict emoponals. Ca element plas tie de sine statitor punctal se intrebulnfeaza In mal multe forme de caprimate asic) ca miloc plastle abstract, deoratv, care ‘Stacterieass numat grin culoae, fon, mirime sale tui) ca mile deredare anal coninutoarecae, nor tet te Falg, civeayay mar) e) ca mice auxiiar la constrlrea Tormelot ‘ompenionaie unde este necesar de a Insema viful, margines, milocl ga. (ig 1 A, B.C). Penrice ce vor sd natgeascd principe de creare a compontilor decorative fronale importania pattundei resent plastied a pune thine dest de semlficativa. Mal multe puncte aranjate In sir a. ‘iluiic olin’ Des, punctl este parten e fensune a ine Tinie. este arma Tasats pe supralaja pan de an mae virt-ascui, dinjat de fora mint into afumite dete ‘Ca mille plastlc linia Sspune ay numa de tensunea plat care acfonenzt asupra supraefl. Line In ipinlia Roast pot Svea socal desta de mare dela inal pina afi nck Incorpo Sits lucrillor decorative ele pot mat lang dect permite spre {ats formatului Dap caracterl de amplasare Tor pe suprafat I nile pot li cenirate i dscentest, orgatzate rational (elnd se con ruidte © forma oarecere) si trece her cnd se exprind clement het 2). ‘Dupd caracterul plastic line se impart tn doud feluri= Hin ec (aeeie rite) fl calde (curbe) (lg. 3). Avid eapacitates tex hunt piastie, ele intluetesas asupra pereepert vizuale In mod

You might also like