Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Gherasim Luca - Inventatorul Iubirii

    Uploaded by

    Luiza Matilda Mitu
    10 views194 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    10 views194 pages

    Gherasim Luca - Inventatorul Iubirii

    Uploaded by

    Luiza Matilda Mitu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 194
    Coleetia AVANGARDA Coordonator: ION POP Coperta: Sorin LUCA Coperta I 31 coperta IV ceprodue lucriti de JULES PERAHIM Descriencs CIP a Biblatect Natlonate @ Rominich LUCA, GHERASIM Tnventatorut iubii alte sere Gherasir 3929145 420.5 em -(Avanganda) ISBN 973.35. 1616-5 im Lea ~Chy-Napoca: Daca, 2003 S235.) \ Copyright LIBRAIRIE JOSE CORTE © Faiturn Dacia Clu Nap 0. st. Ospatciel nr. 5, tel fax 1264/4296 75. ek 264/45 2178, 0.81, CP. 160 ‘ai edituredaciathoxmailcom, wwweedtucndaciaso Bucuresti: Oficial posta 15, sector 8 sst-Gcneral Medic Emanal Severin ne. 4 Fel 21/915 8 8 oe 2/218 8985 ‘Satu Mae: 3600, Hl alle R13 et VI ap. 18 (el 0201/7601 fax o64/ 7691 12 Gsouta pt 50 Pita 25 octombrie v.12 nanulaea.ns nia Mace: 1, st Vict a. L46 (ella 21 4923 Tangy Mureg: 40, sr, Magar ne 34 lel fnc 0255/1822 87 Redacor han DAMASCHEN Telwwcedator: Flavia Maria TIMPEA Ne-omana: 4578 {in atentia difecoritor de carte: “Tambo iterar se vironad la Unianea 8 Yop 2601.6171.1 ROL, NER Uninae rile din Romina, Gherasim Luca INVENTATORUL TUBIRM si alte scrieri Editie ingrijita, prefata si note de Ion Pop EDITURA DACIA Cluj-Napoca PREFATA Biografia si bibliografia roménensca a lui Gherasim Luca sunt stréns legate de migcarea de avangarda, pe un segment al ei relativ intine, care ‘incepe in anii '30 ai secolului XX si se incheie in anul 1947; adic& de pe vremea cdnd se apropia de sférsit activitatea grupirii din jurul revistei wana” (1930-1932), condusa de Sasa Pand, pana in ultimele momente ale suprarealismului postbelic, reactivat publicistic in scurta dar fructuoasa perioadé 1945-1947. Poetul niscut in 1913 la Bucuresti, pe numele sau adevarat Salman Locker, ii ficuse studiile la Liceul ,Matei Basarab*, urmase poi, se pare, doi ani la Facultatea de Chimie (alte surse vorbese despre Institutul Politehnic), trecuse si prin Parisu) anilor 1938-1940, unde fusese inscris pentru cateva luni la Facultatea de Filosofie, si se intorsese in tara, Impreund cu prietenul su, poetul Gellu Naum, Ia 26 iunie 1940. Urma sé intemeieze aici, cu autorul Drumetulu incendiar, Grupul suprareslist roman, din care vor face parte si alti tineri avangardisti ~ Paul Paun, D. Trost, Virgil Teodorescu. O data cu noile interdictii $i cenzuri institufionalizate dupa instalarea regimului comunist, scriitorul se expatriazi in 1952, pleciind ‘mai inti in Israel, pentru a se instala in scurt timp, pentru totdeauna, la Paris si a deveni scriitor de expresie francezi, pregitita, aceasta, de un numar de texte scrise ined in Romania in anii ‘40. Sfarsitul si la ales singur, aruncénduse in Sena, in martie 1994, cum procedase si colélalt poet plecat din Romania, Paul Celan, cu aproape un sfert de secol mai devreme. Ca scriitor, Gherasim Luce se exerseazii in paginile revistei .Alge", aparuta in doua scurte serii intre anii 1930-1931 sin 1933, sub conducerea lui Aurelia Barange: era o publicafie ficuta de oameni foarte tineri, abia iesiti din varsta adolescentei - Paul Paun, Sesto Pals plasticianul S. Perahim, rgomotos neconformisti si boemi, graviténd oarecum in jurul periodicului avangardist ,tunu* (1928-1932), unde exemplele de urmat puteau fi Navie Voronea, Stephan Roll, Sasa Pand, cultivator! ai unui imagism cu tendinte suprarealiste, ~ ceea ce se yi intémpla in primele versuri publicate de 5 Gherasim Luca - dar si mai tandrul Geo Bogza, aproape deloc tentat de demonul analogiei si inclinat mai curand spre o poezie de factura -teportericeascd", vizind surprinderea .planului primar* al trairii, intro expresie de vehemente senzoriale chemate si socheze bunele maniere bargheze. Versurile acestuia din Jurnal de sex (1929) si cele ce urmau si intre in sumarul Poemului invectiod din 1933, cu indrAzneli de limbaj inca neincercate in poezia romfneascd, vor ghida, in scurt timp, si productia poetica a ,algistilor” Cele dintai texte poctice publicate de Gherasim Luca se situeazd oarecum la intersectia imagismului amintit cu programaticul prozaism violentsenzual al lui Bogza. Foarte tdndr (abia implinise saptesprezece ani la data debutului), ol pare a avea intradevar ca prim model practica poetied 4 gruparii .unu*, compundnd destule metafore in praesentia, in efortul de @ da o anumitd concretefe materiald trairilor: .valurile din cascadele inimii", cu .tésniri", .avalange de soare", .glasuri incendiate", ,stancile trupului* lovite de ape, .iubirea voal punctat cu sclipii gésite prin stele”, ,lanturile écatelor in case", .chitarele pe note de coaste, fierastrau de matase pe curelele violoncelelor”.. Numitorul comun e o anumiti etare de tensiune si agitatie provocata de trezirea simfurilor tinere, intrun proces de agravare pe parcurs, cu extreme paroxistice. O.sensibilitate in alert inregistreazi orice schimbare -meteorologici" ce angajeaz8, adesca oxpresiv, nivelul senzorial al trairii, de reguld incordat, in conexiune cu ,temperatura™ externa si ~ faptinteresant pentru constiinfa timpurie a manevrérii textului - eu o anumité disponibilitate discursiva: ,Turn situat pe terenuri moi si inundate de pasiuni {Mi ridiei parul pietrificat pe indltimi, spre albastru cu semnul sférsirilor de frazd. / Pe ginduri, cu vine indreptate spre miri colorate, ca fluville, / te clatini amdgit pendul, barometru al inimii". Am citat din debutul poemului Patrundere, unde se poate remarca deja indrizneala metaforei, deloc comund. ‘Textul acesta, plin de mércile febrei Casteptarea sfarsitului de eutremur corti mised temeliile", ,din depirtare surlele institutelor barometrice anunta plimbari de temperatura si migcari cosmice*, .planetele se ciocnesc cu plantele in neant, edutiinduse", .Pe tine, caufi cu toate mainile, goliciunea”) e doar unul dints- serie solidara ca univers imaginar ce multiplica figurile -inceputului de frismantare’, interiorizarea dinamicii lumii din afar, cu alternante de comprimari si destinderi, atente, inci o dati, la migcarea textului poetic care le contine: aerul cloroform taie canalele mintii*, »Fantana din ascunaiguri bate tictacul faptelor / cu degetele vatuite pe o ‘mas de marmora*, ,ruri, mainile sau scurs pe delaturi*, ,rlsunetul inimii 6 a intrat prin gura heraldului din turnuri / si numele editurii sa cusut pe ultima cdmasa a sufletului* (Ritul cladirilor de ebonita). In Destdinuiri in ud ori in Sfarsit,scrise in ceeasi perioadai de inceput, lucrurile nu stau altfel Longit constructii metaforice inca artificioase, se pot giisi destule formauléri {n care se refine prosspéta ,frdmAntarea intima: ,Miam hatut in buze pinozele dintilor / si sénii t&i au résunat zaruri pentru jocul tarziu. / Patinourii au zgériat gheafa din vine / si sdngele, parasutanchisi, / sca strigat imnul sau in curcubee", ,T-am strigat numele prin toti pori, .si-am deschis nasturii / precum vinele"; ori, si mai concludent pentru sugestia cvasi expresionistd a acuitatii senzatiei: .stélpul pus semn de exclamare pe trupul gol al strdzii / ea sfirdmat / si hipopotamii sau aruncat in fanténile apringe’, .fumul din noi a astupat toate casele*, ,gura se umple cu celilalt din noi, / ne indbusi / sine rupe", .grilajul gurii sare ca nucile de tipetele iegite din tine", .dim drumul clinchetelor rosii*, ,aceloasi antene se desfiigoara in tine / si prind toate posturile de jazz", ,.ne edutdm in fiecare pe fiecare din fiecare" (Sfarsit). ‘Troptat, asemenea imagini ale tensiunii liuntrice tmpin halucinatiei tind s& se conguleze intran fel de re proi pulsiunilor extreme oferd spectacol psihodrame frenetice, asociind pind la confuzie realul cu migcarea dezlinfuitd a imaginatiei, Din acest inghi, poemul intitulat Femeia Domenica d’Aguissti ofera numeroase secvente eloevente: in tample imi canta la pian o femeie albi, fara singe / si cu brafele lungi cari intra prin pian si ies prin podea, prin pod / prin toate sradinile lumii", in pupile au intrat femeile albe sf se scalde / aici ¢ Intuneric 5i apa e apd care usturd / aici izvorul are bice care musci”, -Fomeile cu parul pe piept / femeile cu pumnii inchisi in maini, / femeile a dinfi in gura, / femeile au dinti in unghii, / femeile cari fug dupa mine au toti ogarii in picioare/../ femeile cari imi sparg capul eu ciocane / sunt femeile cari-mi beau creierii si-mi culeg bucatele de teastd ca buciitele de pine. // Prin mine umbld lupii si vrdjitorii, / maimutele si piticii".. Dar si, intro reprezentare ce ingroasa liniile si pune un accent de patos grotese-melo- dramatic .scenei*: ,Am in gurd ogul femeii moarte / sil muse sil sug / Pentru ci are pufiné carne./ E dulce osul femeii si doare./ Dar edinii mahalalei - ucigasii - vor simi smulga prada / si desiami trag hainele, imi afisie trupul” Cu cat trece timpul, poezia lui Gherasim Luca evidentiazd o tendint& tot mai marcata de ,teatralizare” a viziunii ce pune in send aspecte ale ‘vichif marginalizate, un spafiu populat de o umanitate mizerk - vagabonzi, corsetor, prostituate, hol, ucigasi si sinucigasi - supravegheata de fortele 7 represive ale ordinii sociale, ~agenti*, ,polititi*, jandarmi*, intro compozitie accentuat .retorica”, cu supralicitiri ale gesticii, de culoare sumbru- expresionistd, asociabilé si oniricului suprarealist, transpundnd, de fapt, un peisaj de tensiuni lduntrice: .ticere, oameni buni! / azimoapte ¢ noaptea noptilor, / hofi si vagabonzii sunt atarnati de grinda caselor / si sinucigasi. din mine sunt aus po tp, sua/.-/ Lie eu trmele tree cealmi gical, 7 ‘pe alee sunt brazi / si lumemi ascunsa in cripte / sast, ticere! / In balonul oragului maraie vantul inchis si tdcut, / balonul se sparge, / toti hotii se aruned si furd cu tot, / toti vagnbonzii isi amulg ochii sisi intore sepcile, / cutitele, apele, farmaciile sunt eparte, / lumea umbla nebund / se zbat si se at / se mused si martie / Numai laietii ount domnii pamantului / si umblé cu turmele calmi calzi cu pletele" (Aia din noapte). O poetica a excesului, a hiperbolicului ,mizerabilist", exploatind ceva din traditia romanului foileton cu figuri si actiuni simplificate ,melodra- matic” (era ~ se stie - un spafiu literar gustat de suprarealis6) presideaza ‘ceastd viziune in care regia este mereu deconspirata, ca pentru a reliefa $i mai puternic sentimentul derizoriului intrun univers gresit alestuit 5i procatitatea conditiei celui carel exprima. Majoritates poemelor aceatai etape vor avea, astfel, infatisarea unor .fapte diverse", relatate (construite) cu un mimat gust pentru senzationalul sordid al reportajelor despre vista de mahala. Clisoul .vietii de comului exclus de pe scena mare a societtii e valorificat frecvent in micile inscendri patetice, cu devieri epre absurd, reflexe achematizate ale unei sensibilitati ultragiate, revoltate de mizeria din jur si solidard cu oropsitii societAtii; drept care, una dintre imaginiletip va fi aceea a omului insotit de cine, ratdcind prin noaptea noroioasi a mahalalei, sub privirile semenilor mai degraba curiosi deca solidari. .Un om intr-o eimasé de noapte / protejénd un caine bandajat” care musase un sergent si fusese ameninfat cu linsarea trece pe sub privirile ‘irate si printre hohotele de ras ale concotaenilor spre ,marginea oragului si afard din oras si de calea feraté, pentru a gisi un spatiu de libertate (Uneori obisnuiese sa stow tn fata unui felinar si sa fluier®, alteori, ca in “poomul, sugestiv ined din fitlu pentru starea de spirit i atmosfera , lirica, = Cainié ar putea juca un rol destul de important in relatile mele intime cu gamenii = ,scena” se reia intro variantA care confirma ,tiparul: poetal, insotit acum de doi caini, in ,pelerinajul" de pe aceleasi strizj noroioase de la marginea orasului, sergentul, incarcerarea vagabondului care-si permisese 8 vida de autoritatea publied, spanzurarea cdinelui si ducerea femeii iubite wintro casi de toleranta" il refac tn datele eale esentiale, nelipsind nici -deconspirarea” inscendvii faptului divers ca raafringere a unor léuntrice 8 turmentari: ,cdinele pe carel stiu in unghie e deocamdata destul de linistit, si pagnie si pare obosit / celilalt ined pe care Lam inghitit intruna din noptile trecute urlé intran mod ingrozitor*... Cu edteva versuri mai incolo, cititorul asista la identificarea dintre caine si poetul insusi, iar apoi a celuilalt dine cu femeia jubita, nu faré a arunca sigetiironice spre ideea de conventie si de ierarhie literard oficialé: .si cum v-am spus ceea ce ma doare acum ¢ faptul cf edinele meu e poet / si niciodatd nu va veti putea da seama cd in clipa asta umblu intr-adevér prin mijlocul straaii / si cd in realitate poetul si cdinele gherasim luca urld fn mijlocul strézii / edincle data e un céine de valoare / ii vom transmite felicitarile noastre si ti vom da locul al 3642-ea {in literatura romana / cred cd va dati seama c& hohotul meu de ras in clipa asta e un hohot veritabil"; si: ,cdinele sta e dupa cum siti ¢i voi femeia pe care o iubese atat de mult” Exemplele ear putea inmulti: in poemul Oamenii nu au niciodatd dreptate cand ti spun bund-seara, poetul-personaj reapare plimbanduse ,pe chei gol si ud si cu un cutit in mana”, acompaniat apoi, ca de obicei, de un cdine, aici «rosa si slab si tAmpit*, caruia fi ofera drept hrand un... deget; cliseele unei drame amoroase, plus o suit de asasinate mai degraba imaginate, trecerea postului, prezumtiv asasin, .pe strizi, scuipat de trecdtori* si lovit cu pietre in drum spre inchisoare (intrun poem al cérui titlu are el ineusi ceva din senzationalul unui capitol de roman popular, - O serie de intdmplari cu urmari din ce tn ce mai tragice); un alt text, construit ca serie de dialoguri intre personaje din lumea interlops (O crimd pe care nu mi-o pot explica {nod}; tne unul, Poem cu un domn in frac, unde se imagineazd, iarési, un asasinat, poate sivarsit chiar de poet, care ~ mistificare! - apare el inousi ucia in final si asculténd discursurile de la propria inmormantare... Chiar un Poem de dragoste giseste potrivitd gestica sfiditoare, intoaraa in egal misurd citre fata iubita (manjité .cu toate murdarille de pe strada", apoi aruncaté intrun canal), spre autoritati (asasinarea primarului) si familie: dar toate lucrurile astea nu mai au nici o importanté / eu tot am sa ma due acasa si am so trag pe mama de par / fiinded are parul alb si are peste patruzeci de ani / si am sa mA strmb la ea / ca la copacii cari cunt gata $A infloreasc&*. Sunt atitudini si fapte motivate in text ca expresie a xeastimparului vital provocat de o zi de primavard in viata unui tinar poet de douizeci de ani - sugerdnd, de fapt, 0 noua contrafacere, prin care imaginatia nonconformietului propune, cu un cinism gi sincer si mimat, solutii himerice, supape pentru tensiunile acumulal Acest aer de ,mistificare” 5i farsa grote: si 0 mick incereare dramaticd - Atelier de wurda va caracteriza in revista Mei" in 1982, Aspectul de .fapt divers" este comun insi mai ales versurilor ompuse in prima perioadé a scrisului lui Gherasim Luca ~ si el serveste, cum am spus, deopotriviafisiri stiri de revolt spectaculoasi schematizat pentru expresivitate, pind la stridenta melodramei, si dezviluirii conventiei poctice subminate prin insertia unui soi de znote de subsol" ale versului, cu funcfie metatextuald. Impreund, astfel de procedee concura la cristalizarea unui mesaj complex, prin care socialul si expresia stirilor de spirit individualizate, poeticul si proza ,viefii imediate*, dinamica ,teatrului pulsiunilor” si miscarea textului in care se inscria devin elemente expresiveolidare. Un fundament ludic le unificd peste diferente, o placere a jocului, a exhibirii ,sadice” ori ,sadomasochiste“ a afectelor, de pus intre ghilimele tocmai pentru ci gravitatea lor de substanta e concurata mereu de acel gust al inscenérii, ce lasé intotdeauna o fisurd prin care se strecoard cova din luciditatea critica a poetuluioperator al limbajului modelat, a ‘in toposuri caracteristice pentru amintitul ,romanfoileton” si, «ar putea adauga, pentru ceea ce vor fi benzile desenate de mai térziu. .Secretul tumor", pe care G. Calinescu il punea céndva, nu fara justificare, pe seama mastilor decadente $a automatismului de marioneta bacovian, se regéaeste, cumva, si in aceste poeme, cu care au in comun tocmai pornirea spre Ingconare, faseinatia contrastelor violente, schematizarea negrusumoristic& ~ 0 consti, tn fond elegiaed, a caracterului conventional, formalizt, golit de esonta, al tragicului degradat pénd la farsa. Artificiul si simulacrul vin si sustind astfel, in chip doar aparont paradoxal, aspiratia spre autentictate, altminteri ingradita de constrangerile oxterioare - de ordin social, parental, de limbaj. In ce priveste acest din urma nivel, al limbajului, ste semnificati si tratamental pnd la urmi burlese, al expresiei trivial, angajate intrun poem precum Pe munte cu popi si curve, compus ca si scandalizeze oficialitatile epocii gi care a dus la incarcerarea faptagului, alaturi de redactorii lipsiti de maniere ai revistei cu nume rusinos, din februarie 1982. Ultimele céteva poeme publicate in acesti ani, mai ales dupa angajarea politica marturisita de partea stngii marxizante siincluderea printre ,poetii proletari* publicai de ziarul ,Cuvintal liber*, aduc, la rindul lor, o anumité clarificare: poezin se vrea mult mai realisté, orientata lucid cdtre viata imediata (lucrurile care mi inconjoara“), dupa ce va fi renuntat la teme considerate deacum secundare, precum iubirea (.poefii de azi, poefii cu degetele tremuratoare ca niste plopi si seurte ca nigte gloante / au fiecare casi cate un git alb de femeie care trebuie asasinat") si ,dragostea de naturd, sau dupa ce se vor fi despartit, ca de o grava eroare, de limbajul 10 Liric votustexaltat, pentru a adopta postura revoltatului social: .Poetii de azi, poctii cu degetele tremuratoare ca niste plopi si scurte ca niste gloante / poetii cu pietre de,toate marimile prin toate buzunarele / trebuie sa stie cd singura groutate e spargerea primei vitrine intdnite pe marile bulevarde / fiinded celelalte vitrine se sparg de la sine / dupa cum e de ajuns si sting © singura stea ca pe urma celelalte stele si se stinga de la sine / Cer jertare pentru comparatia cu steaua / poeti, / eo amintire din vremurile de altdaté / c&nd ma extaziam in fata pomilor infloriti si leginam la fiecare rasérit de soare.// Poetii de azi, poetii cu degetele tremuratoare ca niste plopi si scurte ca niste gloante / pot azvarli cu piotre in comparatia cu steaua / va fi prima vitrind pe care veti spargeo / si celelalte vitrine se sparg de la sine” (Tragedié cari vor trebui sé se intémple). Ca o completare a acestui program, vin versurile din poemul Aceasta nu ¢ decét 0 incercare, unde palinodia reapare in termeni apropiati: ,o mare rusine mai cuprinde cind ‘mi gandese la poemele mele scrise fara nici un rost", ,si o calda infelegere si 0 tdcut& complicitate se naste intre noi / intr mine poetul bleg care am cfntat pand acum pirul i fesele si fustele si isteriile si bijuteriile / si intre el orasul ~ murdarul - hamalul oras*; si ined: .singura mea dragoste incepaind de azi va fi hamalul / hamalul, orasul prin care am sf vid pana foarte

    You might also like