LUCRAREA A FOST BLABORATK DE UN COLRCTIV DE AUTORI ALCATUIT DIN GH, BIBICESCU COORDONATORUL LUCRARIT BXPLOATARE MARITIME, COMERT MARITIM, ASIGURARI MARITIME, AVARIT, DREPT COMERCIAL, MARITIM §1 INTERNATIONAL, CONVENTIE INTERNATIONALE, CLASIFICARE ST NORME DE REGISTRU NAVAL, NAVE DE TRANSPORT SU INSTALATII DE BORD, UTILAJE PORTUARE, NAVE PESCARESTI St PROBLEME DE PESCARIE, TAHTING PROBLEME DE LIMBA ENGLEZA ANDREI TUDORICK ‘CONSTRUCTII NAVALE $I INSTALATIE DE BORD, TEORIA NAVE!, MANEVRE, MARINARIE, CLASIFICARE $f NORME DE REGISTRU NAVAT, GARACTERISTIC! DE EXPLOATARE ALE NAVELOR GH, SCURTU MARINARtE, OCEANOGRAPIE, A(DROGRAFIE, METEOROLOGIE MARITUK, GEOGRAPIE MARUFIMA, NAVIGATIE $I’ ASTRONOMIE NAUTICK M. CHIRITA NAVIGATIE §1 ASTRONOMIE NAUTICA eo EDITURA STIINTIFICA BUCURESTI @ 1971 lexicon maritim englez- roman cu termeni corespondenti in limbile: franceza germana spaniola rusdsine init mn Ee ile St icon ra. iti ant Sa amin, te il rt Set Amn oe A isc 8 im SUPRACOPERTA $I COPERTA HARRY. GUTTMANN Cuvint inainte Lexiconul Maritim Englez-Romén este prima lucrare de acest gen publicat in limba romans, Lista de cuvinte si expresii cuprins& tn el, rezultat al unei munci asidue de cercetare si de selectionare depuse de autori, abordeazA toate domeniile de specialitate care privesc construcfiile navale, comerful si transportul maritim, navigaia si arta marindreasc& cu toate conexele ei. Limbajul mariniresc, atit cel folosit de echipajele navelor si de constructori, ett si de institufille si intreprinderile care se ocip& de organizarea comerfului si transportului maritim, are un caracter cu totul specific, iar literatura noastr&, atit cea tehnic& de specialitate, cit si beletristica, La abordat pin fn prezent prea putin faf% de stadiul de dezvoltare in care ne aflim, si adesea cu multe ezitari. In acest sens apare evident caracterul inedit al prezentului Lexicon Maritim: el consemneaza, defineste si explicd terminologia de marinA si de comert maritim, indeplinind prin aceasta si un rol cul- tural pe planul dezvoltarii moderne a societtii noastre. Cea ce constituie ins me- ritul deosebit al lucrrii este caracterul stu utilitar, Dezvoltarea vertiginoas’ a flo- tei noastre maritime corespunde ritmului general al constructiei noastre economice si asigur& sectorului de transporturi maritime o pondere deosebit& attt in desfagu- rarea relafiilor noastre comerciale internationale, cit si tn cadrul reprezentirii noastre ‘competitive pe piata mondial. Mille de specialisti necesari acestei vaste opere econo- mice se formeaza prin studia si practick. Lexiconul Maritim Englez-Romdn constituie fn acest sens o necesitate obiectivi, cu rol de instrument practic de Iucru, si stntem convinsi c& acesta a fost considerentul de baz, principalul stimulent al colectivului de specialisti autori, in munca impresionanti de alc&tuire si de redactare a acestei Incr. Considerim ca foarte inspiratA initiativa colectivului de autori de a pune la baza studiului terminologiei limba englez, ca cea mai utiliza in comerful maritim, gi de'a reda corespondentii termenilor principali in alte patru limbi de mare circulatie (francez’, germana, rus, spaniol&), ceea ce face din lucrare un dictionar de specialiv tate de o necontestata utilitaté, cu atit mai mult, cu cit este stiut cd in dictionarelesen ca A NNR RS ca ge rm is mene Fae einete CUVINT INAINTE bilingve sau poliglote tehnice tipirite 1a noi pind in prezent, terminologia de marin& este destul de modest reprezentati. Folosind o bibliografie extrem de bogat& si de variat, de la lucr&rile valoroase vechi pind la cele mai noi opere si publicafii periodice de specialitate, autorii au reusit, printr-o competent& munca de selecfie, si ofere o sintezi a lexicului fundamental in domeniul respectiv. Termenii tratafi sint fnsofifi de definifii stiintifice, stabilindu-se pentru fiecare nofiune de specialitate echivalentele terminologice romanesti cele mai adecvate. Un merit deosebit al autorilor const in aceea c& in organizares si structura- Fea intregului material de limba, atit de vast, au folosit o tebnicd lexicografick simpla, clara, unitard, ceea ce inlesneste minuirea dictionarului, In concluzie, este esenfial de remarcat faptul c4, puntndu-se accent in continut pe terminologia privind transportul maritim sub aspectele sale tehnice, economice si juridice, autorii au asigurat lexiconului o valoare documentari deosebit& si un merit in plus fafa de lucrari similare de circulafie mondial& curent, fn acest domeni Lexiconul Maritim Englez-Romén este prin natura sa o lucrare durabila, de imediat& utilitate specialigtilor romani si strAini, necesaré oamenilor de stiinfé si de litere, traduc&torilor, cft si marelui public fn genere. Dupi parerea noastra el constituie inceputul — pasibil, fireste, de perfectionari — unei viitoare enciclopedii de spe- cialitate, EDITURA . Din partea autorilor nvoderesrealissi ooul sistem elt mal lemicios de utficare, antori au organleat motera, aati PP enmeali principal ta lunbe. engled, dlopugl ta ordinen alabetcd, tnsofif de sizonim! (Wa pare ieat}i = ccleopertdnfit tn limbo fomknd, taeoid de explicafal moa anspo see mae susents, kx aac de tnsemodtaten 9 Ge serncireulaiel lor in tehnica gin trangporal maim: a ferment compeys delve i ecusontel priocpal youre fy genece, me ao mol fot trfaji tm copeiat at ects: =e apecifice din limbajul marintrese (tn special, tn cazul verbelor gl adverbelor $i preposifilor) insstlte de udducarea tn limba oman acente xp litescia meforitaten.exiooeneos de fpeattats aia fara noastra; Frforeopondenta.termenuloi principal engle tn limb: frances, germant, spanioll gi ros. Fa capricl explicafilor dfeifilor terme oe fac timiter glia torinologia aruald tarvditd; tn acest fel cal cer consult un nuit fermen are. posblltates ef identiice aasembiul tarmenior i expreilor din ‘domentle truaive Majortatva termnilor sinonimt (dai tn parantesh pe ling tarmenil principal) stat rslufi to Iuerare, Ia crdinea lor alfabetic, cu trniteres la termenul de bath (V), Tntruett terminlogia de masini, instalafil electrice, radiocorunicatii, este tn mare parte comund cu cea do lsuscat, in luctre wea focus en prechders terial pectch tak ee in scactreatemenier dn alee ‘domeni, sutra ps acetal pe expetea tener piv comerjlqitraneportul martin, dreptol international, marin, aigurde! menime, evar, aalvi ster pt care iaprint lucrael un caracter apical’ wil confers Su9tL Ge crigisalcate faa ds iwertrde Sirdar din Ieeetore strat, Ed nude de scite permite ql uporeachidentticareasemnliafilor waor nofuni tebnice de best. Pornind de a termes in Limba eoglers, exiconulpeate fi olout i ca dicioner iu ge dimbie Ta perten field einer e ponte consulta qi Lictioaral masitin Tombiengles”, necear identiiclet derbesilor corepondentiin once ctre ele ciel hb ede, : Inclaborarea octal levicon cuter au folost concytineleqieaperienga dobindite tn tndelungata or prac- deh as tncepeios tople invesUgeil Nau censtltar un Dopat material biblograiic In lisble soutad, ingles, rook tunceal qi gerooot a Colpplentate cris, dieutafile pe care le-a silent opera de seletie pl analish a termenitor, precom gi prockupercs autorlr de trath suvent melon wit de bogete g variate ear putes el ou fe perms ‘84 glseasch in toate cazurile solutia cea mai just. Intrucit este prima Iucrare de acest gen in domeniul iatitim, poobittaten perfection e esto de ageptat, Cetectivalde ator sUlinach ef in ceea ca privepteterminclogiarefertoar la traneportul maritim,dreptul faterasplouel, marin, conteecte do ereappert Canss, angerh, sulvicl efce ea erskat.redecen peat fuel general al noftutlr senpective ini ta comeral marfim inicrnafiondl Hchodu-ce refer le particn: IRstifie legac romine ode cite ora fost cau ae i Coiectival do ncton aduce pe acensth cal muljumin tutor referenflor still ai ners, tov. profe sour Farce Bugentn,pentre con olul tingiic Ge limba engleh; tov ing, Foscblo Petre, peat cotta oufa fails caborares unoe termes! de. meqini merine qi foveS. Gh, RAdel pentra epeiinel dat in mates de asiguriri maritime.Lista prescurtarilor ‘mer, american; americantem aprox. aproximativ sig. mar, asigurare maritima; asiguriri maritime BIMCO The Baltic and international Maritime ‘Conference — Copenhagen ef. cale ferath; cli forate CLOV.UM. Conventia internafionalé pentra ccrotirea vietii umane pe maro em centimetra, God. com. Cod comercial 08, ctv. "Cod. civil God, proc. civ, Cod procedurs civilé /P. Charter Party GP. cal putere de ex. de exemplu gal. imp. galon imperial (misord, grout) by ord I.M.C.O, Intergoveramental Maritime Consultative Organisation (Organizafia Matitima Consultativa Jaterguvernamentala) fn, inch; inci An. ©. inch cubic ur, juridic ‘Keal kilocalorié Kg kilogram Vitra m metru mt metre cub ‘mm milimetra Mm silt marin’ ‘Nd nod (1 Nd = mila marin pe ord) pic. piciot (mfsurk luagime) pe. picior eubie . ext. prin extindere rege, prescurtat RP-AM. Reguli de prevenirea abordajelor pe mare # secunda sec, secol S.U.A. Statele Unite ale Americii ttona tdw tond deadweight 2, tond lungs tim, tond, metric& TRB. tonaj registra brut TRN. tonaj registra net ‘UM, Regatul Unit ‘U.R.S.S. Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice Vit vexi i rn Sve i ee eR Nn piutire Sar; AAR, (against all risks) contra taturor riscurilor ‘A& CP, (anchors and chains proved) ancore st lanfuri veriticate (la. probele ¢ retlstenfd) A.B; ah, (ahiebodied seaman) marinar brevelat ‘bd. {abindoned) abandonat A.B.S, (American Bureau of Shipping) Societatea de clasificare americand \ abt. (about) aproximativ, clrea A. (account current) cont curent (after cast) duneta ‘je (account) cont ‘Ald; ad.; a8 (after date) duph date (stability 4 alongside date) data inotreari ADCON {address commission) comision de adrest Admy (Admitalty) amiralitate ‘Ad. val (ad valorem) in raport cu valoarea AW, (advance freight) avans din m ‘Agcy (agency) agenfie Agt. (agent) agent Agt. (aguinst). impotriva, contra ah; AW, (after hatch) gura magaziel pupa Alt. (altitade) inalfime fam, (ante meridiem) insinte de amiart 1a A (flag) pavilionul A (din codul international de sermale), Ridicat singur Saseamnok ef nava tn canzd exocuti probe do vitezd. ABACA ROPE parimnd de manila, V. "Manila rope" ABACK mascat. Despre wh velier sau 0 veld care primeste vintul direct din faff, fark elect propul- siv. ~ all~ complet mascat; sails are ~ velele aint mascate; fo lay ~ a masca (volele). Fr. Masgud Goiffé Ger. Back Sp. Em facha R. Obemenénnit A.M. (armed merchant cruiser) crucigltor ausiliar Afor (endfor) glfeau ALP. (average payable) avarie platbila AP. (after peal) plea! pupa AP. [after perpendictlar) perpendiculara pupa AIP (additional promium) prim suplimentars. (de asigurare); (advice of payment) aviz de plats Appt: (apparent time) timp (solat) adevarat ‘Appx. (appendix) anexd, apendice AIR (all risks) toate riscurile arrd. (arrived) sostt Ast. t. (astronomical time) timp astronomle AS (alongside) dea lungul (navel san cheulul) ACT. (American terms-grain trade) condifille ame- rleane pentru comerfal cu cescale ats (all time saved) tot timpul economisit atsbe (all time saved both ends) tot timpul Tucrdtor ecdnomisit Ia tncdréare $i descdrcare ATTN (attention) atenfic AW. (ad valorem) tm raport cu valoarea ‘Av (average) avarie; medie a. (above water) deabupra: apel, deasupra nivelu- ul marii amtsbe {all workable tinke saved both ends) tot timpul lucritor economisit a tncditcare si descarcare Kz (imuth) azimut ABART (aft) inapoia...; spre pupa; cftre pupa the beam Inapoia traversului; ~ the forepeak tndpoia forpicwui; ~ the funnel de ta cogul navet spre pupa; ~ the ‘mast de la catarg extre pupa. fa general inseamna cit mai apropiat de pupa, in jnteriorul navei. De reguli, nu se folossgte cu cova care ar filin afara pupel. V. "Astern”. Fr. En arriare de...; Sur Varriive de... Ger, Achtorn; Achieraus; Hinten Sp. A pops; Por ta pope R. Hovadu.ABANDON} ABANDON, to a xbandonas a pirdsl; a ced; a renunfa la, fa terminologia maritima se. disting oud sensuri: a) a. périsl nave. (prin evacuares completa a pasagerilor i echipajulut de la bord). Vi" abandon of ship"? 8) a ceda_ asigurdtorilor ava gifsan incdrcatura, fa anumite conditit (v. "Abandonmoat"), ~ f0 ~the properly covered b9 0 policy a renunfa in. favoareaasiguratoralsi 1a Saaul asigurat; incured who no longer has. the right fo ~asigurat care gia plerint ceeptel de a abandona (obiectul asigurai). Fr. Abandonner; Eyacutr le navire Gor. Abandonnierens Verlassen; Abstehen ‘Sp. Abandonar R. Ocmacanms; Hoxudars BANDON OF SHIP abandonare a navel, V. \bandonment of ship" ABANDON.SHIP BILL. rol de abandonare @ navel ‘Unul dia rolurile pactiale ale navei, privind organi zarea activitatii echipajului i pasagerilor peatra casul abandonéeit navel (repartizarea pe Posturi siatribufi, repartizarea tn barci gi plute Ge salvare, Sxdinea ambarcirii,semnalele’ de abandonare, semnale auxiliare etc). La cabinele echipajului so afijeard extrase nominalo; la cabinele pasagerilor se indict barca de salvare destinata locatarilor, ‘YV, “Muster list", Fr, Réle d'abandon Ger. Sicher~ Maitsrolle Sp. Roi de abandono R. Pacnucanue dan ocmaenenun Kopaban ABANDONED VOYAGE voiaj abandovat. Voiaj ‘curmat inainte ca nava sk ajungi Ia. destinatie, Cind o navi devine inapti pentru navigatic, ca vurmare a unui accideut de maro gi intel tti-on port de refugiu, comandantul, acfionind in numele Sxmatorului, trebuie «8 fack cu prudenta tot co ce esie posibil spre a conserva uava gi a clyt naviol pria terminarea voiajalui, El are obligajia de a se fagriji de repararea navel gi de a transporta merfa la destinatio cu nava sa. Costul reparatiei navel se suporta tn Intregime de armator, de cazul In care dauna este rezuitatul unei avarii comune. Oprirea fa portul de refugi, efectuarea, Teparafilor gi transportarea mérfii la destinatie eo acteagi mavd, reparat’, sau cu o alth navi, constitaie un ,voia) intrerupt” [v. "Broken up voyage"). Armatorul nu este inst obligat #4 repare ava spre a termina volajal dacé costal Teparatiei deplgoste valoarea navel reparate, plus navlul ce Ihar clytiga prin terminarea voiajulai. In acest caz el este exonerat de obligajia de a termina voiajul $1 poate declara ,voiaj abandonat”, avind dreptul Ia naviu ping Ia jocul unde nava a fost declarata inapta. In caznl abandonkrit voiajului, riscul g ‘costal transbordarii marfii 9i transpori@rii ei Ta ‘estinafie ou o alta navi sint suportate de propric- ‘tafal marfil. Comandantal are tnsd obligafia de a aptra interescle proprietarulul mérti, tagrijind in contol acestuia procurarea unei alte nave i efectoarea transbordisii in timpul util, astfel cit Yoiajul sf au fie 24darnicit, fn cazul_mirfurilor perisabile, va lua aceste mAsuri chiar f8°& instruc- fiuni din’ partea proprietaruhui mis, Conform> 10 dreptului cutumiar engler, dack naviul este pla ‘bila destinatie, armatoral nu are drept la nict un naviu dectt dick a dus mirfurile ta portil initial Stabilit. Dack navlol sa platit anticipat saa este Pktibil’ conform clauzel "freight earned ship fndjor cargo lost or not lost (aavlul este clgtigat chiar dac& nava si/sau matfa s-au pierdut ofi nu), el aro drept la thtreg navlul, indiferent de locol unde a abandonat voiajul. In cazul avariei comune, legile celor mai multe state previd cf volajul so considerh terminat la local unde nava a devenit inapta si f4r& posibilitate de a fi reparath la on ret cafe si nu depiyeascl valoarea navei apte; Srmatorul are dreptul Ia un navlu corespunzitor litangel _pescurse: Reguiile York Anwers, 1950 previd c& toate cheltuielile de transbordare gi fransportare a mirfil pind in portul de destinatie intra In avaria comund, pink la concurenta chelte fellor extraordinare economisite, V. "Broken up voyage". Fr. Voyage abandonné Ger. Abandon nierla Reise Sp. Viaje adandonado R. ITonuny- mit pede “ ABANDONMENT abandon; abandonare. tn sens jaridic, ,a." tnseamn& cedare sau renunfare la un rept oarecare: privilegia, proprietate, posesiune, reclamatic, protest etc. In comertal maritim wa." prexint’ sonsuri cu upoare diferentieri, dar tntot- Geauna cu continut Ge xeaunfare In posesiune. Ac" cu Tonunfarea la dreptal de proprictate este ‘un atribut exclusiv al proptictarului, care se exorcitS in anumite condifii prevarate de loge gi de clauzele de asigurare, fn acest sens, de ex., 0 navi imprount cu caricul ef, pArksitd de echipaj ta mare (v. "Aban- donment of ship"), nu devine proprietatea event. lilor salyatori $i mu poate fi considerata epava" (ures derelictus"); proprictaral navei sau ai marfa- rllor plerde numat posesiunea, dar au qi dreptul de proprietate, care se cedeaz4 ‘numai prin actul de Yn dreptal maritim se disting tei cazurk fice de va.” a navel cu naviul gi caricul, Smpreund sau separat: 1. fn materie de asig. mar. na." fasoamna cedarea in favoarea asigurétorilor & Proprietifil bunurilor asigurate, in starea tn care se gasesc, chiar scufundate, tn schimbul plagii de citre acejtia a valerilor asigurate ("délaissement"), cum ¢ cazal despagubiril tm ,pierderea totala prin Interpretare" (v. "Constructive total loss"). Asi- guratul are dreptul, conform clavzelor din polifa de Ssigurare: a) fie si considere avaria ca o pierdere Partiala. (v. “Partial loss", "Particular average") Fist primeasca de la asiguritor despagubirea pentra Wvari parjialé suferita de navi, riminind mat departe proprietarul ei; b) fle s& abandoneze nava in favoareaasigurétorilor, ca o pieedere totalé, primind tn scbimb despfgubirile pentru tatreaga Sumi cu care nava a fost asigurata. In acest caz, asiguratorilor le revin toate drepturile gi obligaii legate do navi, inclusiv obligatia de a o salva din starea tn caze s-ar afla, AsigarBtoral poate refuza acceptarea abandonului spre a nu raspunde din punct de vedere juridic pentru epavl, der trebuio n} se plateasca valoarea asigurati. A." bunurilor asigurate, inclusiv a navel, se face in condiille rovzute in polifa de asigurare gi numai in cazurile Previzute de lege, ca: nauiragin, Pris, oprire Gin ordinul unui stat strlia, price din ordiant guvernului dupa Inceperea cSlétoriei,mposibiitatea continuirii ctiAtoriel din cauzi eX’ ava nu poate Hi reparati sau cheltuielile de reparatie se ridick Ja cel putin trei p&trimi din valoarea asigurata), pierderea sau deteriorarea lucrurilor asigurate (cind Acestea se ridicd la cel pujin frei patrimi din valoarea asigurata). In orice alt caz asiguratul nu poate protinde dectt despigubici pentrs avariile parfiale Suferite, Codul comercial roman se ocupi de a.” fn art. 01—503 91 644053. 2. fn materie de rispundere a armatorlui a.” Inseamnk predarea navel de edtre proprictaral ei ia favoarea credito- rilor maritimi, Gu scopul de a ge elibera de anumito Fspunderi ndscute in majoritatea cazurilor din fap- tele comandantului gi ale echipajolai sau’ ale pilotulul. Leglle maritime consacrdarmatorului lun regim de responsabiitate juricich diferit de regimal dreptalui comun. Raspanderea armatorulai pentru faptale comandantulni gi ale ochipajului ‘sau ale pilotului este limitaté la javerea de mar (‘fortune de mer"), fiecare navi constituind avere ("fortune") separats, sau la o rispundere forfetara. Limitarea rdspunderii proprietarul prin abandonares navel sau in alt miod esto consi- erat ca uncl dintre cele mai importante principii de drept maritim, deoarece prin vina comandantalti, chiar cca mai puteraic& companio de navigatie at putea fi uinata tntr-un singor accideat de aborda}. ‘Acest mod de limitare gi de inlaturare a rSspunderii armatoralui este practicat in concepfia juridics Toméns, frances’, itallant i, in. general, a {silor ‘latine, Ia Anglia, unde a." nu este admis ca qi in statele care au aderat la con- venfiile internationale pentra mitarea raspunderii atmatorilor, semnate Ta Bruxelles 1a 25.8.1024 gi 10.10.1957, limitarea raspunderii armatorilor este forfetara ('g 8 per tond rogistra), dar cu rispundere ersonalf, deci ou toatd averea sa (de maro gi de scat), pentru efectuarea acestel plfi (v. "Tater. national convention relating to the limitation of the liability of Owners of sea-going ships", Brussels, October 19, 1967). A." navel gi @ naviulul In favoarea creditorilor Capstd, in sistemul juridical statelor cu formatic juridica lating, un sons die- tinct de abandonare a navel in favoarea asiguré- torilor (*délaissement"). Drepturile creditorilor si asigurdtorilor se pot Fealiza simultan, dar privi- Tegiul ereditorilor trece tnaintea privilegiuiul asi- Surstorilor. In ambele cazuri, Gack nava este scufandatd i naviul este pierdut, nici creditor nici asigurstorih nu mai pot valotfica creanjelo lor tn Anglia gi, in general, tm grupul de érept anglo- american, prin “abandonment” nu se face dstinctia de mai sus, termenal inclusind ambele aspecte, In majoritatea statelor maritime, ,a." se aplicd numai aavelor maritime, nu qi celor fluviale. Rati- ABANDONMENT OF SHIP unea limitarii underii rezida in faptul c& leg ii orn i vt ot el pa GW tomato aad dengue ars at Ssiguranis 9, Abandon aeurfurubr tn "contal Sift veo Foesd pracettteute tet Prordnate dtog wren cet ae Marie fe Atsaee reatertee se ase Ge otlgage pugtetie gece, Seat Sgn fold dn’ ewe Se a faa teats oh dace ds abana, near Snel Stet arenes fe tae a gare ea re Sem teen Baten de lar: sation pom ae tices Sivek © at ape logit Se wives ie baiaaye ucla "PPanataen eect” Bu Dlr bandon Gor ubsadomeneat: Verlassen (eines Schiffes); Aufgebung Sp. Aban- toon erate Asoo eis ABANDONMENT CLAUSE clauza abandonulul, Clauzi folosité tn polifele de asig. mar. tn virtutea cixeia armatorul poate abandona ta fa- voarea asigurdtorilor nava avariata In grad de. npietdere total prin interpretare", in schimbul despigubirilor cuvenite. V.. "Constructive total loss". Fr. Clause d'atandon Gor. Abandonklausel Sp. Cldusula de abandono R. Veaoaue 08 omnare ABANDONMENT OF SHIP (abandon of ship) abandonare a navel. PArtsirea navei in mare de catro echipa) sk pesagerl. Poate fi justificata numai 4n cazuri de forfd majoré (incendiu la bord, aborda, pinere pe uscat ets.) clnd, cu toate masurile luats de comandant, nava nu mai poate fi salvatl. gi viafa persoaneior aflate la bord este tn. primejdio. Hotacirea gi ordinal de abandonare sint atribute ‘ale comandantului navei, care eate insl obligat 8 consulte tn prealabil ofiferi gi personalul cx munci do raspundere de la bord. Lutnd hotirizea de aban- donare, comandantol tnikturk vispunderea. legals pentru’siguranta navel gi a tnctreaturit, prin efec- {ul forjei majore, dar osto obligat: a) si organizeze fi sh conduct operatia do salvare a persoanelor de la bord gi, ca finutd maringreasca, 98 priseasct, nava ultimal; b) sf asigure evacuarea documeatelor de bord importante, a numerarului, a postel gi 4 célor mai valoroase mAsfuri care pot fi salvate. Operatia de evaruare gi salvare a pasagerilor gi echipajutui seefectueaz’ tn ordine gi duphinstruc{t- ‘unile previzute a rolul de abandonare (v. “Abandon “ship ‘bill", "Muster list”). In caz de abandonare armatorul si inedrestorii nu pierd dreptul de pro- prietate asupra navel gi tncfsckturi, ci numai posesia acestora; nava si fnctrettura nu sint deci considerate ,epavi" (,res derelictus") gi mu devin pfoprietatea’ eventualului salvator. Acesta are S08 dreptul la 0 remuneratie de salvare sporitl. Renunfarea la dreptul de proprietate se face numai de proprietar gi numai in anumite conditit, prin actul de abandon, V. “Abandonment”. Fr.a ct i a ABATE Abandon du navire, Gor. Abandonnierung des Schif- Jes. Sp. Abandono del bugue R. Ocmasaenue cydua ABATE, to a slibt; a se calma;a scddea fn intensi- tate (despre furtund, vint). Fr. Diminuer (de force); Tomber Ger. ‘Nacklassen Sp. Amainar R. Comunyms; Zaumusems ABEAM (on the beam) Ia travers, Indict directia, ia obiecte de po coast sau de po mare cind acestoa se vad de la hava proprie in relevment prova 90° fntrun bord sau altul, Tusla is ~ (fatal) Tuzla este la travers; wind ~ vint do travers. Fr. Par Ie travers Ger. Qusrab; Dwars (ab) Sp. Por al través R. Ha mparepre; Ho mpacepsy: C mpasepsa ABLE SEAMAN (able-bodied seaman; efficient dock hand) marinar brevetat. Membra calificatsicu oxperienté din ochipajul de punte al navei, capabil si indeplineascd tndatoririle uzuale do ia bord. Calificarea dureat de regul 2—3 ani. Fr. Matelot brevets Ger. Befahrener Seemann; Volimatrose Sp. Marinero patentado R. Cmapuuit mampoc; Max mpoc 2 raacca ABOARD (on board) la bord; pe navi (pe punte sau in hambace). fo go~a merge la bord to take ~ a ambstca. Fr. A bord Ger. An Bord Sp. A bordo R. Ha Gopmy; Ha cyine; Ha xopabae ABOUT (abt) aproximativ ; cirea seam saproape de. Termen de C/P cu tnfelesul de marjé, aproximatic san toleranta, spre a arita cf anumite valori, caz viteza navel, capacitatea de fncireare, ‘consumal de combustibil etc. sint indicate cu aproximatie, Se foloseste prescurtat tnaintea valorii pe care 0 determina (d¢ ex. “abt. 10 Kn"). Ca ymarja este reglementath de legi, _jurispridenfe i ururi Potrivit practcilor judiciare, daca o navia fost, de exemplu, navlosita ca s& incarce un carie ,plin 9i complet” (v. "Full and complete cargo") de circa ‘(Cabout™) 1100 t gi navlositoral a incdrcat 1080 t, nstanfele & judecath admit c& o marja de 39% este justd ica navlositoral ya tndeplinit obliga{ia lust ineércind in limita acestei marje. fa multe cazuri fas, marja exprimata prin "about" nu aro ‘un sans simpla si catogoric. Astfel, daca armatorul a inscris In C/P. 0 viteed de ,aproximativ 16 nodari (abt. 16 Kn“) iso admite o marja oarecare, ine numai pontra un singur voiaj, finindu-se seama de starea vremii din voiajul dat, de combustibilul folost ide alto cauze obiective, In aceasth privin§&, vviteza de 16 noduri trebuie sf fie o valoare absolut i fir’, obfinut’ ca modie a vitesclor sooass din Batistica voiajelor efectuato de nava in decurs do un an; ca urmare, termenul "about" au 0 intor- preteaza ta sensul ed se poate majora sav micyora vitera medie indicats ta contract, Dac& termenal “about” se referd Ia cantitatea mirfii de Incarcat, apar deseori netnfelegeri asnpra. pirjli care are ‘opfiunea de a fixa cantitatea exacta,” tn general, tribunalelo san pronanfat in favoarea armatorulai, Geoarece la programarea navel pentru wn carie complet, armatorul trebuio si-gi rezerve 0 marja 12 rezonabili pontru vatiatia cantitsyilor de bunctr, proviaii, materiale, api ete. Optianea armatorului trebuie tnsi declarati tn scris pind 1a data termi- n&ril tacAredrii, tm nicl un caz dup’ plecarea navel, si tntotdeauna cu condifia ca valoarea exactA sf nu fi fost fixeti mai inainte im mod defiaitiv. Rezult’ deci obligafia comandantalui ca tn “notice sau tn planal de inckreare si indice cantitatile ew “about”. Cind termenoi "about" se referd la data moarcarii, folosinda-se, de exemplu, expresia ‘expected ready for loading on about...” (probabil gata de incarcare tn jurul datei de...), farka exista © dath fixath priatr-o clauzi de’ reziliere (de rezolufiune), (v. "Cancelling clause”), se acorda, de obicei armatorului o marja de 2—8 zile. In cax de inttrziere, armatorul trebuie si fact dovada of fixarea datei la care urma s4 Inceapa Incircarea a fost doterminaté pe datele reale ale momentulti cind a stabilit aceasta data, fn lipea acestei dovezi, armatorul poate fi tras la rispundere pentru pier- derile cauzate inciredtorilor prin sosirea tntirziat& a navel. Aceste pierderi cuprind: locafille de vagoane si camionaj, contrastaliile slepurilor, plata timpului fn care muncitorii au fost in agtoptare etc. Coman- danfii trebuie sh informeze 1a timp pe tnckredtori do orice intirziero probabil sau real a navei; tn caz contrar sint expagi cspunderilor ardtate mai sus. V. "Allowance", "ETA", Fr, Environ Ger. Ewa; Zirka; Um...; Ungefahy Sp. Cerca de Aproximadamente R. Oxoao; Ipubausumessno ABOVE deasupra. ¢ ~ board deasupra puntii; ~ dech component echipaj de punte;. ~ the hull Aeasupra corpului navel; ~ the level of the sea deasupra nivelului marily ~ water oraft navi de suprafafi. Fr. Auddessus Ger. Ober; Oberhalb Sp. Sobre; Encima R. Had ABREAST travers de...; In travers de... Indic Potijia unei nave in mers, fafi de tn punct fix (far, cap, navi-far, geamandura ets,), 1a momentul ind direcfia Ia acel punct este perpendicular — tn dreptul comenzii de navigatie—-pe drumul navel, De asemenea, arati pozifia a dows obiecte de pe nava clad acestea se gasesc pe acceasi linie traasversal&. > the ship is lof) Tuzla nava este la travers de (farul) Tuzla. A sediferentia de” abeam" Fr, Par le travers de.... Got. Dears ab; Quer ab Sp. Por el través R. Ha mpasepre ABROAD 1. fm strdingtate, peste granifd. Fr. A Véiranger Ger. Ausswarts; Im Auslande befindlich Sp. En ef extranjoro R. 3a epanuty 2. inaljat; ridicat (despre un pavilion sau o vela). ABSOLUTE CONTRABAND contrabandé. absolut. Articole manufacturate, ca: arme, munifie, echi- pament militar ete., o¢ siat de primd necesitate copurilor militare in timp de razbot gi care, trans- portate deo nava neutra, pot ficonfiscate, fmpreand ex nava, de eftre forjale armate ale statului beli gerant care a declarat blocada. V. "Contraband of war", "Capture". Fr. Conirabande absolue Gets 13 Absolute Konlerbande Sp. Contrabando atsoluto Conirabando incondicional R. Besyc oenan x>wmpa- banda ABSOLUTE TOTAL LOSS picrdere, totelé reali. V. "Actual total Tose". : ABSTRACT extras; rezumat. Act fn care Teprodus fragmentar pirtile eSentiale diatr-un document, nv of account extras de conti ~ of Jog book extras din juraalal de bord. Fr. Résumé, Extrait Ger. Austug Sp. Extracto R. Ceodka ABSTRACT (extract) OF LOG BOOK extras in jurnalul de bord. Act emis de comandantul navei gi certificat untori de o autoritate portuark sau de'un birou de notariat, tn care tint reproduse Snscrierile din jurnalul de bord al navel dintr-o anumit& perioada de timp elad s-a produs un eve~ nimont oarecare co se cere probat. Fr, Extrait du journal do bord Ger, Aussug aus dem Schiffstage- buche Sp. Extracto del diario det bugue R. Cevdea, 43 eaxmennozo oxeypnana ABURTON (Aburton stowage) stivuire transversald. V. "Athwariship stowage" ACCEPTANCE SURVEY inspecfie inijialé (a navei). ‘¥, "Initial survey". ACCEPTANCE TEST (acceptance’ trial) probs de recepfle. Verificares tehnic& a functionArii instalafii lor, apatatelor gimecanismelor de bord pe timpul snvpettiel inifiale, inspectillor anuale si. periodice, inspesjilor ocasionale sau la iesirea navei din repa- rajii, Proba se executa dup normele si sub supra- vegherea: Registralui Maritim. V, "Dock triais", "Sea trials", Fr. Essai & la Fivraison Ger. Abnah= meversuch; Abnahmeprifung Sp. Prueba de recep ibn Ry Hpuennoe ucnsimanue ACCEPTANCE TRIAL-TRIP voiaj de probi de receptie. ¥, "Trial-trip" ACCIDENT BOAT (emergency boat; ready life- oat; sea boat) barcd de interyengie, Barck de pe navele de pasageri, gata si fie IMsathla api la semnal tn cazurile de om le api", Are dimensiaai mai mici dectt biscile de salvare normale gi este deservitide un armament special. Fr. Candi d'ac- cident Ger. Unfall Boot Sp. Bote de accidents R, Aapansnan chacamessuan wstonsa ACCIDENTS OF THE SEA (all perils, dangers and accidents of the sea) accidente de mare ; toate perl- colele, primejdille gi accidentele de mare. Expresii folosite in contractele de navlosire sau tn conosa- mefte, drept clauze de exceptare, cu acopul de a ispundere pe armatori, pentru orice pagube ce s-ar produce navei sau incdredturii, dato- th unei cauze naturale, exclusiv in legituri cu ‘marea, manifestats prin actiunea violent& si ime- Giatd ‘a vintulul gi'a valurilor, i&ra interventia Hinfel wimane, gi care nu ar fi putut fi evitata orieltd griji rezonabild s-ar fi depus de cAtre pArtile interesate, Regulile de la Haga (art. 2 gi 4) exone- ACCOUNT rear nava, respectiv pe atmater, de rispundere le cauzate de astiel de si micfurilor. Exceptia Jnclude gi pierderile si avariile cauzate’ marfurilor de lipsa de Ventilatie, ca urmate a tnchiderii gurilor de ventilafie pe vreme rea. Nu include ins& pierde- rile sau avariile cauzate direct de o fapt& sau o neglijenta a cArAugului ori a persoanelor aflate in ‘serviciul Jui, dectt dac& tn conosamente 6-a inserat yclauza neglijentei". V. "Negligence clause", "Mari time perils", "Perils of the sea", ,Marine risks", "Act of God". Fr. Accidents de la mer Ger, Seeun- falle Sp. Accidentes del mar R. Mopexue cayvai- nocmu ACCOMMODATION CRAFT (captain’s entry erait) ‘mahond de intervenfie/urgentare, Mahon tnchiriatS de comandantul sau armatorul unei nave, de regult prin intermediul agentului, tnlocuind astfel mahona ce urma a fi pust la dispozitie de'primitorel marfa~ ‘ilor, care insé nu s-a pretentat s& preia marfa ctad. ‘aceasta era gata de desc&tcare, Folosirea mahonei de urgentaro are ca scop evitarea intirzierii navei gi cu deosebire a navelor de linie. ACCOMMODATION DECK pntea cabinelor. Puntea pe cate sint instalate cabinele si celelalte amenajari Ge deservire ale navel. V. "Accommodations". Fr. Pont d'emménagement Ger. Woknraumdech Sp. Cubierta de clojamionio R. Kusan naay6a ACCOMMODATION LADDER’ (gangway. ladder) scard de bord. Scard de acces la bord pentra ambar- catea si debarcarea persoanelor. Se instaleaz’ tn lan faclinat tntr-un bord, Este confectionats, sin Jomn tare sau metal si prevazuta ca trepte, Platforme la capete gi uneori i la mijioc, precum 51 cu balustrada demontabilt, Se manevreazd cu gruie special. Fr. Echelle d embarquemens; Echelle de couple Ger. Fallreepstreppe: Patentfalireep Sp. Escala real; Escala de portalén R. SaGopmneit mpan ACCOMMODATION RAIL copastic de balustrada V. "Guard rail" ACCOMMODATIONS (quarters) cabiné ; amenajact.. Spatiile de pe nav destinate cardi, deservirii gi Fecrearii echipajului; cabine, sili de mese, saloane, instalafii sanitare etc. Norma spafiala destinats ‘unui membru dia echipaj este stabilit prin regulile Registrulut Maritim, fn -masiratorile de tonaj fac parte din spatiile deductibile (v. "Deductible Spaces"). wor passengers amenajarijeabine entra pasageri: crew's wv amenajari] cabine pentru ‘echipaj; sanitary ~~ amenajari sanitare. Fr. Emmé- ‘nagemenis; Logements Get. Einvichtungen; Wobn- raume Sp. Alojamientos; Acomodaciénes R, Kaawe omewenua ACCOUNT, 1. cont, Partid& tn evidenta contabilé unde se inregistreazi debitele si creditele opera fillor comerciale. ¢ mv abstractfabstract of mw extras. de cont; -~ books registre contabile; ~ of payment