Cee eee rir meee Heimpului cele mai inn1, Daci harta nu se pottiveste cu terenul, hata e gresita : 2, Suntem ceea ce facem 4, Este greu si inlituri prin logic& o idee care nu a fost sidita de logicd .... 4, Cele mai multe dintre traumele copilariei ‘nu ne mai pot face nici un rau 5, Orice relatie este sub controlul persoanei ‘eireia fi pas cel mai putin ......--. 6, Sentimentele urmeaza comportamentul .......+2.++ 8, Mai binele este dugmamul binelui ........ 9, Cele mai importante intrebari din viayt sunt ,De ce? gi De ce nu? §mecheria ¢ s& sli pe care dintre ele si 0 put 10, Cete mai mari calitai ‘sunt si cele mai mati slibiciuni 11, inchisorile cele mai sigure sunt construite de noi insine ... 12, Problemelo oamenilor in varsta sunt adesea grave, dar rareori interesante 13, Fericirea este riscul suprem 14, lubirea adevarati este marul din rai 47. Fiti indrzneti, si vA vor veni in ajutor forte uriage . 2 a7 30 36 43 . 48 52 37 6831B / Pree devome batran, prea tzu mtelept 15, Numai lucrurile rele se intémpl& rapid 16, Nu toy cei care riticese se picrd ...... 17, Tubirea neimpartisiti este dureroasé, darmue romantic’ .....,,..., imic nu-i mai lipsit de sens sau mai freevent decat si faci acelasi lucru gi si te astepti a rezultate diferite 19. Degeaba fugim de adevar 20. Nu-io idee bund si te minti singur 21. Tindem cu totii sé credem mitul celui care fi-e sortit’ ..., 2. Tubirea nu se pierde niciodata, nici macar in moarte . 23. Nimanui nui place si i se spuni ce si fact. 24, Prineipatul avantaj al bolii este cd scuteste de responsabilitate .....,.. 25. Ne temem de alte lucruri decdt ar trebui 2.2. ML 26. Pétinsi au 0 capacitatelimitati de a modela comportamentul copiilor altfel decd in ru 27, Singurele paradisuri adevarate Daca harta nu se potriveste cu terenul, harta e gresita 18. ‘mult timp in urma, eram tani locotenent in Divizia 82 fopurtata si incercam si mi orientez intr-o problema teren, la Fort Bragg, Carolina de Nord. Pe cénd stai- {n picioare si studiam harta, s-a apropiat adjutantul ‘mai bitin decdt multi dintre ofiteri Va dati seama unde ne aflim, domnule locotenent?*, a intrebat. .Pai, | harta zice c& ar trebui si fie un deal acolo, dar nu-I vad, “amispuns. ,Domnule*, a zis, ,dacd harta nu se potri- __yestecu terenul, harta e gresti’, Chiar in acel moment | ricam dat seama c& auzisem un adevar profund. | Dupa numerosii ani pe care i-am petrecut ascultand povestile oamenilor, mai ales felurile in care lucrurile pot "so ia razna, am invatat ci trecerea noastra prin viata const din efortul de a face hartile din capul nostru si se confor- ‘Sunt cele pe care le-am pierdut 28, Dintre toate formele de " meze terenului pe care pasim. In mod ideal, acest proces Saeed eral are loc in timpul cresteri. Parinfii ne invafd, in primul rénd este cea mai profund terapentic® o.oo. 19 29, Sinitatea mintala necesité libertatea alegerii ........133 30. Iertarea este o forma de desprindere, dar ele nu sunt acelagi lucru ... “prin exemplu, ceea ce au invsfat. Din pacate, rareori sun- | tempe deplin receptivi la aceste lect. $i de cele mai multe ori vieile parintilor nostri ne sugereazé c& au putine Iucruri "tile de transmis, aga incat o mare parte din ceea ce stim _ ne vine prin procesul adesea dureros al tatonarii, | Casiialegem o sarcind importanta din viata pentru care | celor mai multi dintre noi !e-ar fi de folos putind invatitura, ne putem gindi la alegerea (si pastrarea) unui partener.410 /Prea devieme batran, prea tara Itelopt Dac harta nu se potiveste ou ferenul, harta ¢ grogits / 44 Faptul c& mai mult de jumatate dintre cisdtorii se incheie prin divorf arati céi in ansamblu nu ne descurcm prea bine Ia acest capitol. De obicei, nu e prea incurajator s privim relatia/relatiile parintilor nostri. Cunose putini oameni multumiti de cele vazute in familiile din care pro- vin, chiar atunci cand cAsatoria paringilor a rezistat decenit intregi. Mult mai des cei ai cdror parinti sunt inc3 impre- una spun despre ei c& due o viafiplicticoast sau plind de conflicte, care are rost din punct de vedere economic, dar ¢ lipsita de orice ar putea fi descris ca entuziasm sau satis. factie emotional’, Poate cf este imposibil si prezicem cum va fi cinevs (gi cat de mult ne va plicea acea persoan’) peste cinci_ dovedeste a fi o anumitA persoani, in realitate, defi- " nitia oficiala a personalititii include modurile noastre __ ignite dea gindi, dea simt si dea ne raporta la cea. | Mbjortatea dintre noi intelegem c& oamenii se deosebesc | prin anumite caracteristici, cum ar fi introvertirea, grija "fa de amanunte, tolerarea plictiseli, dorinta de a ajuta, “hotirirea, precum si numeroase alte calititi personale. + Ceea ce mu pricep ins multi oameni este c& acele calititi "pe care le pretuim —blandefea, ingiduinta, capacitatea de _implicare — nu sunt distribuite la nimereala, Ele tind s4 __aiistesub forma unor constelatii de ,trasaturi care pot | ecunoscute gi sunt stabile in timp. Tot asa, acele atribuite ale caracterului care sunt mai acceptam ideea c& societatea se indreapta catre un felde “4 itatea — se aglomereaz adesea in moduri perceptibile. monogamie in serie— recunoastere a faptului cl oamenii, © mare parte din dificultatea de a dezvolta si de a mentine se schim cu timpul si cée 0 naivitate sine ateptit ca - elafi personale rezida in faptul ca nu recunoastem, nici iubirea din tineree s& reziste. Problema este ci monoga | lanoi,nici in ceilalfi, acele caracteristici ale personalitiii iia in serie nu reprezint& un model foarte bun de crestere | care fac ca o persoand si fie un candidat nepotrivit la 0 a copiilor, de vreme ce nu ofera stabilitatea si sigurant _ relatie plina de devotament. de care au nevoie acestia pentru a incepe si-sialcatuiascd, Psihiatrii au incercat si catalogheze tulburirile harfile proprii despre functionarea lumii & Asadar, ce anume trebuie si stim ca sa putem hotari dac& o persoani este sau nu potrivita pentru o implicare | pe toat& viata? Poate cd una dintre modalititile de abor- 7 _ de personalitate. Imi zic adesea cA aceasta sectiune a ‘manualului pentru diagnosticare ar trebui si fie intitulata _,Oameni pe care trebuie si-i evitim™, Numeroasele eti- shete care apar acolo — histrionic, narcisist, dependent, dare a acestui proces de filtrare este sf invatim mai multe _ marginal si aga mai departe — alcatuiesc un catalog de despre persoana care ¢ limpede ci nu este potriviti. Pentru __persoane neplacute: binuitoare, egoiste, imprevizibile, a emite aceasta judecata avem nevoie si stim cate cevs _ exploatatoare. Acestia sunt oamenii de care ne-a spus mama despre personalitate. 4 | sine ferim. (Din pacate, uneori printre ei se numara gi Suntem obisnuiti si ne gndim Ia caracter in modul cel mai superficial, Are mult personalitate* este de obi- cei afirmatie despre cat de fermecdtoare sau distractiva “mama,) Rareori exist& in forma pura sugerati de mamu- -alul statistic, dar daca afi sti cite ceva despre felul in care fi puteti recunoaste ati evita multe suferinte.12! Prea vevreme balay, prea tariuintelept La fel de util, cred eu, ar fi un manual al tristiturilor de caracter bune, unde sa fic descrise caitatile pe care sil cultivim in noi ingine gi si le utim la prieteni sila iubi i in fruntea acestei liste ar fi blandefea, dorinta dea ‘an celuilalt cova din sine, Aceasta virtue, cea ma decirabi dintte toate, le guverneaza pe celelalte, inclusiv capaci sate de empatic side iubire. La fel ca alte forme de art, te sine para ai it : poate pr ren de definit, dar cand suntem in pre- Aceasta este harta pe care dorim s-o aledtuim i roast: 0 calauza de nidejde ce ne permite sisi colin pe cei care nu meriti timpul $i increderea noastr gi si includem pe cei care merita. Printre cele mai bune indici c&harla noastinfotdeauna empiricd este grog se nun (ristetea, mania, senzatia dea fi tridat, surprinderea gi dez- orientarea. Atunci cand acestea ajung la suprafatd trebuie sii ne gandim la instrumentul nostra mental de navigatie sila elulin care trebuie si-] corectim, aga neat si nu cae in tiparele repetitive ale celor ce irosese invatitura — sin- gura consolare pentru experientele noastre dureroase, 2. Suntem ceea ce facem CGamenii vin de multe ori la mine pentru medicamente. Sunt situi de dispozifia lor proasti, de oboseald side pier- «levea interesului fata de lucrarile care inainte le pliceau. Nu pot s& doarmé sau dorm tot timpul; pofta de méneare Ic lipseste sau este exagerati. Sunt iritabili, iar amintirile Je sunt blocate. Adesea isi dorese sii moar, Nu-si mat amintese cum e s& fie fericif Le ascult povestile, Fiecare este, fireste, diferiti, dar exist anumite teme recurente: gi alte persoane din familiile lor au dus vey la fel de descurajate, Relatiile in care sunt implicati fn prezent sunt fie pline de conflict fic la tem- perafuri seaizuti, cu puting pasiune sau intimitate, Zilele lor sunt mereu aceleasi: munca nesatisficdtoare, putini prieteni, multi plictiseald. Se simt privati de plicerile de care se bucuré alti Tat ce le spun: Vestea bund e cd avem tratamente efi- ciente pentru simplomele depresici; vestea rea e cdi medi- camentele nu vi vor face fericiti. Fericirea nu e pur si simplu absenja disperdri. E 0 stare afirmativd, in care vierile noasire au sisens, si pldcere. “Asadar, simpla medicatie este rareori suficientd, Oame- nii trebuie, de asemenea, s2-si examineze felul in care tréiesc avind in minte posibilitates schimbarii. Vorbim intotdeauna despre ce vrem, ce intentionam. Acestea sunt44 | Pree deweme bavén, prea tarziu injelept visuri si dorinfe si nu au mare valoare pentru schimb dispozitiei. Nu suntem ceea ce gindim, sau coca ce zie sau felul in care ne simtim. Suntem cea ce facem. In} cénd judecdm oamenii nu trebuie s& dim atentie lucr pe care le promit, ei felului in care se poartd. Aceastd re simpli ar putea preveni o mare parte din durerea si telegerea care infecteaza relatiile umane, ,,Cénd to fost spuse gi ficute, sunt mai multe spuse decd ‘Ne inecim in cuvinte, dintre care multe se dovedese: rminciuni pe care ni le spunem nou’ sau le spunem ce lal. De cate ori trebuie s& ne simtim tradati sis de lipsa de legitura dintre cuvintele si faptele oam« pand s& invatam sé acordém mai multa atentie ulti decét srimelor? Cele mai multe dureri din viaté sunt tat tatul ignordrii adevarului 0% purtarea din trecut és ‘mai de incredere prezicere a purtarii din viitor. Sunt celebre vorbele iui Woody Allen: ,Optzeci last din viatd inseamni sd te dai mare.* Dovedim curaj inn ‘irate feluri mArunte in care ne indeplinim obligeti {inceredm lucruri noi care ne-ar putea imbunatai previzbile gi care se repeti, Aceasta explic’ senzatia oop gitoare de plictiseald care este o caracteristicd definite ‘a epocii noastre. Incercatile frenetice de a depasi acest: ian forma setei de distractie si de stimulare care urma urmei, lipsiti de sens. Raspunsul la intrebarea ce? este cel care ne apasi cel mai tare, De ce sunten capul? Rispunsul descurajant este cel de pe un care se vede pe multe bare de protectic: ,.Mi-e indifer in general primim nu cea ce meritim, ci luerul ne asteptiim. intrebati-l pe un excelent jucator deb Suntem cova ce facem /18 ‘¢3 0 s& se intample cand paseste pe baz’, si o si central oragului!™ Daca rispundeti ca cei mai buni dior! ofensivi trimit mingea afara de doua ori din trei orice juctitor bun o si zic&: Da, da’ acum e mo- laasta Dac avem o munci folositoare, relatii Fitajatoare si perspectiva placerii,e greu sé fim nefe- “Prin ,mmunc* inteleg orice activitate, remu- sau nu, care ne dX senzatia importantei personale. wem o indeletnicire fascinanta, care da sens vietii aceasta este munca noastré, Faptul c& oamenii -face mare caz de presupusa dificultate de a defini Intrucat baza sentimentului insusi este mis- (De ce iubese aceasti persoand simu alta?) se pre- neva atunci cdnd importanfa nevoilor si doringelor la nivelul celor pe care le avem noi. {n cel mai az, fireste, preocuparea noastra pentru bundstarea depdseste sau nu mai poate fi deosebité de ceea pentru noi. O intrebare eficienta pe care o folo- ‘ca si ajut oamenii si-si dea seama daci iubese cu drat pe cineva este: ,Ai fi dispus sd incasezi un glont16 / Prea Jevreme barn, prea tzu injelept ‘Suntem ceea ce facem / 17 ste posibil sa rinesti dinadins pe cineva pe care-1 gsi, Ne-am face aga ceva noua ingine? Putem iubi care ne calcd? llalt lucru de care are nevoie iubirea adevarati este ‘de a deveni deplin vulnerabil fata de celalalt. Ris- ile sunt evidente. Cine n-a avut inima sfaigiaté de 0 gre~ ide apreciere a persoanei in care a avut incredere? fel de rani sunt temelia unei mari parti din cinismul jubirea care ne impregneaz& relatiile si duce la le competitive care ne zAdimicese stradania de a \ineredere unii in alti. astfel de sacrificiu, si nimeni nu poate spune cu certitudit ce ar face in cazul in care instinctul nostru de co s-ar cioeni de iubirea fafd de altcineva, Dar simpla. nare a situatiei poate limpezi natura legaturilor noas ‘Numarul de persoane pentru salvarea carora ne-am fica este foarte redus: copiii nostri, cu siguranfi; soful/s sau alt ,iubit', s-ar putea, Dar dacd nu ne putem géndi aceasta ofrand’, cum putem pretinde ci fi iubim? De cele ‘mai multe ori, sentimentele de iubire sau de lipsé a inbin se observa in toate felurile banale in care aratim 44 lucru conteazi pentru noi, mai ales in cantitatea si ea tea timpului pe care suntem dispusi si i-1 acordam, dees este cd iubirea se demonstreaza prin comport ment. Din nou definim cine suntem, precum $i de cine” anume gi de ce anume ne pasé, nu prin ceea ce promite ci prin ceea ce facem. Meren redirectionez atentia nilor asupra acestui lucru, Suntem o specie vorb: ‘mare parte datorita folosirii cuvintelor pentru a expli si pentru a amigi, Cel mai tare ne amagim, fireste, pen ingine. Ceca ce alegem si credem se leaga strins de ile resimfite profund — de exemplu, visul pe care ila cu totii despre iubirea perfecti, acceptarea necondition ceva adevarat in zicala c& toti ne alegem cu perechea -0 merit, si iata de ce majoritatea nemulfumirilor forme de autoamagire si dezamigire, ne complacer speranta ci am aflat in sféirgit persoana care ne va iu nesfarsit exact aga cum suntem. * x tl zitor oii am putea prefera si ignorim comportamen incongruent. De obicei, cand aud pe cineva zicand., poarta uncori fara respect, dar stiu cdi ma iubeste%, intrebEste greu 88 frit prin logic’ o ides... 19 ermina si ne modificdm comportamentul ca reactie secinfele neplicute. Oricine a urmarit un jucdtor de ‘de nivel mediu stie c& mu este asa. “Inrealitate, uneori pare cd suntem atét de pring! in tipa- de viet’ ineficiemte, incat intrupam vechea zicalé mil Daca nu merge, strdiduieste-te de doud ori mai tare. tivatile si tiparele obisnuintelor care stau Ia baza celei mari parti din comportamentul nostru sunt rareori lo- -de mult mai multe ori suntem manati de impulsuri, deciti si emotii de carenu suntem decat vag constienti. inexemplul precedent, barbatul care se intoarce acasa dominat de nemultumirea provocat& de munca nesa- ficdtoare sau de naveta indelungata. Isi doreste intens s{poati controla intr-o anumité misurd viata, care se yedeste a fi innebunitor de nedefinitd. Intra in casd si-si afle un refugiu, dar se confrunta inc o data qualte obligati si cu dezordinea, Asta nu ¢ viata pe care si-a imaginat-o. Prin urmare, cine este raspunzator? ‘Dacf purtarea noastré este dirijati in cea mai mare parte sentimente, oricdt de putin limpezi ar fi ele, rezulta c& ru ane schimba trebuie si fim in stare si ne identificim hevoile emotionale si sd guisim modalitati de a le satisface ‘i-i ofensim pe cei de care depinde fericirea noastra. & dorim, asa cum fac cei mai multi dintre noi, s& fim iti cu bldndete si ingiduings, trebuie si cultivam aceste noi insine. Ori de céte ori discut cu parteneriaflati onilict, este izbitoare similitudinea dorintelor lor: s& respectati, st fie ascultafi, sa simtd c& se afl in centrul {i partenerului, Ce altceva ne-am putea dori intr-o rela~ La asta se refer oamenii cAnd vorbesc despre iubire. ‘Azice c& fiecare trebuie si dea ca sa primeascd, c& nu sgem decat ceea ce seminm inseamné a rost platitudini. 3. Este greu sa inlaturi prin logicé 0 idee care nu a fost sadi Din experienta mea, pot spune c& terapeutii pierd o gr de timp incerednd s4 conving’ lumea sé renuntela c tamente fira sens, neadaptate, care par ,ilogice: De exe plu, un barbat vine de la serviciu si primul Iucra care’ ‘ese din guri este: ,Ce dezordine-i aici! Copiii se imp care incotro, iar sofia, care tocmai a ajuns acasi de la se viciul ei si in drum a luat copii de la gradinifi furi Seara lor a inceput prost. Auzind aceasta poveste, ter peutul subliniaza ca este 0 idee previzibil rea s& crit 0 sofie obosita la sffrsital unei zile lungi, Toata lumea de acord ci e 0 observatie corecti, dar comportament nu se schimba, sau critica pur si simplr migreaza ca alt subiect. Ambele persoane rman nemulfumite una cealalta si conflictul dintre ele continua. Ce se intampla aici? De ce par oamenii si nu pri ho criticd stameste manie si nefericire? Desigur, mu ex logica a unor sentimente si atitudini adanc inradacinate,, obisnuite, rareori da rezultate. Lucrurile pe care le f prejudecitile pe care le aver si conflictele repetate ¢ ne afecteaz viata sunt rateori produsul gandini ration De fapt, in cea mai mare parte functiondim pe pilotul aut mat, ficdnd azi aceleasi lucruri care n-au mers bine ‘Am putea crede cf procesul invatirii sau maturizarii ne20 / Prea devreme bétrdn, prea teriu infelept eel oohs ete ptogoas dealayeu fucd neimpovarati de sentimentul gratitudinii nesfir- ce este aga de greu de fet? La flea rajoritatea explcae i {iilor legate de motivele pentru care facem ceea ce fico 4 Tispunsul se afla in experienja noastré din trec . pi st plece. Famille care functioneaza defectos tind In copilarie avem dreptul la iubirea neconditionata ae - as parintilor. Dar putini dintre oamenii cu care vorbese all impresia cd au primit-o, Dimpotriva, cele mai multe din: une obligati nerostite de ai face pe pains fie mandi de mine“ ~ reusind la scoala, evitand necazurile, casates dati, Fantasma impartasité de toi pare si fie ,0 s-0 nem asa pan ce ne lammurim"., Uneori asta nu se intémmpl at ciodata. Cunose familii cu adulti trecuti de 20 gi de Je inculed odraslelor in multe felurisenzatia de obliga Se pare cli, dacti accept si ise dea viata gi sé fie cres un copil isi asumi o datorie care poate fi platité doar prin __ Ge mast reflecti nostalgia trecutului si teama de un viitor indeplinirea asteptairilor parintilor. ‘& ndependent. Exista un soi de angajament comun de anu Se face mare caz de poverile unui parinte. Incepa “schimba familia. Tinerii renunta la sansa lor de viat& auto- cu durerile nasterii, noptile nedormite din cauza suga {n schimbul sigurantei unei existente familiare, copi- mului, nesfarsitele eforturi cerute de activitatile organizate, ti, care are ca efect asigurarea parintilor cd nu trebuie stresul conflictelor din adolescent, culminand cu che! irentnte la responsabilititile de care depinde felul in tuielile din timpul facultiti ii copil este frecvent o sursa de nemultumire a parintilon, In aceste familii rolurile sunt cunoscute si bine defi- care duce cu gandul la un soi de martiriu. Mai e surpritt: , incdt ne dau impresia cd privim o pies indelung itor atunci cl ar trebui s& existe o senzatie de obligat petati, in care fiecare dintre actori a ajuns atat de bine reciproci din partea copiilor? egitit, Incdt ideea de a renunta la spectacol gi a trece la Adesea, intrebarea ,,Ce le datorez parintilor?* dis eva este extrem de angoasant. sioneaza viata oamenilor mult timp dupa ce au ajuns sfarsit, nd ne luptim sa invingem cu ajutorul logi- ‘matutitate, si uneori pe tot parcursul ei. /n realitate, cop ‘comportamentele neadaptate, ne confruntam adesea nostri nu ne datoreazd nimic, Aducerea lor pe lume a fo tul ca existd o ignoran}d invincibild. Oamenii pot decizia noastr’. Daca i-am iubit si le-am indeplinit ge SA fie att de legati de viziunea lor proprie despre '0 si meargi lucrurile, incat ignori orice dovezi care az necesitatea unei schimbari. abnegatie. Stiam de la inceput c&-i crestem ca s& ne seasca, si a fost intotdeauna obligatia noastré si-i aj4. Cele mai multe dintre traumele Povestile vietii noastre, departe de a fi niste naratiuni sunt permanent revizuite. Firele subtiri ale cauzalitati sunt fesute din nou si reinterpretate atunci end incercs si ne explicim nou’ ingine gi altora cum am éevenit care suntem, Cand ascult aceste povestiri din trecut s impresionat de modul in care oamenii leagi cele trait in copiltrie de ceea ce sunt in prezent. Asadar, ce datorim istoriei noastre personale? Cusi rangi suntem modelati de ea si trebuie sa inva:m din daca vrem sa evitim greselile repetate care ne fac simtim pringi in capeana unei piese de teatru sorise. noi gi jucate multa vreme. lata de ce in primele faze z psihoterapiei este important s& ascultim fiir si c povestea pacientului. in acele amintiri sunt cuprinst numai evenimentele, ci si insemnitatea lor pentni ps respectiva. Dat fiind c& povestea e spusi de cineva este anxios, deprimat sau nemuljumit in alt felde existent’, ¢ de asteptat sa auzim despre necazuri si tral care se presupune ca se leagi cumva de nefericireaa Orice american adult a fost suficient de expus la hologia populard ca si fie inclinat s& asocieze probler din trecut cu simptomele prezente. Intrucdt acce responsabilitatii pentru ceea ce facem si felulin carer simyim necesiti un act de vointi, este firesc si invinult copilariei nu ne mai pot face nici un rau Cole mei mute dine traumete copii. / 28 oanele din trecutul nostru, mai ales parintii, e& n-au so treabi mai bund. "Dacia existat cu adevarat o trauma grava fizics, sexu- sau psihicd este important sa fie recunoscuta si pro- esata, Nici un copil mu scapa nevatamat de abuzul sau ijarea din partea parintilor. Importanteeste ca aceasti inare si fie intreprins’ cu simpatie, intr-un mod care ‘accentul pe invatare, dar respinge ipoteza cA pind ilor psihoterapeutice. ins& pentru ca procesul sé (loc trebuie si depageasciistadiul de simpla plangere. ‘mi intreaba adesea cum de nu mi plictisese si la nesfarsit pacienti ,,vaicdrindu-se“ de viata lor. punsul, fireste, este c exprimarea nemultumirii in cu felul in care ne simfim sau cu ariumite compor- amente repetitive care produc rezultate familiare si nefe- a nu reprezinta decdt inceputul procesului. Intrebarea terapeuticd preferata este ,Ce urmeazi?*. (Lucru de screen saver cu aceste cuvinte defiland pe ecran.) blema implica atat dorinta de schimbare, ct si pute- 2.0 face, Ocoleste tendinja de a-gi plange de milé, modestic ori ca s&-i ,pacdilesc“ pe pacienti sA gaseascA solutiila problemele lor, ci fiinded in cele mai multe i nu mi-e limpede ce anume le trebuie oamenilor124 / Prea devrere batran, prea tarziu intent cas devind mai buni. Dar sunt in stare s staal dau singuri seama. Treaba mea este sie fac si se concentreze, sé semnalez legaturile pe cate leaptd in privinta @ ceea ce ar trebui si facd. La urma un ne ducem la doctor ca sé ne dea refete. Suntem pres si agteptimm solu rapide. Te simti rau? Ta asta. Id trebuie si sedem gi sf vorbim despre problemele eu ¢ ne conituntim si despre Iucrurile pe care le-am i rau mers implicd un proces lent si greoi, care are in mi stu 0 prezumtie neplicuta: Suntem raspunzatori de ¢ mai mare parte a Incrurilor care ni se incr a controlului nostra. Incercarea terapeutului de a reorienta discutia cate unile viitoare poate fi perceputi de pacient ca nedre si sententioasi, Aici este de maxima important’ ali terapeaticd, Pacientul trebuie si fie convins cf terapet ¢ de partea lui. Terapia efectuata asa cum trebuie este 0 combi de experiente - confesiune, reparentare* si consili * Terapie prin care se trateazd problemole provocate de rea, erticarea sau abuzul sexual al copiilor de catre painti( Colo mai multe dinte taumele copilarie... 25 un terapeut perfect pentru toti cei care cer ajutor. EPeoank are propile nevo creo fac se ptri- ‘in acest proces propriile experiente de viata, preju- i filozofie a schimbarii. Adesea incercarea de a litiile unui bun terapeut le oglindese pe cele ale unui fe bun: raibdare, empatie, capacitatea de afectiune gi a de a asculta fir si judece. Acestea fiind spuse, 4 cum pirintii reactioneazi in mod diferit la copii 1 terapeuti fac treaba mai bund cu anumifi paci- ca ce yovaiim si recunoastem cu tot este od tindem fim mai folositori persoanelor care sunt ca noi. Aceasté eati rareori recunoscuté este logica. Nici unul dintre fiun terapeut foarte eficient dac& ar ateriza intr-o Zind, chiar daca ar vorbi limba de acolo, Ne-ar scpa savarsire combiatia subtili de obiceiuri si asteptiri ent stiu c& este vremea si-i sugerez cu blandete rputea sé lucreze mai bine cu alteineva, De exemptu, ider ca este greu de lucrat cu senzatia de neajutorare 8, dact pare si fie insolubila. Dac descopar c& eu sl care furnizeaz cea mai mare parte din energie26 / Proa devreme bain, prea tarziu inept i optimism sau daci-mi pierd speranta in schimbare) ‘vremea si mA oprese. Dac persoana pe care tratt aminteste prea mult de unul dintre paringii mei, de eit cu caream avut un conflict sau de o fat care m-a in adolescenté, stiu ci ma aflu pe un teren periculas._ in sfarsit, daca persoana cu care vorbesc pare cu hotarére de trecut si nu doreste si se gandeasca viitor mai bun, devin nerabdator. Este o bunstate d sat si oferi doar simpatie, chiar gi atunci cfnd este ficati. Ceea ce vand eu cu adevarat este speranyé. ‘cénnd dupa eforturi indelungate nu pot convinge pe ct si cumpere, irosesc timpul améndurora dacé mai ce relatie este sub controlul oanei careia fi pasa cel mai putin de care ma ocup sunt ,puse pe respiratie arti- Tema lor comund este faptul c& au devenit lupte iru putere; de fapt, cele mai multe dintre ele par sé fi tabun inceput. Motivele acestei lupte sunt fami- , sexu -, ins’ cauzele fundamentale ‘obicei nivelul scizut al respectului de sine si ‘neimplinite. ile noastre de a gisi un partener sunt centrate de jubire romantic’, un rai pe pamant (sau {mpartasits) care sté la baza celor mai multe di tile pe care le citim despre cea ce inseamna ea fericiri, Felurile in care oamenii ajung si tri- si se aleg unul pe altul pun din plin accentul sbinafia puternicd dintre atractia sexual gi un soi ‘personal luminat care evalueazi cealalté per- ¢ baza unei serii de calitati gi realizii: educatie, de cAstig, interese comune, onestitate gi filozofia Evaluarea posibilului partener pe care o face pe baza acestor standarde creeazii o anu- cde asteptiri. Neimplinirea in timp a acestor astep- fa destrmarea relatiilor. 2 ignore misteriosul proces al ,,ndragostiri", de te faptul cA, din experienta mea, ,lchimia* care28 | Prea devieme bavn, prea tarzi Inelept rice relate este sub controlul personel... [20 i motive de despartire are adesea ca rezultat un cli- s'de invinniri, in care fiecare incearcd s8 ocupe pozitia ali superioard — cu rezultate nefericite mai ales pentru ii implicati, ‘Cénd casatoriile incep s& alunece pe panta cea lung’ ‘Ainarii, rareori procesul este simetric. De obicei una ire parti simte si exprima mai putind afectiune gi respect " decit cealaltd. Aceasta pare si fie o invitatie la preluarea trolului relatiei. Faptul cd acest efort a fost incununat succes se poate vedea atunci cénd unul dintre soti sesteste mai mult efort in impacare si este mult mai ne face si alegem o persoan’ dintre toate cele posible poate fipriviti retrospectiv mai degrabii ca o combinatie de disponibilitate, pofté trupeasca si speranti decat ca unirea vagé, dar putemicd, dintre dou suflete. Ag fi mai fnclinat si cred in aceasta din urmi dac& ar exista mai multe dovezi ale persistentei ei in timp. : Printre cele mai nelinistitoare si in acelasi timp revela- toare fenomene din casdtoria modem’ se numiir& poptlat tatea din ce in ce mai mare a acordurilor prenuptiale. Aceste contracte, candva apanajul celor foarte bogati, au devenit uzuale printre cei care se casdtorese dupa ce au acumulat. bbunuri pe care nu dorese sii le impart cu partenerul. in casatorie par la suprafata perfect intemeiate. Adesea fiecare dintre parteneri are copii cdtre care vrea si dirijeze mostenirea. Majoritatea au trecut deja printr-un divort cos- tisitor atét pe plan financiar, cat si emotional, si sunt ¢ stienti de statisticile care arati c& Ja a doua (sau a treia) castors rata esecuni este chiar mai mare decat la prima, Si tous este descurjant si vezi cum doi oameni pe : “leg ca nimeni nu le spune: .,Stiti cd gansele de durata ale magini ‘Iaménaa ‘doua, Cerem contracte de lapersoanele _ feestel csitorii nu sunt mai mari de cincizeci la sut ‘in care mi avem incredere; ele ne ap3ra de aceia de care. ne temem c& vor profita de noi. A cere un astfel de acord de la cineva pe care se presupune cé-I iubim reflecté 9. viziune profund cinic& a relatiei, echivalenta cu prezi- cerea unui esec care, la fel ca majoritatea asteptarilor, se produce adesea. Legea 2 evoluat lent in aceasta privinta, asa incat ,dife- rentele ireconciliabile* si ,ivorful prin acordul partilor® oh sau nechibzuint’, in functie de punctal dumneavoast + te vedere, este incurajat si-si urmeze cursul plin de nadejdi, jar Duhul Criciunurilor Viitoare tace male.6. Sentimentele urmeazd comportamentul ‘Cand oamenii vin la terapeut pentru ajutor cauta o schim- bare a felului in care se simt. Indiferent daca se lupta cy tristefea atotcuprinzatoare a depresiei sau cu constringe- tile debilitante ale anxietifii, ei cauti o alinare, vor si revind lanormalitate. Emotiile nedorite interfereazi cu zone im- portante de functionare din viata lor. Adesea le sunt com- promise capacitatea de a-si indeplini sarcinile de serviciy sicea de a se bucura de cei pe care-i iubese. Suferd de un Geficit grav al capacititii de a gusta plcerea; viata lor are o seriozitate implacabild; nu mai stiu s& rida. _ Cei mai multi dintre oameni stiu ce anume le prieste, stiu ce-i face si se simt& mai bine: exercitiile fizice, hob- by-urile, vremea petrecuti cu cei la care tin. Nu eviti aceste Jucruri din cauzi ci le ignora valoarea, ci dineauza cd ma mai sunt ,motivati" si le facd. Agteapts si se sim mai bine. Adesea asteptarea asta ¢ lunga. Oricat de mult am incerca, nu controldm felul in care ne simtim sau ceea ce gandim, Eforturile in acest sens sunt la fel de frustrante, in vreme ce luptim impotriva gandu- rilor si emotiilor nedorite in moduri care nu reusesc decit sii le exacerbeze. Din fericire, viata ne-a invatat c& amu- mite comportamente ne aduc in mod previziil plicere si satisfactie, Aceastd informatie ne oferd sansa iesim din impasul produs de inactivitate gi de sentimentele asociate Sentimentele urmeez’ comportamentul/ 34 _gyneajutorarea si disperarea. Cénd oameni imi spun c& “sesimt neputinciosi silipsiti de motivatie, le atrag atentia ‘au fost in stare sé se scoale din pat, si se imbrace gi “séconduci masina ca sa vind la mine. Daca pot face wate astea, sunt evident posibile si alte actiuni care fi vor juta s& se simt mai bine. ‘Dacl span, corect, cf le este greu si facé Iucruri de care rau chef, recunose asta si intreb dacd ,greu € totuna “cu ,imposibil*. Curand ajungem sa vorbim despre lucruri cum ar fi curajul si hotérarea. Oamenii asociazé rareori _aceste virtuti cu psihoterapia; in realitate, ele sunt necesare oricarei schimbiri substantiale a modului nostra de viati. Je cere oamenilor si fic curajogi inseamn’ a ne astepta ca ei s& se gindeascd in mod diferit Ia propria viaté. {ns pentru orice schimbare este nevoie sé incercim jucruri noi, riscdnd intotdeauna sa esuim. Alt’ intrebare pe care le-o pun adesea pacientilor este: Pentru ce va pas ‘tati?* in strdania noastra de a fi plini de ‘compasiune si folositori celor care sufera de anxietate si depresie si de a destigmatiza aceste boli, le-am pus pe acelasi plan cu bolile fizice care necesita medicatie. Este adevarat c& seria actual de antidepresive s-a dovedit remarcabil de ficient’. Defectul abordarii medicale este faptul c& in societatea noastra boala este o stare care scuteste de res- ponsabilitate. Bolnavii sunt infantilizati, pusi uneori in paturi de spital, sfatuiti s& nu-si faca griji si sé lase medi- ‘camentul sa lucreze. Implicatia este ca si-au pierdut tem- porar, nu din vina lor, controlul asupra propriei viet, jar ‘acum trebuie sé-si asume un rol pasiv si si-i acorde, cu ajutoral stiintei medicale, o sansa de vindecare. in timpul acestui proces, nu se asteapt de Ia ei mare lucru. Din pacate, aceasta abordare poate fi daundtoare.82 / Prea devreme bein, prea tarzu inelept Sentimentele urmeaz& comportamentul | 38 Elesne de vizut cum am ajuns in acest impas. De fapt, Cum rimine cu cei ce suferi de o tulburare de perso- este limpede ca predispozitia la mumeroase tulburari emo: 4 galitate caracterizati prin tipare de comportament nea- tionale are o baza genetica. De exemplu, alcoolismul se “daptate, bine fnridacinate, care fi fac si fie impulsivi sau mosteneste gi produce in trupul nostru modificari catas- ecinstifi ori le dau labilitate emotional? Oare si aceste ttofale, care ne pot ucide daca vom continua sé bem, Este, “sri sunt o maladie care merit& indulgenta rezervaté celor prin urmare, asa cum zic panourile publicitare, o maladie, “tenn se pot ajuta singuri? tot astfel cum sunt maladii pneumonia si diabetul? Daca, sxistd 0 varietate de probleme comportamentale care da, oareeste drept si ne asteptim ca persoanele care ni-$i "nin miezul lor aceeasi scutire de responsabilitate carac- controleazi tendinta de a bea si poat lua masuri? Sau sunt. | “eristica bolii fizice. Lucru ciudat, ele tind sa fie cunos- {n fond neajutorate in fata bolii lor? ute dupa initiale, MPD, BPD, ADD etc. Afectiunea Traterea cu succes a alcoolismului si a altor depen- " clasica in aceasta privinta este Multiple Personality Dis- dente a demonstrat ci persoanele care sufera de ele sunt order*, numiti acum, in lumea cea vesnic migratoare a obligate sé FACA ceva, gi anume sa refuze si bea sau si diagnosticelor psihiatrice, DID, Dissociative Identity Dis- foloseascd alte substante, pentru @-si controla starea. Cel mai eficient mijloc in acest scop este sprijimul unui grup, ca acela oferit de Alcoholics Anonymous sau Narcotics Anonymous, organizatii structurate pe credinta ci fiecare dependent are responsabilitatea de a nu mai folosi sub- stanta respectiva, responsabilitate care nu poate fi evitati, justificatd sau trecuti altei persoane. Cei care traiesc cu alcoolici activi sunt adesea ingri- diti de tiparul de boal8. Dac persoana iubiti suferd de © boali,, cét de drept este s-o tii mortis cu abstinenta? La fel se intdmpla si in cazu! tulburarilor emotionale, De exemplu, este limpede c& persoanele afectate de schim- Ditrile de dispozitie debilitante care caracterizeazi tulbu- rarea bipolard suferi de o boala organica. Prin urmare, este rezonabil sd insisti ca ele si ia medicamentele care stabi- lizeaza cispozitia, reprezentand tratamentul acestei afec- {iuni, sau trebuie sé acceptam ca inevitabile momentele de pierdere a judecdtii, care sunt unul dintre cele mai impor- tante simptome ale bolii? _- popularizatd in filme ca Cele trei chipuri ale Evei si Carrie, "se caracterizeazii prin prezenta a doud sau mai multe per- sonalititi distincte care preiau pe rind controlul asupra - comportamentului unei persoane, MPD, care acum, slava Dominului, este mai putin in voga decdt in uma cu cétiva "ani, continua si aibé aderengi, in ciuda faptului ca este aproape cu siguranfi o afectiune indus de terapeuti per- soanelor foarte sugestionabile. Intrucat scuteste de res- ponsabilitate, a fost ridicaté la rangul de aparare juridick si, in general, a fost respinsa de juriile in care bunul-simnt - a depasit ,expertii* tarafi la tribunal ca sé o sustina. Un exempiu mai obignuit in prezent de diagnostic la "modi este Attention Deficit Disorder*** (ADD) le adulti. Trlindavii dezorganizati care viseazi cu ochii deschisi au * Tulburarea de personalitate multipla (n.t). ** Tulburarea de identitate disociaté (n.1). ** Tulburarea cu deficit de atentie (n.t). ee34 / Prea devreme batran, pres térau ingolept ‘acum 0 explicatic medicala pentru lipsa lor de atentie $i ‘un tratament eficient; medicamente stimulatoare, Oame- aii spun c& au o stare de spirit mai buna si ca fac ‘multd treaba cand iau amfetamit a ‘mul tea cid au amfetamine, La care ma potris Ideea este ci, in stridania de a destigmatiza bolile min. tale reale (depresia grava, schizofrenia, tulburarea bipo_ lara) am creat o pleiadé de diagnostice care mu sunt dec simple descrieri ale anumitor tipare de comportament, Faptul ci unele dintre ele par s& reactioneze la un medi. ‘cament psihotrop sau la altul ne confirma. credinta ci sunt wmaladii, De exemplu, s-a observat de mult ci femeile Care sunt victme ale agresiuni sotilor sunt persoane dente cirora le vine greu s& se desparta de soa punem acestai Iueru eticheta ,sindromul sofiei batute" ‘adeneann au capacitatea de a-si schimba situ- ule sé i. Hate dest ator aman aT Se esponsahi- ‘Nu este greu de vazut insulta inserata i prezumtie. Ea implica indulgenta fata de cont ds : soanele cu handicap fizic, Este adevarat c& am oe intreg sistem prin care camenii pot primi de la guvern cer. tificat dehandicapat emotional, evenind eligibti pentra ajutorul social exact ca si cum ar fi tintuifi intr-un scaun curotile, Acest lucru are rost pentru cei suferinzi de: ‘maladii inal reale, care sunt despringi de realitate sau sunt lominati de schimbari de dispozitie incontrolabile. Cand se aplicd unor persoane cate abuzeaza de hran’, de alcool sau de alte substanfe, sau care pur gi simplu cer medicatie ca si-gicontroleze anxietatea, termenul ,handicapat" nu ‘numai cd slimind orice sim de rispundere pentru depisirea proprilor probleme, dar afecteazd irevoeabil respectl de Sentmentele uereaza comportamentul / 35 pe care Insoteste sentimentul c& esti 0 persouni Liberé, sapabilé sa se lupte cu obstacolele si s& le faving’. La fel ca alte forme de asistenta social, indemnizatia primitd de persoanele care se simt neajutorate valideazi ‘aceasté emotie gi asigura persistenta ei, creand in acelasi timp un stimulent puternic pentru renuntarea la autono- "ig si la simful competentei. Cu alte cuvinte, un astfel de sistem submineazi respectul de sine al celor pe care i 4-i ajuti si constituie o afirmatie de depen- | se presupune c denti gi disperare care se indeplineste. Tot ce va trebuie pentru a juca acest joc aparte este o noti de la doctorul damneavoastra si ribdarea de a astepta pani ce 0 biro- Gratie uriagd va certificd handicapul. Nu mai e nevoie sé spunem ca exist’ avocati care pot urgenta procesul. Hotiirdrea noastré de a invinge teama gi descurajarea este singurul antidot eficient al senzatiei de lips de putere supra sentimentelor nedorite. Unii oameni sunt, evident, mai predispusi genetic decat alti sa sufere aceste nepliceri. Chiar dac& medicatia se poate dovedi crucial, aducand ousurare care poate salva viata, oamenii au de asemenea obligatia si-si modifice comportamentul in asa fel incat si poatd exercita mai mult control asupra vietii lor. Rolul de victima este insotit in general de rusine gi de antoinvinuire. Acest hucru este adevirat in cazul celor care au fost viotimele unei imense catastrofe sociale (sclavia, Holocaustul) sau ale unui calvar individual (delict, boalA). ata de ce exista o granita subfire intre exprimarea sim- patiei si solidaritatii cu cei ce sufera gi aprobarea unei dependente pasive. :7. Fiti indrazneti, si va ve i in aj 4 aznefi, or veni r forte uriase " — ; In tinerete am petrecut un timp in razboi. M-am dus Vietnam din mai multe motive, cel mai important dintre ele fiind si aflu daca sunt viteaz. in acea vreme eram tot- asta aga ca probabil cd s-a amestecat si un strop inf sd mor, in orice caz, am azboi ; doris Ina cz an sprue comunismul, sau cel deam cu. Unele ex] 4 imac Jnele experiene din kup aveau sa maa asemenea, in cariera mea de medic militar care se nae a in acea vreme primisem de curdn i gradul de mai cian ostreparzat ca modal Regiment 1 coon Ire blinds (Blackhorse), o unitate cu 000d persoane care actions Ia nord-vest de Saigon. Comandantu ea eorge S. Patton IIT. Probabil ca at z nT i auzit de tata Lui > _ Nam sidit din tone puterie sf mi ouput cut 0 groazi de vreme in elicoptere, i ide ptere, in uncle dis ele seas, am primi Steaua de Broz penta aan 008 into blea it soldat namic. Dar out edeam ma u 0%, cu att eram mai putin mandzu cd c& par- ciple. Ceraceficeam noi aol ere att de comlesitr dedisroy peruse {ara si poponil ei, incét era absurd re luptém in numele lor. De asem le aritam prea mult respect Pentru noi craugilbejs * Calul negra (n.t). Fin nardznet) si v8 vor venta ajutr fore rage / 87 tt, ori ,orezari**. Pur gi simplu m-am saturat de tea Tar costurile noaste erau astronomice. NumAral jericani morti a ajuns in cele din uma la 58 000. Le ii mumele pe peretele de granit negru din Washington. “imi amintese clipa in care am stiut A o s& pierdem poiul. Frustrati de neputinta de a da de alunecosii Viet aim creat un program ultrasecret pentru localizarea entrarilor de trupe jnamice. A fost aumit adulme- * de oameni, un dispozitiv sensibil la prezenta amo- ~acului din uring, putea si atéme dintr-un elicopter care Fan joas altdine pe deasupa jungle, Cinds-2 iden- _igeato ctrl mare, artileria a fost indreptat asupra acelet gone. Intr-o searé din 1968 participam la informarea pe iment dela sfiritul zie, in.are un capitan de infan- erie descria o operatiune de cercetare a junglei. El si amenii lui au dat peste ceva ce mu-si puteau explica: gilei cu urind atérnate prin copaci. Patton $i ofiterul lui Je informati -au vitat cu jale una la altl, recunoscind pe toute cl artileriatrigea prin sot Vietnamul obuze in ‘valoare de 250 de dolari bucata asupra unor galeti cu urn’, | Pare mai amuzant acum decat atunci. ‘in orice caz, eu mi saturasem. in Duminica Pastelui din 1969 am trecut printre invitafi la ceremonia de pre- dare a conduceri de cftze colonelul Patton sii-am inménat fiecaruia o copie a unui text pe care il scrisesem in seara inainte. L-am numit ,Rugiciunea Calului negra": "Doamne, Tatal nostru Ceresc, ascultdi-ne rugdciunea. Ne recunoastem defectele si Efi cerem sii ne ajuti sa fim soldati mai buni pentru Tine. Dé-ne, Doanne,acele luerari TFeaweni argotici din original -goak, slope, dink — nefiind radueibil, nu am facut decSt sh lustre ideea autorulu (%.4).98 / Prea devreme batrén, pree teriu injelept de care avem trebuingéica sd infiptuim mai temeinic luc rea Ta. Dé-ne noud astézi o mitralierd care sé traga ze mii de gloante pe secunda, un napalm care sd arda-o sé idindind. Ajutd-ne sd aducem moarte si distrugere oriunde ‘mergem, cdici o facem in numele Tau si, prin wrmare, en ducru cuvenit si drept. iti multumim pentru acest rézboi, deplin constienti ca, desi nu e cel mai bun dintre rézboaie, € mai bun decdt lipsa orictrui razboi. Ne amintim c Cristos a zis ,,N-am venit sd aduc pacea, ci sabia", $n angajdm ca in toate lucrarile noaswre sii fim asemenea Lui. Nui wita pe cei din urma dintre fit Tai, ce se ascund. de noi prin jungla; adw-i in mdinile noastre milostive, ca sd putem pune capat suferinfelor lor. In toate cele, Doamne, ajuté-ne, céici ne facem lucrarea cea inalta stiind cd numai cu ajutorul Tatu ne putem feri de catastrofa pécii care ne ameninta vesnic. Toate acestea le cerem in numele fiului Téu, George Patton. Amin. Erau acolo cfteva persoane cu grad inalt, printre care generalul Creighton Abrams, comandantul fortelor SUA. in Vietnam. Erau si o droaie de jumalisti. Unul dintre ei |-a intrebet pe Patton daca aceasta este rugiciunea off- cialé a unitaqi, ‘Am fost arestat gia inceput o ancheti pentru a se stabili daca voi fi trimis sau nu in fafa Curtii Martiale, Au hotirat simu faca. Ar fi fost inoportund judecarea unui absolvent de la West Point capabil sé depuni miturie directa despre crimele de razboi. Asa cé m-au trimis acasé ca ,jenant pen- tru conducere". Drept urmare, am iesit din armata si am. actionat impreund cu multi alti pentra a pune capi rizbo- iului. N-am izbutit imediat, Au mai fost patru ani gi inca 25.000 de morti din randurile americanilor pind cea plecat spre casi, in sfirsit, ultimul dintre soldatii din SUA. an Fi inarazney), $1 va vor veniTnaluter forte riage / 38 Dupa i de ani m-am intors in Vietnam Side geptesprezece menbr ai otek mele nits ful meu Michal, pe cae 1 gissem acolo ipl fu, inte-un orfelinat, nd era prune. Am vizitat ecurle in care am tt si am lupat cu atta vreme ina Printre i dati nord-viet- i iii nostri se numarau fosti soldat -viet- a i ‘econg care duceau cu ei propriile amintiri ‘zboi. Erau prietenosi si ne-au primit cu bratele des- " chise. Le venea mai usor, presupun; invinseser’. Aprospe " toate urmele sederii noastre acolo fuseserd sterse. | mai mare tabard a noastr’, de la Long Binh, era pe cale sa devind un pate industrial. . Tumitate éin populafia actualé a Vietnamului nici mécar ‘nascuse in timpul rizboiului, Tinerii pe care i-am Jntilnt ednd vizitam locurile bataliilor se intrebau, pro~ tubil, ce cautam acolo, far sa stie ce anume ne aminteam ‘Duceam poverile timpului si destinalu,sinimile noaste i -aui putut intoarce si al {ngreunate de cei care nu s-au put c sree aoa eau pietute per tat umes fn afara care fi iubeau. 7 ote find stiteam pe locul ceremoniei de schimbare a ducerii din 1969, mi-am amintit furia si indoial a i feama pe eare e-am simait in acea Duminid a Pata cand, cu ajutorul unei rugiciuni, am rendscut.Mai binele este dusmanul binelu 44 8. Mai binele este dusmanul binelui cei de sex opus, ale céror nevoi si dorinte, cu toate t teoretic complementare nevoilor si dorinfelor , Haman frustrant de obscure. are o problemé legatd de conceptul c& pentru ane rola propriile vieti trebuie si exercittim control asu- | Vietii altora, Suntem astfel angrenati intr-un joc cu a4 nulé, in care obtinem cea ce dorim doar in detri- altcuiva jim intr-o societate bazat pe competitie. Impartim Jumea in invingatori si invingi: republicanii impo- a democratilor, binele impotriva raului, echipa noastr’i va echipei lor. Sistermul nostru capitalist are la teme- ympetitia; sistemul nostru juridic prospera datorita telor si urmaririi propriilor interese. E oare de mirare vedem adesea lumea prin lentile cu doud altemative, isigipierdere? O astfel de viziune este, desigur, dezas- 4 pentru procesul delicat al dobandirii intimitatii gu 0 alti flint omeneasca. ‘Controlul este o iluzie populara strans legati de goana perfectiune. fn vise am putea face lumea si oamenii fn ea sA se supund voinei noastre. N-ar mai fi nevoie trecem peste diferente, s4 suportim nesiguranta ese- ii si respingerii. Cu toate cd am ajuns sd injelegem c fel de lume este imposibila, uneori ne straduim din teri si obfinem cat de cat controlul asupra celor din folosindu-ne de putere sau de manipulare, Cunoastem cu totii persoane perfectioniste. Acestea si cearé mult de la ele insele si de la cei din jur si anifeste o dorint’ obsesiv de ordine care este, in atins, in primul rand prin dobandirea bunurilor material sia mijloacelor prin care si le obtinem. E un soi de fag pe care suntem pusi devreme in viata, cu sugestia iny cita c& dact ,,reusim* vor fi fericiti si in siguranta. Mijlocul principal de atingere a acestui {el este catia. Activitatea scolard structurata ofera o clasifi sistemeticd a statutului socal ga potentialului de suoc ‘vom fi adunat o serie de competente specializate penta care lumea va plati, si vom putea acumula lucrurile nece: sare pentru a fi membru cu drepturi depline al unei soci: | (9 relat intime care satisfac trebuinte importante ~ ac la sex, fondarea unei unitéti economice stabile, ca citatea de a avea urmasi — si si atingem alte obiecti442 / Proa devreme batrn, prea tarziu injelept cele din urma, alienanta, Nu au incredere in sentimente si preferd s& se ocupe cu lucruri pe care le pot numéra. ‘in apararea perfectionismului se poate spune cA pet- soanele obsesive fac lumea sé functioneze pentru noi, ceilalti. La urma urmei, cine ar vrea sa fie operat de un chirurg care nu-si face probleme, ori s& zboare cu un avion intretimut de mecanici care se multumese ca munca lor s& fie ,destal de buna"? Dacé excelim fntr-un dome- niu, este pentru c& suntem pregatiti si trudim asupra deta- liilor (in care s&lsluieste fie Dumnezeu, fie diavolul, in functie de orientarea noastra). Problema cu perfectionistii gi ideea lor fixt cu con- trolul este faptul ci acele calititi care ii fac eficienti ‘munca fi pot face insuportabili in viata personal. Tratez ‘0 multime de ingineri, contabili $i programatori.. Dac ar detine mai putin control in munca ar deveni inefici: enti, Cel mai bun lucra la care putem nadajdui este si fie invatati paradoxul perfectiunii: in unele situati, mat” ales in relatiile noastre intime, dobandim controlul doar, e prin renunfarea la el. 9. Cele mai importante intrebari din viaté sunt ,,De ce?” si ,,De ce nu?”. Smecheria e sa stii pe care dintre ele sd o pui jungerea la un anumit nivel de injelegere a motivului pentru care actionim este adesea o conditie necesari schim- . Acest hucru este adevirat mai ales cnd vorbim despre " Spare repetitive de comportament care nu ne avantajeaza. a voia sd spuna Socrate prin nu este de trait o viata miu se supune acestei cercetiri**, Faptul c& mai multi tre noi nu-i urmeazii sfatul este o dovada a trudei si ;posibilei stinghereli pe care o implica autoanaliza. ‘Motivele pentru ceea ce facem, pentru felul in care tn, sunt adesea neclare. Ne inchipuim c& purtarea noas- i, in cea mai mare parte, de alegerea constienti. ipala contributie a lui Freud la psihologie a fost teo- Iui in privinta gandirii inconstiente, care functioneazi ivelul constientei noastre si ne influenteaza compor- nentul. Pentru multi lume este inspaiméntatoare ideea tare parte din lucrurile pe care le facem sunt deter- te de motive de care s-ar putea si nu ne dam seama. Iburator mai ales cdnd i se cere cuiva si fie atent la 1a ,scdipirile* din vorbire, pentra a infelege ginduri suri cu care am prefera si nu ne confruntaim. Ca Vezi Platon, Opere complete 1, Apdrarea lui Socrate, 38a, e Cezar Papacostea, revizuiti de Constantin Noica, Huma- Bucuresti, 2001, p. 42 (1. red.)46 / Pres cevreme baran, prea tarziu Injalept atunci cand presedintele Nixon, int-o cuvamare tinut {n fata Congresului, in perioada Watergate, a zis: ,.E vre- mea si ne descotorosim de discreditatul nostru prese- inte... pardon, sistem actual de asistenta social. (Sau ca atunci cdnd Condoleezza Rice a inceput si poves- teascd: ,Dupa cum fi spuneam sofu... — Dupa cum fi spu- neam presedintelui Bush...) Odata ce am recunoscut faptul ci dedesubtul consti- entei noastre se afl o mlastina de dorinte refulate, resen- timente gi motivatii care ne afecteaz comportamentul de Zi cui, am ficut un pas important catre infelegerea sinelui, Si aici domneste paradoxul, Daca negam existenta unei astfel de vieti interioare (cum a facut Nixon, care era ingrozit de psihiatri), vom fi surprinsi cénd eforturile noastre de a ne controla se vor dovedi zadarnice, (De ce a preferat si inregistreze si si pastreze conversetiile incri- ‘minante care I-au distrus ca pregedinte?) ‘Necunoasterea existentei subconstientului nostra tinde i aibd rezultate tulburdtoare. Semnalim mai intai conse- cinfele acestei ignorante: tipare de comportament distruc- tive, in care suntem surpringi c& facem in mod repetat aceleasi greseli. Ca sé ludim un cliseu cultural, ce putem spune despre femeia care alege o serie de barbati asemanatori cu tata ei, pani la alcoolism si inclinatia catre violenta? Sau despre barbatul care se angajeazi in mai multe locuri si de fiecare dati ajunge la un conflict cu conducerea? Pentru a schimba astfel de tipare de comportament obisnuite si neadaptate este nevoie mai intai si fie recunoscut tiparul Camenii au tendinfa s8 se impotriveasca acestui lucru, preferénd si invoce coincidenfele sau, pur si simplu, s& se concentreze pe evenimentele individuale intr-un mod Cele mal importante invebeti cin viata. J 45 ___ care agazi responsabilitatea pe umerii altora. Asadar, daci " darbatul care are probleme cu conducerea capata si o serie de amenzi pentru depiisirea vitezei legale, in general fi este agreu si lege acest lucru de problemele de la serviciu. Dact oamenii se codese s& raspunda la intrebarile ,De ce?* legate de viata lor, tind sé nu se descurce mai bine nici cu ,.De ce nu?*. Cea de-a doua implic’ riscuri. Impreg- nati de obismuinte si speriati de schimbare, cei mai multi dintre noi detestim intr-o oarecare masurd riscul. fn spe- cial in activittile care ar putea implica respingere, tindem si actionim ca si cum perceptia sinelui ar fi fragilé si ar - trebui protejati. Am putea crede ci aceste temeri scad odatd cu inaintarea in varsti si cu acumularea de expe- _ rienta; de obicei se intémpla taman pe dos. Una dintre cele mai freevente gi mai importante cautari, efortul de a gisi 1m partener cand am ajuns la varsta medie, este pentru cei mai multi oamenio incercare inspaimantitoare, impovi- rat de sovaieli si evitiri. Lupta cu singuratatea este de obicei asociaté cu depresia. Popularitatea site-urilor de gisire de parteneri | prin Internet este o mirturie a nevoii de companie, Intrucit aceasta cultura pune pe piedestal tineretea si __ frumusetea si devalorizeaz’ persoanele mai varsinice, __ este greu s& ne simtim suficient de dezirabili si de incre- _ Bitori ca sa incepem iar s& ne intalnim cu cineva i si ne gandim la intimitate la o varsti mijlocie. Pani gi vocabularul ne trideazd: ,prietemul meu si ,,prietena mea par o caracterizare ciudat& pentru oameni care au implinit deja 40 si 50 de ani. + Boyfriend si girlfriend, traduse literal prin ,biiatprieten™ i fata prietend“ (n.1.).46 / Prea devreme batran, prea tarziuinjelept Cole mai importante Inrebéri din via... 47 Cand ni se prezint& Jucruri noi, intrebarea functional ar putea fi ,.De ce nu, insf adesea oamenii se apara de dezamagiri intreband ,,De ce?*. Aceasta poate duce la crearea unui sir nesfarsit de scuze pentru ci nu profit de ‘ocazia care este implicati daca se declara disponibili. Multi aleg s& fie mai departe singuri, in locul sarcinii dificile dea ajunge sé cunoasca oameni noi, care este insotita de riscul respingerii. ,,Toti barbafii buni sunt deja insurati* sau ,,Toate femeile astea au asa de multe probleme“ sunt reffene pe care m-am obisnuit deja si le aud. ‘Adesea ii intreb pe cei care detesti riscul: ,Care este ccel mai mare rise Ia care v-ati expus vreodata?" Ei incep si-si dea seama ce viati ,siguri au ales si ducd. Felurile in care oamenii se pot pune la incercare singuri~ spor- turile dure, hoinreala cu rucsacul in spate prin Europa, serviciul militar — le sunt straine multora, Se pierde ceva in preocuparea noastra obsesiva legatd de siguranta ~ ceva din spiritul de aventura. Viata este un joc de noroe in care nu ajungem s& impartim noi cartile, dar suntem obligati s4 le jucdm cat putem de bine. Pariul cu miza cea mai mare este cel cu inima noastré, ‘Unde invatim s& facem asta? Cum echilibram riscul de a gresi si siguranta singuratitii, dac’ nu ne aventuram? ‘Nicaieriin viata noastra nu sunt atat de periculoase extre- mele cinismuhui, pe de o parte, si imprudentei, pe de alt parte. Spre deosebire de cele mai multe dintre jocuri, rezul- tatul acestuia fi va risplati pe toti cei implicati. Daca fl jucim ca intr-o competitie, vom pierde. $i totusi cum stim acd persoana cealaltd vrea sh coopereze? Aici trebuie s8 aoceptim riscul, uneori umul foarte mare, pentru é cdstiga. fn nici o alta activitate nu ne asteptimn sé fim indemanatici de la inceput. Toati lumea accept ideea unei curbe a invari, insotiti de gregeli uneori dure- toase, pani si devenim experti. Nimeni nu se asteapta "sh ajunga schior bun fara si cada. $i totusi mulfi sunt surprinsi de suferinta care ne insofeste de obicei eforturile __ dea gisi pe cineva demn de iubirea noastra, - Ane asuma riscurile necesare pentru atingerea acestui obiectiv este un act de curaj. A refiuza asumarea lor, ane proteja inimile de orice pierdere, este un act disperat.Cole mai mari cali sunt $i cale mai mari siabiciusi/ 48 Tnvers, daca stilul nostru tinde sa fie impulsiv, superficial gi __xat pe plicere, probabil ci nu vom reusi prea bine in munci. (O tem recurenti in multe cdsnici este asocierea dintre 0 persoand cu caracteristici obsesive promuntate (de obicei un birbat) si 0 persoana cu personalitate mai impulsiva siteatrala (de obicei o femeie). Acesti oameni sunt atrasi la inceput unul de celalalt datorita nevoilor comple- | mentare. Barbatul are nevoie de mai multi distractie in __ viata lui gi pretuieste faptul ca femeia este mai putin inhi- _ bet, mai spontand decat el. Femeia vede in barbavul bine - organizat si meticulos promisiunea unui anumit grad de restrictie care si-i echilibreze tendintele impulsive, Este | agor de vazut de ce o astfel de relatie contine adesea sernin- {ele dezamgirii si frustririi. (El: ,De ce nu poti fi mai _ responsabila? Ea: ,.Pur si simplu nu stii si te distrezi.") Persoanele cu structur’ impulsiv sunt vulnerabile la depresie, aga cum este oricine care cauta perfectiunea {ntr-o lume imperfecta, Aceste persoane sunt adesea uimite 10. Cele mai mari calitati sunt si cele mai mari slabiciuni Exist anumite trisdturi de personalitate strans legate de succesul academic si profesional: diruirea in munc&, atentia acordaté amanuntelor, capacitatea de a-ti gestiona bine timpul, constiinciozitatea. Persoanele care au aceastii con- stelatie de trasaturi sunt in general studenti eminenti si Iucritori eficienti, Dar poate fi greu de trait alaturi de ei. Gandisi-va un pic; cei care cer mult de la ei ingisi au adesea standarde inalte de functionare si pentru cei din jurul lor. intr-o situatie legata de munca, aceasta este de ‘obicei o abordare bine adaptata. fn viata personal, alcd- tuirea de liste, atitudinea perfectionisté, darairea fat de munca in defavoarea plicerii si prieteniei, lipsa de flexi- bilitate si incapatdnarea nu sunt la fel de potrivite sitind si-i indeplirteze pe cei care pun pret pe apropiere, destin- dere si ingiduinta. : Pentru a reusi in diferitele zone ale vietii noastreeste | in realitate, dubleazi comportamentele ce au produs nevoie deo anumité compartimentare. Jonglarea cu nume: roasele noastre responsabilitifi—lucrator, partener, parinte, prieten —este o treaba dificil’. Ne percepem ca aceeayi persoana, indiferent ce facem in momentul respectiv. Ins rolurile roastre diferite necesita atitudini diferite. Daca | obsesive pun mare accent pe control. Le nelinisteste rice ameninté impresia cA ele comanda, Aceasta duce, “mai mult senzatia de esec. Din nou, intrebarea Cum functioneazi asta? poate "mentine terapia in parametri utili, asa incat persoanele "$4 fie provocate la nivel practic, nu teoretic. Cu tofii tin- zie cu integrare vertical, de tipul celei din afaceri, este ‘dem si ne retragem in cochilie daca ne sunt atacate con- de asteptat sd ne lovim de resentimente si de impotrivire. es150 / Prea devreme batran, prea terziu inept sau religioase sunt sterile. Totusi, dac& putem fi ficuti si analizim pe baz pur pragmatica ceea ce facem, uneori putem fi convinsi si incercém abordari noi. Practic, orice caracteristici umané — competitivitatea, disciplina, chiar si blandetea - dusd la extrem poate da _ rezultate nedorite. Poate cd acesta este inc un argument in favoarea moderafiei in toate cele. Dar trebuiie s& recu- noastem cd acele calititicu care ne méndrim cel mai tare ne pot distruge. Ne confruntim aici cu rolul uneori confuz al para- doxului in vietile noastre. Un exemplu este bine-cunos ccutul sfat ,ai grija ce-fi doresti*. Nostalgia ¢iiubirile di tinerefe, urmiarite cu atata inflacarare, ne conduc de multe ori lao combinatie de amuzament siregret cénd am ajuns, Jao varst mai inaintat. Unde e fata aceea pe care alt dorit-o atat de tare in liceu? Chiar dac& sunt cisatorit ca ‘ea, persoana de care m-amn indragostit e doar o amintire, aga cum sunt, mult prea adesea, sentimentele pe cafe mit Je-a inspirat. Lucrurile de care suntem siguri ci ne vor face fericifi rarcoti chiar ne fericese. Se pare c soa are simtul umorului. & Lista paradoxurilor este nesfarsit&: cdutarea neobosttt aplicerii aduce durere; cel mai mare rise este s& mu-ti as nici un rise. Cel pe care il prefer eu este adevarul c& fon in viatd este 0 poveste cu vesti bune/vesti rele. Promo rea mult dorit aduce mai multi bani si mai multe dur de cap; vacanta noastra de vis ne face s& ne inglodém ia datorii; experienta ne-a invatat lucruri bune, dar acu sl tem prea biitrini ca si mai folosim informatile; tine este irositi la cei tineri. a Caracterul efemer al lucrurilor igi bate joc de noi: turile noastre— s& invatim, si dobandim, sa pastram Cele mai mari cata sunt si cele mai marl slabiciuni / $4 ¢e avem ~ sunt in cele din urma zadarnice. Acesta este paradoxul ultim si determinant: Numai prin acceptared Condit’ noastre de murtori putem ft forici tn timpul de care dispunem, Intensitatea legaturilor nosstre cueei ___tragi este legati de cunoasterea faptului cd totul este tr : | ctor. Capacitatea noasiré dea thi plicerea necesita fie 4 negare sénBtoasa, fie o acceptare curajoasa a pove i ‘impului sia perspectivei infeingeri finale.Inchisorlle cele mai sigure sunt construite de not ingine / 63 414. Inchisorile cele mai sigure sunt construite de noi insine : "fer permanent povesti despre oameni care s-au ridicat de De asemenea, suntem nedumeriti si descurajati de aparenta usurinta cu care au loc aceste Cand ne gndim la pierderea libertii, rreori ne concen transformari. incetineala cu care se produce in realitate tram pe felurile in care ne impunem cu dinadinsul re trictii in propria viatS. Toate lucrurile pe care ne temem si le incercim, toate visurile noastre neimplinite alcatu iese o limitare a ceea ce suntem si ce am putea deveni, De obicei teama si ruda ei apropiatd, nelinistea, sunt cele care ne impiedic’ si facem lucrurile care ne-ar aduce fer cirea. O mare parte din viata noastré este reprezentati de Unde putem gisi hotararea si rabdaree necesare pentru Lae Tucrurile pe care le dorim? | __Sfaturi sunt din belgug, Librariile si revistele sunt pline _ de sugesti despre cum sa devenim mai bogati, mai supli, autoperfectionare. $i totusi cei mai multi dintre oamenii ‘care vorbesc eu, destul de curajosi ca si se identifice Lucrurile dupa care tanjim — s& invatim, si avem sue. ces in mune, ne indragostim — sunt felur impartiste _adevirate in comportamentul lor. a nainte de a putea face un lucru trebuie sd fim in stare " Stini-l inchipuim. Suna usor, dar constat c& multi oameni ca sf devenim cei care vrem sa fim. 4 E omeneste si blamezi pe alteineva pentru propriul sec, Parinti igi au aici partea lor de vind. Adesea pome- nim lipsa sansei, de parc viafa ar fio loterie cu un num limitat de bilete cdstigitoare. Lipsa de timp si nevoia de a-gi céstiga painea cea de toate zilele sunt scuzele obign pentru pasivitate, De asemenea, teama ci am incerca: nic poate produce o inertie paralizanti. Menfinerea ay tarilor la un nivel sedzut ne aparé de dezamagire. ‘Nu ne place s& ne gandim c& suntem prinsi in capea nd. Aceasta este, la urma urmei, tara ocaziilor. Sunt te din ceea ce mu ne place la noi si la viata pe care . em poate fi schimbat rapid si cu putin efort din tee eee Publicitatea pentru medicamentele care ne86 / Prea devreme batrén, prea tarziv elept cénd at: auzit pe cineva vorbind la telefonul mobil”) Dam ‘o important exageraté promisiunilor. Ori de cate ori, asa cum se intampla adesea, seranalez cuiva discrepanta dintre ceea ce spune cd vrea gi ceea ce face cu adevarat, reactia este surprinderea si uneori jig- nirea ci nu iau de bund exprimarea intentiilor sale, ci pre- fer s& mi concentrez pe singura comunicare in care putem avea incredere: comportamentul ‘Cel mai deconcertant lueru pe care gi-l spun oamenii uunul altnia este, probabil, ,.Te iubese". Ténjim sa auzim acest mesaj puternic gi linistitor. Insi Iuat separat, fri i fie sustinut de un comportament constant inbitor, este | in mod frecvent o mincjuna sau, mai bland spus, o prom siune care nu are mari ganse de implinire. “Lipsa de legaturd intr ceea ce spunem si ceea ce Facer ruesteo simpla dovads de ipocrizie, de vreme ce de obicel credera in afirmatiile privitoare la bunele noastre intenfil, Pur si simplu dam prea mare atentie cuvintelor~ ale noastre si ale altora— si nu destuli atentie actiunilor care ne definese cu adevarat. Zidurile inchisorii pe care ne-am constmit-o singuri sunt fcute in parti egale din teama de riscuri gi visul nostru c& Iumea gi oamenii din ea se vor, conforma celor mai profunde dorinfe pe care le avem, Este greu ste desprinzi de oiluzie consolatoare, dar ete si mai greu si intemeiezi o viaté fericité pe percept sl credinfe care nu corespund lumii din jur. Ag 12. Problemele oamenilor in varsta sunt adesea grave, dar rareori interesante Butrdnetea este priviti de obicei ca vremea drepturilor. _ Dupé ani lungi de munca, se presupune ca pensionarul ___are dreptul la timp liber, securitate social si reduceri de ‘tarife. Ins toate aceste prerogative sunt o compensatie _slaba pentru statutul depreciat al oamenilorin varsti. Batrd- itor societatii comunitati Efortul de a-i izola pe batrani in institut _ destinate lor demonstreazd credinta ca de la ei nu putem invate prea multe si reflecti dorinta de a reduce inter- _Actiunile cu ei. Faptul c& persoanele in varsté, la fel ca __ulte minoritati, coopereaza la aceasti segregare dove __ deste forta stigmatului. Capacitatea lor de a sofa — cu alte in “cwvinte, de a-si pstra independenta — este subiectul multor | bancuri si, uneori, al unci ingrijorari oficiale. (Stiati c& Florida maginile se vand acum cu un dispozitiv care, _ tunel clnd semnelizarea lateralé sti aprinsé mat mult de doudzeci de secunde, determina masina sa vireze in directie?) Lupta noastré cu semnele inaintirii in vast _tlimenteaza o industrie cosmetica de 150 de miliarde de Gla care face s& para pitice alte priortati nationale, cum _ arfieducatia,intretinerea autostrizilor sau apirarea, Inflo- __fitea chirurgiei plastice, a injectiilor cu botulind care pot