DATE DOWNLOADED: Tue Jan 11 14:22:30 2022

SOURCE: Content Downloaded from HeinOnline

Citations:

Bluebook 21st ed.

Adrian Circa, Recognition of Decisions in Private International Law: Methods, 2015
ACTA Universitatis LUCIAN BLAGA 118 (2015).

ALWD 7th ed.

Adrian Circa, Recognition of Decisions in Private International Law: Methods, 2015
Acta Universitatis Lucian Blaga 118 (2015).

APA 7th ed.

Circa, A. (2015). Recognition of Decisions in Private International Law: Methods.
Acta Universitatis Lucian Blaga, 2015(1), 118-147.

Chicago 17th ed.

Adrian Circa, "Recognition of Decisions in Private International Law: Methods," Acta
Universitatis Lucian Blaga 2015, no. 1 (2015): 118-147

McGill Guide 9th ed.

Adrian Circa, "Recognition of Decisions in Private International Law: Methods" [2015]
2015:1 Acta Universitatis Lucian Blaga 118.

AGLC 4th ed.

Adrian Circa, 'Recognition of Decisions in Private International Law: Methods' [2015]
2015 Acta Universitatis Lucian Blaga 118.

MLA 8th ed.

Circa, Adrian. "Recognition of Decisions in Private International Law: Methods." Acta
Universitatis Lucian Blaga, vol. 2015, no. 1, 2015, p. 118-147. HeinOnline.

OSCOLA 4th ed.

Adrian Circa, 'Recognition of Decisions in Private International Law: Methods' (2015)
2015 Acta Universitatis Lucian Blaga 118

-- Your use of this HeinOnline PDF indicates your acceptance of HeinOnline's Terms and
Conditions of the license agreement available at
https://heinonline.org/HOL/License
-- The search text of this PDF is generated from uncorrected OCR text.
-- To obtain permission to use this article beyond the scope of your license, please use:
Copyright Information
 METODE DE RECUNOA TERE A HOTARARILOR
IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT
Conf univ. dr. Adrian CIRCA
Universitatea ,,Lucian Blaga" din Sibiu
Facultatea de Drept,,Simion Brnutiu"

Keywords: foreign judgment, recognition of foreign judgments.

The Recognition of Decisions in Private InternationalLaw: Methods

Summary

The efficiency of private international law resides in an entire process

whose final outcome is the integration of foreign decisions into the
national judicial order. The primary element in this integration process is
the recognition mechanism based on which, at this intial stage, court
rulings are binding. What underlies the recognition of this authority is the
state's confidence that the process carried out outside its borders does
meet its national judicial standards. Naturally, the integration process
ends up with the enforcement stage when the foreign decision becomes
diluted into the national judicial system, which - to the parties concerned
by that decision - is equivalent to detaining the power to impose constrai-
ning measures with respect to persons or goods.
Romanian private international law faces new challenges posed by
the European Union in its desire to implement a series of policies inten-
ded to strengthen judicial cooperation. Throughout this process, it is
extremely significant that we no longer have to cope with foreign deci-
sions, but rather with decisions originating in member states of the
European Union. What European tools ultimately aim to achieve is to
accelerate the unification process.
Under current European law, the recognition of as well as the putting
into practice of decisions is ensured authomatically, in accordance with
much simplified enforcement proceedings.

Preliminarii

Eficacitatea internationali reprezinti un intreg proces ce are ca finalitate inte-

grarea hotirrilor str~ine in ordinea juridici nationali. Acest proces de integrare
debuteazi cu un prim mecanism, cel al recunoa~terii, in baza c~ruia, in prima
etapi, statutul de drept consfintit prin hot~r~re este investit cu autoritate; iar la
Adrian CIRCA

fundamentul recunoa~terii acestei autoritcti sti tocmai increderea statului cc acel

proces desfiurat in afara granitelor lui respecti standardele nationale de calitate
judiciarc. $i cum este §i firesc, procesul de integrare se sf~r~e~te cu etapa
executirii, c~nd hot~r~rea strcinc se dilueazi in sistemul national, ceea ce se
traduce pentru pirile acelei hotirri in puterea de a recurge la misuri constr~n-
g~toare asupra persoanelor sau asupra bunurilor.
Dreptul international privat roman este in fata unor noi provociri venite dinspre
Uniunea European&, din dorinta Uniunii de a implementa politicile de intirire a
coopercrii judiciare. Un prim reper in acest proces este faptul ci nu ne mai
confrunt~m cu hotirri str~ine, ci cu hotirri ce provin din statele membre ale
Uniunii Europene. Instrumentele europene nu ifi propun altceva dec~t si acce-
lereze procesului de unificare.
Dreptul european actual stabile~te o recunoa~tere automati §i o executare a
hotir~rilor ce este supusc unei proceduri de incuviintare mult simplificati. Regula-
mentele europene organizeazi proceduri de receptare a hotir~rilor, ce permit
jurisdictiilor nationale din statul solicitat de a verifica daci hot~r~rea ce li se pre-
zinti contine garantiile necesare pentru a fi integrate in ordinea Ior juridic. $i in
acest spatiu procesul de receptare se bazeazi pe cele dour etape, cunoscute,
recunoa~terea §i executarea.
Prin eficacitatea internationalc a hotir~rilor avem in vedere efectele atribuite
unei hotcriri pronuntate de o instanti strainc. De regulc, dreptul international
privat roman reglementeazi efectele in Romania ale hotir~rilor str~ine1 . Pentru a
cunoa~te care vor fi efectele in str~inctate ale hotir~rilor pronuntate in Romania

1Pe larg despre aceast5 materie, a se vedea S. Zilberstein, Procesul civil international.
Normele de procedur din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturior de
drept international privat, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 1994; 0. Ctpttnt, Efectele
hot&rrilorjudec&tore~ti str~ine fn Romania, Ed. Academiei, Bucure~ti, 1971; I.P. Filipescu,
A.I. Filipescu, Tratat de drept international privat, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2007;
I. Le§, Noul Cod de procedur6 civil. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti,
2013; E. Ungureanu, Recunoa~terea hot&r6rilor str~ine fn Romania, Ed. Noel, la~i, 1995;
D.-Al. Sitaru, Drept international privat. Partea generalO. Partea special& - Norme
conflictuale fn diferite ramuri i institutii ale dreptului privat, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2013;
G. Boroi, 0. Spineanu-Matei, A. Constanda, C. Negrilt, V. Dtntilt, D.N. Teohari,
I.R. Dtntil, G. R~ducan, F.G. Ptncescu, Noul Cod de procedur6 civil. Comentariu pe
articole, vol. II (art. 527 - 1133), Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2013; I. Deleanu, V. Mitea,
S. Deleanu, Tratat de procedur6 civil, vol. III, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2013;
D. Lupa~cu, D. Ungureanu, Drept international privat. Actualizat fn raport de noul Cod civil,
noul Cod de procedur6 civil i Regulamentele Uniunii Europene, Ed. Universul Juridic,
Bucure~ti, 2012; G. C. Frentiu, D.-L. B5ldean, Noul Cod de procedur6 civil. Comentat i
adnotat, Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2013; S. Deleanu, Drept international privat. Partea
generalO, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2013; C.P. Buglea, Dreptul international privat
roman - din perspectiva reglementrilor europene apicabile fn domeniu i a noului Cod
civil roman, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2013; I. Chelaru, G. Gheorghiu, Drept
international privat, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2007; D.A. Popescu, M. Harosa, Drept
internationalprivat, Tratatelementar, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 1999; 0. Ungureanu,
C. Jugastru, A. Circa, Manual de drept international privat, Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2008.
 1. DREPT PRIVA T

va fi nevoie de a consulta dreptul international privat al statului unde hot~r~rea se

dore~te sc fie invocati.
Aceasti eficacitate internationalc a hotir~rilor str~ine poate privi, spre
exemplu, o hot~r~re de divor, pronuntati de o instanti canadian&, av~nd drept
pri un cetctean roman §i un cetctean canadian. Daci cetcteanul roman dore~te
sc se recisctoreasci in Romania, are nevoie ca statutul lui civil de persoani
divortatc sc fie recunoscut, chiar daci divortul nu a avut Ioc in Romania. El se va
prevala astfel de statutul civil stabilit de instanta canadian&. Sau, daci ceti-
teanului canadian i s-a acordat prin aceea~i hot~r~re o pensie de intretinere,
acesta va putea sc obtinc executarea siliti in Romania atunci c~nd hot~r~rea nu
a fost executati de buncvoie.
Regulile de drept international privat sunt aplicabile in lipsa unor conventii
internationale la care Romania este parte, sau dreptul Uniunii Europene, sau
daci alte dispozitii speciale nu stabilesc o altc reglementare, conform dispozitiilor
continute in art. 1.065 NCPC. Se acordi prioritate §i dispozitiilor din legile
speciale (cum este cazul O.U.G. nr. 119/2006 privind unele masuri necesare
pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data adercrii Rom~niei la
Uniunea Europeanc 2).
A~adar, conditiile de regularitate internationalc §i procedurile de control vor fi
guvernate de dreptul comun roman acolo unde nu vor exista regulamente UE sau
conventii internationale aplicabile 3 . A~a cum s-a arctat, pe drept cuv~nt, acolo
unde dreptul european nu contine dispozitii specifice se va aplica dreptul comun
national, ceea ce inseamnc ca dispozitiile din NCPC se vor aplica §i hotir~rilor
provenite din spatiul Uniunii Europene4 .
Curtea Constitutional6 a Rom~niei a recunoscut conformitatea acestor pro-
ceduri de control cu exigentele constitutionale. Curtea a observat ci, intr-adevir,
executarea pe teritoriul Rom~niei a hotir~rilor judecitore~ti definitive pronuntate

2 O.U.G. nr. 119/2006 privind unele m~suri necesare pentru aplicarea unor regula-
mente comunitare de la data ader~rii Rom~niei la Uniunea European5 a fost aprobat5 prin
Legea nr. 191/2007 §i modificat5 prin O.U.G. nr. 79/2011 §i Legea nr. 76/2012.
3 Sediul materiei privind eficacitatea hot~r~rilor pronuntate intr-un stat membru al
Uniunii Europene se g~se~te in Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 privind competenta
judiciar5, recunoa~terea §i executarea hot~r~rilor in materie civil5 §i comercial5 (supranumit
Regulamentul Bruxelles I). Prin acest regulament s-a reformat Regulamentul (CE)
nr. 44/2001 privind competenta judiciar5, recunoa~terea §i executarea hot~r~rilor in materie
civil5 §i comercial5. Regulamentul (UE) nr. 1.215/2012 se aplic5 numai actiunilor judiciare
intentate, actelor autentice intocmite sau inregistrate in mod oficial §i tranzactiilor judiciare
aprobate sau incheiate incep5nd cu data de 10 ianuarie 2015 (art. 66). F~r5 a aduce
atingere art. 80 din Regulamentul (UE) nr. 1.215/2012, Regulamentul (CE) nr. 44/2001
continu5 s5 se aplice hot~r~rilor pronuntate in cadrul actiunilor judiciare intentate, actelor
autentice intocmite sau inregistrate in mod oficial §i tranzactiilor judiciare aprobate sau
incheiate inainte de 10 ianuarie 2015 §i care intr5 in domeniul de aplicare al regulamentului.
4 Sens in care s-au §i exprimat rezerve fat de modul de formulare a art. 1.094 NCPC,
a se vedea I. Deleanu, V. Mitea, S. Deleanu, op. cit., p. 782: se va aplica dreptul interna-
tional privat roman pentru a reglementa, spre exemplu, forta probant5 a hot~rdrilor
pronuntate de autorit~tile din spatiul UE.
Adrian CIRCA

de instantele str6ine este supusc unor reguli distincte fati de cele privitoare la
executarea hotir~rilor pronuntate de instantele de judecati autohtone, deoarece
acestea nu sunt opozabile instantelor rom~ne~ti dec~t ca element de fapt, ce
urmeazi sc fie avute in vedere intr-o hot6r~re judecitoreasci pronuntati in
Romania. Astfel fiind, hotir~rile judecitore~ti str~ine pot produce efecte juridice
in Romania numai ca urmare a recunoa~terii §i incuviintirii executirii Ior, in
conditiile stabilite de textele de lege criticate, iar instituirea acestei proceduri este
consecinta aplicirii principiului suveranitctii nationale .

1. Recunoa~terea hot.r.rilor str.ine conform noului Cod de procedur.

civild
Dreptul forului este singurul chemat pentru a se pronunta asupra conditiilor de
eficacitate a hotirrii strcine 6 . Sediul materiei privind eficacitatea hot~r~rilor str~ine
se g~se~te in Titlul III din cadrul Cirtii a 7-a din NCPC, respectiv art. 1.094 - 1.1107.
Subliniem ci, spre deosebire de vechea Lege nr. 105/1992, efectele hotir~rilor
arbitrale str~ine sunt reglementate distinct in NCPC, in cadrul art. 1.124 - 1.133.
Noul Cod de procedurc civilc defineate notiunea de hot~r~re striini incluz~nd
in sfera acestei notiuni actele de jurisdictie contencioasc sau necontencioasi ale
instantelor judecitore~ti, actele notariale, precum §i actele oriciror autoritcti
competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene (art. 1.094)8.

5 Decizia nr. 310 din 10 iulie 2003 a Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167, 168, 169, 171, 172 §i 173 din Legea
nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, publicat5
in M. Of. nr. 679/2003. In acela.i sens §i Decizia nr. 29 din 28 ianuarie 2003, publicat5 in
M. Of. nr. 131/2003.
6 In Franta conditiile de regularitate international sunt stabilite pe cale jurisprudential5.
Prin Hotr5rea Munzer din 1964 Curtea de Casatie a postulat principiul general potrivit
c~ruia este interzis5 orice revizuire pe fond a hot~r~rilor str~ine, dar a specificat in
contrapartid5 §i conditiile pe care aceasta din urm5 trebuie s5 le indeplineasc5 pentru a
dob~ndi eficacitate normativ5 in Franta, §i anume: competenta instantei strine,
conformitatea procedurii str~ine, ordinea public5 international5, frauda le lege §i aplicarea
legii competente conform regulilor franceze de conflict. Prin Hot~r~rea Bachir din 1967
conformitatea procedurii str~ine a fost subsumat5 excepliei de ordine public5, dar a f~cut
Ioc cerintei legate de respectarea dreptului la ap~rare. Lista conditiile ce se subsumeaz5
principiului regularit~tii internationale a f5cut obiectul unor precizari importante prin
Hot~r~rea Comelisen din 2007 prin care s-a suprimat conditia relativ5 la competenta
legislativ5 indirect5 (G. de Geouffre de la Pradelle, M.-L. Niboyet, Droit international priv,
4e 6d., L.G.D.J., Paris, 2013, p. 529). In schimb, in Belgia, care a adoptat in 2004 un Cod
de drept international privat, conditiile de regularitate sunt precizate in sectiunea a 6-a a
codului de la art. 22 la art. 31.
7 Spre deosebire, recunoa~terea hot~r~rilor str~ine in materie penal este
reglementat5 de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciar5 international5 in materie
penal, republicat5. In acest sens, a se vedea §i V. Mirea, Recunoa~terea hot&rrilor
penale i a actelorjudiciare str~ine, in Dreptul nr. 5/2007, p. 220.
8CSJ, s. civ., Decizia nr. 3.074/2003, apud I. Chelaru, G. Gheorghiu, Drept
international privat, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2007, p. 110; 0. Ungureanu, C. Jugastru,
A. Circa, op. cit., p. 259.
 1. DREPT PRIVA T

Se disting dour modalitit~i de recunoa~tere: o recunoa~tere de plin drept §i o

recunoa~tere prin hot~r~re judecitoreasca.

1.1. Recunoa~terea de plin drept

Potrivit art. 1.095 NCPC sunt recunoscute de plin drept hotdrdrile str~ine care
se referc la statutul personal al cet~tenilor9 :
a) daci hotir~rile str~ine au fost pronuntate in statul de cetitenie al
persoanelor1 ° , sau
b) daci ele, fiind pronuntate intr-un stat tert, au fost mai int5i recunoscute in
statul de cetitenie al fiecirei pirti ori, in lipsc de recunoa~tere, au fost pronuntate
in baza legii determinate ca aplicabilc conform dreptului international privat roman.
in ambele situatii, recunoaterea opereazi doar daci au fost respectate
urmitoarele doud conditii: nu sunt contrarii ordinii publice de drept interna-
tional privat roman §i a fast respectat dreptul la apdrare.
Prin acest articol, legiuitorul roman acordi anumitor hotirri str~ine o
prezumtie de regularitate. Inseamnc ci aceste hotirri str~ine vor beneficia de
autoritatea de lucru judecat firc sc fie supuse vreunei proceduri judecitore~ti de
control a fortiori in Romania11 .
Astfel, daci o persoanc dore~te sc profite de o anumiti stare creati printr-o
hot~r~re in str~inctate, in materia statutului personal, nu va fi necesar si solicite
recunoaterea hotirrii, priviti ca o procedurc prealabilc de control (cum este
cazul situatiilor previzute in art. 1.096 NCPC). Alta va fi insc situatia c~nd partea
urmire~te sc obtinc anumite consecinte constr~ng~toare fati de cineva, practic sc
invoce executarea siliti contra unei pciri; in acest caz autorititile rom~ne de
executare siliti nu vor putea actiona dec5t in baza unei hotir~ri pronuntate de
instanta de exequatur. Solutia legiuitorului roman este de a permite unui cetctean
strain, divortat in mod legal in tara sa, sa poati incheia in Romania o noua
c~sctorie firc ca hot~r~rea de divort sc treaci printr-o proceduri de control a
fortiori (sau, spre exemplu, c~sctoria in Romania a unui cetctean german se poate
incheia, frc ca hot~r~rea strcinc pronuntati in Franta cu privire la declararea ca
nulc a precedentei sale cisctorii sc trebuiasci sc treaci printr-o procedurc de
control, hot~r~rea francezi bucur~ndu-se de o recunoatere de plin drept, in
conditiile art. 1.095 NCPC).

9 S. Zilberstein, op. cit., p. 112; I.P. Filipescu, A.I. Filipescu, op. cit., p. 450; I. Chelaru,
G. Gheorghiu, op. cit., p. 111.
10 Conform jurisprudentei Curtii de Casatie franceze, recunoa.terea hot~r~rilor str~ine
pronuntate in materia st~rii civile §i a capacittii unei persoane produc in Franta, fr5
exequatur, orice efecte altele dec~t cele care se refer5 la coercitia asupra persoanelor sau
executia asupra bunurilor [cauzele Hainard (1930), Weiller (1951), Guarte (1972) §i Conlon
(1989), apud Y. Loussouarn, P. Bourel, P. de Vareilles-Sommi~res, Droit international priv6,
10e 6d., Dalloz, Paris, 2013, p. 913].
11Y. Loussouarn, P. Bourel, P. De Vareilles-Sommi~res, op. cit., p. 906; E. Ungureanu,
Drept international privat, Partea a Il-a, Ed. Cugetarea, la.i, 2000, p. 86-88, apud
C. Dariescu, Fundamentele dreptului international privat, ed. a Il-a rev~zut5 §i ad~ugit5,
Ed. Universul Juridic, Bucure.ti, 2013, p. 167.
Adrian CIRCA

1.1.1. Domeniul de aplicare

Vor intra in c5mpul de aplicare al acestei norme hotir~rile constitutive (e.g.
hot~r~rea de divort), dar §i hotir~rile declarative (e.g. hot~r~rea prin care o
c~sctorie a fost declarati null) referitoare la statutul personal al persoanelor 12,
cetcteni ai statului unde au fost pronuntate, conform situatiilor evocate de
art. 1.095 NCPC.
Observim ci legiuitorul folose~te at~t expresia statut personal (art. 1.095
NCPC), c~t §i expresia starea civild §i capacitatea cet.tenilor [art. 1.097 alin. (2)
NCPC, similar& cu cea inserati §i in art. 2.572 NCC]; prin statutul civil al per-
soanei fizice se intelege suma de calit~ti §i particularitit~i care, prin consecintele pe
care legea le prevede, contribuie la individualizarea ei in societate §i familiei 3 .
Statutul personal (civil) al unei persoane nu poate fi incert pentru ci, altfel, s-ar
produce tulburcri profunde in familie §i un atentat grav la ordinea sociali. De
aceea, considercm ci, in fapt, acele hotirri str~ine relative la statutul personal
trebuie sd fie definitive, conditie ce poate fi subsumati respectirii ordinii publice
de drept international privat roman.
Pe de alt6 parte, in ceea ce ne prive~te, considercm ci, in cazul in care o
hot~r~re strcinc contine solutii asupra mai multor capete de cerere, care sunt
disociabile, recunoa~terea de plin drept poate interveni §i separat. Avem in vedere
acele hotcriri de divort ce pot contine §i dispozitii cu privire la plata pensiei de
intretinere sau de incredintare a unui copil, caz in care recunoa~terea de plin drept
poate opera pentru a incheia o c~sctorie subsecventi, in timp ce incuviintarea
executirii va deveni obligatorie atunci c~nd se urmire~te executarea obligatiei la
plata pensiei de intretinere sau de a respecta decizia cu privire la incredintarea
copilului.
C~t prive~te cerinta legati de calitatea de cet.tean al statului unde a fost
pronuntati hotr5rea strcinc relativi la statutul personal, considercm ci aceasta
este de stricti interpretare14. S-a exprimat teza ca aceasti proceduri si fie recu-
noscuti §i persoanelor care au doar domiciliul in statul care a pronuntat hot~r~rea
abia dupi ce acea hot~r~re este recunoscuti de statul de cetctenie al acelei
persoane , solutie care nu se indepcrteazi de cadrul oferit, fiind o aplicatie parti-

12 Pentru recunoa.terea actelor unui stat strain de schimbare a numelui cet~teanului

roman stabilit in str~in~tate sunt aplicabile dispozitiile legii cu privire la reglementarea
raporturilor de drept international privat, iar nu dispozitiile Legii nr. 119/1996 cu privire la
actele de stare civil5 (CSJ, s. civ., Decizia nr. 3.074/2003, a se vedea site-ul www.scj.ro,
accesat la data de 10.11.2014).
130. Ungureanu, C. Munteanu, Drept civil. Persoanele in reglementarea noului
Cod
civil, ed. a 2-a, rev~zut5 §i ad~ugit5, Ed. Hamangiu, Bucure.ti, 2013, p.233.
14 In acela.i sens a se vedea G.C. Frentiu, D.L. B5ldean, Noul Cod de procedur6 civi/,

comentat.i adnotat, Ed. Hamangiu, Bucure.ti, 2013, p. 1.506.

15 I.P. Filipescu, A.I. Filipescu, op. cit., p. 450. lntr-o alt5 opinie, invoc~nd egalitatea
de tratament a hot~r~rilor judec~tore.ti str~ine, se consider5 c5 modalitatea recunoa.terii
de plin drept ar putea s5 opereze §i in ipoteza hot5r~rilor pronuntate intr-o tar5 str~in5 in
favoarea unor persoane care au stabilit doar domiciliul sau reedinta pe teritoriul
respectivei t~ri (R.B. Bobei, Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturi/or de
drept intemational privat, Ed. Rosetti, Bucure.ti, 2005, p. 186).
 1. DREPT PRIVA T

cular. In sistemul nostru, recunoa~terea de plin drept este o exceptie §i ca atare

de stricti interpretare 6 ; observim ci atunci c~nd a vrut sc permiti aplicarea altor
legi, legiuitorul roman a trimis fie la tara de re~edinti (cum ar fi ipotezele din cadrul
art. 2.578 sau 2.589 NCC) 17, fie la cettenie (spre exemplu art. 2.574, 2.576 sau
2.586 NCC). Reamintim ci §i solutia in cazul conflictului de legi in materia st6rii
civile §i a capacitctii persoanei fizice se indreapti tot spre legea nationalc, care
este legea cetcteniei (art. 2.572 NCC).
In cazul hotir~rilor str~ine din domeniul statutului personal invocate de
apatrizi (adici a persoanelor firc nicio cetitenie), se va aplica art. 1.095 NCPC,
av~nd in vedere prevederile conform cirora trimiterea la legea nationalc este
inteleasc ca fiind ficuti la legea statului unde ifi are re~edinta obi~nuita [art. 2.568
alin. (3) NCC]. Deci, considercm ci pentru persoanele apatride vor fi recunoscute
acele hotcriri pronuntate in statele unde ifi au re~edinta obi~nuiti.

1.1.2. Conditiile recunoa~terii de plin drept

Cu toate ci recunoa~terea nu este subordonati niciunei proceduri de control a
fortiori, hotir~rile str~ine se vor bucura de autoritatea lucrului judecat numai daci
sunt conforme conditiilor de regularitate precizate, §i anume ordinea publici de
drept international privat roman18 §i respectarea dreptului la apirare. Aceste
conditii nu erau mentionate in mod expres in vechea Lege nr. 105/1992 (art. 166).
Aprecierea respectirii dreptului la apirare se face in lumina legii forului1 9 .

16 Cu toate acestea, observ~m c5 dreptul european a generalizat procedura

recunoa.terii de plin drept fat de toate hot~r~rile provenite din spatiul UE. Este adev~rat
c5 aceast5 tendint opereaz5 doar in cadrul Uniunii pentru a spori gradul de incredere §i a
gr~bi Procesul de uniformizare.
17Cu privire la rolul re.edintei, ca punct de leg~tur5, in materia r~spunderii civile, in
context european, a se vedea C. Jugastru, Prejudiciul - repere romne~ti in context
european, Ed. Hamangiu, Bucure.ti, 2013, p. 10.
18 Aceast5 conditie era admis5 de doctrina rom~n5 a vremii drept un obstacol in ceea
ce prive.te recunoa.terea c~s~toriilor celebrate in str~in~tate permise de fostul art. 152 din
Codul civil de la 1865, potrivit c~ruia c~s~toria s~v~r.it5 in tar5 str~in5 intre Rom~ni sau
intre Rom~ni §i str~ini" va fi puternic5 §i in Romania, dac5 se va fi celebrat dup5 formele
prev~zute la locul celebr~rii §i dac5 Rom~nul nu va fi contravenit dispozitiunilor legale cu
privire la insu.irile §i conditiile necesare spre a se putea s~v~r.i c~s~toria". In motivarea
solutiei, autorul ar~ta c5 ,,aplicarea art. 152 nu poate fi chiar absolut5, c5 ea trebuie s5 se
opreasc5 cel putin acolo, unde ea se love.te de o conceplie moralo-cultural cu totul opus5
aceleia imp5rt5§it5 in teritoriul unde urmeaz5 a se recunoa.te efectele actului juridic
s~v~r.it. Legea sau cutumele normal competente, in puterea regulei de conflict
generalmente recunoscut5, trebuie s5 se g~seasc5 astfel in mod exceptional excluse in
profitul legei teritoriale, atunci cel putin c~nd aplicarea Ior ar da Ioc la o perturbatiune prea
ad~nc5 in conceptiunele curente, c~nd ea ar izbi in mod prea violent in principiile de baz5
ale alc~tuirei politico-sociale, c~nd, intr-un cuvAnt, aplicarea Ior ar jigni intr-un mod
oarecare ordinea public5 teritorial" (lorgu Radu, Validitatea c~s~torfilor celebrate in
striinitate in dreptul internationalprivat ilegislatia romani, Atelierele Zanet Corlateanu,
1918, p. 7).
19 I. Le§, Noul cod de proceduri civilj. Comentariu ... op. cit., p. 1375.
Adrian CIRCA

Spre deosebire de dreptul comun in materia recunoa~terii unde verificarea

conformitctii se realizeazi de c~tre un judecitor, in cazul recunoa~terii de plin
drept conformitatea se analizeazi la nivelul autoritctilor rom~ne in fata c~rora se
invoci respectiva hot~r~re strainc. Hot~r~rile care nu se vor conforma cerintelor
stabilite vor fi private de autoritate in Romania.
Cu alte cuvinte, chiar daci recunoa~terea opereazi de plin drept, autoritatea
competenti in fata c6reia este invocati are puterea fie de a lua act de statutul civil
al persoanei 20 , fie de a refuza aplicarea daci constati ci actul nu respecti
cerintele evocate de art. 1.095 NCPC. In caz de refuz, partea interesati se va
putea adresa instantelor judecitore~ti pentru a dovedi ci sunt indeplinite conditiile
eficacititii internationale a hot~r~rii str~ine invocate.
In stadiul actual al dreptului international privat roman, orice hotrre strin.
trebuie sd respecte conditiile de regularitate internationald, stabilite prin
art. 1.095, 1.096 §i 1.097 NCPC. Doar c6, pentru unele, procedura de control
se efectueazi a fortiori, adici inainte de a putea fi invocate in Romania, in cazul
art. 1.096 NCPC, sau a posteriori, in cazul art. 1.095 NCPC, adici atunci c~nd le
este contestati regularitatea §i c~nd pe calea actiunii in recunoa~tere partea se va
adresa instantei pentru a dovedi ci sunt indeplinite cerintele evocate 21 . De
asemenea, se poate ca o decizie strcinc relativi la statutul personal si fie
inconciliabilc cu o alt6 hot~r~re ce produce efecte in Romania.
De altfel, se §i afirmi, pe drept cuv~nt, ci §i in cazul hotir~rilor str~ine ce sunt
recunoscute de plin drept, partea interesati, adici cea care a pierdut procesul,
poate formula o contestare a valabilitctii hotirrii invoc~nd motivele previzute la
art. 1.095 NCPC, dar §i motivele previzute la art. 1.096 §i 1.097 din NCPC.
Cerintele previzute la art. 1.095 NCPC trebuie sc fie corelate §i cu prevederile
art. 1.096 §i 1.097 NCPC, unde spre exemplu incclcarea ordinii publice se va
analiza functie de reperele oferite in cadrul art. 1.097 alin. (1) lit. a) NCPC 22 .
Legiuitorul roman utilizeazi conceptul de recunoa~tere de plin drept pentru a
exprima ideea ci nu este nevoie de nicio procedurc judiciari desf6§urat6 in
Romania pentru ca acele tipuri de hotirri str~ine sc se bucure de autoritate de
lucru judecat: continutul ei este considerat in mod automat ca valabil pe teritoriul

20 S-a dispus c5 hot~r~rea str~in5 prin care s-a suplinit consimtm~ntul p~rintelui la
adoptia copilului nu prive.te statutul civil al persoanelor §i c5 poate fi recunoscut5 doar pe
cale judec~toreasc5 (CSJ, s. civ., Decizia nr. 196 din 25 ianuarie 2002, in S. Angheni,
op. cit., p.644, apud R.B. Bobei, Legea nr. 105/1992 ... op. cit., p. 189).
21 In doctrina francez5 se avanseaz5 solutia ca aceast5 distinctie legal5
s5 fie
simplificat5 §i de a recunoa.te de plin drept toate hotrrile, §i nu numai deciziile relative Ia
statutul civil al persoanei. Se invoc5 in sustinerea tezei garantiile procesuale precum
litispendenta sau facultatea recunoscut5 p~rtilor, chiar §i tertilor interesati, de a declara
inopozabil5 o decizie in statul unde se invoc5 hot~r~rea (B. Audit, L. d'Avout, Droit
international priv6, septi~me 6dition refondue, Economica, Paris, 2013, p. 477). In acela.i
sens, se sustine c5 aceast5 distinctie este dep5§it5 §i se propune ca orice hot~r~re str~in5
s5 detin5 potentialul de a putea fi recunoscut5 de plin drept in tara forului (M. Attal,
A. Raynouard, Droit international priv6: tome 1 - Principes generaux, Larcier, Bruxelles,
2013, p. 392).
22 I. Deleanu, V. Mitea, S. Deleanu, op. cit., p.783.
 1. DREPT PRIVA T

Rom~niei §i, deci, este inutil sc te adresezi instantelor pentru a statua din nou
asupra fondului aceluia~i litigiu.
Recunoa~terea de plin drept este limitati formal la hotir~rile extrapatrimoniale.
Dificultatea este ci majoritatea hotir~rilor sunt patrimoniale, ceea ce reduce foarte
mult c~mpul de aplicare al acestei reguli 23. Pirtile, de regulc, urmiresc ca deciziile
sc produci efecte concrete §i deci urmaresc executarea, §i nu doar simpla Ior
recunoa~tere.

1.2. Recunoa.terea prin hotdrdre judeccitoreascci

Potrivit art. 1.096 NCPC, hotir~rile str~ine cu privire la alte procese (dec~t cele
referitoare la statutul personal al cetitenilor, s.n. C.A.), spre a beneficia de
autoritatea lucrului judecat, pot fi recunoscute prin hot~r~re judecitoreasci, daci
sunt indeplinite cumulativ urmctoarele conditii 24 :
a) hot~r~rea este definitivd potrivit legii statului unde a fost pronuntati;
b) instanta care a pronuntat-o a avut, potrivit legii statului de sediu,
competenta sc judece procesul, firc insc a fi intemeiati exclusiv pe prezenta
p~r~tului ori a unor bunuri ale sale firc legiturc directi cu litigiul in statul de sediu
al respectivei jurisdictii;
c) existi reciprocitate in ceea ce prive~te efectele hotir~rilor str~ine intre
Romania §i statul instantei care a pronuntat hot~r~rea25 .
Altfel spus, efectele atribuite acestor hot~r~ri depind de efectuarea pro-
cedurii de control a fortiori referitoare la verificarea regularittii Ior interna-
tionale. Dar, instanta rom~nc se va limita doar la verificarea acestor conditii, ea
neput~ndu-se substitui instantei str~ine pentru a modifica hot~r~rea striini ori a o
examina in fond (art. 1.098 NCPC).
In fapt, aceste hotirri sunt cele mai int5lnite in practici, c~nd se dore~te si
fie recunoscute hotirri care anuleazi sau reziliazi un contract sau care constati
o responsabilitate contractualc sau delictualc contra unor debitori rezidenti in
Romania.
S-a arctat ci o hot~r~re judecitoreasci strcinc daci are efecte patrimoniale
nu se poate recunoa~te de plin drept, ci trebuie sc fie supusc controlului de
regularitate 26 . Altfel spus, efectele atribuite acestor hot~r~ri sunt dependente de
regularitatea international6, adic6 trebuie efectuat6 procedura de control.

23 Cu privire la calificarea raporturilor patrimoniale dintre soti in dreptul roman, a se

vedea A. Bacaci, Raporturile patrimoniale in dreptul familiei, Ed. Hamangiu, Bucure.ti,
2007, p. 21-69; N.C. Anitei, Conventia matrimonial& in dreptul international privat, Ed. C.H.
Beck,2 4 Bucure.ti, 2013, p. 27 §i urm.
ICCJ, s.com., Decizia nr. 1.197/2004, apud I.P. Filipescu, A.P. Filipescu, op. cit.,
p. 450.
25 M. Avram, Comentariu: Decizia civili nr. 2785/2001 a C.S.J.,
in C.J. nr. 2/2002,
p. 91-92.
26 C. Ap. Alba lulia, dec. nr. 559/A din 21 aprilie 2005, in Dreptul
nr. 1/2006, p. 253,
apud G. Gheorghiu, N. Enache, Dreptinternationalprivat. Caiet de seminar, Ed. C.H. Beck,
Bucure.ti, 2009, p. 66.
Adrian CIRCA

Noul Cod de procedurc civilc stabile~te ci in ipoteza in care hot~r~rea a fost

pronuntati in lipsa p r.ii care a pierdut procesu127 , trebuie si se constate
totodata ci citatia i-a fost inm~nat6 in timp util pentru termenul de dezbateri in
fond, c~t §i actul de sesizare a instantei §i ci i s-a dat posibilitatea de a se apira §i
a exercita calea de atac impotriva hotar~rii [art. 1096 alin. (2)].
Conform alineatului (3) al art. 1.096 NCPC caracterul nedefinitiv al hotirrii
str~ine, decurg~nd din omisiunea cit~rii persoanei care nu a participat la proces in
fata instantei str~ine, poate fi invocat numai de c~tre acea persoani. Omisiunea
cit~rii in modalitatea arctati face ca hot~r~rea pronuntati si nu fie considerati
definitivi §i deci recunoa~terea nu poate avea loc. Trebuie insi ca aceasti
exceptie sc fie invocati de persoana in cauz& Find o exceptie relativi, instanta
rom~nc nu o poate ridica din oficiu 28.
Considercm ci mecanismul previzut in alin. (2) al art. 1.096 NCPC nu instituie
un simplu control tehnic in care instanta, daci constati ci actul de sesizare nu a
fost comunicat p~r~tului care nu s-a infctiat in timp util §i intr-o manieri care si ii
permiti acestuia sc ii pregiteasci apirarea, sa poati sc refuze recunoa~terea29 .
Aceasti interpretare s-ar dovedi prea rigidi, motiv pentru care, in dreptul european,
spre exemplu, accentul nu se mai pune pe controlul regularititii notificirii actului
introductiv de instantc, ci pe verificarea respectului dreptului fundamental la
apirare. Astfel, o hot~r~re pronuntati in lipsc, care i-a fost comunicati p~r~tului in
mod legal, dar acesta din urma nu a exercitat calea de atac, de~i avea posibilitatea
sc o fac, va fi recunoscuti; se incearcc astfel sc se inlcture acele situatii in care
p~r~tul, din comoditate sau de rea-credint, nu exerciti o cale de atac, de~i a avut
posibilitatea sc o faci, a~tept~nd ca, pe cale de exceptie, sc se opunc pe t~r~mul
recunoa~terii hotirrii str~ine.
Conditiile regularitctii internationale ale recunoa~terii sunt (art. 1.096 NCPC):
1.2.1. Hotd.rdre definitive.

C~t prive~te prima conditie de regularitate internationali referitoare la ca-

racterul definitiv al hotirrii str~ine, instanta va verifica daci hot~r~rea este
definitivi conform legii statului de sediu unde hot~r~rea a fost pronuntati 30 .

27 S-a ridicat intrebarea cu privire la ce conditii se vor aplica in ipoteza in care

hot~r~rea a fost pronuntat5 in lipsa p~rtii care a cAtigat procesul? Aplic~nd
rationamentul per a contrario, se sustine c5 in acest caz procedura implic5 doar
indeplinirea conditiilor de la alin. (1) al art. 1.096 NCPC [fostul art. 167 alin. (2) din Legea
nr. 105/1992, a se vedea R.B. Bobei, Legea nr. 105/1992 ... op. cit., p. 188].
28 . Ungureanu, C. Jugastru, A. Circa, op. cit., p. 261.
29 Spre exemplu, o astfel de interpretare ar putea favoriza un p~r~t de rea-credint

care specul~nd o iregularitate minor5 poate obtine aproape automat un refuz al

recunoa.terii.
30 S-a dispus c5 simpla cerere de declarare a apelului, depus5 la o instant
rom~n5,
fWr5 s5 se fac5 dovada c5 a fost inregistrat5 la instanta str~in5, nu poate inl~tura dovezile
oficiale provenind din partea autorittilor str~ine care atest5 caracterul definitiv al hot5r~rii
str~ine a c~rei recunoa.tere este solicitat5 in Romania (CSJ, s. civ., dec. nr. 2.785/2001, in
S. Angheni, op. cit., p. 644, apud R.B. Bobei, Legea nr. 105/1992 ... op. cit., p. 189). De
 1. DREPT PRIVA T

Formularea unei c~i de atac impotriva hotirrii str~ine a c~rei recunoa~tere se

soliciti va afecta §i procesul de recunoa~tere. Astfel, in situatia in care hot~r~rea
strcinc a fost modificati in tara de origine, chiar §i ulterior solutionirii procesului de
recunoa~tere, se consider&, in mod judicios, ci recunoa~terea hotirrii str~ine
devine caduci §i nu este necesarc formularea unei revizuiri impotriva hotirrii de
recunoa~tere in statul unde a fost recunoscut 3 1 .

1.2.2. Competenta international a instantei strdine

Competenta internationalc a instantei str~ine este subordonati conditiei ca
respectivul litigiu sc continc a legiturc caracterizati cu lara de origine a hotirrii.
in primul rdnd, aceasti cerint este in str5nsc legiturc cu institutia specifici
dreptului international privat intitulat6 forum shopping, fiind un instrument pus la
dispozitia instantelor nationale pentru a combate acest fenomen (situatia in care
reclamantul alege o anumiti instant in fata c~reia sc introduci actiunea, in
conditiile in care are la dispozitie mai multe tribunale aflate in tri diferite §i care ar
fi deopotrivi competente 32). Pirtile au posibilitatea §i optiunea in alegerea unei
anumite instante nationale care sa solutioneze eventualele litigii dintre ele. Nu este
nimic fraudulos cu privire la aceasti optiune. Dar existenta acestei optiuni nu
exclude frauda. A~adar, alegerea pirtilor cu privire la o anumit6 instant poate fi
interpretati ca frauduloasc atunci c~nd alegerea unei jurisdictii statale strcine este
ficuti cu scopul de a eluda competenta fireasci care poate fi defavorabilc.
Instanta rom~nc este chemati sc analizeze competenta internationali a
instantei str~ine ce a solutionat procesul international §i, daci constati ci acea
instant nu avea competent, cererea de recunoa~tere va fi respinsi 3 3.
Determinarea competentei internationale a instantei care a pronuntat hoti-
r~rea se face nu in functie de dreptul international privat roman (deci lex for), ci in
functie de legea de drept international privat a trii de sediu a instantei care a
pronuntat-o. Deci instanta va trebui sc analizeze (continutul legii str~ine) dreptul
strain.
in al doilea rdnd, in legiturc cu aceasti conditie, au fost exprimate dour teze:
- prima dintre ele considerc ci prin trimiterea legii la competent este vorba
at~t de competenta de drept international privat a instantei respective, c~t §i de
competenta de drept intern a aceleia~i instante, deoarece legea nu distinge; legea

asemenea, dovada caracterului executoriu al hot~r~rii nu inseamn5 in mod necesar §i

dovada caracterului definitiv al acesteia, in sensul legii str5ine. Ca §i in sistemul de drept
rom~nesc, este posibil ca o hot~r~re s5 fie executorie chiar dac5 aceasta este susceptibil5
de exercitarea unei c~i de atac, ordinare sau extraordinare (/CCJ, s. I civ., dec.
nr. 867/2012, disponibil5 pe site-ul www.scj.ro).
31 1. Deleanu, V. Mitea, S. Deleanu, op. cit., p.785.
32 J.-F. Sagaut, M. Cagniart, Regard communautaire sur le Forum shopping
et le
Forum non conveniens, in Les Petites Affiches nr. 74/2005, p. 51 §i urm., apud
0. Ungureanu, C. Jugastru, A. Circa, op. cit., p. 112.
3 I. Le., Competenta internationai a instantelorrom6ne in reglementarea Noului Cod
de procedur6 civi6, involumul Drept §i drepturi - traditie §i modernitate. In Honorem Ion
Deleanu, Ed. Universul Juridic, 2013, p. 193 - 207.
Adrian CIRCA

referindu-se la competenta de a judeca procesul, inseamnc ci se va analiza

competenta sub ambele aspecte34 ;
- a doua tezi sustine ci este vorba doar despre competenta de drept
international privat, §i nu a unei instante determinate , pe motiv ci este excesiv si
se solicite instante rom~ne sc verifice §i competenta internc a instantei str~ine,
adici sc verifice §i modul de aplicare a dreptului procesual strain. Achiesim la
aceasti solutie subliniind faptul ci este dificil pentru judecitorul roman si verifice
daci tribunalul strain §i-a aplicat in mod corect propriile sale reguli de procedure;
nu credem ci instanta rom~nc poate verifica mai bine dec~t instanta din tara de
origine a hotirrii propria competenti nationalc.
Competenta instantei str~ine nu poate fi intemeiati exclusiv pe prezenta
p~r~tului sau a unor bunuri ale sale firc legiturc directi cu litigiul in statul de sediu
al respectivei instante [art. 1.096 alin. (1) lit. b) ultima tez6]. 0 competenti
intemeiati exclusiv pe prezenta p~r~tului ori a unor bunuri ale sale firc legiturc
directi cu litigiul in statul de sediu al respectivei jurisdictii nu este suficienti. Este
vorba de o simpi prezentc, a p~r~tului, iar nu de domiciliul sau sediul acestuia 36 .
De fiecare dati cnd regulile nationale de solutionare a conflictelor de jurisdictlii
nu atribuie competenti exclusivi instantelor romne, tribunalul strain trebuie
recunoscut competent, daci litigiul contine o legiturc caracterizati cu tara in care
instanta a fost sesizati. In legiturc cu acest aspect s-a sesizat ci aceasti conditie
include in sine §i protectia competentei exclusive a instantelor din statul de recu-
noa~tere3 7 , cerinti urmirit6 distinct prin dispozitia din art. 1.097 alin. (1) lit. e) NCPC.
Sub imperiul vechii Legi nr. 105/1992, s-a stabilit ci solutionarea litigiului de
c~tre instanta judecitoreasci cu incclcarea conventiei arbitrale valide (§i a c~rei
neaplicare nu a fost motivate) reprezinti o hotir5re pronuntati de o instanti
necompetentci 8 . Sectia comercialc a /CCJ a considerat ci poate reexamina acele

34 I.P. Filipescu, A.I. Filipescu, op. cit., p. 450. Potrivit acestei teze, instanta rom~n5 (in
2005) ifi motiva hot~r~rea de recunoa~tere pe faptul c5 era indeplinit5 conditia competentei
instantei str~ine, at~t in dreptul international privat, cat §i in dreptul intern al statului strain
(T. Bucure~ti, s. a IV-a civ., sent. nr. 166/F, apud G. Gheorghiu, N. Enache, op. cit., p. 65).
Prin Hot~rdrea Simitch (1985) Curtea de Casatie francez5 a afirmat acest dezinteres in
cadrul controlului de competent consider~nd simplu c5 verificarea competentei indirecte
nu vizeaz5 dec~t competenta general5 ce poate rezulta dac5 litigiul se ata~eaz5 printr-o
leg~tur5 caracteristic5 cu tara al c~rei judec~tor a fost sesizat, apud Y. Loussouarn,
P. Bourel, P. de Vareilles-Sommi6res, op. cit., p. 868.
35 S. Zilberstein, op. cit., p. 116; I. Deleanu, V. Mitea, S. Deleanu, op. cit., p. 785.
36 F.G. P~ncescu, Cartea a V/I-a. Procesul civil international, in G. Boroi,
0. Spineanu-Matei, A. Constanda, C. Negril5, V. D~nil5, D.N. Teohari, I.R. D~nil5,
G. R~ducan, F.G. P~ncescu, op. cit., p. 735.
37 Sens in care s-a inclinat spre solutia ca cerinta prev~zut5 la art. 1.096 alin. (1) lit. b)
NCPC s5 fie eliminat5 §i s5 fie p~strat doar motivul de refuz prev~zut special la art. 1.097
alin. (1) lit. e) NCPC (F.G. P~ncescu, Cartea a V/I-a ... op. cit., in G. Boroi,
0. Spineanu-Matei, A. Constanda, C. Negril5, V. D~nil5, D.N. Teohari, I.R. D~nil5,
G. R~ducan, F.G. P~ncescu, op. cit., p. 740).
38 D. Dobrev, Consideratii asupra opozabilittii clauzei compromisorii inserate
Tntr-un
contract de navlosire, in RRDP nr. 1/2009, 253; ICCJ, s. com., dec. nr. 2.109/2006,
 1. DREPT PRIVA T

chestiuni de fond pendinte din hot~r~rea strainc, sub rezerva verificirii indeplinirii
conditiilor previzute de art. 167 din legea precitati. In motivarea deciziei, /CCJ
constata ci instanta strainc, care a pronuntat sentinta a c~rei recunoa~tere in
Romania se solicita, nu avea competenta de a judeca pricina, litigiul fiind de
competenta tribunalului arbitral organizat la Londra, in temeiul clauzei compro-
misorii opozabile pirilor din contractul de navlosire in care se mentiona, ca parte
in contract, brokerul §i submandatarul acesteia, in speti reclamanta (decizia
nr. 2.109 din 8 iunie 2006). Cu alte cuvinte, competenta de solutionare a respecti-
vului litigiu aparinea instantei arbitrale, cu excluderea instantelor judecitore~ti de
drept comun.
S-a exprimat punctul de vedere potrivit c~ruia prin aceasti manierc de inter-
pretare a prevederilor fostului art. 167 se ajunge in mod indirect si se incalce
prevederile art. 169 din Legea nr. 105/1992 ce consacrc principiul intangibilitctii
hotir~rilor str~ine, adici instanta rom~nc nu poate proceda la examinarea in fond
a hotirrii, nici la modificarea ei. Se considerc ci aceasti manierc de a reevalua
probele era interzisc de art. 169 (in prezent de art. 1.097 NCPC), iar instanta
rom~nc poate verifica doar daci instanta strcinc a incclcat competenta exclusiva a
instantei rom5ne3 9 . in acest context, se aminte~te faptul ci practica /CCJ nu a fost
unitarc in ceea ce prive~te interpretarea vechiului art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea
nr. 105/1992 (in prezent abrogate), in sensul stabilirii limitelor in care instanta
rom~nc poate verifica modul in care instanta strcincii-a stabilit propria com-
petenti 40 . Astfel, sectia civilc a /CCJ a considerat ci ,,daci din probele adminis-
trate rezultc cu certitudine ci obiectul litigiului nu se circumscrie in cazurile
limitative previzute de dispozitiile art. 151 din Legea nr. 105/1992, inseamni ci
litigiul a fost solutionat valabil de c~tre instanta germanc strainc, neconstat~ndu-se
o incclcare a competentei exclusive a instantei rom~ne" (decizia nr. 1.846 din 14
mai 200241).

1.2.3. Reciprocitatea
Cea de-a treia conditie de care depinde eficacitatea unei hotirri str~ine se
referc la reciprocitate a efectelor hotir~rilor intre Romania §i statul instantei care a
pronuntat-o. /nseamnc ci numai daci hot~r~rile rom~ne beneficiazi de autoritate
de lucru judecat in statul de unde provine hot~r~rea strainc, aceasta poate fi
invocatk la r~ndul ei, cu eficacitate, in Romania42 .

publicat5 pe site-ul www.iccj.ro, apud .Al. St5nescu, Drept international privat. Practici
judiciar6,Ed. Hamangiu, Bucure.ti, 2008, p. 280.
39 D.Dobrev, op. cit., p. 254.
40 Art. 167 lit. b) din Legea nr. 105/1992 statua: ,,Hot~r~rile referitoare la alte procese

dec~t cele ar~tate in art. 166 pot fi recunoscute in Romania, spre a beneficia de puterea
lucrului judecat, dac5 sunt indeplinite cumulativ urm5toarele conditii: [...] instanta care a
pronuntat-o a avut, potrivit legii mentionate, competenta s5 judece procesul".
41 D. Dobrev, op. cit., p. 253, nota nr. 1.
42 CSj, s. com., dec. nr. 799/2003, publicat5 pe site-ul www.iccj.ro, apud
.Al.
St~nescu, op. cit., p. 292.
Adrian CIRCA

Instanta rom~nc in considerarea prevederilor art. 249 NCPC (fostul art. 1.169
din vechiul Cod civil) potrivit c~ruia cel ce face o propunere inaintea judecitii
trebuie sc o dovedeasci §i a art. 22 din NCPC [fostul art. 129 alin. (5) din vechiul
Cod de procedurc civilc] potrivit c~ruia judecitorii au indatorirea sc st~ruie, prin
toate mijloacele legale, pentru a preveni orice gre~ealc privind aflarea adevirului in
cauzi, pe baza stabilirii faptelor §i prin aplicarea corecti a legii, in scopul
pronuntrii unei hotirri temeinice §i legale, a retinut ci reclamanta nu a probat
conditia necesarc §i obligatorie a existentei reciprocititii intre Romania §i Statele
Unite ale Americii cu privire la recunoa~terea efectelor hotirrii str~ine4 3 .
In jurisprudenti s-a statuat, sub imperiul reglementirilor anterioare, ci dovada
reciprocititii se soliciti Ministerului Justitiei44 .
Cu toate ci reprezinti o conditie cunoscuti §i in alte sisteme str~ine, cerinta
reciprocitctii nu mai este solicitata in dreptul francez ca urmare a Hot.r.rii
Munzer 5 .
Av~nd in vedere ci legea nu distinge intre tipurile de reciprocitate, putem avea
o reciprocitate conventionalc, judiciarc sau de fapt 46. In aceste conditii, s-a avansat
opinia ci este nevoie doar de o reciprocitate de fapt, a c~rei existenta legea o
prezumi p~nc la dovada contrari 47 , firc sc intereseze daci §i conditiile de
regularitate prezente in ordinea juridici strcinc prezinti similitudine cu cerintele din
legea romana.
Existenta reciprocitctii se poate proba §i prin existenta unei conventii de
asistenti juridic&, cum este cazul Tratatului dintre Romania §i Republica Ceh6
privind asistenta judiciarc in materie civilc ratificat prin Legea nr. 44/1995.
Hotcrrea strcinc care stabile~te o obligatie decurg~nd dintr-o lege fiscalc
strcinc necesiti §i conditia reciprocitctii pentru a fi recunoscuti §i executati in
Romania (art. 1.109 din NCPC).
Daci cele trei conditii enumerate de cod nu sunt indeplinite cumulativ,
hot~r~rea str~ina nu va avea in Romania autoritate de lucru judecat §i, pe cale de
consecint, nu va putea fi pusc in executare 8 .

43 CSJ, dec. nr. 1.979/2011, in T. D5rjan, Probleme de drept civil i procesual civil. Din
practica instantei supreme 2010- 2011, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2012, p. 385.
44 CSJ, s. com., dec. nr. 3.841/2005, in .Al. St~nescu, op. cit., p. 213.
45 B. Audit, L. d'Avout, op. cit., p. 456.
46 I. Chelaru, G. Gheorghiu, Dreptinternationalprivat, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti,
2007,
p. 112; I.Le§, Noul Cod de proceduri civili. Comentariu ... op. cit., p. 1.377.
47S. Zilberstein, op. cit., p. 117. De asemenea, se considers c5 mentinerea conditiei
reciprocittii este regretabil5, in acest sens a se vedea I. Deleanu, V. Mitea, S. Deleanu,
op. cit., p. 785; V. Ro§, Arbitrajul comercial international, Ed. Regia Autonom5 Monitorul
Oficial, Bucure~ti, 2000, p. 599; F.G. P~ncescu, Cartea a V/I-a. ... op. cit., in G. Boroi,
0. Spineanu-Matei, A. Constanda, C. Negril5, V. D~nil5, D.N. Teohari, I.R. D~nil5,
G. R~ducan, F.G. P~ncescu, op. cit., p. 736.
48 CSJ, dec. civ. nr. 196/2002, in P.R. nr. 6/2003, p. 44; I.P. Filipescu,
A.I. Filipescu,
op. cit., p. 451; 0. Ungureanu, C. Jugastru, A. Circa, op. cit., p. 261.
 1. DREPT PRIVA T

1.3. Refuzul recunoa.terii hotirdrilor strdine

Recunoa.terea hotdrdrii str~ine poate fi refuzati pentru oricare din urmi-
toarele cazuri 49 :
a) hotdrdrea este manifest contrard ordinii publice de drept international
privat roman; aceasti incompatibilitate se apreciazi tin5ndu-se seama, in special,
de intensitatea leg~turii cauzei cu ordinea juridica romana §i de gravitatea
efectului astfel produs;
b) hotdrdrea pronuntati intr-o materie in care persoanele nu dispun liber de
drepturile Ior a fost obtinut6 cu scopul exclusiv de a sustrage cauza incidentei
legii aplicabile conform dreptului international privat roman;
c) procesul a fost solutionat intre acelea§i pirti printr-o hot~r~re, chiar
nedefinitivi, a instantelor romane sau se aflc in curs de judecare in fata acestora la
data sesizirii instantei str~ine;
d) este inconciliabil, cu o hot.r.re pronuntati anterior ei in str~initate §i
susceptibilc de a fi recunoscuti in Romania;
e) instantele rom~ne aveau competenta exclusiv, pentru judecarea cauzei;
f) a fost incclcat dreptul la apdrare;
g) hot~r~rea poate face obiectul unei c.i de atac in statul in care a fost
pronuntati [art. 1.097 alin. (1) NCPC].
Noul Cod de procedurc civilc precizeazi ci recunoa~terea nu poate fi refuzati
pentru singurul motiv ci instanta care a pronuntat hot6r~rea strcinc a aplicat o
alt. lege dec~t cea care ar fi fost determinat6 de dreptul international privat roman,
afarc numai daci procesul prive~te starea civil. §i capacitatea unui cetctean
roman, iar solutia adoptati diferc de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii romane
[art. 1.097 alin. (2) NCPC].
Mentioncm ci art. 2.601 din NCC precizeazi ci actul intocmit in str~initate
prin care se constati vointa unilateralc a birbatului de a desface c~sitoria, firi ca
legea strcinc aplicabilc sc recunoasci femeii un drept legal, nu poate fi
recunoscut in Rom.nia, cu exceptia situatiei c~nd sunt indeplinite cumulativ
urmitoarele situatii: a) actul a fost intocmit cu respectarea tuturor conditiilor de
fond §i de formi previzute de legea strcinc aplicabilc; b) femeia a acceptat in mod
liber §i neechivoc aceasti modalitate de desfacere a cisctoriei; c) nu existi niciun
alt motiv de refuz al recunoa~terii pe teritoriul Rom~niei a hotirrii prin care s-a
incuviintat desfacerea ccsctoriei in aceasti modalitate.
In baza acestor conditii judecitorul are puterea de a nu permite ca o hot~r~re
strcinc sc produci efecte asupra bunurilor sau asupra persoanelor pe teritoriul
roman, adici hot~r~rea strcinc va fi inopozabilc in Romania. El nu va putea judeca
fondul, dar va putea verifica hot~r~rea conform motivelor fixate de legiuitor.
Av~nd in vedere ci textul de lege nu distinge, cerintele fixate de legiuitor pot fi
ridicate at~t in cadrul procedurii recunoa~terii de plin drept, c~t §i in cazul
procedurii recunoa~terii pe cale judecitoreasci. In cadrul procedurii recunoa~terii
de plin drept, aceste motive vor fi analizate atunci c~nd autoritatea rom~nc

49Vechea Lege nr. 105/1992 continea doar 3 cazuri in care se putea refuza
recunoa~terea unei hot~r~ri [art. 168 alin. (1)].
Adrian CIRCA

competent&, refuz~nd sc ia act de hot~r~rea strcinc se formuleazi o actiune prin

care se soliciti recunoa~terea hotirrii str~ine. lar in cazul recunoa~terii de drept
comun, partea care a pierdut procesul §i impotriva c~reia se formuleazi actiunea
va putea invoca motivele ce vor putea duce la respingerea actiunii (art. 1.097
NCPC).
Examincm in continuare motivele de control ce vor putea constitui tot at~tea
cazuri de refuz al recunoa~terii:

1.3.1. Ordinea publicd

La acest moment, instanta rom~nc verifici daci solutia strcinc nu risci si
produci efecte contrare principiilor fundamentale de organizare a sistemului roman
§i care se subsumeazi conceptiei cu privire la ordinea publici internationali. In
aceasti fazi a procesului, accentul cade pe conformitatea hotirrii cu ordinea
publici, spre deosebire de domeniul conflictelor de legi unde in acea fazi se
confrunti continutul abstract al legii determinati ca aplicabilc raportului juridic
dedus judecctii cu ordinea publici a forului.
Formula imprumutati de legiuitorul roman traduce vointa acestuia de a reduce
c~mpul de aplicare al acestei exceptii, ce va putea fi chemati sc se aplice doar
daci hotr5rea este manifest contrar, ordinii publice de drept international privat
roman.
in materia recunoa~terii hotir~rilor, ceea ce se va analiza este rezultatul
aplicirii unei legi intr-o anumiti cauz& Dar unei hot~r~ri pronuntate in aplicarea
unei legi, care in mod abstract nu este contrarc ordinii publice romane, i va putea
fi refuzati recunoa~terea atunci c~nd solutiile sale sunt contrare ordinii publice
romane' °.
in notiunea de ordine public, in planul dreptului international privat intr6
,,normele fundamentale pentru sistemul de drept al instantei, care nu permit
aplicarea regulilor str~ine, de~i acestea sunt competente conform normelor
conflictuale ale instantei 5 1. Ordinea publici cuprinde o dimensiune fundamental&,
dar §i o dimensiune procedural&.

50 Poate fi cazul unei hot~r~ri care a pronuntat nulitatea c~s~toriei pe motiv c5 exist5
diferente intre religiile declarate ale celor doi soti. Ne intreb5m dac5 in continutul notiunii
intr5 §i drepturile morale recunoscute autorilor conform Legii nr. 8/1996 (cu privire la
regimul drepturilor morale recunoscute autorilor de opere literare, artistice §i tiintifice, a se
vedea G. Olteanu, Dreptul propriet~tii intelectuale, Ed. C.H. Beck, Bucure.ti, 2007,
p. 67-88; A. Circa, Protectia drepturilor intelectuale: actualit~ti i perspective, Ed. Universul
Juridic, Bucure.ti, 2013, p. 175 - 194).
51 . C~ptin5, Semnificatia notiunii de ordine publici in procedura de exequatur, in
S.C.J. nr. 3/1976; C. Avasilencei, La codification des con flits de lois dans le nouveau Code
civil roumain: une nouvelle forme en attente d'un contentieux, in R.C.D.I.P. nr. 2/2012, p. 9.
Pentru definitii ale ordinii publice in dreptul international privat, a se vedea §i: D.-Al. Sitaru,
Drept international privat. Partea generalj. Partea specialj - Norme conflictuale in diferite
ramuri i institutii ale dreptului privat, Ed. C.H. Beck, Bucure.ti, 2013; S. Deleanu, Drept
international privat. Partea general, Ed. Universul Juridic, Bucure.ti, 2013; A. Fuerea,
Drept international privat, Ed. Universul Juridic, Bucure.ti, 2008; B.M.C. Predescu, Drept
 1. DREPT PRIVA T

Din modul de formulare se are in vedere §i dimensiunea sa in cadrul conflictelor

de legi5 2, ceea ce inseamnc ci exceptia se va putea aplica §i asupra legii str~ine
aplicate pe fond, al c~rei caracter eventual lezionar va declan~a aplicarea exceptiei
de ordine publici 5 3 . Putem evoca apirarea drepturilor fundamentale ale persoa-
nelor, consacrate prin CEDO, dar §i a principiilor fundamentale de organizare a
sistemului de drept roman.
Priviti prin prisma regulilor de procedurc, in continutul notiunii de ordine
publici intrc in general aspecte ce tin de respectarea dreptului la apirare, de
incclcarea normele de competenti jurisdictionalc exclusivi a instantelor rom~ne
sau de contrarietate a hotir~rilor5 4 . Observim ci majoritatea acestor cauze au fost
transformate in conditii autonome.
Spre deosebire, normele interne cu privire la motivarea hotir~rilor judeci-
tore~ti nu intrc in continutul notiunii de ordine publici in dreptul international privat
roman. In consecintk nemotivarea hotirrii str~ine pronuntati intr-un stat care
admite aceasti modalitate nu va putea constitui un motiv de refuz al acord~rii
recunoa~terii55 .
In realitate, prin inserarea acestei cerinte se oferc mijloace procedurale de
lupti impotriva fenomenului de forum shopping: adici instanta rom~nc este
chemati sc analizeze intensitatea legturii cauzei cu ordinea juridic, strini
in acest fel se preconizeazc sc se verifice daci reclamantul nu a sesizat o instanti
strcinc doar pentru a eluda competenta instantelor rom~ne, atunci c~nd este

international privat Partea generalj, Ed. Wolters Kluwer, Bucure.ti, 2011; I. Chelaru,
G. Gheorghiu, Drept international privat, Ed. C.H. Beck, Bucure.ti, 2007; N. Diaconu, Drept
international privat, ed. a Ill-a, Ed. Lumina Lex, Bucure.ti, 2007; F. Ciutacu, Drept
international privat, Ed. Themis Cart, Slatina, 2005.
52 Art. 2.564 alin. (1) NCC prevede c5 aplicarea legii str~ine se inl5tur5 dac5
incalc5
ordinea public6 de drept international privat roman sau dac5 legea str~in5 respectiv5 a
devenit competent5 prin fraudarea legii rom~ne. In cazul inl5tur~rii aplic~rii legii str~ine, se
aplic5 legea rom~n5.
53 Spre deosebire, a se vedea practica francez5, Curtea de Casatie, re civ., 8 iulie
1
2010, Hot~rdrea Anna, apud P. Hammje, De I'exequatur d'un jugement 6tranger
d'adoption par la compagne homosexuelle de la mere biologique, in R.C.D.I.P. nr. 4/2010,
p. 61: solutia Curtii franceze a fost in sensul recunoa.terii hot~r~rii de adoptie a minorei
care a disjuns autoritatea p~rinteasc5 intre mam5 §i partenera sa, consider~nd c5 astfel nu
se incalc5 principiile esentiale ale dreptului francez. In aceast5 cauz5 Curtea francez5 s-a
apropiat de solutia Curtii Europene a Drepturilor Omului in cauza Wagner (prin care s-a
impus recunoa.terea unei adoptii peruviene in pofida faptului c5 dreptul luxemburghez nu
permitea acea adoptie de c~tre o mam5 celibatar5). In spet5, o curte american5 a
incuviintat adoptia minorei Anna (n~scut5 in anul 1999 prin inseminarea artificial5 de Ia un
donator anonim). Certificatul de na.tere al minorei mentiona pe doamna N. drept mam5
(cettean american), iar pe doamna B. drept p~rinte (cettean francez), ambele exercit~nd
autoritatea p~rinteasc5 asupra minorei. Astfel, s-a recunoscut un statut personal (civil)
n~scut in mod legal in strin~tate §i care a devenit apt s5 produc5 efecte §i in Franta. In
favoarea acestei solutii, sunt §i opiniile exprimate in doctrin5 (D.AI. Sitaru, op. cit., p. 274).
54 B. Audit, L. d'Avout, op. cit., p. 468.
55 in acest sens, D.Al. Sitaru, op. cit., p. 95.
Adrian CIRCA

evident ci litigiul contine o legiturc mai puternici cu ordinea juridici rom~nc dec~t
cu tarc strcinc in chestiune.
Nu trebuie sc confund~m ordinea publici din dreptul intern 5 6 cu ordinea
publici de drept international privat57 , distinctie operati chiar in cuprinsul normei.
Ordinea publici de drept international privat indici limitele aplicirii legii str~ine in
statul forului. Nu toate normele de ordine publici in dreptul intern sunt de ordine
publici in dreptul international privat, in timp ce reciproca este valabilci 8 . Normele
conflictuale privind starea §i capacitatea cetctenilor rom~ni (inserate in NCC) sunt
de ordine public6 §i in dreptul international privat, a~a cum in mod corect sunt
calificate in art. 1.097 alin. (2) NCPC 5 9.
Aprecierea unei eventuale incclccri a ordinii publice necesiti un anumit tip de
examen de fond al dosarului, interzisc de altfel (art. 1.098 NCPC). In aparent,
instanta nu va trebui sc analizeze daci hot~r~rea este corecti sau nu, dar va
trebui sc se apiece asupra caracterul eventual lezionar al solutiilor retinute prin
hot~r~rea strainc. In fapt, cerinta il obligi pe judecitor sc faci o judecati de
valoare, §i nu doar un examen formal 6 .
Ordinea publici de drept international privat are caracter actual, in sensul ci,
daci din momentul crecrii raportului juridic §i p~nc in momentul litigiului continutul
ordinii publice se schimb, se ia in considerare continutul acesteia din momentul
litigiului61 , altfel spus, se ia in considerare ordinea publici de la momentul judecirii

56 S-a spus c5 notiunea de ordine public5 nu este dec~t expresia unui interes general,
care poate fi exprimat (explicit sau nu) printr-o norm5, regul5 sau principiu de drept. Pe larg
despre intelesul ordinii publice, a se vedea P. Vasilescu, Drept civil. Obligafii, in regle-
mentarea noului Cod civil, Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2012, p. 315.
57 C. Jugastru, Consideratii privind ordinea public6 europeani, in Anuarul Institutului de
Istorie ,,George Baritiu" din Cluj-Napoca, Seria Humanistica, tom. IX, 2011, p. 259; R.B.
Bobei, Repere doctrinare i jurisprudentiale ale institutiei calific~rii in dreptul international
privat (partea a IV-a), in C.J. nr. 6/2004, p. 137.
58 Ea inglobeaz5 toate principiile §i regulile de ordine social5 §i moral5
pe care
legiuitorul le-a considerat esentiale pentru societate §i care, din acest motiv, se impun
respectului tuturor (0. Ungureanu, C. Munteanu, Drept civil. Partea general& in regle-
mentarea noului Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2013, p. 45). In leg~tur5 cu
ordinea public5 care protejeaz5 interese private s-a hot~r~t c5 aplicarea legii str~ine care a
validat testamentul conjunctiv (reciproc conform art. 1.036 NCC) nu contravine ordinii
publice de drept international privat roman, intruc5t dispozitiile din dreptul roman care
interzic un asemenea testament nu exprim5 principii fundamentale de drept, ci ocrotesc un
interes privat (vointa testatorului §i caracterul unilateral al vointei exprimate), C. Ap.
Timi~oara, s. civ., dec. nr. 2.160/2001, in .Al. St5nescu, op. cit., p. 4.
51 in acest sens, DAL. Sitaru, op. cit., p. 148.
60 Spre exemplu, nu se va putea apleca, in concreto, asupra consideratiilor pe care
judec~torul strain le-a avut in vedere c5nd a dispus incredintarea minorului tin5nd cont de
interesele superioare ale copilului. In acest sens, I. Le., Noul Cod de procedur6 civil.
Comentariu ... op. cit., p. 1.378.
61/CCJ, s. I civ., dec. nr. 954/2012, disponibil pe site-ul www.scj.ro. Ideea a fost
exprimat5 i de Curtea Permanent5 de Justitie International5: ,,definirea ordinii publice intr-o
tar5 depinde de opinia dominant5 la un moment dat in acea 5ar" (12 iulie 1929, R.C.D.I.P.
 1. DREPT PRIVA T

procesului de recunoa~tere62 . De asemenea, prezinti un caracter variabil, at~t in

timp, c~t §i in spatiu.
Controlul conformititii deciziei str~ine cu ordinea publici internationali
integreazi doi parametri numiti de legiuitor, anume intensitatea leg~turii cauzei
cu ordinea juridicd rom~nn §i de gravitatea efectului astfel produs [art. 1.097
alin. (1) lit. a) NCPC] 63. Or, instanta va putea inlctura acea decizie daci rezultatul
este v~dit inadmisibil din punctul de vedere al forului §i nu doar ci este simplu
diferit de cel la care ar fi ajuns daci instanta rom5nc ar fi fost chemati si
solutioneze acel proces64 .
Se considerc ci aceasti cerinti trebuie interpretati cu moderatie, in sensul ci
trebuie priviti ca a clauzi de rezerv6; doctrina strainc, in special francez6, acordi
a importanti deosebiti teoriei care acrediteazd efectul atenuat al ordinii
publice65 ; adici, recurgerea la aceasti exceptie sc se faci numai atunci c~nd
s-au epuizat celelalte posibilitcti de motivare a refuzului recunoa~terii unei hotirri
str~ine. Actualmente, conceptia dominanti este aceea care atribuie ordinii publice
rolul de supapi de siguranti in jocul regulilor de conflict6 6.

1929, 426 §i 458, p. 456 §i 477, apud 0. Ungureanu, C. Jugastru, A. Circa, op. cit., p. 106);
I. Deleanu, V. Mitea, S. Deleanu, op. cit., p. 789.
62 Spre exemplu, p~ratul a solicitat respingerea actiunii, intrucat, la data pronuntrii
hotararii de catre instanta german5, legislatia francez5 nu reglementa stabilirea paternittii
unui copil din afara casatoriei. In acele conditii, parAtul considera c5 recunoa.terea hotararii
judecatore.ti germane contravine ordinii publice de drept international privat francez. Dar,
in conditiile in care la data solicitarii recunoa.terii hotararii judecatore.ti germane, legislatia
francez5 reglementa stabilirea paternittii unui copil din afara casatoriei, solutia curtii
franceze a fost in sensul admiterii cererii §i, deci, a recunoa.terii (Curtea de Casatie, cauza
Marret v. Office de la Jeunesse de Starnberg, s 1 civ., 23 noiembrie 1976, in B. Ancel,
Y. Lequette, Grands arrets de la jurisprudence frangaise de droit international priv6, Sirey,
Paris, 1987, p. 465).
63 in materia concurentei, apud I. Deleanu, V. Mitea, S. Deleanu, op. cit., p. 790.
64 In acela.i sens, a se vedea §i I. Deleanu, V. Mitea, S. Delanu, op. cit., p. 788.
65 H. Batiffol, P. Lagarde, Droit international priv6, 8 6d., Librairie G6n~rale de Droit et

de Jurisprudence, Paris, 1993, p. 421.

66 Pentru detalii, a se vedea 0. Capfin5, Semnificatia notiuni de ordine publici in
procedura de exequatur, in S.C.J. nr. 3/1976, p. 227-282; E. Ungureanu, Din practica
instantelor rom~ne cu privire la recunoa~terea hotijr~rilor striine, in S.C.J. nr. 3/1985,
p. 246, apud 0. Ungureanu, C. Jugastru, A. Circa, op. cit., p. 263. In practica actual
francez5, s-a refuzat acordarea exequatur-ului unei hotarAri de divort americane ce a
partajat bunurile comune fWr5 s5 tin5 cont de conventia matrimonial5 (Tribunal de grande
instance de Paris, 26 noiembrie 2008, cauza Ire 0. R. v. M. 0. G.-H., apud B. Ancel, Du
refus d'ordonner I'exequatur d'un jugement de divorce americain qui opere un partage des
biens contraire au contrat de manage, in R.C.D.I.P. nr. 2/2009, p. 39: hotararea american5
care a inlaturat conventia matrimonial5 (incheiat5 in Franta §i care nu a fost inregistrat5 in
New York) §i care a trecut la partajul bunurilor comune efectuand o distribuire echitabil a
fost considerat5 drept contrar5 principiilor franceze ce recunosc libertatea conventiilor
matrimoniale §i s-a considerat c5 violeaz5 principiile de securitate §i previzibilitate juridic5
garantat5 sotilor.
Adrian CIRCA

Aceasti tezi se imbogte~te astizi cu controlul vigilent al Curtii Europene a

Drepturilor Omului care s-a pronuntat in sensul cc definitia ordinii publice in
domeniul dreptului international privat al statelor semnatare trebuie si fie
compatibilc cu drepturile fundamentale consacrate prin Conventie. Astfel, un stat
semnatar nu va putea opune un principiu din ordinea sa internc recunoa~terii unei
decizii str~ine daci aceasti opunere aduce atingere unui drept recunoscut prin
conventie.
Astfel, Curtea, prin Hotirrea din 2011 in cauza N6gr6pontis (invocati) a
condamnat Statul grec pentru ci a refuzat sc recunoasci §i sc execute a hot~r~re
strcinc de adoptie §i a considerat ci normele previzute de dreptul international
privat grec nu sunt justificate §i nu respecti principiul proportionalittii §i ci prin
acestea se incalcc drepturile fundamentale ale persoanei 67 .
Art. 2.564 alin. (2) din NCC oferc reperele necesare pentru a buni aplicare a
notiunii conform c6reia hot~r~rea strcinc va putea fi refuzati in situatia in care s-ar
produce un rezultat incompatibil cu principiile fundamentale ale dreptului rom.n
ori ale dreptului Uniunii Europene §i cu drepturile fundamentale ale omului.
Unul din efectele admiterii exceptiei de ordine publici internationali este
evictiunea normei desemnati de regula de conflict datoriti contrarietitii sale cu
anumite principii ce apartin ordinii juridice nationale68 .

67 CEDO, 3 mai 2011, Hot~rdrea Ndgrdpontis-Giannisisv. Grbce, apud P. Kinsch,

La non-conformit6 du jugement 6tranger a I'ordre public international mise au diapason de
la Convention europ6enne des droits de I'homme, in R.C.D.I.P. nr. 4/2011, p. 14: Curtea a
analizat conformitatea hot~r~rii str~ine prin prisma ordinii publice internationale invocat5 de
Statul grec. Un c~lug~r grec, membru al Bisericii Ortodoxe din Detroit (SUA), a adoptat un
copil, nepotul s~u, rezident in SUA de trei ani, venit pentru ca s5 ii des~v~r.easc5 studiile
universitare. Ca urmare a adoptiei, nepotul a preluat §i numele adoptatorului s~u. La finalul
studiilor, cu toate c5 adoptatul s-a intors in Grecia, acesta a p5strat timp de 14 ani leg~turi
cu p~rintele s~u adoptiv §i a corespondat cu acesta, care, cu doi ani inainte de moartea sa,
s-a intors §i el in Grecia. C5lug~rul a I5sat in urma sa o avere considerabil5, ce a prilejuit
un §ir de procese intre adoptat §i fratele §i surorile defunctului. Rudele sale au sustinut c5
defunctul, ca si c~lug~r, nu mai detinea capacitatea de a adopta persoane §i, in consecint,a,
hot~r~rea american5 de adoptie nu putea fi recunoscut5 in Grecia. In considerarea
traditiilor sacre la care face trimitere art. 3 din Constitutia greac5, Curtea de Casatie a ajuns
la concluzia c5 un c~lug~r grec nu mai poate adopta §'i a refuzat s5 recunoascd hot~r~rea
american5 prin care s-a incuviintat adoplia pe motiv c5 se incalc5 ordinea public5
international5 prev~zut5 de art. 33 din Codul civil grec. Curtea european5 a decis c5 prin
acest refuz s-au inc5lcat drepturile fundamentale ale reclamantului, cum ar fi dreptul la
respectarea vietii de familie, la nediscriminare §i la respectarea bunurilor, dar §i dreptul
procedural la un proces echitabil, din care deriv5 §i dreptul la executarea international5 a
hot~r~rilor, chiar dac5 provin de la un stat necontractant.
68 Aceasta este sustinut5 §i de art. 26 din Regulamentul (CE) nr. 864/2007 privind
legea aplicabil5 obligatiilor necontractuale, publicat5 in J. Of. L 199/2007, ce prevede
recursul la exceplia de ordine public5 autoriz~nd judec~torul s5 inl5ture legea desemnat5
de regulile de conflict, dac5 aplicarea acestei legi este v~dit incompatibil cu ordinea din
statul s~u. De asemenea, fWr5 a se suprapune cu dispozitiile art. 26, in baza art. 16 din
acela.i regulament judec~torii vor putea aplica intotdeauna normele imperative din legea
 1. DREPT PRIVA T

1.3.2. Frauda la lege

Recunoa~terea unei hotdrdri str~ine va putea fi refuzati dacd, fiind pro-
nuntati intr-o materie in care persoanele nu dispun liber de drepturile Ior, a fost
obtinuti cu scopul exclusiv de a sustrage cauza incidentei legii aplicabile
conform dreptului international privat roman 69 [art. 1.097 alin. (1) lit. b) NCPC].
Este astfel reglementati o conditie distincti cunoscuti in doctrina de drept
international privat drept frauda la lege. Fraudarea legii in dreptul international
privat consti in operatia prin care pirile unui raport juridic, uz~nd de mijloace
legale de drept international privat, ifi creeaza in mod voit conditii pentru a se
sustrage de sub incidenta legii normal competente, recurg~nd la dispozitiile altei
legi convenabile Ior70 .
La prima facie se observi ci temeiurile care pot sta la respingerea cererii de
recunoa~tere pot fi nu numai fraudarea regulilor care au relevanti cu privire la
solutionarea conflictelor de legi, ci §i fraudarea regulilor de solutionare a com-
petentei jurisdictionale conform dreptului international privat roman 7 1 . Practic, o
atare situatie vizeaza imprejurarea in care judecitorul constati ci reclamantul a
creat o leg.tur, artificial, cu statul strain anume pentru a sesiza instanta acelui
stat 72 .
Pentru a se putea retine frauda la lege, vor trebui intrunite cumulativ mai multe
conditii, §i anume: schimbarea voluntarc §i frauduloasc a punctului de leg~tur6 73 ;
utilizarea unor mijloace care, prin ele insele, sunt licite; intentia de a eluda legea,
iar rezultatul astfel obtinut prin interventia pirilor este ilicit, in sensul ci datoriti
acestei interventii se ajunge la un rezultat ce contravine normei conflictuale
competente.
Se sanctioneazi doar acea schimbare a punctului de legiturc cu scopul ex-
clusiv de a sustrage cauza incidentei legii aplicabile conform dreptului international
privat roman. Pentru ci aplicarea de c~tre instanta strcinc a unei alte legi dec~t
cea care ar fi fost determinati de dreptul international privat roman nu poate

trii forului ce vor fi aplicate independent de legea desemnat5 de regulile de conflict

instituite.
69 Vechea Lege nr. 105/1992 sanctiona hot~r~rea care este rezultatul unei fraude in
procedura urmati in str~in~tate (art. 168 pct. 1).
70 In structura fraudei la lege se distinge elementul material, concretizat in schimbarea

efectiv5 a punctului de legtturt, §i elementul intentional, punctul de leg~tur5 este modificat

in scopul evit~rii aplic~rii legii competente (ICCJ, s. I civ., dec. nr. 954/2012, disponibil5 pe
site-ul www.scj.ro ; 0. Ungureanu, C. Jugastru, A. Circa, op. cit., p. 109).
71 ICCJ, s. civ. §i de propr. int., dec. nr. 5.537/2006, in volumul ICCJ,
Jurisprudenta
sectiei civile i de proprietate intelectualO pe anul 2006. Recursuri in interesul legii in
materie civil5, realizat de F. Costiniu, C. R~dulescu, Ed. Hamangiu, Bucure.ti, 2007,
p. 260. In acela.i sens a se vedea: I. Deleanu, V. Mitea, S. Deleanu, op. cit., p. 791;
G. C. Frentiu, D.-L. B5ldean, op. cit., p. 1.513.
0. Ungureanu, C. Jugastru, A. Circa, op. cit., p. 262.
73 Punctul de leg~tur5 este elementul prin care se stabile.te relata intre raportul juridic
§i legea competent5. Practic, frauda la lege poate interveni doar in cazul indicilor de
localizare mobili precum cet~tenia, domiciliul, sediul social, locul afl5rii bunului mobil §.a.
Adrian CIRCA

justifica, de regulc, refuzul recunoa~terii hotirrii str~ine [conform art. 1.097 alin. (2)
NCPC].
Cu alte cuvinte, optiunea de alegere a jurisdictiei str6ine determinati de simpla
consecinti a modificirii situatiei juridice, ce a determinat schimbarea punctului de
legiturc ce a atras la r~ndul ei aplicarea unei alte legi, nu este frauduloasa.
Se exclud astfel de la recunoa~tere hot~r~rile str~ine a c~ror origine substan-
tialc se g~se~te intr-o lege a c~rei competentc, a fost declan~atM fraudulos, in
virtutea adagiul fraus omnia corrumpit. Pirtile au obtinut hot~r~rea prin beneficiul
unei fraude, fraudi pe care judecitorul strain nu a vazut-o sau nu a putut sc a
sanctioneze.
In prim-planul analizei este hot~r~rea ca atare. La baza pronuntrii acelei
hotirri sti un drept strain determinat prin fraudi. Hotirrea a fost obtinut6 cu
scopul de a eluda dispozitiile legii normal aplicabile conform dreptului international
privat roman.
Pe de o parte, domeniul se referc la materii unde pirtile nu pot dispune, §i
acelea sunt: starea §i capacitatea persoanei, drepturile personale nepatrimoniale,
stabilirea paternititii 74. Pe de altc parte, frauda se poate retine doar in acele materii
unde poate interveni o schimbare a punctului de legituri; se plaseazi raportul
juridic cu elemente de extraneitate sub imperiul unei anumite legi, prin schimbarea
punctului de legiturc: forma §i continutul actelor juridice, pavilionul navelor
comerciale §.a.
Este aceea~i fraudi pe care o int5lnim in c5mpul conflictelor de legi, c~nd una
din pirti manipuleazi un element de fapt, de o manierc legalc in aparentk dar cu
intentia de a nu se aplica legea normal competenti conform dreptului international
privat 75 (art. 2.564 NCC).
Este o altc fateti a luptei impotriva fenomenului de forum shopping, in cazul
acesta a fraudei hotcrrilor. De principiu, in acele materii in care pirtile pot si
proroge legea forului, nu va putea exista fraud 7 6.

74 F.G. P~ncescu, Cartea a V/I-a ... op. cit., in G. Boroi, 0. Spineanu-Matei,

A. Constanda, C. Negril, V. D~nil5, D.N. Teohari, I.R. D~nil5, G. R~ducan,
F.G. P~ncescu, op. cit., p. 739.
75 Art. 2.564 alin. (1) NCC prevede c5 aplicarea legii str~ine se inl5tur5 dac5 incalc5
ordinea public5 de drept international privat roman sau dac5 legea str~in5 respectiv5 a
devenit competent5 prin fraudarea legii rom~ne. In cazul inl5tur~rii aplic~rii legii str~ine, se
aplic5 legea rom~n5.
76 I. Gallmeister, Effet des jugements 6trangers dans le contentieux des
divorces
migratoires, in Recueil Dalloz 2009, p. 2.433: este ceea ce a constatat §i Curtea de Casatie
francez5 intr-un proces de recunoa.tere a unei hot~r~ri americane de divort. In absenta
unei competente exclusive a jurisdictiei franceze, este suficient ca litigiul s5 se ata.eze de o
manier5 caracterizat5 cu tara al c~rei judec~tor a fost sesizat §i c5 alegerea jurisidictiei nu a
fost frauduloas5. In cauz5, Curtea a considerat c5 leg~tura caracterizat5 a litigiului cu
Statele Unite este stabilit5 prin faptul c5 este vorba despre tara de nationalitate a sotiei
(cettean american) care a obtinut divortul, unde ea §i-a stabilit re.edinta impreuna cu cei
trei copii de mai mult de §ase luni fWr5 ca acest lucru s5 se int5mple in frauda drepturilor
tat~lui, cet~tean francez. Curtea a mai ar5tat c5 nu s-a dovedit faptul c5 sotia a ales in mod
 1. DREPT PRIVA T

Pirile manipuleazi fraudulos punctul de legiturc ca sc scape de legea

competenti care nu trebuie sc fie neapirat legea romanc, ci cea determinati de
legea rom~nc de drept international privat.
Sanctiunea in acest caz va fi refuzul recunoa~terii, adici hot~r~rea nu se va
putea bucura de autoritate de lucru judecat §i nici nu va putea fi executati in
Romania, sens in care judecctorul nu va putea modifica solutia in sensul art. 2.564
NCC.

1.3.3. Judecarea procesului in prealabil de c~tre o instantd romdnd

Art. 1.097 alin. (1) lit. c) NCPC consacrc un alt impediment ce se poate
invoca in cadrul procesului de recunoa~tere §i care vizeazi existenta unui proces
ce a fost solutionat intre acelea~i pirti printr-o hot~r~re, chiar nedefinitivi, de c~tre
instantele rom~ne sau acela~i proces se afla in curs de judecare in fata acestora la
data sesizirii instantei str6ine.
Putem deosebi dour situatii:
- prima este aceea in care existd deja o hotdrdre, chiar nedefinitivi, pro-
nuntati de a instanti roman, intre acelea~i pirti.
In acest caz existi un concurs intre a hot~r~re strcinc definitivi §i una romani,
chiar nedefinitiv& Observim ci existenta unei hotirri rom~ne este suficienti
pentru inlcturarea de la aplicare pe teritoriul Rom~niei a hotirrii str~ine, indiferent
care ar fi data sesizirii instantei rom ne §i a celei str~ine, ce reprezinti chiar a
exceptie de la adagiul prior tempore potior iure.
Cu toate acestea, am apreciat ci judecitorul roman, de la caz la caz, va putea
acorda prioritate hotirkrii str~ine recunosc~nd-o, pentru ci legea ii permite acest
lucru [art. 1.097 alin. (1) NCPC statueazi ci hot~r~rea strcinc ,,poate fi refuzati",
§i nu ,,va fi refuzatc" 77].
Subliniem ci in acest caz legiuitorul trimite la procese solutionate intre
acelea~i pirti. Nu reiese foarte clar daci este nevoie de acea tripli identitate de
pciri, cauzi §i obiect. Finalitatea acestui examen are in vedere acordarea autoritctii
de lucru judecat, in care premisa este tocmai aceasti triplc identitate, interpretare
pe care a sustinem §i noi 78 .
S-a arctat ci la fundamentul acestei exceptii a c~rei simplc invocare va
conduce la respingerea cererii de recunoa~tere se gise~te acel principiu egoist al
preeminentei hotir~rilor nationale 79 , reglementat §i de art. 34 pct. 3 din Regula-
mentul Bruxelles I, art. 22 lit. c) Regulamentul Bruxelles II, art. 64 lit. e) din LDIP
italian&.

fraudulos instanta de la locul unde i.i are re.edinta pentru a obtine un beneficiu superior
celui7Pe care I-ar fi obtinut dac5 ar fi apelat la instantele franceze.
0. Ungureanu, C. Jugastru, A. Circa, op. cit., p.264.
78In acela.i sens, a se vedea I. Le., Noul Cod de proceduri civi/j. Comentariu ...
op. cit., p. 1.379.
79 F.G. P~ncescu, Cartea a V//-a ... op. cit.,in G. Boroi, 0. Spineanu-Matei,
A. Constanda, C. Negril, V. D~nil5, D.N. Teohari, I.R. D~nil5, G. R~ducan,
F.G. P~ncescu, op. cit., p. 739.
Adrian CIRCA

- a doua este aceea in care acelai proces se afi in curs de judecatM in

fata instantelor rom~ne, §i unde data sesizirii instantei nationale este anterioari
datei la care a fost sesizati instanta straina.
In acest caz, simpla existenti a unui proces, chiar nefinalizat, va putea
constitui un impediment la recunoa~terea hotirrii str~ine, sub conditia strictc ca
data sesizirii instantei rom5ne sc fie anterioarc datei sesizirii instantei str6ine.
In aceasti ipotezi tripla identitate este prezumati de sintagma ,,acela~i proces".
Mentinerea acestei solutii de exceptie (previzuti §i in Legea nr. 105/1992),
poate fi explicati §i prin prisma art. 1.076 NCPC ce reglementeazi litispendenta
internationalc. Una dintre premise, in cazul litispendentei internationale, o repre-
zinti existenta unui proces in Romania, unde data sesizirii instantei este ulterioarc
datei la care a fost sesizati instanta strainc. Daci in acest caz optiunea
legiuitorului s-a indreptat in favoarea procesului strain (adici instanta rom~ni va
suspenda §i in final va respinge actiunea, daci hot~r~rea strcinc deja pronuntati
este susceptibilc de recunoa~tere in Romania), este normali optiunea legiuitorului
roman ca in situatia art. 1.097 alin. (1) lit. c) NCPC sc ne a~teptim ca instanta
strcinc sesizati ulterior sc iisuspende actiunea p~nc la solutionarea procesului in
Romania §i chiar sc pronunte respingerea actiunii atunci c~nd hot~r~rea rom~nc
pronuntati este susceptibilc de a fi recunoscuti in acea tarc. Neinvocarea de c~tre
partea strcinc in propria tarc a litispendentei internationale poate avea drept
consecinti obtinerea unei hotirri ce nu va putea fi pusa in executare in Romania.

1.3.4. Hot.r.ri inconciliabile

Aceasti ipotezi reprezinti o aplicatie a adagiului prior tempore potior iure
unde decizia strcinc anterioarc, susceptibil de a fi recunoscuti in Romania, va
avea prioritate fati de o alt6 hot~r~re strcinc ulterioarc, sub conditia ca cele dour
hotcrri sc fie inconciliabile [art. 1.097 alin. (1) lit. d) NCPC].
in concret, se cer a fi indeplinite urmitoarele conditii, §i anume:
- existenta a doud hotdirdri strdine: hot~r~rea care se opune trebuie si fie
pronuntati anterior: o hot~r~re de divort strcinci nu va putea fi recunoscuti in
Romania daci o decizie ce constati nulitatea cisctoriei a fost deja pronuntati;
- hotdrdrea strdind anterioard sc fie susceptibil de recunoa.tere in
Romdnia: in acest caz judecitorul va trebui sc observe daci hot~r~rea striini
anterioarc indepline~te conditiile de eficacitate stabilite de procedura de control
rom~nc;
- hotdirdrile strdine sci fie inconciliabile: sunt inconciliabile deciziile ale c~ror
consecinte juridice se exclud mutual, reciproc.
Spre exemplu, daci intre hot~r~rea prin care s-a constatat nulitatea cisitoriei
§i hot~r~rea de divort putem spune ci, intr-o oarecare misurc, sunt compatibile
pentru ci am~ndouc constati desfiintarea ccsctoriei, totu~i ele nu pot fi conciliate
pentru ci o hot~r~re, cea de anulare, retine ci sotii nu au fost niciodatc c~sctoriti,
in timp ce prin hot~r~rea de divort se apreciaza ca sotii au fost c6sitoriti o anumit
perioadi de timp, situatie care produce §i anumite consecinte juridice. Notiunea de
inconciliabilitate trebuie inteleasc intr-o manierc mai larga care sa acopere hotirri
ale c~ror consecinte se exclud reciproc din punct de vedere intelectual.
 1. DREPT PRIVA T

Examenul nu este unul pur formal in sensul ci hotirrii str~ine, anterioarc, i se

va da prioritate in virtutea autoritctii de lucru judecat, ci eventualul refuz va depinde
de analiza consecintelor pe care le produc cele dour decizii: daci hotir~rile se
exclud reciproc, adic nu sunt susceptibile de o executare simultani, atunci
hot~r~rea strcinc ulterioarc nu se va bucura de recunoa~tere in Romania.
In dreptul intern concilierea se realizeazi cu ajutorul mecanismului generat de
autoritatea lucrului judecat, in considerarea faptului ci hot~r~rea definitivi va avea
prioritate fat de orice alt proces ulterior sau hot~r~re provizorie 80 . Acela~i rationa-
ment nu se poate aplica insc in dreptul international, unde putem vedea in concurs
dour hotirri definitive. In acest caz, optiunea se indreapti spre prima hot~r~re
pronuntati, c~reia, daci este susceptibilc de a fi recunoscuti in Romania, i se va
recunoa§te prioritatea, chiar daci nu i s-a cerut recunoa~terea.
Domeniul de aplicare al acestei cerinte a fost stabilit in mod automat doar fat
de hotir~rile str~ine cu excluderea concursului cu hotir~rile rom~ne. Acest
concurs se solutioneazi cu ajutorul mecanismului inserat la lit. c) §i unde carac-
terul definitiv are un rol secundar, in timp ce acest caracter definitiv prime~te un rol
principal in cadrul impedimentului previzut la lit. d) a art. 1.097 NCPC.
Ne intrebm oare daci cele dour tipuri de probleme nu puteau fi acoperite prin
aceea~i cerint, adici cea previzuti la lit. d) a art. 1.097 NCPC? Mecanismele
litispendentei §i conexitctii reprezinti garantii suficiente §i eficace pentru a
preint5mpina coexistenta a dour hotirri potrivnice. Faptul ci am~ndoui hoti-
r~rile se incearci sc fie recunoscute in Romania prezumr faptul ci existi o
leg~turc cu sistemul nostru datorat faptului ci una dintre piri este cetctean roman
sau are re~edinta pe teritoriul roman.
In contextul aplicirii dreptului UE, instantele rom~ne s-au pronuntat in sensul
c6 nu constituie un caz de nelegalitate admiterea cererii de recunoa~tere in
Romania a efectelor unei hotirri judecitore~ti date de o instant striini in
conditiile preexistentei unei hotirri date de o instant din Romania, deoarece,
potrivit legii, recunoa~terea hotirrii str~ine constituie o facultate a instantei din
Romania, obligati doar sc solutioneze asemenea cerere in raport cu circumstan-
tele cauzei, iar nu un impediment de neinl~turat 81 [solutie consacrat6 pe temeiul
art. 33 alin. (1) §i art. 34 din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 (Bruxelles I)].

1.3.5. Competenta exclusivd

Aceasti cerint este fondati pe forta criteriului ce atribuie competent exclu-
sivi instantelor romane previzut de art. 1.079 §i 1.080 NCPC. Daci o regulc ce
solutioneazi conflictul de jurisdictii este acoperiti cu o valoare imperativi aceasta
inseamna ca ordinea juridici rom~nc este singura ce se poate declara competent&.

80 Exceptia autorittii de lucru judecat poate fi ridicat5 in orice faz5 a procesului,

conform art. 432 NCPC.
81ICCJ, s. civ. §i de propr. int., dec. nr. 1.645/2007, in .Al. St5nescu, op. cit., p. 242:
in cauz5, s-a recunoscut hot~r~rea germant pronuntatt ulterior in conditiile in care in
aceea.i materie s-a constatat preexistenta unei hot~r~ri de stabilire a unei pensii de
intretinere. Cu alte cuvinte, nu orice decizie poate fi invocatt, ci doar cele care ale c~ror
consecinte sunt inconciliabile, adict se exclud reciproc.
Adrian CIRCA

Conform acestei cerinte, instanta rom~nc trebuie sc verifice daci sesizarea

instantei str6ine nu a fost realizati prin inc6lcarea competentei exclusive a
jurisdictiei rom~ne. Astfel, se face distinctie intre normele cu valoare imperativi §i
celelalte norme, dintre cele care reglementeazi conflictele de jurisdictii sau, mai
bine zis, dintre cele care determinc competenta jurisdictionalc internationali.
Daci o instanti rom~nc este exclusiv competenti §i chiar daci instanta
strcinc a tran~at litigiul respect~nd propriile reguli de conflict, hot~r~rea strcinc va
putea fi refuzati sc produci efecte in Romania. Nu este vorba de a anula
hot~r~rea strainc, ci de a o sanctiona cu inopozabilitatea pe teritoriul roman.
A~adar, accentul se pune pe exclusivitate. Daci vom constata o competenti
alternativi (cum sunt, spre exemplu cazurile de la art. 1.081 NCPC), atunci nu se
va putea retine exclusivitatea. Un asemenea caz de competenti exclusivi existi in
ipoteza adoptiei unei persoane cu domiciliul in Romania, cetctean roman sau
apatrid8 2 .
Spre deosebire, in absenta unei competente exclusive a instantelor rom~ne,
se va putea recunoa~te competenta instantei straine daci litigiul contine o legiturc
caracterizati cu lara de origine a hotirrii §i daci alegerea instantei nu s-a bazat
pe intentia de fraudi din partea pirilor.

1.3.6. Dreptul la apdrare

Un alt impediment se referc la incclcarea dreptului la apirare al persoanei
impotriva c~reia se urmire~te recunoa~terea hotirrii str~ine 83.
Dreptul la apirare contine, in genere, trei prerogative principale, §i anume:
cunoa~terea de c~tre parte a existentei procesului realizati prin comunicarea
actiunii introductive de instant,& posibilitatea de a formula cereri §i apriri, precum
§i de a exercita c~ile de atac impotriva hot6r~rii 84 .
In situatia in care hot~r~rea strcinc a fost pronuntati in procedura neconten-
cioasc., deci f~r6 citarea pirilor, se considerc ci cerinta este respectati atunci
c~nd pr5tului i s-a comunicat hot~r~rea cu mentionarea termenului in care acesta

82 C. Ap. Bra.ov, dec. nr. 40/1997, apud .Al. St~nescu, op. cit., p. 230: s-a operat
distinctia intre domiciliul adoptatului, in intelesul de element de identificare a persoanei, §i
alegerea domiciliului, in sens procesual, in cadrul procesului, cu caracter temporar §i
limitat5 la comunicarea actelor de procedur5, sens in care a atras solutia de respingere a
cererii de exequatur. Pentru o solutie contrar5, in aceea.i materie, dar gre.it5, a se vedea
ICCJ, s. civ. §i de propr. int., dec. nr. 2.793/2005, in .Al. St5nescu, op. cit., p. 236.
83 Pentru recunoa.terea in Romania a unei hot~r~ri str~ine pronuntate
in lipsa p5rtii
care a pierdut procesul, trebuie s5 se constate c5 p~rtii i s-a inm5nat in timp util at~t
citatia pentru termenul de dezbateri in fond, c~t §i actul de sesizare a instantei §i ca i s-a
dat posibilitatea de a se ap~ra §i de a exercita calea de atac impotriva hot5r~rii [art. 1.096
alin. (2) NCPC].
84 1.Le§, Tratat de drept procesual civil. Principii i institutii generale. Judecata
in fata
primei instante, vol. I., Ed. Universul Juridic, Bucure.ti, 2014, p. 66; L. C~tuna, Drept
procesual civil. Partea general, ed. a V-a, Ed. C.H. Beck, Bucure.ti, 2013, p. 33.
 1. DREPT PRIVA T

putea exercita calea de atac, urm~nd a fi citat numai intr-un asemenea caz pentru
solutionarea cauzei in procedura contencioasa85.
Chiar §i intr-o procedurc contencioasc se admite ci ordinea public nu a fost
incclcatc, daci legea strcinc admite initierea acesteia firc citarea p;rtii, cu conditia
ca, in ansamblul procedurii, partea sc aibi insc posibilitatea sc ii exercite dreptul
la ap~rare 86 . S-a constatat c6 p~r~tei i s-a inm5nat, in timp util, anterior dezba-
terilor, citatia §i actul de sesizare a instantei britanice, cu respectarea dispozitiilor
legii procesuale civile ale Regatului Unit al Marii Britanii. De asemenea, s-a
constatat ca citatia la care se referea p~r~ta, §i care i se comunicase ulterior
pronuntrii hotirrii de catre instanta londonez6, constituia doar o repetare a
acestei proceduri, pe cale consular 87.
La prima facie se poate spune ca din coroborarea art. 1.096 alin. (2) NCPC cu
prezenta cerinta se creeazi inutil o anumiti suprapunere a campurilor de aplicare.
Dar domeniul acestui impediment este mult mai larg dec~t ipoteza articolului
invocat mai sus. Dreptul la apirare reprezinti un principiu fundamental al dreptului
procesual civil roman cu valente constitutionale 8 8.
Curtea Europeanc a Drepturilor Omului in afacerea Pellegrini a stabilit ca
judecitorii statelor piri ale conventiei trebuie sc verifice daci procedura strcinc a
respectat principiile extrase din art. 6 al Conventiei cu privire la dreptul la un proces
echitabi189. S-au stabilit mai multe criterii pe care curile trebuie si le aibi in vedere;
printre ele amintim de dreptul de a fi informat de procedura desf6§urat6 in fata
tribunalului strain, respectarea principiul contradictorialitatii §i a motivirii hotirrii
str~ine. In acea cauza, Curtea, in unanimitate, a admis ca autorit~tile italiene
aveau indatorirea sc verifice atunci cand au incuviintat executarea hotcririi str~ine
daci in cadrul procedurii ecleziastice reclamantul a beneficiat de un proces
echitabil, adici daci a avut cuno~tinti de proces, daci a putut discuta probele din
dosar §i daci a putut fi asistat de citre un avocat.

8
5 ICCJ,s. com., dec. nr. 1.197/2004, in .Al. St~nescu, op. cit., p. 221: p~r~ta nu a
formulat o contestatie, in termenul mentionat, astfel c5 hot~r~rea a r~mas definitiv5, fapt
pentru care aceasta nu se poate plunge c5 i s-a lezat dreptul la ap~rare, deoarece, prin
neexercitarea cdii de atac, cauza nu a putut fi dezb~tut5 in procedur5 contencioas5, in care
s5 fie examinate toate motive de fond. S-a constatat c5 hot~r~rea str~in5 i-a fost
comunicat5 prin comisie rogatorie §i c5, in actul de comunicare a hot5r~rii str~ine, i s-a
adus la cuno.tint faptul c5, in cazul neformul5rii contestatiei in termenul prev5zut,
hot~r~rea devine irevocabil5, cu toate consecintele care decurg dintr-o asemenea situatie.
86 I. Deleanu, V. Mitea, S. Deleanu, op. cit., p. 787.
87 ICCJ, S. com., dec. nr. 48/2004, in .Al. St~nescu, op. cit., p. 217.
88 Art. 13 NCPC. A se vedea I. Le§, Noul Cod de procedur civili. Comentariu ...
op. cit., p. 1379.
89 CEDO, 20 iulie 2000, Hot~rdrea Pellegrini v. Italia, apud J.-P. Margu6naud,
Procedure canonique d'annulation du mariage. Convention europeenne des droits de
I'homme et exequatur, in RTD civ. 2001, p. 986; I. Deleanu, V. Mitea, S. Deleanu, op. cit.,
p. 787: reclamantul s-a plns c5 autorit~tile italiene au admis exequatur-ul unei decizii
pronuntate de Tribunalul ecleziastic al Vaticanului, prin care s-a dispus nulitatea c~s~toriei
sale, in baza unei proceduri care i-a inc5lcat dreptul la ap~rare.
Adrian CIRCA

In concluzie, analiza incclccrii dreptului la apirare se face potrivit legii aplicate

de instanta care a pronuntat hotir~rea 9° .
Cu privire la conditiile de regularitate a cit~rii §i comunicirii hotirrii, se va
aplica regula locus regit actum, in sensul potrivit c~ruia emiterea citatiei este
supusc legii statului de unde provine, iar primirea ei va trebui efectuati in conditiile
legii domiciliului pirii in cauza 91.
Instanta din statul solicitat are posibilitatea de a refuza recunoa~terea unei
hotirri striine, daci este cazul, pe motiv ci procedura de comunicare a actelor
din proces nu s-a desf iurat in mod legal. Av~nd in vedere ci acest impediment
este admis de cele mai multe sisteme judiciare, existi riscul ca o iregularitate
consumati in procedura strcinc sc afecteze procesul de recunoa~tere sau de
incuviintare a execut6rii acelei hotirri.

1.3.7. Calea de atac

Inserarea acestei cerinte poate p~rea surprinzitoare in conditiile in care se
cere ca hot~r~rea strcinc s6 fie definitivi [art. 1.097 alin. (1) lit. g) NCPC] 92 ; in
anumite sisteme judiciare o hot~r~re definitivi poate sc constituie insi obiectul
unei c~i de atac. Aceasti cerinti presupune verificarea caracterului definitiv al
hotirrii din punctul de vedere al determincrii c~ilor de atac §i al termenelor pentru
exercitarea Ior; aceasta se realizeazi cu aplicarea legii statului unde a fost
pronuntati hotr5rea.
Cerinta prezuma doar ci hot~r~rea poate face obiectul unei c~i de atac in
statul in care a fost pronuntati. Chiar §i in conditiile formulcrii unei c~i de atac
impotriva hotirrii str~ine definitive, judecitorul roman nu este obligat si resping6
cererea de recunoa~tere, pentru acelea~i ratiuni potrivit c~rora textul spune ci
hot~r~rea poate fi refuzat., §i nu va fi refuzati. De la caz la caz, instanta va putea
recunoa~te o hot~r~re strcinc impotriva c~reia s-a formulat o cale de atac av~nd in
vedere c, in conditiile anulcrii deciziei str~ine, recunoa~terea rom~ni va deveni §i
ea caduci.
in mod judicios se considerc ci trebuie sc fie vorba despre c~i de atac pre-
vizute de legea statului care a pronuntat hot~r~rea, iar nu de totalitatea remediilor
procesuale posibile93 .

1.3.8. Aplicarea altei legi

Noul Cod de procedurc civilc statueazi ci instanta rom~ni nu trebuie si
verifice faptul ci legea aplicati de instanta strcinc este §i cea desemnati de

90 F.G. P~ncescu, Cartea a V/I-a ... op. cit., in G. Boroi, 0. Spineanu-Matei,

A. Constanda, C. Negril5, V. D~nil5, D.N. Teohari, I.R. D~nil5, G. R~ducan,
F.G. P~ncescu, op. cit., p. 741.
91ICCJ, s. civ. §i de propr. int., dec. nr. 4.119/2003, in .Al. St5nescu, op. cit., p. 218.
92 Prev~zut5 §i de Codul de drept international privat belgian in art. 25 alin. 1 pct. 4.
93 F.G. P~ncescu, Cartea a Vll-a.... op. cit., in G. Boroi, 0. Spineanu-Matei,
A. Constanda, C. Negril5, V. D~n~il, D.N. Teohari, I.R. D~n~il, G. R~ducan,
F.G. P~ncescu, op. cit., p. 741.
 1. DREPT PRIVA T

regulile de conflict rom~ne [art. 1.097 alin. (2) NCPC, prima tez6]. Sunt foarte
numeroase cazurile in care se recunosc hotirri de divort pronuntate in str~initate
in conformitate cu legea localc. Este legitim ca judecitorul strain si aplice legea
substantialc desemnati de propria sa normi conflictualc.
Partea a doua a textului permite de a mentine un control in procesele privind
starea §i capacitatea unui cetctean roman. Este o dispozitie de protectie a
cetctenilor rom~ni pentru ci prive~te un element fundamental al statutului personal
ce poate conduce la refuz daci solutia adoptati diferc de cea la care s-ar fi ajuns
potrivit legii rom~ne (a doua tez6)9 4 .
Textul trimite la cetctenie, firc nicio distinctie. Regimul derogator se va aplica,
a~adar, chiar daci avem cetcteni rom~ni cu domiciliul in str~inctate sau ambii
cetcteni rom~ni domiciliazi in str~inctate §i care sc nu atragi competenta
exclusivi a instantelor rom~ne.
Spre deosebire de prima tezi unde se arati ci nu se verifici daci s-a aplicat
aceea~i lege, in teza a doua se cere sc se verifice daci solutia adoptatc, difer.
de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii rom.ne. Observim ci este posibil sc se
aplice legi diferite, dar daci solutia este aceea~i, atunci hot~r~rea nu va putea fi
refuzati. S-a apelat la a~a-zisa teorie a echivalentei ce recunoa~te hot~r~rea
care produce un rezultat ca cel ce se putea obtine prin aplicarea legii rom~ne.
Se avanseazi ideea ca instanta romana sa nu se margineasci doar la a
constata existenta unei solutii diferite fati de cea la care s-ar fi ajuns pe baza legii
rom~ne, ci va trebui sc verifice §i daci acea solutie este sau nu este compatibili
cu principiile fundamentale care dau substanti ordinii publice de drept international
privat roman .
in practica romanc, cu toate ci s-a constatat ci defunctul nu a avut ultimul
domiciliu in Romania, instanta a concluzionat ci nu s-a incClcat competenta
exclusivi a jurisdictiei rom5ne. De asemenea, a constatat, in mod corect, ca
stabilirea in certificatul de mo~tenitor a altor cote dec~t cele previzute de legea
rom~nc nu se incadreazi in vreunul din cazurile stabilite de lege ce atrage refuzul
recunoa~terii 96 . Deoarece inscrierea in certificatul de mo~tenitor a cotelor ce se
cuvin mo~tenitorilor prive~te interesul mo~tenitorilor, §i nu interesul general, prin
aplicarea legii statului unde s-a pronuntat hot6r~rea a c~rei recunoa~tere se cere
nu se incalcc ordinea publici de drept international privat 7 .
De asemenea, intr-o primi faz6, s-a considerat ci hot~r~rea judecitoreasci
strcinc prin care s-a dispus incuviintarea adoptiei unui cetitean roman major nu

94 ,,Recunoa.terea nu poate fi refuzat5 pentru singurul motiv c5 instanta care a

pronuntat hot~r~rea str~in5 a aplicat o alt5 lege dec~t cea care ar fi fost determinat5 de
dreptul international privat roman, afar5 numai dac5 procesul prive.te starea civil §i
capacitatea unui cettean roman, iar solutia adoptat5 difer5 de cea la care s-ar fi ajuns
potrivit legii rom~ne" (art. 1.097 alin. (2) NCPC].
95 I. Deleanu, V. Mitea, S. Deleanu, op. cit., p. 788.
96 Art. 67 din fosta Lege nr. 105/1992 nu avea in vedere, in mod expres, cotele ce se
cuvin mo.tenitorilor. Solutia instantei se baza pe art. 66 §i 67 din Legea nr. 105/1992. In
prezent, solutia se mentine in temeiul art. 2.636 din NCC.
97 ICCJ, s civ. §i de' propr. int.,
dec. nr. 5.652/2006, in .Al. St~nescu, op. cit., p. 231.
Adrian CIRCA

poate fi recunoscuti pe teritoriul Rom~niei av~nd in vedere c nu s-au respectat

conditiile speciale previzute de lege cu privire la cre~terea adoptatului de c~tre
adoptator, pe timpul minoritctii sale. Instantele de fond §i apel aplic~nd prevederile
legale au respins cererea pe motiv ci, fati de probatoriul depus la dosar, solutia
intemeiati pe legea rom~nc ar fi dus la respingerea cererii.
Av~nd in vedere c, in recurs, reclamantul a propus probe cu privire la faptul
ci a fost crescut de c~tre adoptator, pe perioada minoritci ii, decizia a fost casati,
iar cauza a fost trimisc spre rejudecare9 8 .
De la caz la caz considercm ci instanta nu este obligati sc refuze recunoa§-
terea chiar daci solutia nu este aceea~i.

In concluzie, in stadiul actual al dreptului pozitiv roman, o hot~r~re strcini

susceptibil6 de a produce efecte jurisdictionale in Romania trebuie sc indepli-
neasci conditiile de regularitate referitoare at~t la conditiile de recunoa~tere, c~t §i
la impedimentele in care recunoa~terea ar putea fi refuzat&

98 ICCJ, s. civ. §i de propr. int., dec. nr. 2.408/2005, in .Al. St5nescu, op. cit., p. 238.
Pentru recunoa.terea hot~r~rilor str~ine referitoare la ocrotirea minorilor, a se vedea
C. Arcu, Recunoaterea in Romania a hot&rrilorjudec&tore~ti i a deciziilor administrative
str~ine in materia ocrotirii minorilor, in Dreptul nr. 9/2000, p. 52-54.