Lucrarca nr. 2_ EXAMINAREA VIZUALA. GENERALITATI Lucrarea nr. 2 EXAMINAREA VIZUALA. GENERALITATI 2.1. Termeni si norme Termeni care se refer la examinare, in general Examinare — actiunea de a observa, a cerceta, a judeca, a privi atent ceva (un obiect, un produs, o persoana etc.), Inspectie — evaluare a conformitatii prin observare si judecare insotite dupa caz de masurare, incercare sau comparare cu un calibru. Incercare — determinarea uneia sau mai multor caracteristici in conformi- tate cu o procedura. Verificare — confirmare, prin furnizare de dovezi obiective cA au fost indeplinite cerintele specificate. Inspecfia calitatii - activitatea de masurare, examinare, incercare a uneia sau mai multor caracteristici ale unui produs si compararea acestora cu cerintele specificate, in vederea determinarii conformitatii lor. Controlul nu este definit in standardele noi din seria ISO 9000, dar este folosit in mod obignuit ca sinonim al termenului examinare si include tehnicile si activititile cu caracter operational, utilizate pentru stabilirea caracteristicilor produsului. Noté: in multe standarde, ce deriva din normele ISO sau EN, termenul control” are sensul de ,,stpanire” sau finere sub ,,control” (a unui proces, produs, situatie. De exemplu: ,,controlul produsului neconform”) Termeni specifici in examinarea vizuala Acuitate vizuald — capacitatea ochiului omenese de a distinge detalii fine ale unei piese sau obiect. Examinarea vizuald, VT (Visual Testing) — examinare bazati pe capacitatea ochiului omenesc de a capta lumina reflectat& de catre detaliileInspectia calittti. Metode nedistructive unui obiect si de a Tecunoaste diferentele de luminozitate, forma si culoare, Examinarea vizuala constituie cea mai simpli modalitate de examinare nedistructiv: Ea se poate efectua cu ochiul liber sau cu ajutorul unor aparate optice. In acest caz, metoda este denumita, inc& pe scara larga »examinare optico-vizuala”, Examinarea vizuala poate fi direct, atunci cand parcursul optic intre Ochiul operatorului si zona examinati nu este intrerupt (de exemplu, prin fotografiere) sau indirect, cénd aceasti condifie nu este indeplinita. Examinarea vizuala se poate realiza la apropiere, adica la o distanté mai mica decat o lungime de brat, sau Ja distant, adica la o distant& mai mare, Schema de principiu a examinarii vizuale este prezentata in figura 2.1, cu doua variante: una pentru examinarea vizuala directa (fig. 2.1, @) si cealalta indirecta (fig. 2.1, 5). Signatura Sursa de obiectului Ochiul lumina eiamninat operatorului Y sociat uncori cu o lupa sau microscop) Obiect examinat, 4. Examinarea vizualéi a obiectelor apropiate Sursa de lumina Aparat optic Obi Signatura Pentru examinarea la distant ana obiectului (binoclu, telescop, luneta, periscop) x examinat > operator > &. Examinarea vizuald la distantet Fig. 2.1. Scheme de principiu ale examin&rii vizuale, 28Lucrarea nr.2_ EXAMINAREA VIZUALA, GENERALITATI Norme SR ISO 3057: 1993 Examinari nedistructive, Mijloace de examinare vizualé, Alegerea lupelor cu grosisment mic (ISO 3058:1974), SR EN 970: 1999 Examinari nedistructive ale imbinarilor sudate prin topire. Examinare vizuala, SR ISO 10049; 1995 Piese turnate din aliaje de aluminiu. Metodé vizuala de evaluare a porozitafii. SR ISO 3057:1993 Examinari nedistructive. Tehnicile replicii metalografice pentru examinarea suprafetelor. 2.2. Nofiuni generale Examinarea vizuala permite detectarea a numeroase tipuri de defecte de suprafaja, de form’, pozitie reciproca etc., cum ar fi: fisuri, sufluri, retasuri, cratere, incluziuni de suprafata, stropi, scurgeri, deteriorari accidentale, urme ale sculelor ete, Pentru ca rezultatele examinarii s& fie satisficdtoare este necesar ca suprafata examinata s& fie suficient de bine iluminata astfel incat s& se asigure © deschidere a pupilei ochiului operatorului de 3,5...4 mm, corespunzatoare unei acuititi vizuale normale. Normele actuale considera c& iluminarea este corespunzatoare atunci cand are valori intre 500 si 1000 Ix. O iluminare sub 350 Ix este nesatisfacatoare, dar si o iluminare prea puternica, peste 2000 Ix, conduce la rezultate slabe. Luxul este unitatea de masurd a iluminarii, (simbol Ix, plural lucsi), egala cu iluminarea unei suprafefe care primeste un flux luminos de 1 lumen, uniform repartizat pe o arie de 1 m?. Lumenul este unitatea fotometrica a fluxului radiant, masurat energetic in wati. Practic, iluminarea necesara se realizeazi prin amplasarea unei lampi cu incandescent de 100 W la o distant de 0,2 m, respectiv un tub fluorescent de 80 W Ia o distanfi de 1 m de suprafata iluminata. in acest fel se asigurd 0 iluminare de 500...600 Ix. Masurarea iluminarii se face, de regula cu ajutorul unui aparat denumit fluxmetru. 2.3, Pregatirea suprafetelor in vederea examinarii Pentru a examina vizual o suprafafa a unui obiect, este necesar si se ia urmatoarele masuri: - asigurarea accesului liber la suprafafa prin indepartarea tuturor obiectelor care deranjeaza observarea; folosirea unei oglinzi poate ajuta a observarea unor zone greu accesibile:Inspectia calitaji. Metode nedlstructive - indepiirtarea materialelor care pot masca discontinuitatile: murdarie, rugina, zgurd, cruste, arsurd, stropi, urme de vopsea etc. Curifirea se poate face mecanic (perii din sarm& moale, sablare, stergere, vibrare etc.) sau chimic (spailare cu detergenti, stergere cu tampoane imbibate in solventi organici, scufundare in bai acide sau bazice etc.) sau prin oricare metoda care nu altereazi detaliile suprafetelor (de exemplu, inchiderea discontinuitatilor). ~ uscarea suprafejelor atunci cénd au fost folosite metode de curafire ce includ folosirea unor solutii apoase (uscare cu jet de aer cald, uscare in cuptor, uscare cu radiafii infrarosii ete.); + asigurarea stabilitafii obieotelor examinate in vedereaprevenirii accidentelor de munca. 2.4, Examinarea vizualai. Domenii de aplicabilitate Examinarea vizuali se aplici aproape tuturor tipurilor de produse find prima metoda de examinare propusi in orice plan de examinare. Exist si cdteva situafii de exceptie cind examinarea vizual& directi nu este posibila si anume cand produsul este radioactiv, are temperaturi foarte scizute sau foarte ridicate sau prezinta alte pericole pentru observator. Mai exist o serie de situatii cand anumite produse sau suprafete nu pot fi examinate cu ochiul liber deoarece obiectul este situat la distante foarte mari, sau suprafetele nu sunt accesibile sau exigentele impuse nu pot fi satisf&cute de sensibilitatea unei examin&ri cu ochiul liber. in aceste cazuri sunt necesare instrumente optice ajutditoare: lupe, microscoape, periscoape, endoscoape etc. in prezent, in literatura de specialitate, sub titulatura de examinare vizualdi sunt cuprinse atét tehnicile de examinare cu ochiul liber precum si tehnicile de examinare cu instrumente optice ajutatoare, Pentru efectuarea examinarii directe in apropiere, accesul trebuie si fie suficient pentru amplasarea ochiului la cel mult 600 mm de suprafata de examinat si la un unghi de observare nu'mai mic de aproximativ 30° (fig. 2.2). Domeniu. max. 600 30°/ \ 30° r 1 ES ee LL f PEELE IET ER DL Fig. 2.2. Accesibilitatea pentru examinare. 30Lucrarea nr. 2_ EXAMINAREA VIZUALA, GENERALITATI Se considera c& acuitatea vizuala a unui om este in limite normale, daci ochiul distinge defecte de tip fisuri cu deschideri de 0,07...0,15 mm, de la o distanta de 250 de mm si in condifiile unei iluminari corespunzatoare. Pentru situatiile in care exigentele impuse sunt mai severe, se folosesc instrumente optice ajutatoare. in cadrul acestei prime lucrdri se va aborda examinarea cu ochiul liber si cea cu ajutorul instrumentelor.cel mai frecvent folosite in examinarea suprafefelor exterioare, direct accesibile, in laborator: lupe si microscoape, 2.5. Modul de lucru Pentru exemplificarea modului in care se efectueazi concret examinarea vizuala a suprafefelor direct accesibile, in cadrul lucrarii de laborator se vor examina produse sudate prin topire si prin presiune. Se vor parcurge urmatoarele etape: - Studiul standardelor referitoare la imperfectiunile imbinarilor sudate, pentru cunoasterea modului de clasificare, simbolizare si prezentare schematica a defectelor. in anexele 2.1 si 2.2 sunt prezentate extrase din standardele: SR EN ISO 6520-1 Clasificarea imperfectiunilor geometrice din imbinarile sudate ale materialelor metalice. Partea 1: sudare prin topire. SR EN ISO 6520-2 Clasificarea imperfectiunilor geometrice ale imbinarilor sudate ale materialelor metalice. Partea a2-a: sudare prin presiune - Se va mfsura fluxul de lumina furnizat de sursele existente in laborator, pentru a se verifica dac sunt indeplinite recomandarile pre~ cizate in acest sens (se va utiliza fluxmetrul, prezentat in anexa 2:3). ~ Se vor examina piese reale cu defecte gi se vor efectua exercifii prac- tice privind incadrarea defectelor identificate in categorii din standard. - Studentii vor analiza in detaliu cAteva (minim 3) imbinari sudate prin topire din colectia laboratorului END, la indicatia cadrului didactic, vor schita (tehnic) piesele, cu defectele detectabile vizual, cu precizarea pozitiei defectelor in raport cu un sistem de referinta asociat piesei si incadrarea fiecirui defect in categoria adecvata din standard. - Se vor folosi lupe si microscoape pentru a verifica aportul suplimentar de informatii pe care utilizarea acestora |-ar putea oferi, - Se vor analiza comparativ defectele identificate in raport cu criteriile de acceptabilitate (pe baza alegerii unei clase de calitate posibile pentru fiecare imbinare sudati, anexa 2.4). - Se va intocmi raportul de examinare (un exemplu de formular este prezentat in anexa 2.5)Inspectia calitatii, Metode nedistructive 2.5. Referatul Referatul, un document individual, semnat, va fi alcatuit de fiecare student, cu sprijinul cadrului didactic si va cuprinde urmatoarele: ds Denumirea lucrarii si un scurt conspect al aspectelor principiale si teoretice privind examinarea vizuala, - Precizarea celor 6 grupe de imperfectiuni din standardele SR EN ISO 6520-1 si SR EN ISO 6520-2, anexele 2.1 si 2.2. - Valoarea fluxului de lumina obfinuti prin masurarea cu fluxmetrul (media aritmeticd a min, 3 masurari). - Schifele pieselor sau imbinirilor sudate, indicate de cadrul didactic, care vor fi analizate detaliat si pentru care se vor intocmi Tapoarte de examinare. Localizarea defectelor pe schite prin asocierea unui sistem de axe de coordonate (se vor efectua masurari aproximative cu ajutorul unei rigle de desen). . Precizarea denumirii complete si a simbolului defectelor conform standardelor anexate. - Precizarea posibilitatii de a lua decizia de ADMIS/RESPINS pentru imbinarea sudata respectiva in functie de criteriul de acceptabilitate si de clasa de calitate indicate, La referat se vor anexa Rapoartele de examinare, completate pentru fiecare imbinare sudata analizata, Se va raspunde in scris la urmitoarele intrebari: a. Ce putere de mérire au lupele utilizate in examinarea vizuala? b. Ce informafii in plus se pot obfine utilizénd o lupa? c. Un operator, normal din punct de vedere al caracteristicilor vizuale, poate decela cu ochiul liber o fisurd cu deschiderea de 0,01 mm, de Ia o distanja de 250 de mm si in condifiile unei iluminari corespunzatoare? d. Ce deschidere unghiularé are domeniul recomandat de accesibi- litate la examinarea vizuala? €. Care este deschidere optima a pupilei ochiului operatorului de Corespunzatoare unei acuititi vizuale normale? f. Dacd o imbinare sudata prezinta mai multe tipuri de defecte, dintre care doar unul este inacceptabil, conform clasei de calitate prestabilite, ce decizie se va lua privind imbinarea respectiva?ee Anexa 2.1 Clasificarea imperfectiunilor imbinarilor sudate prin topire (Extras din SR EN 6520-1) Numér de Denumire Explicatii Reprezentarea referinta i Z 3 4 Grupa nr. 1 - Fisuri 100 Fisura* 1001 Microfisurd Fisura vizibila numai la microscop 101 Fisurd longitudinala Fisura a cérei directie este aproximativ paralela cu axa sudurii, Aceasta se poate situa dup’ caz: 1011 + insudura 1012 - in zona de trecere 1013 ~ in zona influentata termic 1014 > inmetalul de baz 102 Fisura transversal Fisura a carei directie principal este aproximativ perpendiculara pe axa sudurii. Aceasta se poate situa dupa caz: 1021 - in sudura 1022 ~ in zona influentata termic 1023 -__in metalul de baz 103, Fisuri radiale Grup de fisuri radiale in acelasi punct. Acestea se poate situa dupa caz: os 1031 - insudura 1033 + in zona influentata termic 1034 = _ in metalul de baza NOTA ~ acest tip de fisuri de mici dimensiuni, sunt denumite fisuri in stea. * Pentru explicatii suplimentare, v. continuarea anexei 1.1 (anexa A) LIVLIIVUSNGO "YIVNZIA VERUVNIAVXA Wi parenve 104 Fisura in crater Fisurdi situata intr-un crater de sfargit de sudura si care poate fi: 1045 ~~ longitudinal OW, 1046 = transversal t047 1047 -_instea 105 Refea de fisuri marmorate | Ansamblu de fisuri grupate, ou orientare oarecare. Acestea se pot situa: aS 1051 1051 = insudura tea! A 1053 - fn zona influenjata termic 1054 = _ in metalul de baz 106 Fisuri ramificate ‘Ansamblu de fisuri legate intre ele, cu originea intr-o fisura comund $i care sunt distincte de refea de fisuri marmorate (105) si de fisurile radiale (103). Acestea se pot situa dupa caz: 1061 - insuduri 1063 - in zona influenfata termic 1064 = in metalul de bazi Grupa nr. 2 — Cavitiji 200 Cavitate 201 Suflura Cavitate format de gaz(e) incorporat(e) in sudura. 2011 Por Suflura de forma practic sferica Sinonim Suflura sferoidala 2012 Porozitate Pori uniform distribuifi in sudura. A se Sinonim Sufluri sferoidale uniform distribuite diferentia de suflurile aliniate (2014) si cuiburi de sufluri (2013). ‘aoedsuy DanRASTpaU apose | Cuib de sufluri 2013 Grup de sufluri repartizate sub forma oarec Sinonim Sufluri grupate 2014 Sufluri aliniate Sufluri distribuite in lungul unei drepte paralele cu axa suduri 2014 2015 Suflurd alungits Suflurd nesferoidalt apreciabil8, a carei dimensiune principala este aproximativ paraleki cu axa sudurii 2016 Suflurd vermicularé ‘Sufluré in forma de galerie de vierme, in sudura, i Sinonim Sufluré tubufara | c@ rezultat al degajarii gazelor. Forma si pozitia acestor sufluri sunt determinate de modul de solidificare si de originea gazelor. Suflurile sunt fn general grupate si dispuse in forma de schelet de peste. Unele sufluri vermiculare pot iesi la _| suprafata suduri. 2017 Por de suprafata Suflura care iese la suprafafa suduri. 2017 ox Zs AN 202 Retasura Cavitate datorata contracfiei metalului in timpul solidificarii. TLYIPIVUENED YIVNZIA VRIVNINWXE Wu woIRIONT9€ Retasura de forma alungitd care se produce intre 2021 Retasuri interdendritica Lf dendrite in decursul racirii si in care se poate 2021 LPs / afla inclus gaz. O astfel de imperfectiune este in Tan RNS general perpendiculara pe suprafata exterioar’ a Bs 0 IW sudurii, 2024 Retasurd de crater Retasura la sfarsitul unei treceri, neeliminat’ aps 2024 fnainte sau in timpul executiii trecerii FSS ummatoar, C24 SD 2024 2025 Retasurii de crater Retasura de crater deschisé care reduce deschisi sectiunea transversala a sudurii. 2025 203 Microretasuré Microretasura vizibil numai la microscop 2031 Microretasura Microretasura de forma alungiti care se interdendritics formeazi intre dendrite pe parcursul racirii urménd limita de gréunte. 2032 Microretasura Microretasura de forma alungita care se transgranulara formeazi la intersectia grauntilor pe parcursul solidificarii. Grupa nr. 3 — Incluziuni solide 300 Incluziune solid Corp solid incorporat in suduré. ji wyfoodsuyLe 301 Incluziune de zgurit Reziduu de zgurd inclus in su sont repartizarea acestora, se pot in zgura: 3011 - aliniate 3012 = srt 3012 = izolate D)H3 RY aD) 3013 = impristiate 3014 = incuib Wa sod 302 Incluziune de flux Flux inclus in sudura. Dupa caz, pot fi incluziuni: Ase vedea 3011...3014 3021 - aliniate (sau in siruri) 3022 - — izolate 3023 = imprastiate 3024 - incuib 303 Incluziune de oxid Oxid metalic inclus in sudura in decursul A se vedea 3011...3014 solidificari. Astfel de incluziuni pot fiz 3031 - aliniate 3032 - izolate 3033 = imprastiate 3034 = _ineuib 3035 Pelicula de oxid Pelicula de oxizi metalici, formata in anumite jal in celal aliajelor de aluminiu, combinate a unei protectii neadecvate sia turbulentei baii se sudare. 304 Incluziune metalica Pelicula de metal strain inclusa in sudura. 3041 Incluziunea poate fi de: -__wolfram LLYLITVUNED “YIVNZIA VRIVNINVXG @ uu earmORTge 3042 = eupra 3043 = _ alt metal Grupa nr. 4 — Lipsi de topire si de pitrundere 400 Lipsi de topire si de patrundere 401 Lipsii de topire (topire Lipsa legiturii intre metalul depus si metalul de pon incompleti) baza sau intre doua straturi succesive de metal B&B depus. Se disting: ors ae a 4011 = lips de topire a marginilor de sudat Toe ‘eh onl 1042 ~ lips de topire intre randuri Xs 4013 ~ ipsa de topire la ridacina sudurii Baw Zgy as ans 402 Lipsd de pitrundere Diferenja intre pitrunderea reala si patrunderea (pitrundere incomplets) | nominala. CESS ~ oy 4021 Patrundere incompleti la | Una sau ambele margini ale radacinii nu sunt ridacind topite. 2S ES. cet aden 4 1 403 Imperfectiune sub forma | Patrundere foarte neregulata, intainité la sudarea de dinti de fierastriu cu fascicul de electroni sau cu laser, care formeazi o sudur cu aspect de dinfi de ferastrau. Poate include cavitifi, fisuri, retasuri etc. F E a 36€ Grupa nr. 5 — Imperfectiuni ale formei imperfectiuni dimensionale 500 Formi defectoasi Forma imperfecta a suprafetelor exterioare ale sudurii sau geometrie defectuoast a imbinatii. 501 Crestitura Adancitura neregulaté la nivelul liniei de : racordare a sudurii, situat fie in metalul de bazi, fie in metalul topit depus in prealabil, 5011 Crestitura continua Crestatura de lungime importanté, fir _ intrerupere. Z sort fay 5012 Crestitura intermitenti | Crestaturi de lungime redusa care apare cu e012 intermitenta in lungul sudurii. 5013 Crestiturd la radacina CCrestatura vizibila pe fiecare fat a trecerii de la | réidacind. 5013 5014 Crestiturd intre randuri | Crestitura pe directia longitudinal& a sudu 5014 randuri, 5015 Crestiiturd local Crestatura de lungime redusé, amplasatt intermitenti neregulat, pe lungimea sau pe suprafata randurilor sudurii. MIVUENGD YIWAZIA VEUVNINVXS 2 vanRiOn] ilyiror 502 ingrosare excesivi Exces al grosimii materialului depus la suprafata unei suduri cap la cap. Normal. Jj 502 503 Convexitate excesiva Exces al grosimii metalului depus la suprafafa unei suduri in colt. 504 5041 5042 5043 Exces de pitrundere Acesta poate fi: Exces de pitrundere local Exces de pitrundere continuu Patrundere total Exces de metal care produce o protuberanfat la radacina unei suduri. 505 Defect de racordare Unghi (a) prea mare intre planul tangent la suprafata metalului de baz si planul tangent la suprafata sudurii, care trece prin linia de racordare, 506 5061 5062 Scurgere de metal Acesta poate fi: Scurgere de metal la ultima trecere Scurgere de metal la ridaeina Exces de metal depus care acopera suprafata metalului de baza, fri legatura intima cu acesta, Scurgere de metal la ultima trecere Scurgere de metal la trecerea de la ridacina wn ES te je wiloedsu = 2 £ g Z 8 3Iv 507 Nealiniere axinti Nealiniere tntre dout plese sudate astfel inet, e071 desi suprafefele exterioare ale acestora sunt paralele, nu sunt la nivelul cerut. AC sta ite fi: ceasta poate a S071 Nealiniere axial intre Piesele sudate sunt table. A wn ag 5072 Nealiniere axiali intre tevi_| Piesele sudate sunt fevi. 508 Nealiniere unghiulard Nealiniere intre doua piese sudate astfel incat, suprafeele exterioare nu sunt paralele (sau la unghiul prescris). 509 Supratopire Scurgere a metalului depus datorata unei topiri excesive, conducénd (prin efect gravitational) la Ba un exces $i (sau) o lips de metal. Dupi caz se pot i a distinge: iN IS 00% 5092 5091 = supratopire in pozitie orizontala cu perete _ a vertical. 5092 - supratopire in pozitie orizontala sau peste cap Kas 5093 - — supratopirea la o sudura in colt 5094 = _supratopirea muchiei 510 Strapungere Caiderea baii topite care conduce la perforarea sudurii. Subfiere Insuficienta locala sau continu de metal depus, 511 511 condueénd la un profil al sudurii redus in raport, cu profilul corect. LLYLITV¥SNAD ‘YIVAZIA VEUVNINVXE Boron]cr 512 Asimetrie excesiva a sudurii in colt Nu sunt necesare explicati. 512 KSss 513 Latime neregulata Variatie excesiva a latimii sudurii. a fami 514 Suprafafi neregulata Neregularitate excesiva a suprafefei. a 515 Retasurd la ridacing Adéncitura la radicina unei suduri cap la cap datorata contractiei metalului topit, (A se vedea si 5013). mace bs 516 Porozitate la ridicina Formafiune spongioas’ la radacina sudurii provocati de fierberea metalului topit in momentul solidificarii acestuia. 517 S171 5172 Reluare defectuoasa Neregularitate locala de suprafafi la reluarea sudarii, Aceasta poate si se giseasci; - inrandul final > __ in réndul de la radaicina e174 6172 BES 520 Deformare excesiva Abatere dimensional datorata retasurii si deformarii sudurii. 521 Dimensiuni incorecte ale sudurii Abatere de la dimensiunile prescrise pentru sudura, 5211 Grosime excesiva a sudurii Grosimea sudurii este prea mare xy a ala SARDMASIPOU pO WiBe wASSUSUTey 5212, cesivil a sudurti | Lajimen suduril este prea mare 5213 insuficienta a Grosimea sudurii in colt este mai mica decat cea sudurii in colt ceruti, 5214 Grosime excesiva a sudurii i in colf este mai mare deca cea in colt Grupa nr. 6 — Alte imperfectiuni 600 Alte imperfeetiuni Imperfectiuni care nu se incadreazii in grupele Nr. 1.05. 601 Arsurd Deteriorare locala si superficial a metalului de baz, ca rezultat al amors&rii unui arc electric in yecinatatea sudurii. 602 Strop Strop de metal topit proiectat in timpul sudati si care adera la metalul de baz sau pe sudura deja solidificata, 6021 Strop de wolfram Particula de wolfram care provine de la electrod, projectata in timpul sudiirii pe metalul de baz sau pe sudura deja solidificata, 603 Rupturd local Deteriorare locala si superficiald a metalului de baz produsa ca urmare a indepartirii pieselor auxiliare sudate. 604 Urma de polizare Deteriorare local produsa de polizare. 605 Urma de daltuire Deteriorare locala datorata actiunii unei alti sau a pl peta ee - . 606 | Polizare excesiva Reducerea grosimii datorate unei polizari | excesive. TLYIITVUENEO YIVZIA VaRIVNIAVXG ¢ au eorEOR]vy 607 Imperfectiune a sudurii de | Imperfectiune datorati unei suduri de prindere prindere incorecte, de exemplu: 6071 - _ sudura de prindere este intrerupta sau nua patruns 6072 ~ _ s-a sudat peste o sudura de prindere defectuoasa 608 Nealiniere intre treceri Abatere intre liniile mediane ale doua treceri opuse executate din parti opuse ale imbinati ZEW 608 610 Culoare de revenire Oxidare redusa a suprafefei in zona de sudare, de (pelicula de oxid vizibila) _ | exemplu Ia ofelurile inoxidabile. 613 Suprafati arsi Oxidarea putemica a suprafefei in zona de sudare. 614 Reziduu de flux Indepartarea insuficienta a reziduurilor de flux de pe suprafata, 615 Reziduu de zgura Indepartarea insuficienta a reziduurilor de zgura de pe suprafata. 617 Deschidere incorect a Distanta excesiva sau insuficienta intre piesele rostului unei suduri in colt. | care se sudeaza. on S 618 Umflare Imperfectiune datorata unei arderi a imbinari sudate din aliaje usoare ca rezultat al mentinerii prelungite in intervalul de solidificare. se > oaadsuy ‘SAORASIpOU SPORTSb Clasificarea imperfectiunilor imbinirilor sudate prin presiune (extras din SR EN 6520-2) Anexa 2.2 Schifa defectului Simbol Termen 7 Z Definitie z Grupa 1 - FISURT 100 Fisura. Sinonim: Macrofisura Discontinuitate bidimensionala care se produce fic in timpul rlcirii(fisurare la cald), fie ulterior (la rece) 1001 Microfisura Fisura cu dimensiuni microscopice. 101 Fisura longitudinala Fisura a carei directie este aproximativ paralela cu suprafefele de contact. Dupa locul in care este situata fisura, se deosebesc: 1011 - fisura longitudinala in sudura ; 1013 — fisura longitudinala in ZIT; 1014 ~ fisura longitudinala in MB. 102 Fisura transversal Fisura a carei directie principala este aproximativ perpendicular pe suprafetele de contact. Dupa locul in care este situata fisura, se deosebesc: 1023 - fisuri transversala in MB; 1024 — fisura transversala in cusdtura, 1100 | Fisura stelata Fisurd sau grup de fisuri amorsate dintr-un punct si propagate radial in directi diferite, in interiorul sudurii. 1200 _| Fisura la marginea nucleului Fisura sub forma de virgula, situata catre marginea nucleului sudurii. TLYIMIVWSNEO “YIVAZIA VERIVNIAVXE cau Bara]ov z 1400 Fisura in ZIT Fisura sub forma de virgula situat& in zona influentati termic. 1500 Fisura in exteriorul sudurii Fisura sau grup de fisuri situate in metalul de baz | 1600 Fisura de suprafati Fisura situata la suprafati, in zona apasarii electrodului, 1700 Fisura de refulare a marginii Fisura sub forma de virgula situata in bavura, la imbiniiri cap la cap. Grupa 2 - GOLURI Sinonim: porozitate localizata 200 | Gol Discontinuitate tridimensional, neumpluta cu material solid. 201 | Suflura. Sinonim: Incluziune de gaze | Cavitate de forma regulaté, produsd in sudurd in cursul procesului de ricire, umpluti cu gaze. 2011 | Suflura sferoidala . Sinonim: Sufluré | Suflura de forma sferica sau apropiati de sferd, la izolata care axa mare nu depaseste cu mai mult de 50 % celelalte axe. 2012 | Sufluri sferoidale uniform repartizate. | Sufluri sferice distribuite relativ uniform in Sinonim: Porozitate uniforma sudura. 2013 | Suffuri grupate Sufluri in sudur& dispuse in grupuri. ies wrloodsay ‘aRORASIPeU POPPYly — 2016 Sufluri tubulare Sinonim: sufluri Sufluri de forma tubulara dispuse izolat sau in vermiculare grupuri, situate in directii diferite in interiorul sudurii, 2016 202 | Retasura Cavitate de forma neregulata produsa in sudura 2021 | Microretasura Retasura vizibila numai la microscop. Grupa 3— INCLUZIUNI SOLIDE 300 | Incluziune solida Corp strain solid inclus in sudura, 303 | Incluziune de oxid ‘Oxid nemetalic inclus in suduri, care apare izolat saw in grupuri, 304 _| Incluziune metalic& Particula de metal stritin inclus in sudura, 305. | Incluziune de zgura Rest de zgura incorporat in suduri, care apare izolat sau in grupuri, 306 | Incluziune de metal netopit. Rest de metal netopit, solidificat cu impuritati, inclus in sudura, Grupa 4 —- DEFECTE DE LEGATURA. 400 | Defect de legitura Defect caracterizat prin legitura imperfect a pieselor sudate, 401__| Lipsa de intrepitrundere ipsa de legitura intre cele dowd materiale sudate 403__| Legituré insuficienta Defect de legitura caracterizat prin miirimea insuficienta a sudurii in suprafefele de contact. FIITVWANSD VIVNZIA VAIWNIAVXS @ au vaneion787 z 404 Legatura insuficienta a benzilor z Legatura insuficienta intre piesa si banda, la sudarea fn linie cu banda. Grupa 5— DEFECTE DE FORMA 500 Defect de forma ‘Abateri ale forme! tmbinarit sudate sau ale suprafejet exterioare fal de forma, respectiv suprafata corecti. 501 Crestatura ‘Adancitura care se formeazii pe suprafafa sudurii 504 la imbinari sudate cap la cap. 302 | ingrosare excesiva Grosime exagerat a imbinarii sudate cap la cap. ‘Dimensiine = ‘presisa 502 307 | Defect de aliniere Deplasdre a suprafefei unei piese in raport cu 507 suprafata corect’, axele pieselor mentinandu-se in OD general paralele. 308 | Defect unghiular Nerespectarea coliniaritafii pieselor sudate 508 evidentiata prin aparifia unui unghi. 320 | Deformatie ‘Schimbare nedoriti a forme’ pieselor. 321 | Dimensiune necorespunzitoare a ‘Abaterea dimensiunii nucleului sau a sudurii de Ja formal nucteului sau a sudurii prescrisi la sudarea in puncte sau la sudarea cap la cap. 3211 | Grosime insuficienti a nucleului | Nucleu plat sau cusiturd ingusta. e211 sau lafime insuficienta a sudurii Dimensiune Presciea 544 Dimensane ” preserea iio eyoodsuy ‘DANORNSIpaU Spo6+ Ingrosarea nucleului sau a suduri Grosime exagerati a nuclet prea mare a cusiturii sudate. 5213 | Diametru redus al nucleului Dimensiune insuficient& a petei de contact la sudarea in puncte, - = Dimensiune prescrisa 5214 | Diametru exagerat Dimensiune prea mare a petel de contact in planul 5214 de contact la sudarea in puncte. 3215 | Nucleu de sudurd sau cusatura Lipsa accentuati de simetrie a sudurii fai de e168 asimetrica planul de separafie Ia sudarea in puncte sau la sudarea cap la cap. 2 5215 5216 | Patrundere insuficienté anucleului | Extinderea asimetricd a nucleului in piesele 7 5216 sudate, la sudarea tablelor de grosime egala. 3522 | Punct de sudur& parfial strapuns Strapungerea uneia din table la sudarea in puncte. ILYATIVYENSO “YIVOZIA VEUWNINWX @ WU tareEos i z z 923 | Punet de suduri strapuns sau suduré | Stripungerea materialelor celor douil table la strapuns sudarea in puncte. 524 | Extindere excesiviia zonel_influenfate termi 525 | Deschidere excesivaa tablelor Formarea unui interstitiu inadmisibil de mare 825 intre table in urma sudatii. REEL RERSSSS 526 | Defect de suprafaja Abateri ale formei suprafefei pieselor sudate 5261 | Gropite Adancituri locale pe suprafafa piesei in zona 5261 nucleului suduri. ZZ EREZZ: SSS 5261 5262 | Suprafal& ou proeminenje Proeminenfe aparute in vecinitaiea amprentei 5262 electrodului. aera 5262 5263 | Depunere de metal din electrod pe Bucii din materialul electrodului prinse pe pies suprafata pieselor sudate. 5264 | Amprenta defectuoasi ‘Apisare defectuoasi a electrodului la sudarea prin puncte. 52641 | Amprenta lata Amprenta cu diametru ce depaseste valoarea prescrisd. 52642 | Amprentii adanci ‘Amprenti cu adaincime ce depaiseste valoarea presorisd. 52643 | Amprenti neuniforma ‘Amprenta de forma neregulata 5265 | Topirea superficial a benzii 5266 | Zona supraincaleiti in Tocurile de contact — | Topire local pe supralafa pleselor sudate in dreptul elementelor de contact. 09 Bijoodsuy ea ‘SAHSMASTPOu SPOIL TH1s i i : 5267 | Deteriorarea suprafe{ei pieselor Deteriorarea mecanicé a suprafefei pieselor sudate, in dreptul falcilor de prindere. 5268 _| Suprafatai deteriorata 527. | Defect de etangeitate Sudura in linie la care exist& distanfa intre 627 punctele sudate sau suprapunerea punctelor este ! insuficienta. 528 ‘Sudura deplasata Cusatura sudata deplasata fata de pozitia prescrisa Ia sudurile cap la cap. eS 528 529 Benzi deplasate Deplasare nepermisa a benzilor una fata de 529 cealalta. 530 Evazare Formarea locala a unei ridicdturi a pieselor sudate (in cazul pieselor cu pereti sub} Grupa 6 — ALTE DEECTE 600 Alte defecte Defecte care nu se incadreaza in grupele 1...5 602 Strop Picatura de metal topit proiectata in cursul operatiei de sudare si fixata aderent pe suprafata piesei. 604 | Metal expulzat intre suprafejele interioare Stropi de metal expulzafi din amprenta pe suprafefele de contact. 610 _| Suprafafa oxidati Suprafafa oxidata in domeniul sudurii. 611 Defect dimensional Abatere de la dimensiunile prescrise. TLYIITVUENED VIVNZIA VAUWNINWXG ¢ vorInspectia calitafii. Metode nedistructive Anexa 2.3 UNIVERSITATEA INSTRUCTIUNE DE Nr. pag./total POLITEHNICA BUCURESTI LUCRU Laboratorul de defectoscopie 1L-02-V/PT/MT we UTILIZAREA FLUXMETRULUI UVAB/Lux Check Domeniul de utilizare: misurarea iluminirii suprafefelor la examinarile VT, PT si Documente de referinj: SR EN ISO 3059:2001: Examin&ri nedistructive. Examinarea cu lichide penetrante i pulberi magnetice, Conditii de observare. Descrierea aparatului 1 ~corpul aparatului 2~ suport senzori 3 - display 4 —capac de protectie 6 —senzor UV. Utilizare: Pentru efectuarea unei m&surdri a iluminarii se procedeazai astfel: 1° Se inkiturd capacul de protectie de pe suportul senzorilor. 2 Se-apasi butonul ON. Pe display apar in ordine: MR-Chemie; UVAB- LUX/Check; Version V-1.1; UV-AB 0W/m?/Visual 0 Lux. 3° Se amplaseaza senzorul de lumina vizibila (cercul alb cu diametrul mare) la 0 52 iLucrarea nr. 2_ EXAMINAREA VIZUALA. GENERALITATI UNIVERSITATEA INSTRUCTIUNE DE Nr. pag./total POLITEHNICA BUCURESTI LUCRU Laboratorul de defectoscopie 1L-02-V1/PT/MT _ istanfi de 40 cm fafa de suprafata iluminata. Pe display apare imaginea: Valoarea 196 Lux reprezinta iluminarea in lumina vizibila. 4 Pentru masurarea ilumindrii in lumina ultraviolet se opreste aparatul (se apas& butonul OFF), se monteazi capacul de protectie, se pomeste aparatul, se amplaseazi senzorul UV (cercul alb cu diametru mic, de pe partea opusi a suportului senzorilor), la o distanff de 40 em de suprafata iluminata UV, Pe display apare imaginea: Valoarea 340 Lux este iluminarea (iradianta) in W/m?, Observat ~ Dacdi lumina este foarte putemnica si depaigeste limita superioara de Iucru a senzorului, pe display apare mesajul “OVERFLOW”. In acest caz se iau misuri de diminuare a iluminarii. - Valorile afisate pe display au o tolerantii de -+ 15%, Daci bateria este descarcata (sub nivelul de 7.2V), pe display apare mesajul “Batterie leer, bitte tauschen” (Baterie descdrcat, rog schimba). Bateria noua trebuie si aibd o tensiune de 9V. 5° Pentru oprirea aparatului se apasa butonul OFF. © Se inchide suportul senzorilor cu capacul de protectie si se amplascazh aparatul, cu grija, in cutia sa. Nume si prenume | Semndtura Data intocmit ‘Angela Morara 07.02.2008 Verificat Virgil Tonescu Aprobat 53