‘Lucrarea nr, 1 NECONFORMITATI, DEFECTE, IMPERFECTIUNI Lucrarea nr. 1 NECONFORMITATI, DEFECTE, IMPERFECTIUN 1.1. Termeni si norme Produs, cerinta, caracteristicA Produs — rezultatul unui proces (ex.: piese, produse tip hardware, mate- riale procesate, software, servicii). Caracteristicd — trasatura distinctiva (a unui produs, pies&, material, servicii etc.). Cerinjé — nevoie sau asteptare care este declarati, implicité sau obligatorie. Conformitate — indeplinirea unei cerinte. Termeni referitori la calitate Calitate - m&sura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplineste cerinjele, intelegand prin cerinjd 0 nevoie sau asteptare care este declarata, in general, implicitd sau obligatorie. Satisfactia clientului - perceptie a clientului despre masura in care cerin- tele i-au fost indeplinite. Capabilitate - abilitatea unei organizatii, sistem sau proces de a realiza un produs care va indeplini cerinfele pentru acel produs. Neconformitate, defect, imperfectiune Conformitate - indeplinirea unei cerinte. Neconformitate - neindeplinirea unei cerinte. Defect - neindeplinirea unei cerinte referitoare la o utilizare specificata. Imperfectiune - abateri ale caracteristicilor fat de valori prescrise. Discontinuitate - lips& de continuitate, gol sau incluziune. Examinare, inspectie, control Examinaré — actiunea de a observa, a cerceta, a judeca, a privi atent ceva (un obiect, un produs, 0 persoana etc.). Dovadé obiectiva — date care sustin ca ceva exista sau este adevarat.Inspectia Calitatii. Metode nedistructive Inspectie — evaluare a conformitatii prin observare si judecare insofite dupa caz de masurare, incercare sau comparare cu un calibru. Incercare — determinarea uneia sau mai multor caracteristici in conformitate cu 0 procedura. Metoda de examinare — totalitatea mijloacelor si procedeelor si folosite pentru atingerea unui scop (in cazul de fati examinarea unui obiect, produs, in general). Tehnica de examinare - mijloacele si procedeele gi folosite pentru aplicarea practici a unei metode de examinare. Ex. examinarea cu ultrasunete — metod, examinarea cu unde longitudinale — tehnica. Metodé de examinare nedistructiva — metodi de examinare si/sau incercare, care permite obfinerea unor informatii cifrice sau de alta naturi asupra defectelor, anomaliilor, deformatiilor geometrice sau a stirii fizice ale obiectului controlat (materiale, componente, ansambluri) prin mijloace care nu altereaz& aptitudinea de intrebuintare a acestuia (STAS 12 509- 86). Pe scurt: controlul nedistructiv nu afecteazi integritatea obiectului controlat, Prescurtare: END. Metoda de examinare distructivé — metoda de examinare si/sau incercare, insofita de distrugerea partial sau totala a obiectului examinat (sinonim: metoda de control nedistructiv). Defectoscopie nedistructiva — stiint& care se ocupi cu descrierea, caracterizarea, détectarea si miasurarea defectelor (imperfectiunilor, discontinuitatilor) materialelor, prin folosirea unor metode END. Norme STAS 782-79 Defectele pieselor turnate. Clasificare si terminologie STAS 6656-80 Defectele pieselor laminate, extrudate si trase din ofel. Clasificare si terminologie STAS 6092/1-83 Piese forjate din otel. Clasificarea si terminologia defectelor STAS 6092/2-84 Piese forjate din materiale metalice neferoase. Clasificarea $i terminologia defectelor SR EN ISO 6520-1 Clasificarea imperfectiunilor geometrice din imbinarile sudate ale materialelor metalice. Partea 1: sudare prin topire SR EN ISO 6520-2 Clasificarea imperfectiunilor geometrice ale imbinarilor sudate ale materialelor metalice. Partea a 2-a: Sudarea prin presiune STAS 8299-78 Clasificarea si simbolizarea defectelor imbinarilor sudate prin topire pe baza radiografiilor STAS 12077-82 Defectele imbinirilor lipite. Clasificare si terminologie STAS 10354-81 Defectele suprafetelor taiate termic. Clasificare si terminologie in general, un standard referitor la defecte oferd toate datele generale necesare identificarti defectului, denumirii $i simbolizarii lui. 12Lucrarea nr. 1 NECONFORMITATI, DEFECTE, IMPERFECTIUNI Pentru exemplificare, in figura 1.1 este redatf o rubric din ISO 6520 care se refera la imperfectiunile imbin&rilor sudate. 22.5 ‘2013 | Sufluri | Sufluri dispuse in grupate | _grupari in sudura CET 7 PED DD sae (— Sinonim: porozitate [ et simbolul termenul | definirea nojiunii reprezentarea schematica ] Fig. 1.1. Exemplu de reprezentare in standard a imperfectiunilor imbinarilor sudate. Utilizarea simbolurilor este necesara pentru redactarea rapoartului de examinare, care contine o rubric& unde se precizeaza defectele identificate in timpul examinirii nedistructive, intr-o manierd cat mai succint& si sintetica. 1.2, Cunoasterea defectelor Cunoasterea defectelor presupune parcurgerea urmatoarelor etape: ~ Cunoasterea tipurilor de defecte care pot aparea intr-un produs, in functie de natura materialului, de modul de proiectare si de procesul tehnologic de prelucrare (nu cdutim delaminit intr-o piest turnata!); - detectarea defectelor, semnalarea prezentei acestora (existenta unor goluri poate fi semnalata, de exemplu, prin cfintatire); ~ localizarea in raport cu un sistem de referinfi convenabil ales (stabilirea pozitiei unde este amplasat defectul in raport cu suprafetele exterioare ale piesei); ~ misurarea si estimarea formei si volumului (se aproximeazi mari- mea defectului prin marimea unei figuri geometrice in care poate fi inscris: sferi, paralelipiped, prin proiectia acestuia pe o suprafaf sau prin luarea in considerare unei dimensiuni caracteristice); ~ estimarea tendinfei de a evolua in timp, de propagare (defectele bidimensionale, cum ar fi fisurile, au tendinfa de propagare mai mare decat cele tridimensionale); ~ compararea caracteristicilor reale ale produsului afectat de prezenta defectelor detectate cu valorile stabilite la Proiectare sau prescrise; - luarea unei decizii privind acceptabilitatea defectelor detectate in conformitate cu o norma sau, in absenfa normelor, pe baza negocierilor dintre beneficiar si furnizor; - analiza produsului declarat neconform — in vederea_ stabilirii “traseului” lui specific: declasare, derogare, reprelucrare si reciclare, 13.Inspectia Calitatii. Metode nedistructive 1.3. Acceptarea sau respingerea defectelor Defectele determina in mare masura calitatea unui produs, motiv pentru care, adeseori, calitatea se misoara prin noncalitate, numarul si volumul defectelor fiind criterii importante de evaluare. Produsul real contine diverse neconformitati care sunt mai mult sau mai putin grave. Din motive obiective, defectele au fost impartite in doua mari categorii: defecte acceptabile si defecte inacceptabile. Este important de refinut faptul ca defectele sunt grupate in urmatoarele categorii: - detectabile printr-o metodi de examinare convenabila, sub aspect economic si nu numai; - nedetectabile sau foarte greu de detectat prin metode uzuale. Defectele detectabile pot fi considerate ca acceptabile sau inacceptabile in funotie de niste exigente impuse produsului de ciitre: beneficiar, utilizator, norme etc. Prezenta cel putin a unui singur defect inaeceptabil conduce la decizia de respingere a produsului analizat ca neconform. incadrarea in una sau alta din categoriile de mai sus, se face in functie de destinatia produsului, de rolul functional, de importanta acestuia intr-un ansamblu, de costuri, de exigentele impuse de standarde, coduri, norme sau conventii intre beneficiar si furnizor ete. Este necesaré cunoasterea criteriilor dupa care o pies& sau un produs este trecuti in una din categoriile: piese (produse) bune si piese (produse) neconforme, adic&, a criteriilor acceptare / respingere (A / R). in general, criteriul este un principiu, 0 norma la care se fac referiri pentru definirea, aprecierea si clasificarea situafiilor sau obiectelor. Principalul criteriu de acceptabilitate este asa numitul eriteriu arbitrar, prin care, stabilindu-se o lista de defecte, se realizeazi un compromis fntre exigentele unui organism de inspectie si posibilitatile practice de executie a produsului. ,,Arbitrul” este cel mai adesea o norma, un standard, sau o infelegere scrisa intre beneficiar si furnizor. De regula, existi norme sau standarde prin care produsele sunt impartite pe clase de calitate. Pentru fiecare clas sunt specificate defectele admise. De exemplu, standardul E 12394-86 Clase de calitate ale pieselor turnate stabileste 10 clase de calitate. in functie de numirul si marimea defectelor admise pe suprafetele care rimén neprelucrate, a defectelor inteme gi a defectelor care apar pe suprafetele prelucrate prin aschiere sunt precizate 10 clase de calitate. in cazul in care defectele suprafetelor brute, care urmeazi a fi prelucrate prin aschiere, sunt plasate in zona de material ce urmeaz a fi indepartata, acestea nu influenteazd clasa de calitate daca suprafetele brute nu sunt baze tehnologice pentru operatiile de prelucrare. 4 'Luerarea nr, 1 NECONFORMITATI, DEFECTE, IMPERFECTIUNI 1.4. Modul de lucru Se vor parcurge urmiattoarele etape: Studiul standardelor pentru defecte in piese sau produse turnate, forjate, laminate si extrudate, din colectia laboratorului. Examinarea vizualé a unor piese reale, cu precizarea categoriei de produse din care face parte fiecare piesa. Studiul mai amanuntit al standardului pentru defecte turnate — un extras al acestuia este prezentat in Anexa 1.1. Examinarea vizuala a unor piese cu defecte gi efectuarea de exercitii practice privind incadrarea acestora in categorii din standard. Studentii vor analiza in detaliu cAteva piese turnate din colectia laboratorului END, la indicatia cadrului didactic, vor schifa (tehnic) piesele, cu defectele detectabile vizual, cu precizarea pozitici acestora in raport cu un sistem de referin{a asociat piesei. Fiecare defect se va incadra in categoria adecvata din standard. jn cazul particular, in care un defect poate fi incadrat in mai multe categorii, se va alege situatia cea mai dezavantajoasa privind luarea deciziei de acceptare/respingere. Exemple de asociere a unui sistem de axe in cazul examinarii unei piese prismatice sau a unei cusaturi sudate cap la cap sunt prezentate in figura 1.2 2 “y | ' Fig. 1.2. Raportarea la un sistem de axe. Zz Analiza defectelor identificate se va face in raport cu criteriile de acceptabilitate pe baza alegerii unei clase de calitate posibile pentru piesa analizati (anexa 1.2). Pentru imperfectiunile grave, care pot duce la respingerea piesei si/sau, eventual, la propunerea remedierii acesteia, se va intocmi o fis de neconformitate, al cZirei model este exemplificat in anexa 1.3. 15Inspeotia Calitayii. Metode nedistructive Se va analiza forma defectului pentru a evalua tendinta de propagare a acestora, astfe, se considera ca sunt: - defecte firs tendinta de propagare, "cuminfi", care ,,stau pe loc” si mu se dezvolti in timpul exploatarii produsului; acestea sunt, de regula, tridimensionale si au contururi rotunjite (sufluri, goluri); cu tendin{i de propagare pand la ruperea produsului; de regula, bidimensionale sau tridimensionale cu contururi ascutite (fisuri, cripaturi, reprize, delaminari). Este evident cf mai periculoase sunt cele din a doua categorie, pentru o& prezinta efect de increstare, astfel c4 tehnicile de detectare le vizeazi in primul rand pe acestea. - in cazul lari deciziei de respingere a produsului se va alcdtui in continuare un raport de neconformitate (un model de raport de neconformitate este prezentat in anexa 1.4.). 1.5. Referatul Referatul, un document individual, semnat, va fi alcdtuit de fiecare student, cu sprijinul cadrului didactic si va cuprinde urmatoarele: 1. Denumirea lucrarii si un scurt conspect al aspectelor teoretice. 2. Schitele pieselor examinate cu identificarea categoriei din care face parte fiecare (de ex. cheie — produs matritat, bard — produs laminat). 3. Precizarea celor 8 grupe de defecte din standardul de defecte in piese turnate, anexat la lucrare. Schitele pieselor indicate de cadrul didactic pentru a fi examinate. 5. Localizarea defectelor pe schife prin asocierea unui sistem de axe de coordonate (se vor efectua masuratori aproximative cu ajutorul unei rigle de desen). 6. Precizarea denumirii defectelor conform standardului. 7. Precizarea posibilitatii de a lua decizia de ADMIS/RESPINS pentru piesa respectiva in functie de criteriul de acceptabilitate si de clasa de calitate indicate. 8. Completarea fisei de neconformitate pentru defectele grave. 9. Se va raspunde in scris la urmatoarele intrebari: a. Care dintre defectele identificate au cea mai mare tendinja de propagare? b. in absenta unei norme care si precizeze conditiile de calitate impuse, pe ce baza se ia decizia de ADMIS/RESPINS? c. Ce se intémpla in continuare cu un produs declarat neconform sau RESPINS?Luerarea nr, | NECONFORMITAT, DEFECTE, IMPERFECTIUNI Extras din STAS 782-79 Defectele pieselor turnate. Clasificare si terminologie Anexa 1.1 Simbol Denumirea defectului Schita defectului ATI] | Bavura pe suprafata piesel All2 | Creastii pe suprafafa piesei AlI3 | Retea de creste pe suprafaja pieselor turnate All4 | Creasti pe colful interior al piesel turnate AlIS | Bavard pe colful interior al piesei turnate AI21_— | Bavura groasi pe suprafefele piesel tumate gi in suprafata de separatie ‘A122 | Bavura groasi situati in alte parti ale Piesei turnate ‘A123 | Bavura in suprafafa de separafie la tumare in forme cu modele usor fuzibile A2I1 | Umflaturd pe suprafafa exterioara sau interioara a piesei turnate ‘A2I2__| Aderenta; exces de material in apropierea alimentatorului sau sub piciorul palniei ‘A2I3— | Excrescenje metalice datorita asamblaril . formelor si miezurilor n | A221 _ | Exerescenfe masive pe suprafata superioara a piesei turnate fn forme din ES amestec crud ‘A222 Exerescenfe mari pe suprafafa inferioara 17Iinspectia Calitatii, Metode nedistructive A223 | Incluziuni in amestec de formare pe suprafafa interioard a piesei turnate { ‘Baad | Colf de forma rupt ‘Az2s | Forma rupta 7] a iy ‘A226 | Miezrupt => ASil | Picditurd; excrescente metalice pe = suprafeje, muchii sau unghiuri interioare Bilt | Sufluri, port —— Bil2 | Sufluri in apropierea inserfiilor , = ricitoarelor, suporturilor o} BIis | Sufluri cu incluziuni de gure Bi21 | Sufluri superficiale; goluri de diferite sl dimensiuni, izolate sau grupate L Bi22 | Sufluri de colt a —_ a 22 Bi23 | Pori superficiali a BI24 Retasuri dispersate VONen B2I1 Retasurd deschisa sau exterioaraLucrarea nr. 1 NECONFORMITATI, DEFECTE, IMPERFECTIUNI B212__| Retasura de col fl B213 | Retasura de miez B21 Retasura inchis& sau interioara B22 | Retasura axiala B311 | Macro sau microretasurd, porozitate de contractie, pori ci Ruptura la rece Ci2i Ruptura la cald C2 Crapiitura la rece C221 ‘Cripitura la cald C222__| Craipatur la tratament termic C311 | Reprizi sau sudare la rece C321__| Reprizk (turnare intrerupta) 4 C331 | Reprizi (sudare incompletd pe insertia metalic) C41 | Rupturd sistoast; separare in lungul = limitelor grauntilor de cristalizare KN primar& HalInspectia Calitsii. Metode nedistructive C412] Rejea de fisuri; coroziune intereristalina DITT | Rugozitiis ganfuri dese pe regiunt destul de mari ale piesei turnate DII2 | Cute pe suprafata piesei DII3__| Cute; adéncituri ondulate SS (aay Dil4 _ | Cute; urme de curgere yi Di2t__ | Rugozitate Di22 | Rugozitate grosolant DIST | Adéncitura (nceput de erusta) DI32__ | Cuté (cozi de soarece) DI33__| Carli; adfncituri neregulate, de dimensiuni variate pe suprafata piesei tumate i Ie Le Dis4 | Fagure DISS | Aderenta Dial | Retasurd de suprafata 20Luorarea nr. 1 NECONFORMITATI, DEFECTE, IMPERFECTIUNI D142] Incluziuni de zgura deschise D211 | Adancitura datoraté deplasarii unei buciiti din forma D221 | Aderenfat de nisip D222 | Aderenfa termica D223 | Aderenf& mecanic& D224—_| Crust subjire D231 | Crust D232 | Cruste de fierbere D233 | Crustiide vopsea D241 Arsura D242__| Aderenia D243 Exfoliere EIIT | Umplere incompletaInspectia Calitayi. Metode nedistructive Eli2 | Deformare E121 | Umplere incomplet®; piesa incompleta datorit’ insuficienjei metalul E122 | Umplere incompleta; piest incompleta datoritd insuficentei metalului turnat E123 | Umplere incompleta; datorita pierderii de metal din forma, dupa turnare Ei24 | Addncitura; lipsa de material dator sablirii excesive E125 | Deformare (topire sau deformare la tratament termic) E211 | Ruptura; piesa turnata rupta E231 E221 | Rupturé (cauzata la inlaturarea prin 7 lovire a unor adaosuri de metal) Fill _ | Dimensiune necorespunzatoare (contractie incorect previizut) Fi21 | Dimensiune necorespunzitoare (contractie franata) Fi22 | Dimensiune necorespunzitoare (contractie neuniforma)