Athid. prof. Dr, JOAN N. FLOCA DREPT CANONIC ORTODOX, LEGISLATIE Si ADMINISTRATIE BISERICEASCA Vol. 1 @ EDITULA INSTIUTULDL FUGA SL DE MISIUNE Al HISERICH O1:7C OMANE.PARTEA I ACTIVITATEA BISERICI] NOTIUNEA DE ACTIVITATE, LUCRARE, ADMINISTRARE SAU ADMINISTRATIE $1 JURISDICTIE BISERTCEASCK Prin activitate in general se Infelege un ansamblu de Ineriri san actiuni, o manifestare a unei forte, a unei puteri sau un ansambin de inijlonce, prin care se duco Ia indeplinire wn scop anumit Prin activitate @ organolor de conducere a unei organizalii se in {eleg lucririle sau actiunile cu earacter social pe care le sivirsese aceste organe, in exercitarea puterii sau folosirea mijloacelor spacifice cu care au fost hnzestrate organcle respective, in vederea atingeril scopulul Cind organele care defin yi exerciti puterea stvirgesc Inexiri cone slante cu caracter social, astfei de Iuerri sau activitili se mumese fonctiuni, lar eind sivirsesc nevoi sau iccbuinte lemporale sau de ci rot mal scurtd, activitaiic prin care se satisfac: aceste trebuinte se Prin administrare (ad = 1a; ministro, —~ are =» a servi, a slufl) se fnjelege efecluarea unel slujiri sau a unel Jucréri, prin care un mijioc oarecare se foloseste Ia ceva, adic se folosesle Intr-un anuinil Scop, se intrebuinjeagi sau se aplicd Ja ceva, Intr-an anumpit scop. formenut incicé — in primol rind — vfectuarea oricirei Iueréri prin Flosirea unor mijioace Ce se aplic’ la o anumita realllate. ‘in infelesn! acesta specific, pe care-] are cuvintul administrare, se include $1 infelesul iui comun de administrare sau de administratie eco- nomicé, ‘adieu de gospodarire sum de chivernisire @ unor bunurl, ope- zafie sau Iucrare prin care se aplicli unele mijloace le anumite realititi, sau se folosese pentru a se realiza ceva. in acest injeles comun intre cuvintal administrare si administratie exist o foarte mica deosebire ; ria administrare economict inlelegindu-se insusi Iucrarea de admi- nistrare in sine a bunurilor economice, iar prin adiministealie economi finfeleyindu-se realitatea obiectivii a acestei Iuctiti, considerat’ fie ca ‘ansaimblu al unor realiziri, fie ca ansambiol unor actiunl bine Inchegate, legale intre elo intr-un sistem, adici gospodarirea sau chivernisirea ‘bunuriior materiale sau economice. Cei er sivirgesc astfel de Iucriri se $i mumesc, in mod obignuil, administrator! san econom. In mod curent, in limbaj bisoricesc, fn afar de tnfelesul de admt- histratie acnomict, adie’ da folosize sau de chivernisize a busurilor economice, cuvintl administrafie se mai foloseste pentru a exprimabruer \NONC ONTOROS dinsenblul dctviliti de aplicare piterlt bisericest, adic a misloac ior be cereeFoldeate Boric in Seopal eel asin saa Werarea ca ae destigoard pe iuteeaga sexs a viel biseticesl pu cto de organizare ste conducere a esiclas ue Inu-uu sens mai restrins, specie, prin cuviatal administrare se exprimi modu in care so aplici puter ainitoare le realliite vif Biserlcepti, adic modu in care se suvingese Iwerdrle site. In gest sons Se" Vorbegte de adutisttaren Siiatelor alge in quiere st « flecaret Heine =— in parte =-1 ca adainistrarea Still Motes, a Si toi Tmpirtivanii de cltre shujilorl Dietlesi, cere sint iconomtl laine: Jor Ini Dammnez=u, adieiuininistraorit sau ‘chiverntstlortacestore, sa. tnor mlflogee ce sat Inctudinta AN adiniistrazes ‘Siintolor alte elt si adualastrarea sau fol0- slsea Introgit puter! biserieesi stat Taerednfate unor sljitort conside- Tall organe, care defini exerts inteaga. pulere biserietsct, te ‘toumite-linite determinate, in care lo roving. dreplil sau att cox enka dea fotos puterea ce tesa fost fucrediajati. bar, art de ot fjuncle individuate, st suparioare lor, exist 1 organe eolegiale set Shodate, care delin Putoten biseicersca tab-o torn superoara — Cate sini chemate salu exerete sntrn cata mal larg det cele in widuaie —, Wepdsind Tinilele in care sco pot exetclla wcestee, adic Inerind futio arle mat largi, pented e& oryancior sinodale te ravine competenta ~~ fotr-un cere mai larg =~ pontru everett acostel per ‘Aciivltatea organelor individunie si a color sinodale, in enserblul cls este lucrarea de adminisrare a Eiseriol, adled de asigazaren alln- Serlh scopufui Blseriel, prin tolosirea mijloacelor adecvate. Ea este. 0 Activitate ce se desfisoari tn cadet “anor. competenfe. determinate bentru Tlecare organ Individeal i siodal, si eu nu poate Ni svirlts tiectt de arganete competcte, adie nu poate i sivirgitt de organ cate ni au primit unit dejin palerea bisericeasch gi care ar ineotea sh se trijeze'n otgae de conducore le Distt Deasemeticn, aja com ain mal rita, cuvintul adminlstrae se_msh foloseste st pentra'a exprima nigle Merl! care se efecttens® in a ‘are seu Tolosires herainl sfiaitor, pe carecl mijloceste staren pre: Iowsel. Aste se aude vorbinddese herow despre admiaistraren cirel Sau ciel Stine Tolne, Tuer prin sare se latelege de fap folosizea hharulu stintitor pentru eiectnaren Taine! respective, sat aplicarea acon: {ur migioe of puter biserieeg lao anumity reeltate a vie biser eesti. Challe euvinte, chiae 31 in Inerrlle sate obignite, pe care le siviegese sujilovti Bsorll, ternendl adminisirare are nfotesalori- har af acesinia, de aplicare’ a uti ijloc determina, in‘vederen ofer ‘nde net ue ‘Agudar, i acolustInfeles, so folusese cuvintul admintstrare $i cuvintal administrate, pentru a exprina loate categorie de erie pe Sure le pot sivirs sluitorl Biseriil sau organele eave def sal exer Std puteree bisericeases, prin aclale de folotira # acestel puter sau do aplicare a iifleacelor sale specifice, la annaite reali ale viel bi serlcest NOTIUNEA DE ACTIVITATE MISERICEASCA z Cu alte cuvinte, nofiuiiea de administrare sau administratic in viaga bisoriceasea se foloseste cut referire Ia exercilarea puleril bisericesti la aplicerea inijloacelor acestei puteri la realilitile viefil bisericestl. De aci rezultA c&, infelesul cel mai general si cel mat cuptingiter, al cuvintului adminisirare sau al accluia de acainistratio, este de activi- late sau de lucrare prin care se aplicl pulerea sa mijloacele puterit Jy gnumite reali, tn vederea asigavarit unui Scop detensinal, in via In sensul cel mai tugust, prin expresia adm se intelege, in mod curent, functionarea aparatului bisoricese. ‘Maj observiim apoi ci tn infelesul cel mai generat s} mai autentic al nofiunit de edministraf'», se include orice lucrare ce se efectuear’ prin aplicarea mijloacelor puterii la anumite realitati, deci in ea se in- clude si administratia economic, adicti gospodirirea san chivernisirea unurlior materialo-economice. Privitt din latura acoasta, intreaga admlnistrajle poate fi mumit lucrarea de gospodirire sau chivernisite a Bisericii, cade allfel, a orl- cBrel sorielif, asoelafii, institut fundalit ote. Actele prin care se asigur’ ideplinirea activitatit san inert de administrare @ puterii bisericesti se Impart in atitea categorli, in cite este implirlitd si puterea bisericeasc’, adic in acte de administrate a puterit invaitoresti, in acte de administrare a putoril sfintitoare si in acte de administrare @ pateril conduciitoare saw jurisdie}ionale. ‘Tinind seamii de caracteral deosobit — prin insiisi natura tor — al diverselor acto care se sivirgesc in aclivitatea de aplicare @ pater bisericesli, acostea so hinpart in urméloarele categorit: —- acte cu carac- ler spinitual-religios si cultural, in categorla eBrora Intsti actole ce administrare a pulerit Invafitoresti sia celet sfinfitoare ; — acte prin care se creeaZi, se pune in miscare si se ditijoazil aparatul bisoricesc, numite si acte de administratie curenta ; — acte de adtininistrare a justi- lef; — 1 acte de administratie economicti, Ficeste cd aceast Impir- lire — {inind seama de natura lucritilor de administratle, din Biseried — thu se refer decit la cele mai importante si mai caracteristice acte, punindu-le intro ordine ce poate fi desigur infitiget i altfel Spre a se putea aduce la indeplinire acte de aplicare a puterit hisericesti, organele individuale sau colegiale care le slivirsese, trebule si defing puteroa respectivii bisericease’d, in mAsurd suficienta, penta 4 putea efectua — In mod competent — actele respective de admi- nistrajie. Acelasl hucru se poale spune si invers, si unume cd numal orgenele individuale sau colegiale, care defin pulerea corespunzitoare -~ in aclivitatea lor — pot sivirsi acto de administratie, adicti acte de aplicare a acelei puteri. futructt Sntrogit violt si lucriri a Biserieti 1 s-a creat un vesmint Juridic, Biserica -~ cu intreaga ei Inerare —, pe Ingii confinutal ei spe- tific, pe Hagit caracteral propriu pe care i di acest confinut, are $1 0 infijigare gl un aspect juridic. Tar dacé o privim sub acest aspect, adic sub acela care il dan pregenta gl rostul dreptului fn viala gi luerareaA REPT CANONIC ORTODOX «i, atunci putom aprecta yi califica, Intreaga viatS, activitate si Incrare a Biserici ea o lucrare juridie® sav ca 9 activilate determinati, sau cel ulin reglementati prin Iegi de drept. $I hn acest eaz ea ne apare ca 0 vial ce se qrisesto sub iuiperiul droptulad si in care totul se Iwereszit sau se siivitsuste prin folosirea creptulu. Privile astiel Iucrurile, se poate spune c¥ intreaga activitate, Iucrare sau administratio a Bisericil feote dublati do © Inerare juridick. Ncoaste, Ja siudal el, consti din toate ‘operafiunile pe care le reciami inzestrarea nel organizatii cu lagi de rept sf aplicarea acestor legi in cuprinsul respectivel organizalii, Ia ucrirl co se execntit in eadrui el, Dublarea aceasta juridicti « admintstraliet bisericosti, care face sit ise dea sens Juridic fiectirui act ce administrafie bisericeasc’, a fieut ca adiinistrafiei bisoricesti propris-zise 8 1 so mat zich st furisdictio Disericeasca, adict lucrare prin care se aplict dreptul 1a viala Bisericil. In acest fol s-ar prezenta — in gencre — raportul dintre administra~ fie si jurisdictie, Dar spre a-l infelego mai precis, deoaroce ambil ler- meni se folosese in mod curent in viala bisericease’, este necesar si ne Himurim mai complet asupra notiunil cle jurlsdictie, Cuvintul jurisdictie (jurisdictio, nis ; jus = drept si dictio — pro- rhunfare seu ticere, in sens de stabilire) azo lufelesul originar — etimo- logic — de act prin care so pronunti dreptul, adieli prit care se stabi- leste sau se creeazi cireptul. Acesia esle inlelesul cel mai cuprinzitor el notiunil de jurisdictic. Dar el mai ae si infelesul cxrent de aplicare @ crepiului, co mifloc, si anume de aplicare sau de folosire in confor- ‘milate cu legea a tuturor celor tre, ramuri ale puterii bisericesti. Intr-un alt sens, prin cuvintol jurisdictle, se inlelege, in chipul cet mal restrius sau mal Ingust, roslirea sau pronunfatea dreptult in jus- tifle, adici aplicarea dreptuiui in cadral justiliel. In acest sens se vor- bosto despre diverse trepte ale jursdicliel sau despre diverse categoril de instanje, dispuse ferarbic, crore Ii se zice apoi ci formeaz sistemul color doug, trei sam patru Jarisdicti, dup’ mumara) upurilor de instante esti, dispuse ferarhi Un alt Infeles, in care se foloseste cuviatul jurisdictio, este acela care exprimd faptui defineril unei anumite puteri si dreptul de a o exer cita iu limite determinate. In aces: intoles se foloseste cuvintul juris- dictie in expresia «pulere jurisdictionalin, prin caro in Bisericl. am so infelege detincrea si facnllalea de a exercita intreaga putere biser!- ceescl, ci mumai definerea si facullatea de a exercila cea parle a pu- terll bisericesti care se cheam¥ canducitoare sau pastoralii gi caro se refert in primut rind in chip deoseblt la conducerea social o Biscricit, prin acle legislative, de judecati san ce justifie si prin acte de admi- nisiratie comuni, Cu aceste tnfelesuri, noflunea de furisdlcsie se situsazt paratel ca cee de aduinistratie, in injelesul cel mai general el ecastela. Dar, clte- odatt nofitmea de adininistratie i se si suprapune, dobindind — In’ acest caz — nofiuinea de junsdictie mnfelesul cei mai cuprinzator, de Facultate NOTIUNEA OE ACTIVITATE BISERICEASCA, a sou imputernicire de a define si de a exercita dreptul de conducere sau ‘ie aplicare @ puteril. In acest din urmi sens este $4 folositt: adeseori notiunea de Jurisdictie, atunci cind se spune despre un organ al paterli bisoricesti cd are cutare sau cutare jurisdictie, ci a savirsit cutare sat culare tela ale jurisdictiel episcopale, saul a culo} patriaxhale, sau ci tunul sau alta sf-at deptisit compotenta, sau cS au intervenit jo. juris tgtie straint, In urma color Kimurite pind aici in privinja nofiunii de administra tie si In privinfa acelcia de jurisdictie, putem conchide ci — in sensul Fel mai general in care se folosesc aceste dou notinmi si acesti doi ermeni —, prin cel dintii se exprima intreaga activitate seu lucrare ce se Sivirgeste prin uplicacea wijleacelor pulerii Ia realltafile vie bise- ricesti, iar prin cel de al dollea, se expri’ Insusirea wnul organ de conducere biscriceasc#, dea define in anumite linite puterea biseri- coasc’, precum si dreplul de a folosi san de a aplica puteroa bise- riceaset. De aict nrmeazit ct actole de adiinistrare sau de folosire a puterit biscricesti prin aplicarea mijloacelor acestora Ia realititile victii bise~ ricesli, le pot sivirsi numai organele care aw jurisdictia corespamrie toare, adlici «celea care defin puterea bisericeasci intt-o misurd sau Jnli-alla, Totodat, wai cezultt cli expresia jurisdictle bisericeasc’ este tun alt mod In care se numesic insisi puterea bisericeasct, pentru ci Jurisdictia este proportionald cu puterea bisericeascd si nu poate exisla decit impreumii cu pulerea biserizeasck si ca un alribut esentfial al pu- teril bisericsti, iar nu independent de aceastii putere decit doar in chip formal, ca reglementare juridie’ @ puterli, insé am ca nn Iuera sub- stanfial deosebit de insisi puterea, aga cutm este socotils uneori. Este adevitat ci exerciterea pulerli poate ft rostrins’ sau poate fi extinst, 4p sensol cit tnilele si drepturile prin care se exercitd o putore pot si produed modificiri in insiisi exercitarea puterli, dar pulerea vémine ‘oeeensi, ea mt este afectatd de schimbarile formale ale jurisdiclici Asifel, de exemplu, wiui episcop i se poate Iua jurisdicila prin opri- rea de a-fi exercila dreplutile ce-1 revin in calitatea sa, dar aceasta hu insemneazi c& i s-a lust si puterea care se tntemeiazt pe starea lui haricd $1 iavoriiste din aceasti stare, clic starea harici nu 1 se poate ua, ci poate {i numai opriti folosirea el prin savirsirea actelor core piunziitoare, © asemenea porsoanii ig] poate pierde singurd starea harict si, deci — implicit — intreaga potere bisericeasct gi jurisdictia res- 4, prin eliderea in erezie, sau poate renmnfa Ia exercijiv’ el, prin demisie sau prin abandonayea siujirit episcopale. Raportul dintre puteren biscriceasca si jurisdictia bisericeasc’ este privit alltel 51 in mod cu tolul gresit, numai de acela care fac dlistinciie dle fond, iar nu 9 simpli distinc}ie formal intre actele prin care se con- Feri cuiva puterea bisericeasci si acelea prin care i se confer’ Juris~ dicjla Bisericoaseé. In cazul pruojiet de instiluire divin, puteraa bise- Hicvasea se confer prin actul hirotoniei si ea rezid’i deci si invoriisle{RFT CANONIC ORTODOK din starea baricii pe caro © dobiudeste vreunul din membrii acestei preolli, In virtutea acesiei puteri, col ce o primeste, cobindeste in mod automat si dreptul de a o exercita, aici jurisdictia respectiva. Cu loate acestea, pentru ratiunt practice, de bunii rindwiali’ si de procedare. i aga fel incit drepiurile si Indatoririle diversclor organe * indivicuale de conducere bisericeasci sit fie arilate mai limuril, si fie ficule eu. Rosente mai bins huturor celor interesatl $i sal legge sat. sil oblige ‘ai mult pe purtétorul Tor, s-a tnlrodus forma praciicd de eonfericena Junisdictiot printewn act curs specitedt voujiantil si lime depturiior 31 indatoritilor legate de oflciul la care a fost chemal 41 t1 care este clneva institmit in aparatel de conducore a Bisericti, Numel pentru erste ratiunt s-x Introdus folosirea unci act ceosebit formal rle eel de Nirotone, pentra conferirea jurisdictiet, get cere $n limbajtl canonte urent se numeste gramati san scrisoare, Ia cazil siujitorilor din treapta episcopal, sau singhelie, ori carte dle areofie, in caatl celor din treapte Presbiteratulni, Ck Incruvile stau astfol, regultil si din faplul deplin gelilor ci nici unui sinod sau nici mui organ colectiv de conducere Biserielt ou { se confer’ jurisdiclia prin vreun act formal de tipni gra- mate! sau al singhelici, desi jurisdictia organelor sinoclate in Biserlel este mull superioazl jurisdieliet org Este — de alttel — si contrar naturii sacre a puterit biserices care se confer prin birotonie, prelentia, ca acestel puteri existente printraan act cu carecter divin, si {so aduck © completare prinli-un act omenesc, care ivar condifiona existenfa si inerarea. Usle, de asomenea, chiar o blasfemie sii se prelind’ ci prin prac~ ‘ica conteririi tormale, printr-un act deoscbil, a jurisdictiel, aceaste poate fi constiluité san determinati in coafinutal et in mod ‘indepen Gent de starca harieii a celui rnin | se confer’, edici niciodatt un presbiler nu poate primi jutisdictie san pulere episcopal si, de asc- menoa, niciodati vreun diacon nu poste primi jurisdletie sau puter: presbileriala ori episcopal. Prin asemenea acte s-ar altera si. chiar svar sterye sau miicar s-ar inceren acest Tucra in privinta caracteruhii divin al stiri: pe care 0 creeazi hizotonia si al phterit pe care 0 ci prinde aceasta, Revenind acum la imparfirea aelclor cle administratic bisericeascd, dupa modul de impiirjire a puterit bisericesti, urmeagi si vedem po: trivit acestei impartiri care sint principalele acte de administrate « pit- teri isericesti sau de adiministrafle biseriveasci. Cu privire la administrarea paterti invifitorosti, putem spune cit fictole cele mai importante ale acestela au ca oblectiy pistrarea in- viftturit de credinga, precizarea ei fn zaport cu nevoile de insusire $i de adincire a ei, precim 1 po acelsa de a o deosebi de riittcitj, 1t- err caro se fac prin organizarea activilifii didactice, tn chip felvrit, inclusiv in chip de scoli de diverse lipari, apoi rispindirea pi aplirarea invaifituri erestine, lncriiti care s-au Rieu gi se tae pe eale de propo- viiduire si de misiune, ale cirei forme sat schimbat i se schimbi a mereu, ca si prin scrieri corespunsitoare de afirmare mal mult posi- i sau apologeticd a invitituril de credingh cresting, Prin unuare, in capitolu! acesta ve fi vorbe si de misiune si anime aiit de mistuneu interné, eft si de misiunea extern, apoi do predict $i catehezs, de in- viivimintu) veligios si teologic, de curjile simbolice, ca 51 de cartile de invafitur’ cresting si de sericrite alcdtuite tn apsirarca exedinfel crostine. Cu privire la administrarea puterii sfintitoare, putem spune oi ac~ lele cele mai importante care se folosesr in areasti lierarestnt seclea prin care se siivirses- Sfintele Taine si lerasgille bisericesti, precuim 31 alle acte legate’ de orgapizarea cultului si do asigurarea bunet Ii Aostisurtir. Cu privire la admtnistrarea puterti conductitoare sau, jarisdiction fn sens maf restrins, putem spune c% principalele acte de exercitare a acestei puteri sint acolea prin care In conducerea Disericli se indeplt- ‘esc iret funcliuai, si anume : acte prin care se Indeplineste activilaten sau functiunea legislativa, acle prin care se tndeplineste activilatea judecittoreascii sau funetitinea Judecdtoreascii si acte prin care se in= eplineste activitates sau funcfiunea exocutiv’, in cadrul elirela — in bisericd — intr si activitatea de administrafie economiei sam dle chi ‘vernisiro a brnurilor materiale. Asa se intitiseaz in cuprinsul stu pariea materiel Dreplului_ca- nonic, grupatit sub titlul: Activitatea Bisericil, conduicerea sat admni= nistratia DiserieASPECTELE ACTIVITATIL SAU LUCRARIT BISERICT 1 ACTIVITATEA tNVATATORFASCA, LUCRAREA, ADMINISTRAREA SAU EXERCITAREA PUTERU INVATATORESTI SAU DE PROPOVADUIRE iN BISERICA, Modul in care se destisoarit activitates invailitoreasci in Biserica sau yo exercitii pulerea invaifiloreascd, adied felul in care se Intrebiuin- {eezii mijloacele specifice puterii Iavé{torestt este foarte varlat, pett- bu cit prin natura se, lucrarea de propovildatre a adevidraini de credin{’, impune contactul cu o seam do realltifi objective existente gi In vial Bisericti, ca si cu o seamé de trebuinfe foarte varlate care apar si se schimbii in cursul dezvoltint Vielli bisericestt © caracterisiicti deosebiti’ a Iweritii de ducere la indleplinire a acestei activititi sau a exercitirii acesiel ramiui a pute bisericesti, si numai @ acestela, consti in fapinl c% ea wu ge desigoara sau Tespec: iv nu so exercili exclusiv ig interiorul Bisericti ci, prin natura ca, este stint sii se dostagoare, s& se exercile §1 in alata Bigerieli, in sensu ci mijloacele acestei puleri trebule folosite, — si exist chiar indato- Trea imperioasi de a If folosite —, si in afera iseriet Mai mult, cea dintii forina in care s-a desfigural aceasti lucrare ‘sau Sa exercitat aceasti zamuuri a pnerit bisericeyti a fost tocmal cea Impusé de natura propovédirit tnsisi care irebula sit se adrosege_ 1 crestinilor in prinul rind, cit si pon:ra cl Mintuitorul le poruneiso Stin= {lor Apostolt si meargi:‘in toatl lumea si si propovidalasca Evanghe= Jia Ja toat& faptura (Mt. 10, 5). Aceasté porunci [e-o di Mintultorul Stinfllor Apostoli atunet cind i pregiteste pentru Iucrarea misionarli, iar 1a sfirsitul acestel pregit- tiri repet intr-o forma si mai precist! aceeasi porunc’ spuninda-le «Mergind, invijati toate neamurile, botezinde-i pe el, in nuimole Tati- tui gf al Fiului si el Sfintulut Duh si povéiiuindu sil find tol ceea ce vem poruneit voutis (Mt. 28, 19). In indeplinirea acestei poruci alft Sfinfll Apostolt eft $1 ucenici lor, precum si tofi slufitorii Biserici, ba chiar gf credinelosit In aumar destul de mare, au desfisurat timp indeluagat © actiune misionat Firesle, insi, csi uu tofi cel co se puseser’i in slujba vestirit cuvintalal Evauyliellel tnireprindeau cilatori, misionare ca acelea pe care. le-a LS ACTIVITATEA INVATATONBASCA 13 {ntreprins sf. Apostol Pavel saw alfii dintre slin\ii Apostoli si uceniet a} acestora, ei cei mei mulfi sivirgoa Itcrarea misionar’ chiar acolo Unde se gisean sau Unde Lecdian, penird ca humirul calor credincios! fra inci foarte mic si masa populalies practica all> credinte Teligloase. Propoviduirea adevarelnt crostin jnainten necredinciosilor saw printie heeFestin cet mai apropiati a fost cea dintl Forma de Inerare mistonars, Ji care sa augojut touts sullaren creglind Abla dap ce se cuusltalen comunivitt mai mwueroase In diversele jocalital, pe tmde priusase roslinisml, Ineratee misionaed a slujitorilor obignuitl sf chiar a nora Gintve crediiciost si-a exlins raza de actinne determinindu-t pe vestitori Evanghelied si lutrepeiud’ deplastr) sam calatori in alte locals ‘Namai unil dinite sf. Apostoli 1 unti dintre weenicit acestors, pre ccum st Darismatieit se qiseau in continnd esltorio penim lucrarea t= Sionara, iar rivaa st chematea de sus ina tademnat pe nil sh intte- prinda cilStori foarle Inngi, cfel tn atard de eflftoriile misionare ale 51 Apostol Pavel, Laditia bisericensci a pésteat slirea despre calaioria nnisionara a si. Apostol Toma pina in Indie. oe asemience, cceoasi tra dilie ne spune € tof sk. Apostoll a hott, dupa InBltarea la cer a Domuului, si tatrepeinds cilttori spre al f1'Dommulai inbriurio, pln Ja marginie plimintali (Fapto 1, 2). Cit dospre harismatici,edieS despre slufitorit harismaticl ai cwvia- tului, acestia eran de patra fol gi anume ‘unii mally Lot apostol, firdin vindal celor doisprezece sas din riadul color 70 de ace- a st Apostoli,alfii namifi evanghelisi, allit numili profelt st alli ‘unt{i iaviiitort sau didascalt. La aceste oalegorit de suitor! harisina- lich sea mi adiugat — ca propovicultorl al Evangheliei — humen slujifort proprit-zie, precum fi intvegul personal ajstor ain ural si Wor Apostol, din jurnl horismaticilor 41 cin jurul slijitorilor care eau parte din preotia de instltie diving. Numitle, pe cere le puctan col din personal¥ ajutitor erat foarte variate, dur Iucrarea lor mu poate fi detominata altfl, decit ca Tucrore tmisioners in general, neavind lemente spre ao ‘isfijisa mal complet, cum este eazulsiujitorilor harismaticl, Exceptio fac tele categor, ca presbiterele, diacouitele si ‘viiduvele, caro formau grupurl de persoane dedicate. slofni Biserici, Gi ale citor membye, pe lings alte Iuerini deosebite, sivinseau so Constant& Incrare misionar, Faptol cli fn acoast lucrare erau angajate inclusiv femel fn vremea accea, nu trebuie sf surprind’, pentru ei Tomeile neal lipsit nic} din categorille propoviduitorilor hatismatict, ciel intee aceslia se autin- teste si 0 proorociti, cvea ce arata ci feinetle mn erau excise niet de Ja‘o astiel de slajire deosebit de importants 51 dect, nick de la htcravea misionaré comund, De alifel, na irebuie s& surprind’ aceasta situatie miei petra mo- tivul ci Insust Mintullont. jen ehomat pe toll credinciogil, deci spe ei nw stmal pe barbell, s& propovaduiased sau sii vostensch’ Evan- gholis, misturisindu-L po El, Acesia esto sensul cuvintelor Domnului + ‘Tot cel ce Mii va miturist pe Mino taalntsa oamenilor, pe acela Il vol Indrturist 51 Ea inaintes ‘Tatalai Men celui ceresen (Mt. 10, 23). a“4 DuEET CANONIC ORTODOX Dupii acoste elemente generale, privitoare 1a felul tn care s-a in- Geput propoviiduirea credinjet crestine inty-o formi foarte complex, ar are avea in Intregime caraclor misionar si in cadrul elirela sa exercital sau s-a folosit — in mod atit de divers —~ puterea invitito- reasca a Bisericii, sii trecem acum la ardtarea ma sistematic’ si mal precisii q modului in care s-a stalorniclt (olosirea sau exereitarca pt- {evil tnvatitoresti in viafa Biserlel Reamintim mal tntti faptal ct puteres invliitorcasc tmpeunis ew celelalte dou’ ramuri ale puterii biserieesti, face parle din mijioacele fu cure aut Ingestrat sfin}ii Apostolt Biserica, atunel cind au creat preotia de instituire divini si at inzestrat-o cu toate mijloacele necesare pens tru mlsiunea ei, Ca atare, intreaga pulere biscriceasca este conditional: de preotic, dupa eu sf misiunea san Inerarea preojiel este conditional dle puterea bisericeasch si cle impreuni formeozi partea principale sau — fn orice caz — ana din cele dou pirli principale ale mosteniii sau succesiunit apostollce, iar partea a cou a acestola, dupa cum sa vérut 1a locul si, © formeaza credinta in edeviirel revelat si putcrea de @ pistra acest’ adevar In chip nealterat, care apartine Biserieli in tntre- gimea ei. Din acestea se vede ct in introaga Iucrare de alministrare a pu ferit bisericesti, — deci inclusiv a puterii invajitoresti — intr in ace fiune dou elemente constitutive ale succesiunii apostolice si care so giisesc in interdependenti: unul de altul sl anume preofia proprit-2isi, adic preotia de instituire divind si pmterea bisericeased ct cele trot ramuri ale ei. Deci, cei ce Iucreaz san cel ce slujesc la folosirea satt exercitarea puteril hisericesti prin apllcarea mijloacelor ei ta reelitafile vietil religioase crestine, siujesc a pustrarea, Lolosiren si transmiteres ‘stccesitmnli apostolice, fir’ de care nu se poate sivitsi ierarea mintul- toare a Biserlcil Privitt astfel, adici in acest cadra, exercitarea sat asininistrarea puterif invafatoresti apare in alti Jumialt si 1 so Televi mai bine si'mai lar Insemndtiten ei de lucrare fundamental’, care trebie sit fie saivie~ siti in Bisorici, ca una prin care se ceniribuie in mod esenfial le pie trarea si transmiterea suecesiunii apostelice. Prin urmare exerctlarea puteril inviifatoresti consti dintr-o sum de acte care servesc acelasi scop si se efeclueazt prin acecasi putere, numai ci inte ele existi si unele deosehini firesti, pe baza ciirora pol fi grupate in mai multe calegorli. In ordine crondlogicd, cea dintit ‘nnportenti Iucrare pe care au destisurat-o pe terenl propo- wlevrului cregtin — att slujitorit Bisorieit cit si credinciosit —— 44 fost Iucrarea misionar8, care a avul insi un ceracter complex, cone stind din felurite acte, @ ciiror not comunit era totusi misitnea, Dat paralel cu lucrarea misionari proprin-zisi si feluritele acte sivirsite n cailrul acestela — avindiesi Hocare sau micar pe cite tin grup spr cifical stu —, lucrarea de propoviiduire s-a cristalizat in forme deone. bite pe cale de diferentiere si de organizare a acestei IuerSri, potrivil cu nevoile vietif bisericesti si cu fmprejunirite tn care se putea desféstra 1 S-ACTIVITATEA INVATATORIASCA 13 orice, Incrare Uisericeascd. Aslfel s-a ajuns si se deosebeascii urmii- loarele cateqorii de Incrtiri principale in excrcitatea puleril inviific loresti ‘A, Inctarea de pistrare a adeviinuiui revelal ; B, lucrarea misionarii sau de rispindire a invltilurii crestine ; ©. Inerarea de precizare s1 de adineire © adevirurilor de credintit; D. tuerarea de aptrare q aceators din umd, elicit « wevllrurtion de eredinta. A. LUCRAREA DE PASTRARE A ADEVARULUI REVELAT In privina lucrduit de paistare « eredinjel, adici a adevirului re- yelat trebuie si aritiim cii sea procedat prin mut multe folurt de acle sl anume: 1. prin acte de paistrare intreagn Bisericé ; 2, prin acte de fixare sa scris a acestui adevit, de eltte serlitorii inspirati ai St, Seripturi; prin acle de intocmiire @ primelor indrturisici de eredinfii sau a primelor sintboluri ale credintei 4. prin intocmirea de expiinert inai detaliate ale credintei, prin idirturisiri mai ample ale credintei, sub form de catehisme sau ‘sub forma de cirti simbolice ; 5, prin Intocmirea textelor slujbelor religionse san a caltntui ; 6, prin promovarea artei ca mifloc de afirmare consiantii a ade- vararllor de credin{i $1 de sprijinive a lor. (Intee arte, cintarea i picture au ecunoseut o utitzare mai accentuat) 1. — Pastrarea nealteratd a auovirutai revelat est teredintali ‘mai tnt Bisericii, tn intregimea el, adic in introaga ci alettuire, clicl ‘numai aceasta —~ in intragime — se hueuri de asistenia Duhului Sfint sL— ca atare — intruneste insusirea infailibililatit prin care so asigh:i pistrarea curatt a adevarului de credinta, Acest Incr fl mérturiseste intreaga practicl @ viefii bisericest, incepind cu sinodul apostolic si continuind| cu toate sinoadele, dar in special cn Sinoadele ectmenice si prin orice alt fel de manifestare & consensului intregil Biserici. Despre acest consens este deplin grii- toare formula Stiutului Vineentiu de Lerin: «la teneamus quot semper, quod uique, et quod acl oxnnibus creditun ests, ale ciret elements si Giisesc si in’ scrierile anterioaro ale Iui Tertulian sf ale Sfintulul Ci rian al Cartaginel, si care au fost dozvoate si confitmate de inlres- {ga activitate, a violfl biserleesti, Coa mai noull exprosie a acesleia o formeazi pronunfarea cil se poate de precisa si de elocventi a patriarhilor orlentali de Ia 1840, Ccuprinsa in Epistola sau Marturisirea aeestora, intocmilii ca rispuns 1a incercirile romano-calolicilor We a-i atrage pe orledocsi la 0 mai ‘trinsi colaborare en erat @ ecleviirulul revelat, de eile6 ____ DBT CANONIC ORTODOX In aceastt serisoare se spune xebule ca propoviduires evenghelich, sfinti 1 dwonezeissci « riscumpirdni noastre si fle vest de cAtto toll aga neschimbatd gi {be eresula in vect asa de eats, cum. a descoperit-o cumnezeicstilor 3, Stiuflor Sit Ucenies, Mintultoral nosiru, eel care pentru oveasta Sia degertat pe Sine, tulad ehip de rob (Fllpedt 1,7}, eoborind din sine tle pirintestt gi diumuezolest $1 cuun cele devehind marlon voi toni $1 auditori, ca niglo Irimbite paleralee au. risunat in toala Iamea (ici in tot patnintul 6 Jest geetul ir 91 pin la margin(le tomii cuvin- fele lor: Ps. 16, 5; Roms 10, 10) si tn sfirsit, meatinsd, cum ne-au pre- dato de obste alia si alll de iuati de Dumaezen puithtont Pirin ei Bisericit catolice cei de la smargintile piunintulul, cave at repotat aceleasi gqrainris1 eu invijat pin’ la noi, in soade gi fiecare in parte» (Revista ROR. 1995, 019850, Tot cao manifosiare coneretii a conseastlui Liserieli si cea mal carauioristicd materlalizare sou infalisare sensibila a acestuia, trebuie puivila $i Sfinta Tradifie, adie’ acea traditie bisericessca, in cuprinsal Clrela ibtrs adevérurle de credinti, tar mu orice elle Tucruri ee Sat pistat in chip traditional. Ci de imporlanta este aceastii manitestare « consensului Biserici care consti in fixarea Stinte! Tradijis, rezulld mot 4nli din faptal ca prin ea, sau pe calea ei, s-a stabilit insti cuprinsul canonulaSfintel Script, act prin care sea pronuntat Intreaga Bisericd, deosebind coea ce trebue socotil ca adevar tevelal de ceen ce mu trebuie socotit ca Stare, adied stobilind care anwine din Serierile privile ca aviod wh con: {ist iepirat, ow sau nu — cu sdevirat — aeost continut. In acest sons Jarg, insust textul Sf. Seriptunt poate {1 socolft en fcind parte din cue prinsal St Traditit. Pe ling Diserici tm intyegimea el, st ca orgone ole Diserici, iar ru ca organe independente de hiseried, plstrarea-adevaruiai revelal in chip nealierat mai este asiguralé 5! prin Simoadcle ecmnenice, ca mi}- Toace exttaordinace — co caracier hiarismatic — ale acestel lucrir Gu alle cavinte, organele prin care se pastreazi ia chip nealterat adevirul revelat, sint: Biserica In Tatregimea el, consonsul tacit sea expres al Diserieit sf Sinoadele ecumenice prin pronunjarea lor infalll bili, in calitate de ozgane ale tnfailbitipt Blsericti. Dar pe Muga acest fel de a péstra In mod infailibiL adevaral de ere- dingi si pe Hinge organele prin care so siviryeste aveastt luerare de pistrare Infaliols a edevaralth revelat, mai existi o ¢ coun Iverare Sau tn al doliea fet de lterare, pentru pistrares adevarulut de eroding’ Sh alte Organe destinate acestel Tuerdr fara a fi iusu Digestrate cu 1)- ea infaiibilitati, Acesle organe sint: Preofia ~— in toate treptclo i —, sau slnjtoris Biserieil, carora ii se incredinteag8, deodatd ct pu- teres invafitoreasct si inslatoriren san sercia de a pfolra adevarul! de crodinfi pe care trebuie sil propovaduiase’. Acestia, adie shujitori Bt sericit care au starea haried a preotiot de instituire diviat, nu se bueura ish niet fodividual, alei in_grup sau, in totelitateg lor, de tnsusirea infaitibnitai, aga tnelt Tuereven de pastrare a eredistel 1a. care sint — ACTIVITAYEA INVATATOREASCA 0 1 chemati acestla si pe care o slivirsesc el, este de all nivel si are all ceracter decit aceea pe care o siivirseste Biserica in intregimea el prin organele sale, adic’ prin consenisul general al Bisericil, ori prin Sinoa- ele ecumenice. In privinfa lucrirli pe care o sivirgesc in mod curent siujitoril Bi- sericll pentru. pistrarea credinjei, se poate spune cd ea constituie cea Ginti ibdatorive a lor in excrcltéree puterit invayttorest, cach mumnal paslrind adevarul de credinfa tn forma iui cea naj curald, aceasta poate face oblectal adevaratet Iucrae] invalatoresti, 1a care sint obligall slajl- lorii Biserieti, prin propovaduirea misionar’, prin predica si prin cate- hizarea san expuserea didaclict elementar’) a crediinjel. De asemenea 431 Iuerarea lor de apirare a droptel crodiate fal de crezil nu s-ar putea Sivirei declt cumoscind Dine gi pistrind cu sfinjonte adevirul revelat, In fine, un al treilea organ cérula ti este Incredinjaté. plistrarea adevirulii ‘de credinfi In Bisericé, I formeani masa credinciosilor, Adic& crestinii simpli sau leici, cdrora Je revin 31 indatorirea si dreptul de a Jucra activ in scopul insusiri, al cunoasterit si al pistraril cre~ dined. Fireste, lucrarea lor, ca si Indatorirea ce le revine In aceasti privinfd, nu are caracterul aceleia pe care Ml are lucrarea respectivil a Shujiloritor Bisericii, adict nu ere caracterul de slufite speciala, dar are tolusi importanja po care o eu toate Iucrlirile pe care le sivirsesle ele- ‘meniu laic, ca element constitutiv al Bisericii, dar In special aceastit lnerare de plistrare a adevaruiui de credin{i ‘revelat este aritatl ca avind importan{& aparte, prin scrisoarea citati a patriarhilor oriental ‘din anul 1848, Dintre modurile tn care se lucreazi pentru pistrarea adeviirului revelal, primo 51 col mai Important este avela pe care-l reprezintt lu ratea infallibila a Biscricii — in intregimea sa — $1 care este un mod suprafiresc, Prin prezenja s1 lucrarea direct a Sf. Dub, ce-i asigurl Bisericii — in intregimea ei — insusirea infailibilitéjil, acest mod de luerare fine de esenja sau de natura Bisericii, aga cam a fost ea intemela- 14 de Mintuitorul si este 0 Inzesirare sau Insusire ce vine dlzect de la El, far nu de la sfinjii Apostoli, aga incit puterea Bisericii de a fi infaill- nu face parte din mostenirea sau succesiunea apostolic’, ci dintr-o ‘mostentre saut succeshine care vine direct de la Domnul. Acest Iueru se injelege (nai bine dacd ne gindim cé insist sfintil Apostoli au fécut parle din Bisericd si n-au fost organe suprapuse Bisericii, cu toate ci slau aléturi de Domnul, ca siipi la inceputul si la temelia Biser C¥ei cu toate ci ei individual aveau harisma infalilbilitgit — ca Insusire Personals — ei neau transmis aceasti harism’ urmagllor Jor, Jar insu sirea Bisericii do a fi infailibil® mu rezulté nici din suma harismelor de fi infallibili pe care le-au avut sf. Apostoli — individual — si nick transmiterea unci stiri e infailibillWlii pe scama Bisericii de c&tre Colegiu Apostolic si — cu ait mai putin — din vreo asemenea transmi- tere de clitre vrounul singur dintre Apostoli. Ca urmare, numai lucrarea si mifloacele cu care se siviryeste ‘eveastit Iucrare de cétro slujitorii Disericil, fac parte Lmpreund eu preotia de instituire divini, din succesiunea apostolicé 2 — Dropt casanic ortodox18 DREPT CANONIC ORTODOX 2. — luicrarea de fixare in scrls a aclevelrulul revelat este o a doa Juctare importanta penteu pastrares sau in scopul pastraril nesllsrete 8 acestul adevir sau a adeveirului de ctedinjé. Aceasta nu se face juclicl prin ea tsasi — si nici prix mijloacele de efectuare a ei, die succesiunea sau din mostenitea apestolicd, pentru ci ea @ fost savin, 2itH de etre petsoane din riudul sfintilor Apostoli, dar si din atara eelor doisprezece Apostoli, care ati avut aceeusi chemare, deossbite ae chemarea la apostolat, si cirora li san pus la indemin® acelecsl mie loace cy ajutoral evrora of am fixat in mot infailiy, wed Tare de gree seald, adevarul rovelat in scris. Mifloacele de fixare tn scris a alevirului revelat stat cuprinse sab numele genetic de insuflare sau inspiratie divini, care consti in in Parlisirea sau in descoperivea ce adeviruri de credinté din partea Mine {uitorslui, apoi stimutarea si ajutorarea prin asistenta Dullul. Stint @ Selor ales! in acest scop, pentru fizarea in scris a acevarulul pe care ‘hen cunoscut, fie prin traditie orald anterioar’, fie prin desceporire sau revelajie deosebita ulterioar8, ‘Mijtocul acesta de péstrare al dieptei credinje nu s-a mal transmis niménui, din wremea sfinjilor scrlitot ai Sf. Scriptur! si lucrarea ness, fora. nu ‘se mai continua tn Biseric’, dar ea a ramas in tezaurtl Biss. ricil, impreunii cu Insusl adevarul revelat, ca 0 mogtenite divini, pric itil direct de 1a Domnul si Mintuitertl nostra tisus Hristos, 3. — A ireia categorie de acte prin care se tuereazi la pistrarea credintei, 0 constituie: Actele de intocuire a celor mal secure’ mists, siti de credina sat simboluri ale erediafel. Acestea au fost intocmiie de slujitorii Bisericit care au dat in ele expresic elementelor de bazi ale eredinfei crestine, infajisate intr-o forma simpli si cil se ponte ina Scurti, Ele au fost apoi atribuite fie sf. Apostoli, fic altor slujitori bi- sericesll mai deosebifi, cum a fost da exemplu Sf. Atanesie cel Mare, Dar principalul simbol al crediniei a fost alctituit de primele $i noade ecumenice, adic de Sinodul Ide la Niceea, din anul 325, si de Sinodul de 1a Constantinopol din anu 981, flecare din acestes aledieaind cite 0 parte a simbolulai credinjel care’ se plistreazti pind astiizi ca simbol de eredint, oficial, al intregit Biserici. 4. — A patra categorie de aote, prin care s-a Iucrat si se Increazit Ja piistrarea adevairului de credinf’, au constituit-o, si pot so con- stituie si in viitor, expunerite maf aménunfite ale credinfet, sub forma de mérturisir! de credinfd, sub form de catchisme sau edrfi de in vailaturd cresting, precum gf sub forma de edrfi simbolice. Din categotie ctirfilor simbolice, fac parte toate miirturisitile sau expunerile de credin{& pe care Biserica le-a acceptat pe ctle de con Sens, ca exprimind adevirul siu de credinji si ele au veloarea #1 obli- otivitatea pe care le are si vechiul simbol de credit niceoconstanti- hopolitan, reprezentind — ca si acela — un mod sawt tin chip in care S-au fixat clemente de credinji ce intré 1a euprinsul Si. Tradifi, Din ‘tnd acestora face parte Mirturisirsa Ortodoxt a Ini Petru Movil [CACTIVITATEA INVATATOREASCA 19 cum au fost: Marturisirea de crodin{ii a lui Dositel, Patriarhtl Terusa- Bale pistrati trata, 'apa evm’ne-a fost liseli de Malton, banned ERE ea See Dog a aban ie aera SEO Sols Sea ae a he SSRIS rahe ca ee ca tease atin aia2» DREPT CANONIC ORTODOX 8. LUCRAREA MISIONARA, SAU DE RASPINDIRE ‘A INVATATURIT CRESTINE — Lucrarea misionaré sau ce raispindire a invajiturit erestine — despre care em vorbit, arétind in general cam s-a desfisurat ca ta in- ceputul introgii Incrari a Biserieli~ este o Incrare care se ‘continus, exislind oblidatia imperioasii cg si fle sivirsiti pind Ja marainile pi ‘minhilui, pentra a chema la credinta In Hristos toate popoareie si pen: tr a Je Cuprinde in lucrarea mintultoare a Biserici Pentru sivissirea acestei lucrirl s-au desfaigurat dintru inceput §1 se desiasoara, sau se pot desfésura si acum, doua feluri de iucréri, dupt cele dow cimpuri sau domenii alo misiunil si anume, lucriri de mie siune externi, prinure necrestinl, fle cli acestia tiles Impreunl cu ces inl, fle c& se afl’ izolali i Utiesc Ja enumite depirtiri, si prin Im criti de mishine, printse credincissit Bisericii, pentru Inviorarea cre Ginfei si pentru intérirea atagamentulul lor faf’i de Biseric’, Pentru sivitsirea acestor Iueriri, in afara de Sfinfil Apostoli au ‘mai fost chemaji $i siujitorii harismatic; ai Bisericii, slujitorit sacra- ‘entali, adie’ cei din preofia de instituire divin, precam si slujitorii hesactamenialt si diverse categorl de ajutiitorl sau de slujiteri auxl- Tiari, De asemenea, Ja aceastt luc-are eu mal fost chemali $1.0 seam’ de credinciosl Jaicl, barball s femei, care au pus uneor! atlta zel In Rispindirea credinjel crostine, inell au izbutit sii increstineze chiar po- poare introgi, Asifel a fost cazul cu lucrarea imisionar’ a si, Grigore Luminitorn), care i-a Inceestinat ye arment, a sf Framentiu care i-au increstinat pe eliopieni, a sfinlel Nunta, o fomele, increstinat pe georgieni, gruzini sav iviti. Pentru ducerea la indeplinire « ucrari misionare, s-au Iaflinfat in anumite imprejuriri, asociatii sau socet8fi religioase speciale formate din clericd gi din credinciosi laicl, Astfel au fost bunioar’ societi{i sou asoclafii misionare, In loate Bisericile ortodoxe, canoscate sub diferite ‘Aumnit], pentru misitmea interné. In acelasi scop, se pot constita! oricind asocialii de simpli credin- closl sau pot fl antrenafl In Intretga Bisericd, In diverse. chipuyl, soane laice cu rivnk deosebit¥, fn cadrul aya-numitulai eapostelat late» In crostintitatea apuseand, oxlstii numeroase asociafii sau societitl musionare laice sau mbste salt numai clericale, care sprijini lucrarea de misiune extern’, precum si pe cea de misiune Intern’, prin pregi- tirea de misionari sau de personel auxiliar necesar mistuail externe, prin procurarea de mijloace econonice si de alt naturi In acelasl scop, rectum 51 prin asigurarea celor trebuitoare luerdril de misiune intern’, C, LUCRAREA DE PRECIZARE $1 DE ADINCIRE A ADEVARURILOR DE CREDINTA A trola lucrare aparte care se stivitgeste in cadral_exercitir p lerit invagitoresti, este lucrarea de precizare gi de adincire « adevéruri- lor de credinj 1, —ACTIVITATEA INVATATOREASCA a Aceastli Iucrare s-a sivirgl gi se slivirseste In modu) col mat or- genlzat si mai constant sau mai susfinut in viala Bisericit, prin patra felari de acle deosebite, si anume: 1 prin hotiririle sinoadelor, si 1a special prin acelea ale Sinoadelor ecumenice, prin care se delineste gi Se precizeazii credinfa, in misura in care ea’ este pusd in disc apare ca necesar’, pentru buna desfiurare a iueririi biserieestiy 2 prin predict 3 pHa eateher’, si prin organizarea sealilor de Invabamint Feligios si teologic, ait pentru adincirea Invajiturii de credingi, elt si peatra formarea shijitorilor Bisericit. 1, Precizarea adevarurilor de credinfi prin holiirile sinoadolor Cum se siivirgeste aceasti Iucrare prin sinoade, in genere, si prin Sinoadele ecumenice, In special, s-a vizut in leglitur’ cu cele spuse despre sinoade si — tn special ~~ despre Sinodul ceumenic, despre na- tra, importanja 3i caracterul hotiiieilor Iw ‘In privinja atributiilor si Indatoriellor sinoadelor de @ se ocupa cu chestiunile de credin{i, in Scopull de a Je precisa, s-au slahilit uncle reguli prin insusi text canoanelor (con. 37, ep. $34), precim §1 prio practica tuturor felurilor de sinoade. Propoviidulrea adovarurilor de credinja prin prodica Cu privire 1a predicd, exist rindnicli tradifionale inserise in ca- noane, potrivit cérora episcopii si preotii, in special, dar si diaconii, sint datorl sti invele pa crodinciosi dreapla crodint, predicind mai alos In zilele de duminicd. In mod deosebit se arat aceasta in canonul 19 Trulan wade se spune : ulallist&Litorit Bisericilor trebuie sii Invele, in toate zilele, si mai ales in duminici, tntreg clerel si poporal dreapta credin}&, culegind idetle si judecttiie adevarului din dumnezeiasct Scriplurd, fir’ si treacti inst peste holarcle puse deja sau peste Tra- difia de Dumnezeu purtitorilor Parin}i-Si daca s-ar itimpla vreo contro- versii in privinfa celor scrise, aceasta si nu se interpreteze allfel decit precum au aritat lumindtorii si invétilorii Bisericll in scrierile lor 1 si se laude mai bine In acestea, dectt exprimind plirerile lor ca’ nu cama fiind neinvijati si gregeasc’ de la ceea ce se cuvine. Pentru © poporul, cunoseind prin Invijitura sus-zigllor périnjt atit cele Dune si de dorit, cit si cele nefolositoare si de lepidat, isi va iudrepta viala spre mai bine si nu va fi pring de patima ignorantel, si lund aminte la invifaturd, se va imbirbita sii nu pifeasc’ ceva rit 5i de frica munci- lor iminente fl va pregiiti mintuirea sam (can. 19, VT ec). Unele canoane previd chiar pedepse cu afurisirea sau suspenderea ‘orf oprirea de la slujitea sacerdotal’, precum, tu cazitri mai grave, si caterisiree pentru episcopit sau presbiterii care mu inval’ poporul si pe cellalfi clerici, dreapta credinji (can. 5% ap; 2 1 ec.; 19 Laod.; 19 Viec.: 71, 121, 125 Cart). Astfel, in Can. 58 ap,, se dispune: «Episcopul sau presbiterul nepur- luna grija de cler saw de'popor, 51 nemviijmdti-i pe er dreapta credimyi, a2 DREPT CANONIC ORTODOX 38 se afuriseasc¥ ; Jar persistind tn neglijenté 51 lenevie sii se cateri- seascl; lar in can, 2 T ec., se arati e& datorith faptulul cA multe, sav din nevoie sau altminterea, la stirwinta oamenilor — saau faut ‘potriva canomulut hisericesc, incit oamenii venind de curind de la Wiata pigineasci Ia credintt gi’ dup’ ce sau catehizat pufin imp, sau ads indata la baia duhovniceasc’ si deodat cu botezarea so pronovae 42 eplscopat sau prezbiterel, bine s-2 socatit ca de acum inalnte s4 mu Se mai fatinple aga ceva; ‘pentru ci trebuie timp celui ce se cate eats, $1 dup botes, mai mult cercare, Tax dct, Hecind (np, bar afl vreud pacat suflelesc la persoana acoee, $i sar adi de calve dol seu let martort, unul ca acela sit inceteco din cer, Tar cel ce ar lace fire pottiva acestora se va periclita tn privinfa apartenentel Iti la clen. ca ‘nul, care s-2 ridleat impottiva marelul sinods. Parintit de la Cerlagioa Sanetioneazi pe tofi episcopit care-si negltjeazt pe credinciosil “lor (can. 71, 121, 123 Cart), pe care trebuic sii invete dreapta credit (can. 19/ VI ec). Cit priveste modul de @ precica si continutul predicii can. 19 VT eenmenie dispune in felul wmator: «tuliistititorit Biserleilor treble 3K inveje In toate zilele si mai sles In Duminiel tntreg elerul. si po- Porul tn cuvintele dreptei credinje, culegind ideile si judecatite atte: ‘Varului din dumnezelasea Scripta.» In privinia locului pe care tl avea predica in cadrul cultului, prin veacul Ii si TV, canonul 19 al sinodului din Laodiceea prevade ch ca Webule rostiti chiar la Mcepatul slajbel, adict al St Liturghli, dupa cittroa apostolutui $i a evangheliel. Alte tinduiclt canonice interzic sub sancfiuni ca clericli dintr-o anumiti unitate bisericeased, inclusiv episcopll, si predice In alte Ui {SN bisericesti, care nu tin de ei, fird stirea githvoirea siujitorilor din frintes acestor unitii, Pentru Insusl episcopul care av incdlen aceasta incuielé se prevede pedeapsa «lncelarii din episcoplen, adied fie a sus: Pendiril, fle a depunerii, jar in cazuri grave chiara’ caterisinli ces: tia (can. 35 ap.+ 2, 11, Sard. 20, VI ec Pentru stivirsirea acesiei lucriri de propovaduire a cuvintulut prin predica in caciral cultulnl, a fost 51 este Ingiiuit sf fie angejali $1 siapli Grestini sau Jaici, care au insusirile trobuitoare, dar aceaste mumal cu aprobarea clerului, in genere, sau a epissoptlui, in special, Astiel este interzis mirenilor si predice sau s& tnvete in public, stb sanctlunea afurisirii pe patruzeci de zile (can. 64, IV. ec). Este apoi ca destvirsire interzis 98 predice femelle tn biserled (can. 70, VI ec). In privinta incuviintarit care Ii se poale da Isicilor de a predica exist numeroase alte rinduiell si exemple din viata Bisericily vechi $i fe mai tirziu, care restring sau lasi mai larg’ libertatea pe seams lerarhloi de a aprecia si reglementa modul in care pot fl si ei folositi Sau admisi s% predice, asa cum au fost nu numai admisi, cl engajali de-a droptnl si fm loctayea cateheticd ca i m aceea didactict saa de invitiimint teologic din vremurile cele mai vechi pin asliizi, neexis- Und incompatibilitate intre staroa Iaicé i lucrarea prin care se exer. elt puterea invajaloreascd In Biserict, 1 — ACTIVITATEA INVATATOREASCA Prineipixl general care s-a aplicat in aceastii privingii a fost acela exprimat prin canonul 26 Laodicnea, prin care se dispiine ei Incrarea omiletic# nu 0 pot sivirsi dectt persounele autorizate de eplscop In ‘acest Scop. In Biserica Ortodoxti Romand, Stfntul Sinod a cispus tule-0 he Lirlre din 1950, ca in biserici si se predice regalat im duminici 31 si bitori, dup& stinta Evanghelie si ia slirsitut 1iturghiei, 1a Tocal polxivit, Si anuime, 8 se faci 0 omilla axeqetich, eu respactaren roguliler orm. ugtice, Prin care sie proznte mal explicit pe nfelesul ltece—- det este cxzul — textul pericopei evenghelice cilite in Diseric’ in sive res- Dectiv’. La locul pottivil, s8 se faci omille temalted, tneadralk ta vielu) de predici, potrivit sirbatorii, saa si se ellenscii cazanin zilei (omilia, exogeticd pe toma pericopei evanghelice sau omilia tematic’), Mate- talul omiletic, prediel le duminici si strbatori, st pe teme, se publict cu regularitate in periodicele hisericesti, Indicele privind predicile pn- blicate in periodicele Risericli Ortodoze Romane va pulea servi ca material informativ si bibliografie, cu privire la materialu) omiletic publicat. 3. Adincixea adevizurilor de evedinfS pris catehers Cu privire 1a catchezt, exists disposifii canonice $i rinduicli prae- lice bisericest, pe baze etrora, aceastt {ndatorire precum si dreptul corespunzitor, revin mai falil cleralei, adie shusitoilor biserleesti care fac parte din preotia de instituire divind. Cole mai multe rinduicli in aceastit privingl, sau niseut practic, pe beza trebuintolor co sau ivit ia biserict, in logiturd eu eatehumeni aie cu cei care trebuian preghtili, spre a‘ primi Sfintul Botez sia ddeveni astfel memabri ai Diseriell. Modal tm core se destigura lucratea de catehizacs a potscanclor din aceastt categorie, a fost foarte varlat Sar pentra uniformizarea Tu, satt pentra roglemenatrea Iu unitars, et a fost incredinjat numai acefor perscane pe cere le designe episcopu {can. 26 Laod), persoane dintse care ait facut parte si dlaconifele. Reist Ins slo cateyorle special cle slujitoribiserieasti rincifi pentra aceastit treba sub mumcle de cateheti, precum si diverse alle persoane cores- punzttoare ‘oh Dupii rinduielile privitoare Ia Icrarea aceasta printre catchument, ania pe acelen care i Ob pe prwot de catalan pe redinclon fie tonte virstele, inert si virsiniel, de ambele sexe (can. 10, VII ec), precum s1 pe cele privitoare la talatorirea de a-i catehiza pe eretici care ursieaz’ a fi primifi in Biseried (can. 7 TI ec. 95 VI ec.) Tn canonul 10 VIT ec., Situ Périafi, pornind de 1a constataree ca unit clerici — nesocotind! rinduiala eanonlcd — tsi pirdsese parohille ndrumi spuntnd ck emai bine ve fi, ca wali ca acostia, si Invete pe copit si pe casnici, citindu-le lor dumnezeiestile Seripturi, c&ct pentra aceasta au 51 primit preojian in canonsl 7 11 cc. 31 95 VI ec se arati