Professional Documents
Culture Documents
44779nicolae Achimescu
44779nicolae Achimescu
,.
EDITURA TEHNOPRESS
Str. Zimbrului nr.17
700047 Ia~i
~- -
1;e1./Fax: 0232260092
INDIA
t
RELIGIE 51 FIL050FIE
~
f:
/\/Ie il LA Coole i7
.......
ISBN: 973-8048-38-9
1editura
Tebiiopress
IA~I
-w
LL
o
~ ~
.§ ..
-u a_
-
=
LL
c( Z t/)#t ~.
"0
•U _w
- CJ --- ,
/'
:z- :::i
w
a:
•
I I
CUPRlNS
INTRODUCERE .......................................................................................9
SPA'fIU MULTIEINlC,MULTlLlNGVJSTIC,MULTICULTURAL
~I MULTIRELIGIOS .............................................................................................13
3. Cosmogonia ........................................................................................ 37
II I
4. Probleme de doctrinA ......................................................................... 46
5. Cultul ................................................................................................... 68
, '!
. 4.1. Castele~/rela(illesocJale ............................................ 119 6.1. intlilnlrea dlntre IIlndulsm811s1a';' ........................... 236
4.6. Mlsdca bhakti ................................................................. 211 23. Sufletele Indivlduale ~l substan(a karmlcli .............. 263
5.2.1.6. Ramailii # krishnailii ............................ 230 Sectarizarea comuniti:fil tntemeiate de Buddha ......................... 289
5.2.2. Secte sivaiste ................................................... 231 4. Viata ~i existenta tn acceptiunea lui Buddha ............................... 295
5.2.2.1. P /iSupata .................................................... 232 4.1. Existen(a ca suferin(li: pesiJnlsm sau realism? ....... 295
5.2.2.2. Scoa/a din KO$mir ................................... 233 4.2. Efemeritatea lucrurilor ..........................................!... 299
"I
8 India. Religie §i filosofte
5.lIinayina ............................................................................................ 311
6.3. OmuldesiJvIi1Jlt (bodhisattva) ..................................... 33 1 care Occidentull~i proiecteaza imaginea propriilor sale neajunsuri" ~i
6.4. NIM'A1;la: Absolutulsau Nlmlc-ul absolut? .............. 335 care a exercitat 0 mare foqa de atracpe asupm conceptelor europene.
11. Budismul in Occident ................................................................... 358 fapte", iar atunci "cfuld rea1itateaameninlB sa devoreze mitul, ne ag!fAm
I I
experienfA foarte ciudata, av§nd sentimentul ca, pur ~i simplu, Ie "fuge
pamantul de sub picioare", ca patrund intr-un spatiu absolut
necunoscut. De pild!, un cre~tin care "illta1ne~te"un reprezentant al
budismului t:raie~te rea1mente acel sentiment chinuitor ~i incomod de a
pluti' cumva un timp intr-un spatiu vacullIIl, are senzatia - a§a cum
sublinia cineva - ca ''toate notiunile prin care s-ar dori exprimarea
unor cuno¢nle sau experienle se pulverizeaza ~i dispar, ca se cade
de fapt intr-un abis ~i 0 incertitudine tot mai profunda.lncet se ajunge
din nou laliman., se descoperainfapt straturi mai profunde, mai adanci ale
realitapi. Cat de aproape suntem i.nsa sau nude adevarata existentanu se
poate inca spune, intrucatapar noi banuieli, noi abisuri, noi profunzimi".4
I, I
1. H. Cox, Licht aus Asien: Verheissung und Versuchung ostlicher
Religiosittlt, Stuttgart, Berlin, 1978, p. 124.
2. Ibidem, p. 185.
3.lbidem,p.190.
4. K. Koistennaier, Hinduismus, K5Jn, 1965, p. 17.
'"
:.
12 India. Religie §i f"lIosoOe
:;:
. 'M'
fata de succesiunile logice, se contest! principiul evident a1 con1:r8tlicp.ei,
exista 0 opozitie fata de gandirea discursiva ~i distinctie.
India incearca, in genere, sa-I transpunape om intr-un spatiu
In care acesta se ail! in Iupt! permanqntA cu realitatea universului. . I. INDIA: 0 SCURTA ISTORIE
Aceast! mentalitate i~i propune sa descopere omului falsa iluzie pe
care singur §i-o face despre lumea inconjuratoare, detenninandu-l, in
A UNUI SPATID MULTIETNIC,
acel~i timp, sa Iupte progresiv chiar cu el ~i, pana ce va cuno~e
MULTILINGVISTIC, MULTICULTURAL
adevarata "realitate" care-I guvemeaza. Din acest punct de vedere, 1-,-~,~. _SIMULTIRELIGIOS,
,
existenta in general se prezintA ca un camp de lupt!, in care omul
lupta, pe de 0 parte, cu caracterul fundamental de suferintaa intregului inconjurata din trei pfu1i de Oceanul Jndian, iar lanord limitata
cosmos, iar pe de alta parte cusine ~i, ca parte integranta ~i forma de lantul Muntilor Himalaya, India se constituie intr-un adevm-at
specifica de manifestare a acestei lumi suferinde, in care este obligat continent, deosebit de restul Asiei amt din punct de vedere geografic,
sa traiasca datorita cic1ului reincarnarilor. cat ~i economic, cultural ~i religios. PopulatiiIe autohtone din acest
spapu, inainte de venirea indo-europenilor dinspre nordul Marii Negre,
i~i numeau Tara Jambudvipa ("insula fructuluijambu", un fruct
j' .. asemanator maslinei uscate). Actuala denumire vine de la tluviul Sindhu,
devenit in limba veche iranianaHindhu ~i in greacalndos.
In ciuda eforturilor depuse de cercetatori, nu se ~tie inca nimic
sigur legat de populatia cea mai veche care a locuit acest spaliu. Se
presupune, totu~i, ca membrii populatiilor tribale contemporane
cunoscute sub numele de munda, care traiesc astazi in Jndia centrala
~i in Ceylon (Sri Lanka), arfi ~ii populatiei celei mai vechi din
aceasta parte a lumii. Peste aceasta populatie au venit dravidienii,
care erau foartenumero~i in I.ndia inca de prin mileniul al IV-lea i.d.Hr.
Ace~tia erau posesorii unei civili.zatii care a cunoscut 0 mare lnflorire
intre anii 2500-1500 td.Hr. De departe, cele mai reprezentative
exemple in acest sen~ Ie constituie ruinele celebrelor centre urbane
religioase ~i de culture. descoperite in urma cercetarilor arheologice
efectuate in Valea Indusului incepand cu anul 1922; Este yorba de
Harappli, veche cetate din teritoriul numit ast~i Punjab, ~i de
Mohenjo-daro, situat la 400 km de gura Indusului, care a urmat un
I I model cultural !ii religios identic. In plus, se pare ca aceste doua centre
14 India. ReUgie §i fllosofle India: 0 scurtl istorie 15
trebuie considerate primele exemple de secularizare ale unei structuri PArenle cercetatorilor nu concordA, insa, in ceea ce prive~te
9
urbane, ceea ce constituie un fenomen modem prin excelenta • faptuI daca civilizatia din Valea Indusului a fost distrusa de catre
Ele erau construite pe baza unor planuri similare - 0 citadeIa, 'indo-arleni sau daca a disparut de la sine. Oricum, este evident cli in
ziduri; un sistem de salubritate avansat ~i, printre alte multe binefaceri jurul aDl.llui isoo td.Hr.'asemenea cetAti, precum Harappii ~i
ale unei vie? civilizate, un sistem de bai perfecponat Existau constructii Mohenjo-daro, au disp~t tar! a IAsa vreo mo~terure deosebitA
din piatra, iar copacii sacri erau imprejmuifi, dar nu aveau temple tirmAtorilor stApfuri ai Indiei, indo-arienii. '
propriu-zise, spre uimirea in special a arheologilor care se ~teptau sA Triburile indo-iraniene, care se autointitulau "nobile" (Airya
vad! temple in vechile cetap. ..- '-'~'''''''''' in iimba veche iranian! ~i iirya in sanscritA), au venit, dup! toate
Singurele documente de care dispunem privind viata religioasA probabilitAtile, de wldeva din stepele Asiei Centrale, mai precis din
preindo-europeana sau ariana in valeaIndusului sunt oferite de diferitele nordul Marii Negre. Ele:taceau parte dintr-o mare familie lingvistica,
reprezentari artistice. De pildA, figurinele de teracominfa:Ji~d 0 femeie cultural! ~i religioasa Cll mai multe subgrupe. Sunt descri~i a fi fost
aproape nudA, sugereazA existenta unui cult al Zeitei-Mame, iar cele oameni robU$i, nomazi, cu pielea alba, dllc3ndll-~i viata ca agricultori
de femei insArcinate sau cu un copil in brate, un eventual cult al ~i crescatori de animale. De asemenea, ei cuno~teau foarte bine
fecundimtii. Alte obiecte demonstreazApractica unui cult al :fulusului, prelucrarea metalelor, roata ~i carul. Unele dintre aceste triburi au
un cult care avea sA supi'avietuiasca, de altfel, in acestspapu ~i dupA migrat spre apus, in Europa, altele s-au stabilit in actualul Iran, iar
vernrea arlenilor. Judecfuld dupA peceti, apare Iimpede ca oamenii i~i altele s':'au indreptat, injurul anului 2000 td.Hr., spre sud, stabiIIDdu
imaginau ni~e fiinte supranaturale care locuiau in plante ~i arbori ~i un se in papeanordica a Indiei de astAzi. ~a cum subliniaza indologii 12,
panteon cu multe divinimp. Astfel, figurile umane gravate pe sigilli alMuri societatile indo-arlene, de pe toata aria ce se intinde din Irlanda pana
de un elefant, un tigru, un rinocer, un bivol etc. par a-I prefigura pe in India, erau impartite in grupuri, pe baza cel or trei functii: preoti,
zeul indian demai tfuziuSivainpostumde domn~ sta.pan al animalelor. rAzboinici ~i agricultori. De fapt, aceasta intreitA diviziune socialA se
Jar faptul ca pe unele sigilli apare ~i infruntarea rituala a taurului, ca in reflecta foarte bine in structura castelor indiene de mai tArziu, dar ~ in
Creta, ne face sA credem ca acest animal era adorat ~i aicL divinitatile adorate de fiecare grup. Astfel, zeitatile indiene Mitra ~i
F~e, multe dintre aceste elemente aveau sa fie absorbite mai VaruJ)a sunt legate de preofi; lndra ~i Marut sunt venerate de
tfuziu de1raditiile religioase indiene propriu-zise10. Sepresupune chiarca nlzboinici, iar zeiiAivini ~i Sarasvatisunt cinstiti de agricultori.
religia din Harappii ar prezenta multe asemanari cu diferite elemente NouareligieraspBndimde arieni in spapul indian este cunoscuta
11
hinduiste, care sunt Cll precadere populare in regiunile dravidiene • in istorie sub numele de religia Vedelor. Perioada vedica s-a incheiat
pe la anul 450 td.Hr., adica odatA eu aparitia jainismului ~i
9. Vezi M. Eliade, Istoria credinleior ~iideilor religioase, volumul I, Bucure~ti, budismului, de~i autoritatea Vedelor a ramas constanta in India.
Editura $tiinpficA ~i Enciclopedic~ 1981. p. 132. Momentul acesta coincide ~ cu extinderea dominapei persane asupra
10. Thomas J. Hopkins, The Hindu Religious Tradition, Encino,
Dickenson, 1971, p. 9. I I p.
Remarcmn inaceasta. privinlA mai ales G. Dumezil, Zeii suverani ai indo
11. A. L. Basham, The Wonder That Was India, New York, Grove Press. europeni[or, trad. rom., Bucure$f:i. Univers encicIopedic, 1997; idem, L 'ideo[ogie
1954, p. 25. tripartie des Indo-Europeens, Bruxelles, Latomus, 1958.
16 India. Religie §l.fflosofie India: 0 scurta istorie 17
Punjabului, nu insa ~i asupra regiunii nord-estice a Gangeiw~ Dat Astfel, au fost ocupate, pentru perioade scurte, succesiv, unele regiuni
de catreregii greci din Bactriana , de scip, parti, huni ~i altepopulatii
14
fiind faptuI ca, sub stapAnirea persana a ahemenizilor, PUfZjtibul a
devenit a douazecea satrapie, fUnd obligat sa plateasca un mare tribut nomade din stepe1e Asiei Centrale, Yueh-chi. A unnat apoi 0 nouB.
cuceritorilor, centrul politic al Indiei arlene s-a mutat acum in regiunea perioada de inflonre - dupa perioada Maurya - atatin plan cultural,
Gangelui, mai precis in regatul Magadha. Aici, noul o~Pataliputra concretizata mai ales in aparipa celebrei arte budiste ~'Gandhara"IS,
va deveni ~i va ramane vreme de peste ~ase secole capitala imperiilor cat ~i in plan politico-militar, in timpul regelui KaniSka (sec. I i.d.Hr.
indiene cevorunna. sau I d.Hr.), care a re~it sa-~i extindadominatia ~i asupra ~mirului,
Dupa 0 perioadamai neferici~ datoratAconducerii unei dinastii iar in Asia Centrala pana in Turkestanul Oriental. Din pacate, imperiul
1acame ~ compte, dar ~ dupa. scurtaepocade ocupape aPurdabului de sall, cunoscut sub numele de Imperiul KU§lIn, s-a prab~t sub atacurile
catre Alexandru cell\1are (t323), a unnat stralucita era a pritnului mare ~ilor sassanizi.
imperiu indian, Mawya (322-185 i.d.Hr.), cu capitala la Pata#putra, pe in veacul al IV-lea d.Hr., dinastia Gupta fondeaza. al treilea
ma1urileGangelui.hnperlul~i-aatinsmomentulsaudemaximaextensiune, mare imperiu indian, dupaMawya ~i KU!fq.n, care se va numi Imperiul
cuprinzand aproape intreaga peninsula indiana, in timpullui ASoka Gupta (320-647 d.Hr.). In timpul epocii Gupta ~i in cursul catorva
(272-232 i.dRr.). eel mai ilustru reprezentantal dinastiei Mawya. secole ce au urmat, lndia nu a fost agresata de prea multi invadatori,
Rege1eAsoka s-a convertit 1a budism ~i a devenit un aparator comparativ cu alte perioade anterioare. Aceasta perioada este
energic al acestei noi religii. EI a trimis caIugari budi~ in misiuni cunoscuta sub denumirea de "India hindusii", av§nd ca fundament
filantropice, educative, religioase in toate regiunile imperiului sall, in aceea ce speciali~ii numesc sinteza brahmanica cristalizata. religie
tfuile invecinate cu India, in regatele elenistice din Asia ~i din nordul
... · . . x
C ul LW(1-
·
socletate - ordine poI'ltica
. ~ 16 .
Africii ~i in unele paqi din Europa. Ideea fundamentala de care era 14. Unii cerceUitori afirmli chiar cli unii dintre ace§ti regi s-au convertit la
calauzit acest mare rege - despre care unii istorici au afirmat ca budism. Un exemplu il reprezinta regele Milinda (Menandru), despre care Th.
reprezinta pentru budism ceea ce ~eprezinta pentru cre;;tinism W. Rhys Davids sustine cli a devenit budist ~i cli a r!mas in amintire pentru
Constantin cel Mare - a fost omenia, administratia interna ~i celebra sa conversatie cu filosoful-cliluglir budist Niigasena; cf. Th. W. Rhys
Davids, trad., The Questions ofKing Milinda, I-II, New York, 1936. Louis
abandonarearazboaielor de agresiune. El era convins ca, oferind ca
Finot, in propria sa traducere a aceleia§i lucrui. nu Unp~~te plirerea acestuia,
exemplu un guvem luminat, putea sa-i convinga pe vecinii sm de ca ~i alti autori;vezi Milinda-Panha sau intrebarile Regelui Milinda, trad.
meritele noH sale po litici ~i, astfel, sa devina un conducator moral al rom. de Dumitru Scortaru, lnstitutul European, Ia~i, 1993, p. 21.
intregii lumi civilizate. Desigur, aceasta nu msearnnaca el ~i-aabandonat 15. Noul stil creat in arta budistli l§i are numele de la acela al regiunii din nord
ambitiile sale impetiale, dar le-aadaptat eticii umanitare a budismului13. vestul lndiei, care cuprinde astAzi Afganistanul de sud ~i anumite p!rti din
Pakistan. Arta "Gandhara" a fost putemic influen{ata de arta romanli oriental!,
Dupa moartea regelui Asoka, Imperiul Maurya incepe sa se
atingandu-§i apogeul lntre anii I 30-150 ~i 430-450 d.Hr. Ea se caracterizeazA
destrame, mai ales datorita unor invazii straine in India septentrionala prin reprezentarea ideaIizatli a chipului uman. In decursul evolutiei sale se
remarcli printr-o spiritualizare progresiv! ~i printr-o abstractizare formalli. Vezi
13. Cf. A. L. Basham, op. cit.• p. 54. Numeroasele mlisuri de reformli ale lui Franz-Karl Ehrhard ~i Ingrid Fischer-Schreiber (Hrsg.), Das Lexikon des
Asoka sunt inscrise in "Edictele" sale; vezi Amulyachandra Sen. Asoka's ij'uddhismus, Bema., Barth Verlag, 1992, p. 98.
t Edicts, Calcutta, The indian Publicity Society, 1956. 16. ThomasJ. Hopkins, op. cit.,p. 82.
I'
.J:.
t
..
18 India. ReUgie §i' fllosofie . India: 0 scurta istorie 19
incepand cu anul 1000 d.Hr. au aparut in India arabii secte.PrimadintreacestereligaceaaVedelor,afostoreligieexClusiva
musuhnani,instalandinsecolulalXIII-:leaoconduceresporadicain Eanuapututdevenireligiaintregului spatiuindian. AbiadupaceaavuOoc
India ~e nord,,,tara msa s~ aj~ga~~~~~~~~:! ~~.St1d.1n ... • .conto~ifea dinm: e~emente!e cul~ arlene cu ~l: non-.m;iene, a ap&-u~
cele din ~ lntreguI subcontinent a c8zut sub conducereamusulmana ! hinduisinul, 0 religle capabili sasatisfucA necestt!tilereligloase ale celel
a dinastiei Mogul (1526-1761). Practic, domnia acestei dinastii a ' mai marl p8rtia populap.ei Indiei. Ulterior auaparut cele douamarl ~
tnceput dupa debarcarea lui Vasco da Gama pe Coasta Malabar religioase cuun caracterreformator, avand carezu1tat constituireaaltor
(1498) ~i Ii continuat dupa fondarea companillor engleze ~i olandeze douareligii Ia fel de semnificative:jainismul ~ budismul.
(injurul anului 1600) sau franceze (1668); Dinastia avea sa dispara·-·-~· .:-: in prezent, inIndia, al!turi de adeptfi religiilorap!rute in spatiul
abia dupa ce India a devenit dominion britanic (1761 ). Dupa eel de- indian, trtiesc ~i adepp ai unor comunitat:i religioase straine, intre care
al doilea mboi monilial, in anul1947, India ~i-a obpnut independenta, musu1mani, ~ mozaici, zOroastrieni. Deasemenea,mai exista~ unii
astazi fiind 0 republica federativa fonnata din21 de state. indieniapartinatorireligiilor''primitive'' (injurde40demilioanedeadepp.).
Astazi, India se prezintaca 0 tara multietnica, multilingvisticii
~i multireligioasa. Populatia ei, care numara injur de un millard de
Iocuitori, este de origine foarte diferita, cuprinzAnd, intre altele, etnii
de culoare neagra, alba sau mongoli, care vorbesc 0 multime de limbi
~i dialecte: munda, dialecte tibeto-birmane, limbidravidiene~l indo
ariene. Cea mai mare parte a locuitorilor are ca limba materna fie 0 ,"
limba dravidiana fie una indo-ariana. Limbile dravidiene (telugu,
tami!, malayalam etc.) sunt vorbite, in principal, in partea de sud a
Indiei. Ceamai veche limba indo-ariana cunoscuta este sanscrita, in
care apare consemnata 0 foarte bogata literatura religioasa ~i laica.
Incepand cu secolu1 al ill-lea td.Hr. sunt folosite, de asemenea, ca
.limbi literare ~-numitele limbi indo-centrale,pali ~i prakp. Ele nu
sunt 0 evolutie ulterioarli asanscritei, ci i¢ au origineain anumite structuri
lingvistice mai vechi, apropiate de sanscrita, dezvoltandu-se paralel
cu sanscrita Dinlimbile indo-cen1nlle provinlimbileindo-arienemodeme~
dintre care cele mai importante sunt: hindi; bengali, marathi; paiijabi; I ,
gujarlitf, rajasthlinj~i oriya.
Din punct de vedere religios, !li astazi, India este un adevarat
I I
Vedismul §i postvedismul 21
sacrificiale") s-a pastrat in cinci colectii diferite ~i cuprlnde fonnulele
ceremoniale folosite la:realizareaefectiw.asacrificiului de catre sacerdopi
respectivi. In fine, Atharvaveda ("Veda vrlijilor") contine descantece,
~~formulemagicefolositepentruizgonireaspiritelormale:fice. CuIegerea
II. VEDISMUL ~I POSTVEDISMUL cuprinde730de imnuri folositeinanumite ocazii de ditre brahman, preotul
care supraveghea respectareacu s1rictele a ritualului, acesta intervenind
1. Literatura sacra doarin situatille in care constataincaIcareaanumitorprescriptii ritualice.
Brahmana (1000-800 i.dRr.) sunt tratate teologice care expJica
--..--- Religia-vedica-este-reconstituita:astazi pe baza unor scrieri acte1esacrlficia1e l?i aratasemnificapasimbolicaaamanuntelorprivindaceste
IreJigioase cu un caracter foarte diferit. Literal, nopunea Veda inseamna sacrificii. Doua dintre aceste Briihmana aparpn .8gveda: Aitareya §i
"cuno~", "cuno~ere sacra" §i este utilizata ca denumire genJnua Kaushilald. Cele mai importante Briihmana care apaqin Yajurveda
pentru 0 mare parte a acestei literaturi. Din punct de vedere filologico sunt: Satapatha §i Taittiriya. in fond, elenusuntaltcevadecatsirnple
istoric, Veda poate fi descrisa ca 0 literatura vasta, care reflecta, pe de 0 anexe, simple "comentarii bmhmanice" ale celor patru Vede.
parte, conceptille §i trairile religioase ale primilor invadatoriarieni in India Aranyaka ("Cmtile Padurii") dateaza din perioada 800-600
§i, pe de alta parte, pe cele profesate de cAtre ace¢ainveacurilel.llD.18toare. i.d.Hr. §i conlin instructiuni ~ medita:p.i pentru eremiti, pentru cei re~i
.~~~~ra~~:yedica a fost scrisa in limba sanscritii §i cuprinde in padure. Pe de alta parte, ele continua procesulinceput in Briihmana,
Ul1llB.toarele grope principale de scrieri: a) cele patru colectll (samhita): in sensu! de~arii de actul ritual exterior §i interiorizlhii sacrificiului.
$.gveda, Samaveda. Yajurveda §i Atharvaveda; in sensul strict al Existii in aceste texte multe expuneri speculative despre 0 serie de
cuvantului, Veda desemneaza aceste patru colectii de texte; b) teme foarte interesante, cum ar fi cele trei cai paralele presupuse a
Briihmana; c) Aranyaka; d) Upani~adele; e) textele Siitra. exista intre ritual, macrocosmos ~i microcosmos.
Ceamai veche §i ceamai importantA din1re cele patru Vede este Cea de-a patra categorie, cea mai cunoscuta, este aceea a
socotita.8gveda("Veda imnurilor,), cuprinzfuJ.d 1028de imnuri redactate Upani~adelor (800 - cca. 300 i.d.Hr.), consacrate in mod deosebit
in zece caqi. A fost compusa in a doua jumatate a mileniului al II-lea misticiispeculative.Auaparutintr-operioadadecrizaabrahmanismului
i.d.Hr. ~i limba in care a fost scrisa doved~ faranici lU1 fel de dubiu ca §i se distan~ea.za categoric de ritualismul acestuia, avand - ~a cum 0
textulreprezintaceamaivechefonnaalite.mturiiindienedecaredispunem. arma §i numele lor (literal: "stand alaturi de invatator", ''invatatOra data
LuatAin sine, culegereanu este 0 lucrare unitara, scrisiide un singur autor, astfel") 17 - un caracter mistico-ezoteric. qin totalul de 108 'doar 14
ci avem de-a face cu imnuri compuse in perioademultdepfu1ate in timp
una de alta ~ apoi atribuite unorpersoIU\ie celebre. Canturile din aceastA 17. Confonn teoriei acreditate de L. Renou, astazi tennenul Upani~d ar putea
fi interpretat ca deservind un intreg sistem de corespondenfe precise fritre
culegerepotfi consideratece1emai semnificative izvoarepentru cercetarea componentele personalitafii umane, elementele sacrificiale~i structurile
§i cunoa§tereamitologiei ~ religiei popoarelor indo-europene. Siimaveda universului fizic. Vezi L. Renou, L 'lndefondamentale (texte selectate de Ch.
("Veda cantArilor'') contine texte imnologice preluate, in principal, din Maiamoud), Paris, Hemlann, 1978, pp. 149-I51; serrmificafia in sine a cuvantului
$.gveda. Imnurile sale erau cantate de catre preop special pregatip in Uprjrii~d este abordata. pe larg de P. Deussen, Filosofia upani$adelor, trad.
acest sens in cadrul actelor de cult. Yajurveda ("Veda formulelor rom., Bucure~ti, Ed. Telmica, 1994, pp. 23-26:
".4
t
t
t
22 India. Religie §i mosofie ~ ''fr'ismul §i postvedlsmul· 23
::;.
,
sunt considerate a fi revelate. Cele mai vechi ~i mai importante dintre ,
,;,
asernenea, cand savanp.i occidentali au inceput sa. publice pentru prirrk
acestea sunt urniAtoarele: Aitareya, Kaushitaki-, ChZmdogya-, Kena-, •
~
oarn editH critice din Vede, ei au consuItat "manuscrisele vii", adicA pe
Blhadiirawaka- ~i Taittnya-Upanishad. Primeledou!aparf:in~da, ." brahmani, a caror rnemorie era mult mm exact! dedit manuscrisele
a treia ~ii patraSiimaveda, iar ultimeledoUa aparpn
Yqjurveda 8.
"
<
t
propriu-zise. to convingerea brahmanilor, scrierea ~i copierea textelor
Literatura S iitra (s iitra: "fir", "fir conducAtor") se constituie ar fi putut da n~ere mai ~or la erori dec!t pastrarea ~i reproducerea
din manuale foarte apropiate de textele Briihmana, care cuprind reguli acestora din memOlie. Chiar cea mai mica gre~ea1A de asimilare a
scurte legate de rituahni ~i viata morala. Practic, existA doll! grope de scripturilor era considerata un pacat de rieiertat. De altfel, in vechime
izvoare s iitra, ~i anume Srauta-Siitra care conlin instrucpuni practice ~ 0 situape similara ~i in Occident, in Galia unde, potrivit lui Iuliu
privind derulareamarilorsacrificii, ~ Grihya-SiUa, careprezintaprescrippi Ceza?-°, druizii "socotesc ca religia nu permite consemnarea in scris a
referitoare la ceremonialurile private, de~acasa. I ,
Invataturii lor...", pentru ca, inire altele, "cei mai multi, bizuindu-se pe
Cele patru Veda, Brlihmana, Aranyaka ~i Upani~adele, scris, suntfu. general mai pu]ns§rguincio~ ininvatarea pe derost~ nu mai
adica Veda in sensullarg al cuvantului, au ap8rut -inconceppaindienilor acoma atenpe mernoriei' I. ~i tot la feI, in vecheaJaponie, miturile ~i
-Ia inceputul tirnpului. Ele nu sunt opera oamenilor, sunt revelafie ritualmile erautransmise generapiIor1.l11D8toareprinintennediulmernoriei
divrna. ~i sunt desemnate ca sruti ("ceea ce s-a auzit"). De~i literatura de ciitre gruparile sacerdotale ereditare de pe langa curtea imperiala22•
Siitra este de origine umana, totu~i ea este considerata. ca 0 traditie Astazi, Vedele nu mai prezinta decdt 0 importantA
cu depliilaautoritate. Indienii iliunesc ace3sti1parte a literaturii vedice "arheologica". Scrise intr-o sanscrita.mai mult sau mai puPn arhaica,
Smf!i ("traditie"). Textele Smf!i"au aparut, in principal, pe Ia inceputul ceea ce Ie face accesibiIe doarunui numar limitat de brahmani erudip,
erei cre~tine ~i se deosebesc de Vede prin faptul cA fonnulele sacre elen-aufost niciodatatraduse In vreuna dintre limbile curente ale Indiei.
cuprinse in ele nu mai provin de Ia un Absolut impersonal. in plus, in Transmiterea lor traditionala oraIa, de la maestru la discipol sau din
vreme ce Vedele sunt accesibile doar membrilor castelor superioare, tata In fiu, se mai pastreaza doar la cateva generatii de brahmani
dar in special brahmanilor, Sm{fi se adreseaza intregii comunitati, traditionali~ti, cu precAdere in sudul Indiei. Pe de alta parte, solemnul
inclusiv celei de-a patra caste, aceea a servitorilor sau siidra. sacrificiu vedic ~i-a pierdut mult din semnificapa sa de odinioara, ba
Scripturile vedice se transmiteau in vechime doarpe cale oraIa chiar a capatat 0 nota desueta, iarmarile divinit!p vedice au intrat intr
Acest fapt parea un lucru aproape incredibil pelerinilor venip. din afara un con de umbra. La drept vorbind, doar literatura up~ca:ramane
Indiei, cum este cazuI pelerinului chlnez FaXian, care a exclamat: vie ~i actua1a, mai ales datorita comentariilor celebrului fiIosofSa:r;tkara
"Brahmanii recita 0 suta de mii de versete din mintea Ior!,,19. De (sec. al VIII-lea)23, intemeietorul sistemului Vedlmta. I
•
20. De Bello Gal/ico, VI, 14; cf. versiunea rom. C. Iulius Caesar, Riizboiul
18. DupA cum s-a putut observa, fiecw-eia dintre cele patru Vede ii este asociat galic. Riizboiul civil, Bucure~ti, Ed. ~tiintific!, 1964, p.219. I
un grup de Briihmana,Aranyaka $i Upani$ade. 21. Cf. A. C. Bouquet (ed.), Radhakrishnan: Comparative Studies in
19. "Ei transmit vinaya de la maestro la discipol prin tradipe oral! $i nu Ie seriu Philosophy Presented in Honour ofHis Sixtieth Birthday, London, George
niciodat!". "In India de nord nu se aft! nici un rnanuscris pe care s!-l pot Allen and Unwin, 1951, p. 155.
copia". Vezi Biografia lui FaXian, Taisho Tripitaka, vol. 51, p. 864 h.; apud H. 22. H. Nakamura, op.cit., p. 33-34. I
Nakamura, Orient *i Occident: 0 istorie comparatli a Ideilor, trad. rom., 23. Vezi M. Hulin!j:i L. Kapani, Hinduismul. in: J. DeJurneau, Religiile lumii.
Bucure~ti, Humanitas, 1997, p.33. Bueure~ti, Hurnanitas, 1996, p. 336.
~ India. Rellgie §i fiJ,?sofie Vedismul ,I postvedismul 25
,,;'
vom vorbi mw pe larg cand vom aborda problema sacrifidilor ~i pedepse~te cu str~nicie pe cei pacato~i. De asemenea, el este un zeu
atot¢utoqi1.DlmartorconstantaladeWrului~minciuniiNiciofiipturanu
ritualurilor vedice legate de acestea.
Ca divinitate, Soma se impunb prin atribute similare celor poate gandi sall sav~i vreo faptA tara a:fi observat de ciitre acest zeu.
conferite mai tu1:t:rrorzeilorin general: este atotvazator, inte1ept, victorios, Ordinea impusa de VaruQa se identifica ell legea cosmica
generos etc. EI este considerat prietenul ~i ocrotitorul altor zei, dar (pa). $.ta este legea care cuprinde intreagalume, pe care nu doar
mai ales al zeului Indra. De asemenea, el este numit Regele Soma, cu oamenii, dar chiar ~i zeii trebuie sa 0 respecte necondiponat44 : ea este
precadere datorita. importantei sale rituale. In literatura brahmanica, garantul intregii ordini cosmice, morale ~i liturgice. Cmle urmate in
.... vial! de catre cei buni, care respecta. {la, se numesc vrata45. Pentru
Soma este identificat frecvent cu luna, iar in sanscrita clasica nopunea
de soma apare ca un tennen uzual pentru "luna". vedici, universul in ansamblul sau era un intreg ordonat perfect46.
Celelalte divinitap vedice nu sunt forte personificate ale naturii Pe de alta parte, tot de Varuqa se leaga foarte strans conceptuI
sau fenomene fizice. Desigur, cateva dintre acestea apar strans corelate de maya47 • Desigur. aceasta. corelape pare oarecum antinomica in
cu diferite fenomene ale naturii, dar nu se poate confinna clar daca in cazuI acestui zeu care este p~tratoru1 ~i garantul ordinii cosmice. In
I asemenea cazuri este v~rba reahnente de tr~aturi primordiale ale $.gveda, maya semnifica 0 schimbare cu caracter nociv a ordinii
acestor existente, schimbarea demonica ~i iluzorie, dar in acela~i timp ~i
, divinitap. "stricarea stricaciunii,,48, adica distrugerea a ceea ce este rau, pe lima
j Varu1)Cl apare in multe imnuri impreunacu zeul Mitra. Ambii
sunt desemnati ca asura ("domn puternic,,)40. In Jjgveda, ~i alti zei restabilirii unei ordini alterate ~i schimbBrii in bine. De wei se poate
apar purtfuld acel~i nume41, iarin anumite cazuri chiar unii demoni trage 0 concluzie foarte simpl!: ex.istli maya rele ~i miiya bune. Primele
adversari recunoscuti ai zeilor-suntdesemnati ca aslO'ClS. Mai muIt decat vizeazain specia1"vicl~e", '~ile", mai ales cele detransfonnare
atat, mai tarziu aceasta denumire este consacrataexcIusiv demonilor42. demonica, ca in cazul ~arpelui V{Ira, mayin-ul sau magicianul, prin
VarUlJl1 este conceput ca eel care menline ordinea firii ~i excelenta, ~a cum rezulta din Iupta acestuia cu zeuI Indra. Fire~te, 0
ordinea morala, este randuitorul legilor naturii. EI a statornicit cerul ~i 44. lJ.ta a fost uneori comparat cu conceptul gree despre moira §i cu cel
pamantuI, este omniprezent ~i aparatorul intregului univers, suportuI chinez de dao, dar, la fel ca acestea, n-a fost niciodata personificat. Termenul a
cerului ~i pamantului43 . Fiind garantul ordinii morale, VarUJ)a ii incetat s11 mai fie utilizat in India chiar inainte de aparipa budismului, dar conceptul
de lege cosmicli a dominat gandirea indiana. ulterioara., fiind exprimat prin alte
40. Vezi, de piIdA, Atharvaveda, I, 10, 1 etc.
notiuni (karma sau dharnip). Vezi T. W. Rbys Davids, Lectures on the Origin
41. Ibidem, VI, 83, 3.
and Growth ofReligion as Illustrated by Some Points ofIndian Bruddhism,
42. Te>..1ele vedice filc chiar aluzie laconflictul decl~tintre zei (cleva) ~i amri. Acest
editia a II-a, London, Williams and Norgate, 1891, pp. 279-289.
conflict apare pe larg prezentat ~i comentat in epoca post-vedidi, in textele Briihmana.
45.lJ.gveda. IX, 121. J; X 37, 5.
Succesul zeilor in lupta contra asurilor s-a datorat filptului cl Agni i-a abandonat pe
46. Acee~i coneepfie era impli~itli, de altfel, ~i de vechii greci; vezi Platon,
~tia din wma. fiindcllnu posedau sacrificiul (J.?gveda, X. 124; V, 5). De fupt, acest
Opere I, Editura !Stiintificli, Bucure~tj, 1974, p. 371.
conflict mitic reflectA lupta "zeilortineri" (cleva) inlpotriva unor divinitap primordiale
47. Etimologic, termenul maya este derivat de clitre aproape toti lingvi~ii, din
sau, in tenneni cosmogonicL trecerea de la 0 epocA primordiala la epoca ac:tuam, ~ la 0
rMacina may - "a schimba". Vezi M. Eliade, Istoria credinJe/or ~i..., I, p. 211.
"stare" haotic! la 0 lume organizata, la un "Cosmos". Cf. M. Eliade,lstoria crwn/elor I I
4S:;Vezi G. Dumezil, Ordre,fantaisie, changement dans les pensees archarques
#,.. ,I,p.209. .
de I 'In de et Rome, in: Rev. Etudes Latines, 32, 1954, p. 142 sq.
43. Cf. J.?gveda, V, 85.
... ..&.
t
1.
asemenea maya distruge ordinea cosmica, lmpiedicade pildAmersul fiind delegatul cuplului ~i sa-~i asume caracteristicil~ ~i modalitaple de
soarelui sau tine apele legate, provocand seceta etc. Maya bune. insa, exprimare ale amandorora, chiar acelea care sunt atribuite in mod
dimpotriva, restabilesc ordinea cosmica, sunt tocmai un fel de diferenpat celuilalt atunci cand se face distincpa intre ei.
"anti-maya", sunt maya de lupta impotriva fort:elor demonice, sunt I Binomul Mitra-Varu.{D; care, inca din cele mai vechi timpuri,
"
maya creatoare de forme !iii fiinte, pe care zeul Varu.pa Ie folose~te juca un rol considerabil ca expresie prin excelent4a Suveranitapi divine,
din plin. Maya cosmologica poate fi considerata ca un echivaIent pentru a fost, tocmai de aceea, folosit mai tBrziu ca formula exemplarli pentru
/fa. Astfel, descoperim multe pasaje prezentand altemanta zilei cu toate cuplurile antagonice, opozitiile complementare.
"-~
noaptea, mersul soarelui, ca.derea ploii ~i aIte fenomene care tin de Mama zeil~r VaruQa ~i Mitra esie zeita Aditi, care este ~i
/fa, ca rezultate ale acestei maya cosmologice. creatoare49. mama altor divinitati. Fiii ei constituie laolalta 0 grupa speciala de
Zeul Mitra nu apare in Vede portretizat cu prea multe trasaturi divinitati: adityas. In afara de VaruQa ~i Mitra, mai trebuie amintit
care sa-i apartffia in exc1usivitate ~i care sa-I individualizeze pregnant ir Aryaman, ocrotitoruI arienilor; el patroneaza toate problemele legate
fatA de ceilalti zei. De cele mai multe on, el apare in compania zeului I de ospitalitate ~i incheierea casatoriilor.
j
VaruJ)a. De altfel, lui i-a fost dedicat un singur imn, in care apare Fat:aindoiala, celmai semnificativzeudin vecbiul panteon vedica
independent de ceilalti zei vedici. EI este zeul prietenos, care fost Indra. Acesta este invocat in aproape un sfert dintre cele peste 0 mie
intrucbipeaza eel mai bine annonia ~i intelegerea intre oameni. Acest de inmuri din -8gveda. Imira estereprezentantul divin al marelui ideal a1
lucru 11 ilustreaza ins~i etimologia numelui sau - "pact", "acord", acestei epoci; mai precis, el este~boinicu1 viteaz, care a condus poporul
"prietenie". Soarele este ocbiul sa.u50; de aceea, el vede totuI, nu-i san victoriosspreh1dia, sprenoualui tara, ~ caredo~ ~i incontinuare,
scapa Irimic. . in:fiecarezi, 0 deosebitlvitejiein timpulluptelorin care sunt cucerlte no~~
I In epoca vedica tfu-zie, Mitra este identificat cu ziuaiar Varu.{D roditoare regiuni. De aceea, Indra este considerat ~i divinitatea cea mai
cu noaptea. Totu~i, aceasta. opozitie dintre cei doi zei - dupa cum activa~zeii vedici. EI esteunrazboinic agresiv, in~dinluptAin
51 caru1 sau din aur, tras de patrucai de culoarernaro-gaIbui. Inrnfula dreapta
subliniaza multi cercetatori - nu este una de ostilitate sau de rivalitate,
ci exc1usiv de solidaritate ~i complementaritate, omologate in varianta tine anna sa temuta, vajra ("tunetul"i2• In timpulluptei, el ii biruie pe
"soare divin - soare noctum". Cele douA divinitati, cu ideile ~i conduitele adversarii zeilor ~ioamenilor ~i captureazao mare prada de razboi. Indra
lor, sunt la fel de utile vietii oamenilor ~i cosmosului. <:and sunt opuse, este descris ca un uri~ de 0 marime ~ 0 fort4inimaginabila. Foamea~i
ele nu se plaseaza automat una de partea "buna", cea1alta de partea setea care il caracterizeaza. sunt pe masura dimensiunilor sale; el poate
·'rea". Mai mult decat amt, in imnuri, nu numai ca opera lor comuna consuma cantitap enorme de came !iii poate bea lacuri intregi de soma.
este in general atribuita, cu toate aspectele ei, cuplului ca intreg, dar se Bautura aceasta sacra era foarte importanta pentruIndra, fiindca, dupa
intfunpla. uneori ca lmul dintre cei doi zei, nurnit singur, sa apara ca ce 0 consuma, capata fo:qa necesara pentru a sav§r~i faptele de vitejie
amintite. Inimnurilevedice, el estedeseori invitat sa participe lasacrificiul
49. M. Eliade, lstoriacredinlelor $1..., I, p. 211 sq. soma; c§.nd se consuma aceastii baut:ura, pentru a primi noi forte, pentru
50. Taittfriya-Brahmana, III, t ,5,1.
St. Vezi mai pe larg, G. Dumezil, Zeii suverani ai indo-europenilor, ed. Ii III-a,
a-i birui pe d~mani in lupta~ a captum prada de r3zb0i pentru adeptii sai.
trad. rom., Bucure~ti, Univers Enciclopedic, 1997, p. 55 sq. (,2.llgveda, I, 32.
1,
_~.,&. ...,,_.-....:c... ·~'"'
f
;r;
inannati cu Ianci scanteietoare, ei zboaraprin aerin care din aur. CAnd· treilea, eel mai inalt, 1:rmlscendeinmod absolutspatiul uman. El instituie
aparei, totulsecutremura;tunetuJ.,ploaialili v§ntul unneazadnunul lor. In "anul" (constAnd din patru anotimpuri - fiecare a cate 90 de zile ~i
timpulluptei, ei c§nta, pentru a transmite puteri suplimentarezeuluiIndra. .. ,.;..-,.',,~.,•.. nopti), similar unei roti care se pune in rnil?care. in lupta impotriva
dragonului V,Jtra, Vishnu creeaza spatiu pentru Indra • Prin p~ii
S4 56
Cei doi zei Aivim sunt invocap deseori in .IJgveda. Ei sunt
frati gemeni, nedespaqip ca cei doi oclli, ca cele dow maini sau ca eei marl tacup de el, Vishnu creeaza spatiu pentru Indra in timpulluptei
doi sam. Cu toate acestea, se spune desRre ei ca s-au nascut separat. acestuia. Astfel, se afiona despre Vishnu ~i Indra ca ei ar fi cei care
Aivinii poarta grija de fertilitate ~i sanatate, ei sunt aceia care daruiesc ar fi extins in comun spatiul atmosferic ~i cosmic. In literatura
copii sotiei unui bw-bat steril, ei fae ca laptele vaeii sa curga din nou ~i brahmanica, cei trei ~i ai lui Vishnu sunt corelap. evident Cll pWnfultul,
tot ei se preocupa ca fecioarele sa se casatoreasca. In acel~i timp, ei atmosfera ~ cerul, zeul fiind identificatcusacri:ficiul • Preotul care aduce
57
sunt medici cere~ti, care Ii ajuta pe cei boinavi ~i .pe cei suferinzi. Ei sacrificiul i1 imitapezeul Vzshnu, flkand eei trei ~ ai lui Vzshnu pe locul
pot vindeca chiar orbi 1?i ologi. unde se sav~sacri:ficiul. Prinaceastaidentificare cu Vzshnu, sacerdotul .
53. S-a propus chiar 0 teorie In acest sens, confonn cru-eia tennenul vrita ar cuprindeaintreguniversu1:pamantul,spapulatmosfericliliceruL
insemna "dig" ~i ca mitul acesta reprezinta faptul istoric al distrugerii digurilor 0 divinitate mai aparte inpanteonul vedic 0 reprezinta Rudra,
consttuite de. autohtonii din Valea Indusului de cltre invadatorii arieni. Cf. care apare la fel de neprietenos amt in relatiiIe cu ceilalp zei cat ~i Cll
D.D.Kosambl, An Introduction to the Study ofIndian History, Bombay, Popular oamenii. El ii terorizeazape oameni prin furia sa demonica ~i ii ucide
Book Depot, 1956, f.p.; apud H. Nakamura, op. cit., nota 21, p. 39. Totu~j, . . . ... . 58
aceast! teorie pare pupn plauzibill. P.t1Il Wt felul de boh ~l catastrofe naturale. Avea un par nnpletit , brun
p4. Cei doi A.svini (literal "ciUru-etii") sunt comparabili cu dioskouroi greci sau 55.~edaI,155,6.
castorii din religia vechilor romani; Cf. N. Achimescu, Istorta oft filosofia 56. Ibidem, V, 5.
religiilor la popoarele anlice, Ia$i, Editura Junimea, 1998, p. 306. Mai sunt 57. Satapatha Briihmana, 1,9,3,9 sq.
cunoscuti sub numele de Niisatyas. 58 . .8.gveda I, 114, 1,5.
. -·
",-"
inchis , pantecul sau era negru~i spatele ro~u. Totdeauna mnbla ~i apele, iipas, apar ocazional personificate in J.?gveda. Arienii vedici
S9
inarmat cu arc ~i sageti, ,imbrlicat in piei de animale, ~i bfultuia prin vorbesc despre ele ca despre fecioare sau zeite ~i Ie invitA uneori sA ia
mun-p.i, cei mai izolati ~i fioro~i. ' parte la sacrificii. Ele au puteri taumaturgice ~i purificatoare. Se crede
, Caracterul malefic al acestui zeu apare ilustrat mai evident iri""" " ;~,-==~w'ca to-p.cei ce intiau in apa se' purificau. I
literatum postvedica. Ellocui~ In pMuri ~jungle srobatice, stApan~ Apsaras ' ~ Gandharvasreprezintadouagrupe de fiinte divine,
peste toate fiarele sIDbatice ~i pesteto-p. cei izolati de societateaaria.na.
60
corelate deseori cu procreerea. Apsaras', care sunt pomenite doar
Dacli ceila111 zei locuiesc undeva inrlisarit, ellocuie~ in nord, in mtmPi arareori in .8gveda, erau la inceput, in conceptiaanumitor cercetatori,
Himalaya. Fiind 0 divinitate de tip contrar, Rudra nu poate participa ,-~'''~..:.w_, nimfe cere¢ acvatice. In literatura vedica de mai tarziu, Ie intalnim
la sacrificiul soma, la care participa ceilalti zei, ci are parte doar de atAt In cer cat ~i pe pamant (in lacuri,rdtni ~i in arbori). Ele erau so1iile
anumiteofrandealimentareanmcatepepamant,deresturilecareram8neau acelorGandharvas~iob~uiausalocuiascaimpreunainanumiliarbori.
C§.nd nunta~ii treceau pe l§.nga asemenea arbori, Apsaras ~ ~i
61
delatmelesacrificiisaudediferiteo:frandedinsacri.ficiilevrumnate •
In general, Rudra simbol:izeazaatdtin Vede edt ~i in Brahmane Gandharvas erau invocali de catre ace¢a pentru a asigura 0 cftsnicie
tot ceea ce este haotic, nociv, imprevizibil. Cu toate acestea, el are ~i fericita pentru mireasa. De cele mai multe ori, ele sunt considerate
o lattri. mai "prietenoasif', fiind denumit Siva ("binevoitorul", drept fiinte prietenoase, dar alteori erau percepute ~i ca forte adverse,
"prietenosul"). Este evident ca un zeu care aduce at:!tea prejudicii, se care-i pot transforma pe oameni In posedati. Tinerele necasatorite
poate, to~i, de asemenea, abpne de la sav~irea ralllui. De aceea, :-0,,,,,:' erau privite ca apartin§nd acelor Gandharvas. In primele zile ale
, de multe ori, el este invocat s~ crute familia ~i animalele acesteia. In casatoriei, in timp ce sotii trebuiau sa traiascA in totala pudoare ~i
anumite cazuri sunt elogiate calitlitile sale taumaturgice: el este eel mai . ap~tinentii sexuala, Gandharva era socotit rivalul sotului abia casatorit
cunoscut dintre medici, cuno~te mii de mij loace de vindecare a ~i ilhplorat sa se indeparteze de sopa proaspat casatoritA ~i sa meargf\
oamenilor~i animalelor. la sOfia sa, Apsaras '.
Diviniliifilefeminine par, In general, sa nu fi jucat un rol prea Tabloul pe care ni-l ofera.textele vedice despre divinitaple din
importantin viatareligioasa din perioada vedica. Am amintitdeja despre aceasta perioada este unul foarte variat N u poate fi afirmat despre
Prthivi, Aditi ~i despre Ushas, cea mai importanta din1re divinitatile nici tmul dintre zei ca ar domina cu absoluta autoritate ~i consecventa
feminine. De asemenea, poepi vedici personificau diferite muri, intre panteonul vedic. Este, insa, foarte adevarat ca anumite divinitati din
care locul principal il ocupa SarasvatJ. Aceasta zeita era invocata literatura vedicadomina in anmnite privinte ~i circumstante acest
lmPreuna cu surorile ei, respectiv celelalte r§uri din partea nord-vestica panteon. Daca, totu~i, am incerca sa tragem concluzia ca un anurne
a Indiei, fiind socotita mama tuturor durilor. Ea era cea care daruia zeu este absolut suveran, pe baza modului in care apare invocat In
putere de viata ~i unn~i. In literatura brahmanica, ea este identificata anumite imnuri vedice, tot la fel de bine putem constata ca in alte
cu vac (HCuv§.ntul"), care apare reprezentata uneori ca 0 zeitii. Chiar t I asemenea imnuri vedice este invocat un alt zeu, avand semnificatii ~i
atribute diferite. Am putea chlar cita imnuri, in care 0 anume divinitate,
59. Ibidem, II, 33,5. aparent primordiala ~i predominantain alte imnuri, se dovede~e a fi
60. Satapatha Briihmana, XII, 7, 3,20.
dependenta de divinitap absolut nesemnificative.
61. Ibidem, I, 7, 4,9.
.J.
I 1
3"6':lrtdia~'''R:eligie''1i··~~rte, Vedismul"§il>OStvedismul 37
In perioadaBra.hmanelor, religia vedica s-aindreptat o~lun , Tocmai de aceea, monoteismul in sensul de credintA intr-un
spre un zeu prinCipal, un creator, Prajapati, :tara ca aceasta tendinfA sA Dumnezeu personal ~i transcendent, care creeaza lumea ~i 0 proniaza
se concretizezev:reodatainmonoteism.'Pomind dela identificarea.initialA pam la s~tu1 veacurilor, este prezenta doarin acele tradip.i religioase
a divinitAPlorunaeu cealalta, religia vedicaacondus mai degrabA la ideea -~''''-I" influentate de vechea credinfArevelata de Dlllnnezeul Israelului, adici1
de principiu unic al lumii, ~ cum apare in literatum up~ca . inmozaism, cre~m §i islam.
S-a ajuns, astfel, la convingerea ca exista 0 realitate ultima,
comparativCll care multitudinea de diviniti.\1i nureprezi.ntadecatsimple 3. Cosmogonia
tonne saunume. Aceastarealitate absolutanu este una de,tip pl~_~::...
ci un principiu unic, impersonal, sti.\panind totul • Cercetatorh ~b.
62
3.1. Cosmogonia rgvedica
ajuns la concluzia ca toti zen nusunt altceva deedt 0 emanatie a Unului
~i ca orice pluralitate este imaginara. Intr-una din Upani~ade, cand Imaginea arienilor vedici despre lume este simpla. In viziunea
filosofului YajPiava/kya i s-a cerut sA aprecieze nurnarul zeilor, el aredus lor, lumea ar consta fie din dona parp: cerulliii pamantul, fie din trei
63
ce1e 3306 divinitati la un singurprincipiutmiversal, Unu/-Totul, Brahman • componente: cerul, spapulatmosferic ~i pamantul. Uneori, ei i~i imaginau
''Numai drept unul trebuie privit cacel netrecator ~i trainic·,64. ca fiecare dintre aceste trei pi.\rf.i s-ar imparti la randullor in alte trei
Vechlle divinitati n-au fost niciodata eliminate complet, ele au parp componente. Pamantul era inchlpuit ca 0 suprafala tetragonala,
fost mai degraba incorporate in acest principiu unic, ca fonne de ' iar mai tfuziu ca 0 ~ie inconjurata de mare. In acest univers acponau,
manifestare a Absolutului indivizibil. amcI ideeade aparip.e a lucnni10r in credinta1or, ~ cere¢ divinizati ~i ceilalli zei.
dintr-un principiu unic primordial a fost confirmata ~i ins~ita de catre In plirtile mai vechl ale ]Jgvedei nu gasim nici un fel de mituri
ganditori, incepfuld sa se infiltreze ~i in mentalitatea poporului, zeii au cosmogonice propriu-zise. Diferitele divinitali nu prezinta nici un fel
ajuns sa fie considerap. ca manifestari ale acelui principiu unic. Oricum, de atribute privind ordinea cosmica ~i cosmogonica. Antropogonia
nu s-a ajuns niciodata pana acolo ineat sa fie contestataexistc,mta ~i este prezentata in diferite feluri. Uneori, se spune ca oamenii ar fi opera
a zeilor. ~i semnificalia ~i prestigiullor s-au diminuat, ei ~i4au pastrat zeilor, alteori ca ~i-ar avea originea intr-un parinte primordial, in Manu,
at;lumite funcp.i ~i in perioadele unnatoare. ~a cum este numit primul barbat, sau in Yama, intaiul muritor, care
62 . .lJgveda, Ill, 54; 8. mai tfuziu va deveni stapanul impar8.tiei moqilor.
63. Etimologic, tennenul brahman provine din rad!cina brh - "a fi puternic", Abia in anumite Parti mai noi dinl.,8gveda, in cartea aX-a,
avand semnificatia de "putere", "fortAn prezenta in cantarea magici1, fonnula descoperim diferite imnuri cu un caracter profund speculativ, care prin
sacrificial! ~i rugaciune (cf. vechea nopune islandeza bragr- "poezie, melodie''),
ideile ~i continutullor fac aluzie la preocuparile cosmogonice ale
dar ~i in preotul sacrificator, care posed! acest brahman. Brahman este similar
unui fluid magic, unei potente magice, cum ar fi, de pilda, mana de la melanezieni ganditorilor din veacurile urmatoare, respectiv cei din perioadele
sau orenda de Ia populatiile tribale indiene din America. Vezi Fr. Heiler, Die brahmanica ~i upani§adica. Astfel, in Imnul creatiei65, universul in
Religionen der Menschheit, hrsg. von K. Goldammer, 5. Auflage, Philipp Reclam intregul sau apare dintr-un singur individ, din omulprimordial, din
jun., Stuttgart, 1991,p. 144. Purusha. Uria~ul primordial, Purusha, este reprezentat atat ca
64. B,nadarawaka - Upaniiad, trad. de Radu Bercea, Editura $tiintifica,
Bucure~ti, 1993, p. 86. 65. $gveda, X, 90.
,.t. '~'."
t
6
inceput,exista1Ul'mtunericinWluitdeintuneric", caacel''Toterao intindere
Cosmogonia rigvedica culmineaza, ins!, in profundul poem nedesl~ita de ape", §.i ca Germenul asctmS in haos, ''Unul'', "s-a nascut
despre crealia datorata unui principiuprimordial nici existent, nici prin putereacildurii (tapas)"73. Nopuneat£¥X1S' maiinseaJ.nna ~i "ascez!"
69
non-existent • Ca atare, potrivit acestei teorii, la lnceput nu erau nici I , ~i reflectamareaconsideratie pe care indienii din vecbime ~ paniastazi 0
existentul ~i nici non-existentul. De un anume existent, sub aspectul acoroaautoritap.i ~i disciplinei religioase. Potrivitacel~ iron, stamitide
sau manifest, nu poate fi vorba. Dar aceasta nu inseam.na ca-l putem cildura primordiala, a apirut "Dorintfl" (kama), care a fost "cea dintai
numi non-existent, fiindcA din fiinta pozitiva deriva tot ceea ce exista. . emanape a spiritului (manasa retas),,74. Tennenul kama are deseori in
Realitatea ultima ~i absoluta, ca fundament alintregU lumi ~i existente, sanscritiisemnificatia't" de "dorinm sexuala", "dragoste", insi aici ea este
~
..
I'
:I
~
.*.: ~,6
.... ,'.
;;.;;--
~
?
44 Indfa'; 'Reiigie "1i-i'UR$()fte
.
~".....
-T"··_·..
.. ···"Vedismulfi·postvedfsmul· 45
semnificalie ~i mai importanta: princijpiul desemnat de ea devine 1 Pomind de la etimologia termenului sanscrit, s~!i, creapa
perechea impersonaHl a unui Prajiipati personal. In Upani~ade, ! trebuie perceput~ ca 0 eliberare, 0 revarsare, deci, ca 0 aparitie a
Brahman este fO$ creatoare ~i purt:atoare de existenta.: "El este eel i lumii din litmcm-Bruhman. Aparent, acest lucru intra in contradicpe
I ',.".;.~,,~-,---~ din care apar toate aceste fiinte; cel prin care ele traiesc dupa ce au 1
cu invatatura ftmdamentala despre realitatea unica ~i absolu1A a lui
aparut; celln care ele intrA cand mor; pe acesta trebuie sa incerci sa-l
cuno~ti, acesta este Brahman,,9o. Prin urmare, Brahman este Totul,
i
Brahman. De aceea, doctrina despre creatia lumii, pentru ca lumea
. sa nu apara ca fiind opusa lui Brahman ca altceva, sustine ca insu~i
el este tot ceea ce cuno~tem sau am putea cuno~te, dupa cum tot el Brahman, dupa ce a creat lumea, a intrat in ea ca suflet, ca Sine al
97
_ _,_este: acela care transcende orice forma de cuno~tere, cel care se
91
i acesteia ; el a intrat In ea ca un "Sine viu" (jiva litman,sufletul
plaseazA dincolo de limitele cuno*rii noastre • .: individual) ~i "a des~urat nume ~i forme,,98. B,hadlirawaka
Totin Upani~ade,ideeadeBrahmanein1ocuitasaucuplatacu Upani{lad afirma ca Brahman a plasmuit organismele ca pe ni~te
I
notiunea de litman, avand semnificapa de "Sine" ~i reprezentand atat "cetali" (puras) ~i a intrat apoi in ele ca cetatean (purusha, adica ca
Sinele universal cat ~i sinele individual. Cu a1te cuvinte, existaun principiu suflet)99. Asemenea re~edinte, in care el a intrat ca suflet individual,
unpicator universal, care da viatA Cosmosului in ansamblul sau, dar ~i un sunt de acum toate fiinte vii, ~adar toate plantele, toate animalele, top
sine al omului, al tuturor fiintelor~ lucnuilordin aceast:alume, emanatdin f
f
... • ··100
oameml ~l top. zen .
litman-ul universal asemeneascfulteilor din foe. ;
Vantul este sufluI sAu, inima sa -Iumea, picioarele sale - pihnAntul, Cf, mai pe largAitareya-Upani$Od, III, 3.
EI este Sinele IAuntric din toate fiintele". 101. Btf;,adiiralJYaka-Upani$Od, I, 4, 3-4.
,
. .£
1
J
.
.~....
.'
46 India;- Religie1i-rIlosolie -"';'--_ ..-- ...-Vedismul ~.postvedismuJ 47
1 ..
1.ll1lWre~ prin toate acestea ~i zamisle~ astfel indivizii fiecarei specii f capitol seconstituie in epilogul instruirii religioase ~ d.iscipolului
de animale.Dincolo de orice speculatii care s-au t3.cut pe aceasta ! inainte de a se desparp de ucenicie ~ amtmin viata de familie.
tem~ mitul i~i propune sane sugereze ca toate fonnele de animale au 0
.., -;;'na1:tlra identica cu cea a omului ~i, ca ~i el, sunt in1rupmi ale lui litman.
I.
J
Desigur, ulterior, in contrast cu aceste conceptii care preScriu
procreerea in randul indatOririlorreligioase;-apare-o'tendiiifii ascetica
Conc1uzia finala care se poate desprinde este ac~i ca ~i in
, pronuntata, potrivnica acesteia. De pilda, In B,nadaraQYaka
cazul cosmogoniilor anterioare: fie eli se raporteaza la 0 entitate i.
Upani{lad. se spune ca brahmanii care I-au cunoscutpe AtmCln renunf!
personala.(Purusha sau Prajlipati), fie la una impersonala (Oul de i
.4
la dorinta de copii, avere ~i lume, ei nu aunevoie de unn~i, pentru ca
.~""""..". Aur, Vnu-l, Brahman sau litman), toate cosmogoniile vedice sau
i sme1e lor se identifica cu aceasta lume: "Ce vom fB.ce cu odmslele, cand '"
post-vedice sus/in existen/a unei stari primordiale unitare ca sursa J ale noastre sunt Sinele (litman) acesta.., Desprinzandu-se de dorul
a p/uralitli/ii. Creatia nu este altceva decat 0 transformare, 0 feciorilor, de dorul averi10r ~i kle dorullumii, ei duceau viatAde ~tori.
manifestare a unitatii primordiale. caci dorul de fuciori este dorde averi ~ dorul de averi este dorde lume,,108.
Textele upani~adice insist! inclusiv asupra perioadei de
4. Probleme de doctrina gestatie. Aceasta este evaluata la "zece luni (lunare)", dar poate fi la
fel de bine mai scurta sau mai lun~ 109. Ni se oferli chiar deta1ii privind
4.1. OmuL Elemente dejiziologie # psihologie evo1U!la , emb' nonul·lIOA......c.I"
Ul J.ecundatlel,
• J"'\1)Ue ,m unna S!. " dupa 0 noapte,
apare un "nodule!" (0 celula). dupa~pte nopp 0 "vezica", in intervalul
In literatura upani~adica, actul procrearii apare, in general, ca de dona sap.tam8.n.i un "bulgare" (adica un corp de dimensiunile unei
o Indatorire religioasa, fiind prescris alaturi de Ins~irea ~i predarea portoca1e), dupa trei luni se contureaza membrele inferioare, in luna a
T/' -1 .102 D
yeUez . eseon, . aegonc,
. e1este d escns l ' ca 0 acp.une
. sacn'fiCl'ali:1xl03 • patra gIeznele, abdomenul ~i coapseIe, in luna a cincea coloana
Discipolul care ~i-a incheiat stagiul de ucenicie pe langa un maestro !]i vertebrala, in luna a !]asea gura, nasul, urechile, in luna a ~aptea fa1Jul
pleac§, este Indnnnat sa poarte de grija ca genealogia neamului sau sa prime~te "sufletul" (jiva), in a opta organogeneza dej a sMa incheiat.
nu se intrerupa 104. Dupa moartea tataIui, fiul nu numai ca va sav~i De asemtnea, textul ne ofem date privind conditiile care detennina
lucr8rile sacre in locul aceshlialOS, ci vafi acela prin care parintele sau sexul, integritateacoxporaIa ~i nUID3rul fetilor: daca predomina "samanta
va continua sa existe in aceasta lume I06. In plus, un intreg capitol din paterna", viitorul tat va fi de sex masculin, daca predomina "samanta
B,hadliralJYaka-Upani{ladl 07 ne ofera instrucpuni clare privind modul materna" unul de sex feminin, iar daca exista un echilibru intre ambele
incare cineva poate procrea unfiusau 0 fiicaavandanumite~; acest gene, atunci fatui va avea caracter hennafrodit, bisexuat; daca "sufletul
este toropit, iau fiinta orbi, oIogi, coco~ati ~i pitici". Daca celula
102. Taittiriya-Upani{)ad, I, 9.
embrionala se divide in doua, apar gemenii. Textul mai adauga ca,
103. Cf, Chiindogya-Upani{)ad, III, 17,5; V, 8-9; Bihadarawaka-Upani$ad,
VI, 2, 13;VI,4,3. deja in luna a doua, fatui devine co~ent ~i l!]i amin~e de existentele
104. Taittiriya -Upani$C1d, I, 11.
108. Ibidem, IV, 4, 22; cf. ibidem. III, 5,1.
105. A itareya-Upani$C1d, II, 4.
109. Chiindogya-Upani$ad. V, 9. 1.
106. Bihadiirawaka-Upani{)ad, 1, 5, 17.
.....
•..
~
1;
m
credtnta. se procreeaza fiul, se cuno~te adevarul, ea saJ.~1uie~e
cazul unei ~eii nonnale, "~ungand la poarta parpIor sexuale, chlnuit logos-ul (vac) 118. In fine, inima reprezinta sediul empiric al Sinelui
prin stransoare ~i, abia nascut cu marl dureri", fatuI inW intr-o. stare
de anamnezA totala, el nu-:]i mai aduce aminte de ~le ~i de morple
I
'f.
(iiJ;(nan) ~ implicitalluiBrahman: "Inspatiuld.inlauntrul inimii ~
eI, carmuitorul Totului, stApfulul Totului §idomnul Totului,,119..
sale anterioare~i nu mai are cuno~tinta de faptele sale bunp ~i rele. De~i sediullui Brahman-atman se afla in trup, respectiv in
Din momentul in care este conceput ~i se n~e, trupul noului i• inim8., to~i ulterior descoperim descrieri foarte pesimiste ale trupului
tiAscut este muritor, devine 0 virtuala prada amorPi. In ace~i timp, insa,
i
1, ~i componentelor sale; in diferite texte, trupul este prezentat ~a fiind
I
.....
el este saI~ul Sinelui (iitman) celui nemuritor ~i neintrupat. Intrupat lata valoare, efemer, supus momi, purl~i simplu_ridiculizat §i
(gandind ca acest trup sunt eu ~i ca eu sunt acest trup), Sinele este cu
j desconsid~mt:-"k ~;~;ttnip lip~it ci~ ~i~;, trit
mirositor, din oase,
adevarat pradA pIacerii ~ nepIacerii. Fiind intrupat, nupoate evitapl8cerea 1 piele, tendoane, maduva, came, srunantA, sange, mucozitap., lacrimi,
~i neplacerea; dacA este insa neintrupat (cand ¢e ca este distinct de tru~), urdori, excremente, urina, fiere ~i flegma aruncate la un Ioc - cum s-ar
acesta ramane imun la Olice sentiment de satisfacpe san insatisfacpe II , putea savura doar bucurie!" 120.
Corpul omului consta ~i el din trei elemente, asemenea De obicei, se considera ca omul in viata se constituie din cinci
corpurilor materiale din lumea exterioara (h:rana, apa, foe) 113. Hrana, ! organe ~ functiuni senzoriale, respectiv din ochi, urechi, ganduri, voce
potrivit textului upani§-adic, odata consumata, se descompune in trei
parti. Partea cea mai groasa devine excremente, partea mijIocie se I (cuvant) ~i respiratie. Acestea sunt desemnate ca "sufluri vitale"
(prima) 121. Aceste cinci organe sau funqii centrale sunt amintite, to~i,
frecvent impreuna cu altele, cum ar fi limba, pielea, gustul sau
transfonna in carnea omului, iar partea ~amai:fina se materializeaza
in ganduri (manas). Tot la fel apa, odatii. bau~ se divide ~i ea in trei . sentimentul. Descoperim in textele upani~ce chiar 0 disputa privind
parp. Partea mai grosiera devine urina, cea mijlocie devine sange, iar ierarhizarea acestor organe in fimctie de importanta pe care ele 0 au in
cea mai finase transfonna insuflu (priina). Infine, focul se desface ~i elin viata omului. De pilda, in BlhadiiraQjlaka-Upani!jaaI 22 , "suflurile
trei parp: partea sa mai groasa devine oase, cea mijIocie mMuva ~i cea
118. Ibidem, III, 9. 21-25.
mai subpre glas (viic). 119. Ibidem, IV, 4, 22.
Confonn textelor upani~adice, inima este centrul vietH 120. Maitriiyani-UpanifCId, I. 3. Cf. Atma-Upani~d, I: "Acel Sine, in care
con~tiente, sediul con~tiintei (manas) 114, in inima raman organele SWlt piele, oase, carne, mliduva, par, degete, policar, ~ira spinarii, Wlghii, glezne,
sufletului in timpul somnului ll S ~i tot acolo se regrupeaza in momentul burta, ombilic, orgEme genitale, ~olduri, coapse, obraji, sprancene, fronte, bra{e,
moqii 116; de asemenea, prin inima se cunosc fonnele 117, se cuno~te coaste, cap, vene, ochi ~i urechi, care se na~te ~i moare, acesta se nume~te
Sinele exterior".
III. Cf. Aitareya-Vpani~d. II, 4. Maitriiyani-UpanifCId, 111,4: "Acest trup, generat, prin impreunare,
112. Vezi Chlmdogya-UpaniiQd, VIII, 12, 1,4-6.
crescut in pe~tera (trupul mamei) ~i ie~it pe poarta urinei, este 0 ingrl:lmadire de
1113. Vezi ibidem, VI, 6-6.
oase, unse pe deasupra cu carne, inconjurata de piele, cu fecale, urina, flegml:l,
114.Aitareya-Upan~ad, 1,2,4.
'f"
50 ,·lndia.,"·R-eHgiefi-filosofie
I
..
"-i-~.--.-.-V-edismul§i-postvedismul 51
;a
:, In acel~i capitol al ill-lea din Kaushilald-Upani~d, se
vitale" (pr[ma) int:ra in conflict,fiecare dintre ele revendicandu-§i in
fata lui BrcihmcJn primulloc in aceast! ierarhie. Brahman decide ca
eel mai important dintre ele este eel care, prin absenta, poate provoca
moartea trupului. in final, se ajunge laconcluziaca sUflu1, respiratia
j
,I
subliniaza ca fiecare dintre functiile senzoriale ale omului este absolut
. dependent! de con~tiint8. sau de cuno~tere (prajFia). Ele nu pot
~niciodat! finicpona iri BfaraaceStiri prniCipi1l. inacest c6ntext,prana
I
(pra1JCl) este organul vital central, el fiind identic cu viafa. ~i prajFia sunt identice. Prin unnare, eele douanopuni reprezint! cele
De~i prana a fost identificat ca cea mai importanta funcpe 1 doua dimensiuni ale acelui~i fenomen, respectiv un principiu
senzoriaHi a trupului, se pune to~i mai departe intrebarea, daca nu t
,....ot.".
fundamcrntal, aflat la temeliafiecru-eia dintre fimctille senzoriale, pe care
cumva in spatele acesteia se mai afta 0 alta funcpe, un principiu I::.arn: pUtea numi~:'sut1et!! ..Acest capitol profund din Kaushilaki
fundamental, care domina toate funcpile senzoriale organice: "Cine
j Upani{!ad vizeazA tocmai aspectul amintit: "Acest suflu al viep.i este
sunt ell, oare, atunci cfu1d vocea glasuie~te, cand se respira prin suflll, j Sinele care consta din cuno~ere, este fericirea, el nu este vechi, ci
cand cu ajutorul urechilor se percep sunete, cand cu ajutorul pielii
aparsenzap.ile..,?,,123.IncapitoIulalID-leadinKaushilaki-Upani:;ad,
ni se relateazA ce se intfunpUi cu fiecare dintre funcp.ile senzoriale in
,i nemuritor..., este propriul meu Sine (atman)".
Tennenul atman are aici semnificapa de "sine" sau '~suflet" al
individului. "Sinele" sau "sufletul" omului este:fuctorul care sta 1a temelia
momentul in care omul are un somnfara vise saudupamoarte. Gandmile
I-au parasit, el nu mai aude, nu mai vede, nu mai vorbe~te, nu mai
rap.oneazA. EI a devenit una, s-a contopit cu "suflul vietii" (prana).
Cuvantul, vazui, auzul ~i rapuneaimprelUl8.cu fimctille lor se contopesc
! funqiunilor senzoriale ~i cel care intennedia.za.legatura intre aceste
functiuni, de~i el ramaneinvizibil 125• Ca ~i in cazullui prana, atman
este corelat cu cuno~erea; el const! din cuno~tere (vijiiana), el
este Fiinta reprezentand luminainterioara a inimii. Ca purtator §i suport
cu prana. Acest lucru demonstrea.za. faptul ca un anume "ceva" al cuno~terii, atman poate recuno~e toate lucrurile, dar ra.mane in
supravietuie~e momentului in care fimctille senzoriale intra in aotivitate acel~i timp incognoscibill 26 •
sau i~i inceteazaaceast! activitate. Pe de alta parte, vechii ganditori , Totodata, atman este cu mult mai mult decat Sinele sau
releva semnificapa somnului predominat de vise. In sorno, mintea se "JMIetul" individual; el este ~ fundamentul existentei, Sineletmiversal12;.
simte ca ~i cum s-ar bucura de mai multa libertate ~i-§i demonstreaza
evident fortele de perceptie ~i actiune. in starea de veghe, vointa 125. Bthadiira.pyaka-UpaniifJd, I, 4, 7: ''Nimeni nu-I vede, clici el este neintreg:
co~ent! protejeaza legatma strfulsa dintre nervi ~i creier, dar in timpul rAsuflfuld, numele,sau este «suflu» (prlina); vorbind, «glas» (viic); vl!.zAnd,
somnului vointa con~ienta trece in stare latent! iar organele sale se «vw>; auzind, «aUD>; gfuldind, «gand» (man as). Acestea nu sunt decat nurnele
izoleaza unul de celaIalt ~i acp.oneaza liber124• actiunilor (karman) sale. Cel care mediteaza la unul cate unul din ele, acela nu
~tie. Ci1d el este neintreg prin unul cate unul din ele. Sli mediteze la el ca "Sine"
123. Aitareya-Upani~ad, I, 3, 11. (iitman), cad to ate devin aid unul. Ceea ce trebuie unnarit in Totul este Sinele,
124. Vezi Prasna-Upani$O.d. IV, 5: "Colo, in «vis», acea divinitate (mintea), caci prin el se ~tie Totul",
plitrunde (anubhavatl) Mru-etia. Ea vede din nou tot ce-a fost v~t, aude din 126. Ibidem, III, 4, 2: "El este Sinele tau atotlauntric ... Nu-I poti vedea pe
nou tot ce-a fost auzit. $i ce-a fost v~t ~i ce n-a fost vazut, $i ce-a fost auzit $i
!I
va.zatorul vederii; nu-I poti auzi pe auzitorul auzirii; nu-l poti gfuldi pe sanditorul
ce n-a fost auzit, ~i ce-a fost cunoscut intuitiv $i ce n-a fost, ~i ce e bine ~i ce e I , gatldirii; nu-I poti cuno~te pe cunoscatorul cuno~terii".
rau, ~i orice-a fost trait pe orice taram ~i-n orice vl1zduh, ea riie§:te din nou §:i 127.Aitareya-Upani~d, I, I.
din nou; ea vede tot, vede tot".
1
"
i
52 India.--R-eligie",i·' rBosofie ,....:.~-.-.~"o-,..Ved.ismuJ. §i,postvedismul 53
,:.. , i
Acest lucru presupune ca iitmanfji Brahman sunt identici. At1i1Un..ul I similara, C1UllVa, conservarii energiei fizice. Nu se poate pierde absolut
pe care il poarta omul este identic cu principiul suprem al eXisten"tei,,' nirnic din ceea ce ne asu.rnam printr-un act savSrfjit; nu ni se atribuie
Cll Brahman: "Sinele (iitman) meu dinlauntrul inimii este Brahman. , nimic fma sa fi facut ~i flm':i sameritmn131.
Cu el rna voi contopi dupa moarte,,128. ",."., ~'~"'''-'~'''"''''''~----'-'''-''- f"-""'-~~""'~-~-' Cei care insista~i mai multpe legeakannei sunt, indiscutabil,
principiul conservarli in plan moral. Conservarea valorilor morale este «Acol0 merge inllintuitul 0 datA cu fapta (karman),
129. Ibidem, VIII, 3, 2: "A~a cum nu pot gasi 0 comoara de aUf ingropata cei ! Oripecare 0 iaptuie!?te el aici,
care nu-i cunosc a!?ezarea. de~i umbla mereu pe deasupra, la fel nu g!sesc toate
fllpturile lumea lui Brahman, d~j ajung zi de zi la ea, caci ii impiedica
! Din acea Iwne se inapoiazii
in~elaciunea". I ' ! 134. Katha-Upanifad, II, 5,7; cf. Mundaka-Upan1fad, 1,2, 9-10.
130. Cf. Satapatha-Brahmana, VI, 2, 2, 27; ibidem, XII, 9, 11; II, 6. 135. Vezj Chandogya-UpanifC/.d, V, 10.
I
.t.
•..
1
detaliate ale saIPSiira-ei. Prezentand periplul celui decedat, in func1ie Mij10cul prin care omul poate realiza acest lucru este cuno~terea
de faptele sale, autorul aratli caeei ee in aceastA viafS. au avut 0 ~lJurtare v»:aj~a): .El trebuie sa inteleaga ca lumea in care t.raie~e este 0 lume
vrednica vor nimeri ne~it intr-o madvrednicA: de brahman (deci, ! a ~~ctillor, a diferentierilor ~ amultituctinii. Atata timp c§.tvaIBmane
r
in casta preotilor), de kshatriya (castarazbOinici1or)saiide V'ciliYa Ceasta- t"",_"Ja ~omerul acestei ~~el 'se va reincama cicllc. De aceea, el treblJie
c
negustorilor), Iar cei care au aici 0 purtare sc8rbavnica vornimeri ne~t . sa ~tel~ necondillonat caBrahman, etem ~i infailibll, este unitatea
intr-o matca scarbavnica: de caine, de porc sau de candlila (subcasta 1.UllVerSUhll, a~ ~tei inintregul ei. Cel care~ sainte1eaga
margina1iza.ta, careiali aparpneau cei socotiti spurcati)"136. . caB~ahm~~ este pnnclplUl suprem ~i casinele individual ~i Brahman
Din perspectiva upani~ca, destinul omului numai are nimic=_:~._~.19~!WS~, {0lll1~~ ()unitate, acela intra in Brahman ~i nu se mai
de-a face cu zeii, ca in perioada de inceput a Vedelor, ci doar cu I reincarneaza Darnici cuno~tereasinguranuestesuficientainacest
legea impersonal a a karmei. Zeii nu pot in nici un fel anula efectul sens. ~el ce ~o~ sa se contopeascacuBrahmantrebuie sa se d~
karmei asupra calitatii viitoarei existente a omului. fn acest, context, de once_d?nnt~ Daca 0 .singura .dorinta i~i face simpta prezenta in .
omul se aila singur in fata propriului sau destin, marcat doar de preocuparue cwva, atuncuespectivul vareveni, sevareincarna intr-o
necesitatea de a se sustrage c§ndva ciclului determinat format de l~e~~t~or,:fiindcadorinteledevinacte; eel cesed~eazadeorice
succesiunea avidyii-karman-salpsiira, do~ta, msa, ~su: Brahman, el se contope~te cuBrahman. Acela care
Fir~, efemeritatea existentei, marcata de 0 atare succesiune t' devme ascet ~ se lZOleazapoate indeplini, desigur, mai ~or acest lUC114
genereaza de cele mai multe ori un anume pesimism, care conduce 1~;_";,:,{~",~,,,_,_~~l!u.~·oco~ditieindispensabila Hotmatorestedacael ~e
o deta~are asumata de tot ceea ce ne inconjoara, inclusiv de noi ~ine, sa-~I ~~on~ d~nntalegatadeaceasta viafB., dacase dedicaexclusiv
De pilda, in lvfaitr1- Upani:;ad, ni se relateaza despre un rege care a cuno~em,SmelU1, lU1~ahman ~ ~ cuacesta.
renuntat la regatul sau tocmai din motivul amintit, el dllclndu-~i viata Ehberarea lUI atman dm clclul nestar~it al reincarnarilor se
mai departe in izolare totala, ca ascet. El a ajuns 1a concluzia ca totul n~~te mok!ja (sau mukn) ~i corespunde intoarcerii individului spre
In aceasta lume este efemer, Iara valoare ~i socote~te ca intr-o atare o~~, spre Brahman. A:ce~~re?re~:a 0 contopire impersonala a
situatie este imposibil sa te simp fericit "Ce importanta saaiba p1aceri1e 1U1 ~tman Cll Brahman, plcaturii de apa care cade in ocean ~i
ripillara
senzoriale in acest trup puturos ~i tara valoare care este constituit din devme ~stf~l ~na ~u el , asemenea sarli care, 0 data dizolvata In
o. _ ' apa, deVIne lDldentificabill:i dar simultan 'd fi'fi bOl-' tu1
oase, plele, dormte • ,
maduva, came , sperm'S..., sange yo~ a m d _ Ce
0 • '.
.
care ihmpre eaza' ..., . 139 1 en ca 1 a pnn gus pe
importanta saaiba placerile senzoriale intr-un asemenea 1rupimp6varat gn. apel respective .
de patimi, marne, pofie, amagire, teama, disperare, invidie, care este 138'lv!undaka.u.pani$ad, III 2, 8-9: "DupA cwn rdurile curg ~i se s~ese in
separat de ceea ce cineva i~i dore~e ~i unit Cll ceea ce nu-~i dore~te, :nar~, ple~du.~l numele ~i in~li~~a, tot ~a inte1eptul eliberat de nwne ~i
cu foame, sete, batranete , moarte, boala ~i griji,,137 m~tl~e se mdreapUi spre sufletul dlVUl, (~e-i) mai mare deeM (tot) ee-i mare.
• r' • " . eel care cuno~te pe Brahman suprem deVine Brahman".
£': • •
Idealul _rehglOs
d 1 al Upam~adelor
I' h 'consta m nazumta . dupa
. 139. Chiindogya-u'panisad VI 13 1-2'" Ad
. .
«... u sarea pe care al aruncat-o ill
A
aJ?li asearA!» Dand s-o apuce, nu a mai gAsit-o, intrucat se topise. «Ei bine, so~be
A . . " .
l.encrrea suprema, upB. umea U1 Bra man, 1arscopul final este umrea
cu acesta, respectiv contopirea individului dupa moarte cu acesta. dmtr-o Pru:te ! Cum e?» - «Sllla®>.- «Soarbe de la mijloe! Cum e?» - «Sllla®> _
136 Ib'd V 10 7 «~oarbe?ill pa:tea (cealaltA)! Cum e?» - «Sllla®>. - «DupA ce mai gu~ti din ea,l
137' ~ ~-U '.'
d I 3 ~molamme!»~lafllcutintocmai(Spunand):«EmereUlafel».(TatlU)i_aspus;«De
• Ql 1- 'Pam$a , , . unA seaml!i, dragul meu tu nu me~ti Fiinta (sat) de aiei, ~i to~i este ehiar aici»".
I
rF'
).
56 'lDdia.~Religie"~i>f'QQ~ptie 'i~----~¥edismul§.,postvedismul 57
Din perspectiva Upani§adeZor, identitatea dintre'slnele i Practic , cel ce re~te sa se de~eze de orice intenp.onalitate
individual (iltmlm) ~i Sinele universal (Brahman) presupune consecinte ~i implicit de act in sine, se plaseaza dinco 10 de distincp.a din1re bine ~i
extraordinare in planul mom!, inrelatiadintre fiecare om lii semeniisai. rau. Aceasta inseamnaca inteleptul se elibereaza de orice a~amente
Mareata fonnula upani~catat tvam asi ("tu e~ acesta"), ell referire pamante~ti ~i, prin utmare, este liber de orlce ispita de a pacatui 143.
speciala la identitatea existentaintre sinele fieclUui om lii eel al semenilor Cand el transcende binele lii raul, ajunge sa perceapa Sinele - iitman-
sm ~i al universului in genem!, postuleaza 0 reJ.at:ie desav~itA de iubire Brahman - care ii ofera posibilitatea sa se identifice eu Absolutul.
!ntre ~l ~i aproapele s~~; tu ~ebuie sa-ti iub~ti a~ro.ape~e ca pe tine . 1__ . . Tot ceea ee este relativI nu mm are valoare, devine:tara sens.
~~:~:::a~~:~~~:t:it~!~~:'~;~~~d:f:i~~~:~--"- j
Multe pasaje din Upani§ade serefera lamodul in care are loc
unirea dupa moarte cu Brahman. Doua sunt variantele cele mm
de fapt, ''tu'' intr-un punct diferit din spapu ~ timp lii intr-un grad diferit semnificativeprez.entateaici.Potrivitprimeia,sine1eindividualsecontope$.e
de existenta C§nd realizezi faptul ca toate fiintele, inclusiv animalele, cu Brahman, fiind anihilataoriee lll1IIA de individualitate a omului. ~a
nu sunt decAt sinele (iltmaiva-bhrit) tau, atunci toate actele tale sunt cum afinna YiijiiavaZkya, dupamoarte con¢inta omului dispare, este
de~ate de oriee egoism, ele tintesc exclusiv binele lor •
l40
I I anihilata144. Confonn unci adoua variante,nu poore fi vorbade 0 contopire
Pe de alta parte, spun autorii upani~adici, de~i utile, faptele totala cu Brahman, pen1ru ca eei eliberafi in Brahman, in lumeaacestuia,
bunenu conduc decatlanoi reinC8l1lIDi. Singuracuno~reaadevaruIui se pot manifesta pe mm departe ca fiinte individuale. in diferite texte,
~i unicului Sine (Brahman)este~elib.erato~e.Jnconsecinta,in lumealui Brahman este descrisa cao lumeminunatain care eel decedat
Upani~ade se afirma deseori ca pentrU eliberirrea finala este absolut
este intfunpinat de cinci sute de nimfe (apsara). Bleil impodobesc pe noul
necesara renuntarea la orlce fapt!, fie ea buna sau rea 141.
venitcu ghirlande, v~te ~ p1antearomate. Dupacetraverseazamulte
Desigur, In1:1'-o atare ipost:aza, se pune 0 intrebare legitirna: 0
locuri, el se descotorose~e de faptele sale bune lii de eele rele. Rudele
asemeneadoctr.inanu conduce cumvalao decaderemoraIa.? Upani§adeZe
foarte dragi lui ii mo~nesc faptele bune, pe cfuldadversarU pe eele rele.
sugereaza ca, prin det~ea de oriee acte, sinele individual se elibereaza In final, el ajunge in imparatialui Brahman145 •
de egoism ~i tYunge laadevaratalibertate spirituaIa; in mod spontan, el se
\lIlifica ~i se lasa coordonat de vointa universal a, de ordinea cosmica,
4.3. Misttca upanqadicli. Unirea cu Absolutul
morala, ale ciirei legi se impun de lasine, dincolo de eforturile noaStJr.
Aceste legi acp.oneazaautomat ~i impersonal. Ele SlDltuninstnnnent pasiv
Primul traducator european al Upani§adelor, Anquetil
al Absolutului, el insu~ lipsit devreo inip.ativaegoista •
l42 I
58 India;':ReUgie-'Jtfi1osofie
.
.............
1
.a
'
" .....
.
~-i,-l--- . vedismul§i postvedismul 59
''taina ascunsa". Traducerea este perfectjustificatA dacA avem in t realizeze in timpul extazuIui experienta unei deplineunitati interioare. &te
vedere cA intelepeiunea tainica a Upani~adelor este 0 creatie a vorba de unitatea dintre sinele individual ~i Sinele cosmic, estevorba de
vizionarilor mistici din acea perioacia, in fruntea carora s~ gaseau experien!a mistica a Sinelui nediferenpat, atman-Brahman.
legendarul YajfuwalkYa:'piomotoiiiJ.'propriu~Zis aI'IniStlcii mdiene, ~l'
Uddalaka Aru.pi. Totu~i, intelepeiunea mistica upani~adica n-a 4.3.1. Atman-Brahman. Absolutul nediferenliat
constituit niciodata apanajul exclusival sacerdoplor; mai mult decat
atat, mirenii aujucat ~i ei un rol considerabil in creatia acesteia. In Relatia dintre sinele individual ~i Sinele universal, dintre
dialogurile upani~dice pot fi Intalnip :frecventprinp, femei ~ membri ai multitudine ~i Unu ne este prezentata de catre misticul Uddiilaka in
unor caste inferioare in posturade diseipoli ~i interlocutori; se intfunpla
j cadrul unui dialog prin intermediul unor metafore foarte sugestive.
chiar ca un anume rege sa iasa invingAtor intr-un dialog pe aceastli Referindu-se la sarea dizolvata in apA, el ii explica fiului sau ca. atunci
tema cu un brahman, ~i tot la fel un brahman sa fie instruit in ~coala cend gusta apa in care a fost dizolvata sarea, noi nu 0 putem vedea,
unui laic. in acel~i timp, este evidenta legaturadintre Upani~ade ~i dar 0 simpm cu ~utoru1 Simlldui gustativ: "De bunA seama '" tu nu
speculapile sacerdotale din Brahmana. Abia in literatura upani~adica :ziire~ti Fiinta de aiei, ~i to~i este chiaraici,,149. :;;i un alt exemplu, din
mai tarzie se observA 0 de~are a misticii acesteia de fundamentul acel~i dialog: "Lamura aceasta e cea in care Totul i~i are firea, este
teologiei sacrifieiului brahmanic ~i i~i gase~e un fundament nou in Realul, este Sinele (atman). Tue¢ acesta"150. Dar cine este Totul,
psihotehnica Yoga ~i in filosofiaSa.ipklu.la146.",,~ '."=,... ''''''''.... ''-..•~.~,,,."',~ ... , Realul, Sinele? Pentru ca atunei cAnd despici 0 smochina, de pilcm: iar
Intr-un cunoscut textupani~c, un impatimitdupaeliberare se apoi despiei ~i semintele dinauntru, nu mai descoperi nimic: " ...lamurb.
adreseazAmaestrului sau spiritual cu 1l1'IIllttoarelecuvinte: "Salveaza-ma, aceasta pe care nu 0 za.re¢ este lamura din care se inaltAatat de mare
caci rna simt in aceastli lume asemenea unei bro~e intr-un put rara smochinul. Sa crezi, dragul meu! Lamura aceasta e cea in care Totul
apa,,147, iarmtr...o Brahmana se auderugaciunea inaltatA catre Divinitate, i~i are firea, este Realul, este Sinele (atman). Tu e¢ acesta,,151. D~i
nu putem identifica nimic inauntrul semintelor, este totu~i celt ca
pe tin ton aproape disperat: "Condu-rna din nefiintA (asat) lafiintA (sat),
din intuneric la 1l.lI11ina, dinmoarte lanemurire,,148. smochinii cresc din aceste seminte minuscule. Tot la fel, chiardacanu
Intrebarea care se pune, in acest context, este urmatoarea: putem percepe direct Sinele fundamental, desigur ca el se afla ascuns
unde se afla adevarata ~xistentA, adevarata lumina ~i viatA? Undeva I
in strafundul existentei noastre. "Tu e~i acesta" (tat roam asi): aici,
aiei sau dincolo? Potrivit textelor upani~adice, calea spre mantuire "tu" semnificasmele empiric, individual, caretinde adeseori sa fie egoist,
trece obligatoriu prin noi in~ine, prin interiorul nostru. eel ce
"deconecteaza" propriile simturi de la lumea exterioara, cel ce-~i
I
iar "acesta" vizeaza Sinele cosmic.
Mesajul lui Uddii{aka catre flu! sau ne sugereaza prin
anihileaza propriile dorinte, flind preocupat in exclusivitate de
cunoa~erea Sinelui spiritual, acela se autoilumineaza, el ajunge sa I
metaforele de mai sus ca Sinele cosmic, ca principiu al intregii existente,
transcende lumea obiectivA, sfera ''numelor ~i formelor" (niima-rilpa),
146. Fr. Heiler, op. cit., p. 149. 149. Chimdogya-Upani~d, VI, 13,2.
147. Maitriiyani-Upani$ad, I, 4. 150. Ibidem, VI, 13,3.
148.Satapatha-Briihmana, XIV, 4,1,30. 151. Ibidem, VI, 12,2-3.
"'±-','
,""
.~'.
60 India. ReUgie'pfilosofie
...
~ ~,
-1-'.
J
--·-Vedismul,§ipostvedismul 61
fiind totu~i atotcuprinzator, ca sarea. Brahman etot la fel de sfibtil ca '~ funOamen~ nu dispare insa157 . In viatanoastraobi~uitase manifest!,
samburele samburelui de fmct; el e inerent in toate fiintele~ ca :i evident, permanent opozitia de tip dualist dintre subiect obiect. ~i
potentialitatea vietii lor in des~urare 152. Cel care realizeazA ca este Subiectul cuno~terii percepe totdeauna vam obiecte. Atunci cand
,,"...,.~~~, identic cuBrahman ("Eu sunt Brahaman" - aham brahma amsi), acesta, in speta omul, devine con¢ent insa de Sine, se autopercepe ~i
aeela devine Totul yi nici mAcar zeii nu pot sa-I impiediee, caci el este toate eeIeialte devin Sinele sall, atunci nu mai pereepe nici un obiect,
Sinele
I
(atman) lor 53. totul se une~te cu Sinele. Este yorba de un fel de congtiinfa a
Lucrul acesta i1 subliniaza foarte bine inteleptul Yajnavalkya incon§tientului.o stare a subiectului pur lipsit de orice obiect 158•
,_ _ _ gar,e"arat4~~j~diyidualitat,eadispare prin eliberare • Pentru orlce
154
Pe a.ceasta treapta, eel aflat in extazmistic experiazaRealitatea
inte1ept eliberat ~i desava.r~it, con~inta i~i pierde intelesul dupa ce
j ultima, despre care nupoate exc1ama decat atdt: "exist!" (asti).
t'totul a devenit una cu Sinele,,155. Disparand mice distinctii de gei1Ul eu-ttl, subiect-object, dispar ~i oriee
I
I
Intr-un frumos dialog cu sotia sa Maitreyi, acela~i distinctii valorice, pentru ca acestea apar totdeauna in relatia eu-tu.
Yajnavalkya prezinta rationamentul sau in favoarea acestei unitAti, in Co~tiinta sa a devenit nelimitata ~i infinitii, extinsa la dimensiuni
care orice co~ta a distinetiilor, a diferenperilor afost anihilata: "C3nd cosmice, cosmicizata: "Sinele (iitman) meu dinlauntrul inimii este mai
pare ca exista dualitate, atunci unul 11 vede pe ceIalalt, unul 11 miroase mic de cat (hobul) de orez, de orz, de mu~tar, de mei sau decat
pe celalalt, unul il gusta pe eelaIalt, unul Ii vorbe~te eeluilalt, unul il samburele de meL Sinele meu dinUiuntrul inimii este mai mare decat
aude pe ceUUalt, unul se g§nde~te la eelaIalt, unul il pipaie pe celalalt, pamantul. mai mare decat vazduhul~ mai mare decat ceruI, mai mare
unul il cuno~e pe eelaIalt. Dar cand totul a devenit unacu Sinele sau, decat lumile" I59• V acuurn-ul infinitdevinepen1rumistic 0 plinatate infinita.
atunci cu ce ~i pe cine sa vad!, cu ce ~i pe cine sa miroase, cu ee ~i pe EI recuno~ iniitman intreagalume, intregul univers, el percepe totul ca
cine sa guste, eu ce ~i cui sa vorbeasca, cu ee ~i pe cine sa aud!, cu ce pe Sinele sau ~i exc1ama: "Eu sunt acest Tot". Unitatea sa cu aceastii
~i la cine sa se g§ndeasca, cu ce ~i pe cine sa pipaie, cu ce ~i pe cine Realitate ultima 0 exprima totdeaunaprintr-o serle de fonnule de identitate:
sa cunoasca? Cu ce sa-l cunoasca pe eel care cuno~te totul? Despre "acesta este Aeela" (tad etad'), "atman este Brahman", "inima este
Sinele (atman) acesta (se spune) numai «Nu, nu» (neti, neti): de supremul Brahman", "eu suntBrahman"{brahmiisml), "ceeaeetu e¢,
neapucat, caci nu este apucat; de nenimicit, caci nu este nimicit; :tara aceea sunt eu". Dar cea mai importantii dintre aceste formule, ''marele
legaturi, caci nu se leaga (de nimic); de neinlantuit, caci nu tremu:ra ~i cuvant" (mahiivakyam), ramane tat tvam asi ("acesta e¢ tu insuti'') 160.
nu este vatamat. Cu ce oare sa-l cunoasca pe cunoscator?"IS6.
Prin unnare, atunci cand dualitatea pe care se bazeaza 4.3.2. Coincidenfa contrariilor
con~iinta dispare, con~inta ins~i inceteaza sa mai functioneze, se I Pentru autorii Upani~adelor, dupa cum s-a putut observa,
patrunde intr-o lume a nediferenperilor, a unitarului. Principiul I unitatea Sinelui nu tine mtr-o masura prea mare de rationamente, de
152. H. Zinuner, Filozojiile Indiei, trad. rom., Hwnanitas, Bucure~ti, 1997, p. 229. al'gunlente explicite, pentru ca este mai degraba un obiect al
153. Brhadliro(1J'aka-Upani.fad, 1,4, 10.
157. Cf. Kiitha-Upani~ad, I, 2,18-19; Taittiriya-Upanifjad, III, 1.
154. Ibidem, IV, 4.
158. Cf. H. Nakamura, op. cit,p. 121; H.Zimmer, op. cit.,pp. 243-244.
I55.lbidem, II,4, 14.
i: -=.~.::::::iina),
64 'Inllia~--Religie,l·iI:t~sotle
componentele ei, transcende deopotriva sferele sensibile~i p~'~~le tam chip, tam nmum, tam JAuna:
conceptuaIe, el este, a:;;adar, ned, neti, "ruci a:;;a, ruci a:;;a". Este ceva fadi afara" 168.
"de unde cuvintele se intorc inapoi, impreuna cu mintea, fl\ra a-~i fi Pentru prima oarain istoria g8ndirii universale, descoperim aiei
~'~':~""";
atins linta" 165 • In pofida acestui fapt, aiei nu poate fi vorba de ruci 0 un Absolut perceput apofatic, negativ. Elnu poate fi cunoscutin fiintasa,
di1:lotomie, ~ nici un antagonism in1re ''real'' ~i "ireal", intre "existent" ~i nu poate fi vizualizat, elsemani:festadoarininteriorul nostru, in"iniml"l69;
''non-existent'', de nici un dualism, pentru ca Absolutul transcendent ~i "la el ... nu se poate ajunge cu vorba sau cumintea sau cu OeM. Cum ar
expresiile sale sensibile, concrete ~iverbal-conceptua1e sunt in esenta putea sa fie cunoscut de altul decat de acela care spune ca exist!?,,170
,,~_-- una ~l. ~l,. adi C'" x' I "defini1ll.
SIIIlP e
..,,166 " : eu toate acestea, negapa in genul ~'neti,. nett.: e'cici ~a, ruci_
Toate acestea ne amintesc intr-un fel de teoria lui Nicolaus ~a") cu privire la Realitatea ultima nu este 0 simpla negape, :tacutii de
Cusanus, preluata apoi de catre Wittgenstein, cu privire la drL\;,oul negapei, ci 0 afirmafie prin negafie 171. Pentru ca negand orice
coincidentia oppositorum, "coincidenta contrariiIor". Potrivit acestei atribut care i-ar putea fi conferit Absolutului, in fapt afinnam despre
teorii, individualul este identic cu universalul, lumea este identica cu acesta ca e mai presus decat ele, ca Ie transcende, ca ramane dincolo
Dumnezeu; in Dumnezeu, acee~i Fiinla absolutA, care in lume se de ele. Cu ajutorul afinnatiei prin negape, realitatea ultima i~i poate
prezinta in foone finite, este continuta infinit. Infinitul este unitatea vie conserva statutul de Absolut, i~ind din capcana relativizarii.
~i ve~nicli a acel uia care in finit apare ca p~uralitate extinsa. Dumnezeu
::('1'. -~,
este, prin urmare, unitatea tuturor contrariilor, coincidentia
"
4.3.3. Contemplarea lui Atman-Brahmall'"~:"?""""'~'~" '
oppositorum. Ca Realitate absoluta, inEI toate posibiliUitile se ca lumina interioara
realizeaza ~i conciliaza de la sine. Contrariile nu mai sunt doua esente,
ci una singura J 67. 1
J\1.isticii din perioada upani§adicli au ajuns la concluzia ca Sinele
Absolutul upani~adic ramane ~i trebuie sa ram.ana, deci, 'I
cosmic, Brahman, poate fi cunoscut direct sub fonna Lumicii pure.
Este vorba de 0 experienta nemijlocita a Luminii supranaturale. In
't
inefabil, indescriptibil, inexprimabil. El nu este altceva dedit ceea ce
suntem noi in~ine, cOl1~tiinta il cuprinde tocmai in masura in care acel~i timp, aceasta Lumina transcosmica este identicli cu lumina
con~tiinta este cunoa~tere. ~i totu~i, atunci cand incercam s8.-1 168. BrhadarQJ,1yaka-UpaniiOd, III, 8,8; cf. ib~dem, rv, 4, 12:
exprimam, cuvintele noastre trebuie sa se reduca la: "net~ netl", ''nici "Pe-acesta percepandu-I, intelept,
~a, nici ~a". "Brahmanii spun ca nu este ruci gros, nici subtire, nici Cuno~terea (prajna) sl1var§easc-o brahrriamiJ.
s/cmi, nici lung... nici umbra, nici beZIlA, nici aer, nici spatiu, fiira atingere, Sl1 nu cugete la vorbe multe,
:tara'gust, rara miros, :tara V8.z, tara auz, tara glas (vac), tara gand
169. Katha-Upani~d, II, 6, 9.
170. Ibidem, II, 6, 12.
165. Taittiriya-UpaniiOd, II 4.
171. Yajiiavalkya spune: " ... acesta e Sinele tau, ... vazatorul nevazut, auzitorul
166.Cf.H.Zimmer,op. cit.,p.133.
;J (manas) ... , tara sut1u (priina), tara chip, rara masura,:tara launtru,
65
conceptuale, eI 'este, ~adar, neti, netl, "nici ~ nici qa". Este ceva "' tara afara" 168.
"de unde cuvintele se intorc inapoi, impreuna cu rnintea, :tara a-~i fi Pentruprimaoarainistoriag&tdiriiuniversale,descoperimaici
atins tinta" 165. In pofida acestui fapt, aici nu poate :fi vorba de nici 0 un Absolutperceputapofutic, negativ. El nu poSie fi cl.inoSciit in fiintasa,
dihotomie, ~i nici un antagonism intre "real" ~i "ireaI", intre "existent" ~ nupoatefivizuaHzat,elsemanifestadoarininterioruloostru,in"inim!'"I69;
£'non-existent", de nici vn dualism, pentru caAbsolutul transcendent ~i .. "I..a. el ... nu se poate ajunge cu vorba sau cu rnintea sau cu ochii. Cum. ar
expresiile. sale sensibile, concrete ~i verbal-conceptuale sunt in esenta j., . putea sa fie cunoscut de aItul decat de acela: care spune ca exista?,,170,
una$i aceea11i, adicasimple "definipi"166. i . ..-. . . .. .... Cu toate acestea, negapa in genul ~'neti, netl"} (~'nici qa, nici
Toate acestea ne amintesc intr-un fel de teoria lui Nicolaus 1 ~a'') cu Ifivire la Realitatea ultima nu este 0 simpIanegap.e, tacuta de
Cusanus, preluata apoi de catre Wittgenstein, cu privire la d.rae,oul negapei, ei 0 afirmafie prln negafie 111 • Pentru ca negand orlce
coincidentia oppositorum, "coincidentacontrariilor". Potrivit acestei atribut care i-ar putea fi conferit Absolutului, in fapt afirrnAm despre
teorii, individualu1 este identic cu universaIu1, Iumea este identica cu acesta ca e mai presus dedit ele, ca Ie transcende, ca ramane dincolo
Dwnnezeu; in Dumnezeu, acee~i Fiin!! absoIutA, care in Iume se de ele. Cu ajutorul afinnapei prin negape, rea1itatea ultima l~i poate
prezinta in fonne finite, este continuta infinit Infinitul este unitatea vie conserva statutul de Absolut, ie~ind din capcana relativizarii.
~i ve~nica a aceluia care in finit apare ca pluralitate extinsa. Dumnezeu
este, prin urmare, unitatea tuturor contrariilor, coincidentia 4.3.3. Contemplarea lui Atman-Brahman ,·H'.,...,,' ... ·.,,·,.
oppositorum. Ca Realitate absolutli, in EI toate posibilitatile se ca lumina interioara
reaIizeaza ~i conciliaza de la sine. Contrariile nu mai sunt douB. esente,
• • ~161
Cl una smgura . Misticii din perioada ~caau ajuns laconcluziaca Sinele
AbsolutuI upani~adic ramane ~i trebuie sa ramana, deci, cosmic, Brahman, poate fi cunoscut direct sub fonna Luminii pure.
inefabil, indescriptibil, inexprimabil. El nu este aItceva decat ceea ce Este vorba de 0 experienta nemijlocita a Luminii supranaturale.1n
suntem noi in~ine, con~tiinta 11 cuprinde tocmaiin masura in care aQel~i timp, aeeasta Lumina transcosmica este identica eu lumina
't
con~tiinta este cuno~tere. ~i totu~i, atunci candincercam sa-l 168. B,nadaraJ))!ak.a-Upani~d, III, 8, 8; cf. ibidem, IV,4, 12: I
expri.ma:m, cuvintele noastre trebuie sa se reduca Ia: "nell, netl"', "nici "Pe-acesta perceplindu-l, inlelept, .
a~a, nici ~". "Brahmanii spun ca nu este nici gros, nici subtire, nici Cuno~terea (prajna) slivarfeasc-o brahmanul.
scutt, nici lung... nici umbra, nici bezna, nici aer, nici spapu, :Biraatingere, Sli nu cugete la vorbe multe,
Clici sunt istovire CuvIDltului (vac)".
tara gust, tara mir~s, tara vaz, tara auz, tara glas (vac),:tara gand 169. Katha-UpaniiOd, II, 6, 9.
170. Ibidem, II, 6, 12.
165. Taittiriya-Upani~d, II 4. 171. Yajnavalkya spune: " ... acesta e Sinele tll.u, ... viizAtorul nevlizut, auzitorul
166. Cf. H. Zimmer, op. cit., p. 133. neauzit, ganditorul negandit, cunosclitorul necunoscut. Nu existli alt viizAtor,
167. Vezi Devis. Dei, 9. 11; cf. W. Windelband, A History ofPhilosophy with nu existll. alt auzitor, nu existli alt ganditor, nu exist! alt cunosclitor in afarli de
Special Reference to the Formation and Development of Its Problems and el. Acesta e SineJe (aim an) ta.u, rfulduitorul lliuntric (antar-yamin), nemuritorul.
Conceptions, New York, 1921, pp. 145-146; apud H. Nakamura, op. cit., pp. 103-104. I Orice altcevaeste durere"; vezi B,nadiiranyaka-Upani!fOd, III, 7, 23.
~F·-·
66 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _IDd_i_a.._-'·R_eli--=.gre~·.....::.j:.,..i,_fil_6S0_ft_e
_ .... i! .~... ~.e¥_._edis_·_m_ul_.Ji_'p_o_stv_. _edis_·_m_nl_·_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __67
interioara, pereeputA de catre ascet inauntrul sau in timpul exeroiliului AveIl;.!. aiei inca 0 confumare aidentitapi dintre Lumina supranaturala
mistic: "iar lumina din cer care strlilu~ acolo sus, deasupra fiecliruia, ~ lumina interioara experiata de ascetul mistic, intre Brahman ~i iitman,
deasupra tuturor, in Jumi mai inalte decat eele mai inalte, aceast:l este intre.Sinele suprem ~i sinele individual.
Feea ce este ~i lumina dinlauntrul omului (puruia),,172. . .:.. <-"~"'~"'r~ Inmomentul deceSului; sufletul individual accede spre inaltimi
Misticul nu face altceva decat sa con~tientizeze ace~ta prio intennediul razelor solare. EI se apropie de Soare, considemt de
identitate, mai ales ca aceasta experienta noua este secondata de b autorul u~c "poartalumii". Cei intelepti auaccesulliber, in vreme
cre~ere progresiva a temperaturii corpului ~i de perceperea unor sunete ce cei'ne¢utori nu au aceastA ~ansa: "iar cind i~i parase~te trupul, pe
j-::~=:~==i!=~=:u,~!:
-t·.~ ·
de Nirvana i~i are originile In ea, iar mistica bhakti, cu un caracter spiritele rele, top demonii. Foctil aveaatributul de a-i alunga pe demoni,
teist, din perioada hinduista a fost ~i ea influentata. de aceasta. De "
pentru ca. el se identifica.cu ~i zeul amintit182• Pe de alta parte, focul
asemenea, celebrele sisteme de metafizica, despre care Yom vorbi ?
sacrificiului comtmicaacel~ a1ribut~ locului sacrifici~ consaa-§ndu-l.
mtr-un capitol viitor, sefundamenteam ~ ele pe mistica upani~adica. ~ezli.m8ntul consacrat, mfonnB. pa.tra:tA, dupa cum am amintit,
intreaga speculape filosofica, ca ~i spiritualitatea ulterioara a Indiei, de dimensiuni destul de mari, se nwnea vihara. in interiorul acestui
pa.streaza filoane serioase din gandirea ~i spiritualitatea upani~adica spapu se afIa un altul mai bine marcat, cu un caracter la fel de sacru,
reprezentata de legendarul yajiiava/kya. Chiar nu mai puPn celebrul , numit vedi; el corespundea altarului propriu-zis ~i ocupa 0 pozipe mai
Rabindranath Tagore preia multe idei ~i impulsuri din Upani$ade I centrala decat focurile sacrificiale, pentru ca focurile respective, spre
pentru mistica sa sincretista, care avea sa-I consacre in istoria deosebire de alte religii, nu erau plasate pe altar, ci injurul acestuia
spiritualitapi universale. Spapul pe care era ridicat altarul (vedi) era conturat pe pamant cu
J ajutorul unei lopep sau al unei sabii confectionate dintr-un lemn cu
proprietap magiee. in acest fel, locul respectiv era purificat ~i consacrat.
I
5.Cuitul
In continuare, aici erau depuse ustensilele necesare pentru realizarea
5.1. Locuri de cult sacrificiului. intre care cel mai important erayIipa, stalpul de care
J unna sa fie legam victima 183. Textele brahmaniee sugereaza ca acest
In perioada vedica, indienii nu dispuneau de temple. Cultul ! stillp rep~nta unul dintrepunctelede convergenr.a~ concentrarea tutmor
particular se oficiainjurul vetrei, considerata altarul easeL in schimb, J foqelorreligioaseaflateinjoeintimpulsacrificiului.Prinpozipasavertica1a,
"
pentru aducerea sacrificiilor publice legate de sm-batori, era ales un el aminte~e modulm care zeii au urea! la cerl84 • )
loc special plasat undeva m apropierea casei sacrificantului, care nu
trebuia sa fie obligatoriu de fiecare data aee1a!1i. Acolo se delimita un
spap.u sau 0 ridiciitw'a de pamant, in fonna patrata, pe care se presara 182. Cf. TaittiNya-Briihmana, 1, 2, 1, 3,4.
J83. Cf. Taittiriya-Samhitii, VI, 3,3,4; Ibidem, VI, 3,4,2,3; Ibidem, VI, 3,4,1,3;
iarba verde. Era locul unde, se credea, vor sta zeii pentru a-~i prelua Aitareya-Briihmana, VJ,2,17,23. .
181. Cf. M. Eliade, Mefistofel gi androginul, pp. 36-37. 184. VeziAitareya-Briihmana, VI, 1,1; cf. Satapatha-Briihmana, 1,6,2,,).
-..-
70 "mdiarReligie1i'fiIost>IIe 1
t
~~ Ii postv.IlisDiUl 71
simbolism. Pe de-o parte, construirea altarului e conceputa ca 0 creat:ie ; orizontului in spapu ~i timp191.
a lumii 185, Apa in care s-a diluat argila este asimilatl1 cu apa primordiala; i . In opinia acelui~i Mircea E/iade l92, toate aceste lucrwi au 0
argila pusala temeliaaltarului, cu Pamantul; perepi laterali, cu atmosfera - .semni:ficatie deosebita, in sensuI clipentru orice om religios din culturile
~a.m.d186Pedealtaparte,construiIeaaltaruluiecbivaleazacuointegrare arhaice lumea se refnnoie~te tnfiecare an, lafiecare tnceput de an
simoolicliatimpului,cumaterializarealuiin~cOIpulaltarului, - este reconsacrata, f# regase~te "sjin/enia" originara, dobtindita
In acest sens, se menp.oneaza ca "Anul este altarul focului", . prln creafie. "Anul", ~a cum apare eI ~i in lumea vedici1, era asemenea
cm-amizideimprejmuiresimbollzeazAcele360denoppaleanului,iar
cele 360 de car8.miziyajusmati cele 360 de zi~eI87. Prin unnare, de
i
explicandu-se in acel~i timp ~i simoolismul sau temporal: cele 360c1e~1~__ unuf cerc lnchis: avea un fnceput ~i un star~it, dar ~i posibilitatea de a
:.'",' .
"rena~te" in chip de An Nou. La randul sau, fiecare An Nou
pr~~uneain:mreaintr-~timp''nou'', "cumt", "consacrat", "liturgic",
fiecare data cfu1d se inalta un nou altar al foculUl nu se recreeaza doar I ~ adlca mtr-un timp nefoloSlt, neuzat, nedemonizat '
lumea, ci se "c1ade§te Anul", in sensul ca timpul este recreat, este
regenerat. Pe de alta parte, din moment ceAnul este asimilat zeului 5.2. Sacrificiile # sacerdo(i.ul
cosmic Prajiipati, ridicarea oricarui nou altar presupune in mod
simbolic invierea lui Prajiipati ~i reconsacrarea intregii creapi. Textul Actu1 ritualic central in religia vedica este sacrificiul (yajfia).
brahmanic amintit mai sus nu face, desigur, referire la timpul profan,la 4-"""v'' "- Se aduceau sacrificii in scopul dobandirii de la zei a unor bunuri
simpla durata temporala, ci Ia timpulliturgic, con~acrat, ~a cum 11 materiale, a unor unn~i, pentru sanat.ate ~i pentru a avea 0 viata cat
inta1nim in mai toate credinte1e religioase ale lumii. InaItarea altarului mai lunga Aducand darurizeilor, oamenii ~taudin parteaacestora
focului in vedism unna.re~te sacrificarea lumii, in sensul integrBrii o recompensa. Ca ~ in Mesopotamia antica, relapa dintre arienil vedici
apestela ;.:~tul·
."III adeV(1la tunp, tim'pul sacru 188. §i zei era una de tipul do ut des, 0 relatie pur contractuala ~i chiat
Dupa cum subliniaza A1ircea Eliade 189, aici, in fapt, altafpl egoism: cu intluenta ~i puterea lor mare, zen ii pot face anwnite servicii
vedic se substituie templului, Primul care explicaapropiereaetimologiC! omului - sanu uitAm ca demonii il ameninta totdeauna cu tot felul de
dintre notiunile de "templum" - templu ~i "tempus" - timp a fost boli ~i suferinte - iar omul ii poate ~i el constrange prin sacrificii pe
Hermann Usener 1,9 0.
care a mterpretat cel'd 01. termeru.
cu.aJut oro1 zei19 . Insa, la fel de bine, in aceasUi perioada se aduceau ~ijertfe de
notiunii de "intersectare" (,'Schneidung, Kreuzung"). ~ cum au ispdjire. In schimb, in intreaga literatura vedica, nu gasirn nici un fel
confinnat-o §i cercetarile ulterioare, nop.unea de "templum "vizeaza de jertfe de multumire. Pe de alta parte, orice jertfii nu viza neaparat
doar satisfacerea unor dorinte personale ale celui care 0 aducea.
185. cr. Salapatha-Brfihmana, VI, 5, 1 sq.
186. Ibidem I, 9,2,29.
Sacrificiul era mai degraba necesar pentru a conserva ordinea cosmica..
187. Ibidem, X, 5; IV, 10 etc.
191. W. MUller, Kreis und Kreuz, Berlin, 1938, pp. 33,39; apud M. Eliade,
188. Mircea Eliade,Saaul# profanul, traci. rom., Humanitas, Bu~, 1995, p. 66. Sacrul ~i profanul, p. 67.
189. Ibidem, pp. 66-67. 192. M. Eliade, Sacrul ~i profanul, p. 67.
190. H. Usener, GlJlternamen, Bonn, 1920, p. 191 sq. 193. Vezi N. Achimescu, op. cit., p. 129.
•....
..&...>
'
.3. . ....
10'"
14 I 75
dr. . .' "L,,:. '. '
.
. . "~'
.
. ' }~~
\ / 'F .~'- • •
, 1 '~ l4 ' /, •
, "~l
,
~
..... 76
'.'
IntUa~Rellgi~ ,ifDosofte ".";4' ~~':Vedfsmul§i POstV~~u1,,,,, ,,:' ,
.. ?
, : \\ f',,-~:'. '. 'J~ '''~' '~.~
,
.. ,~ite dedt:re it1sUli pmin:tele fam.ili~ectiVe~ Cu toate ~ '1' ,Dupi ceau aV1:¢loc diferite'peI:reCeritn1iunilie, tinArul>este cond1;ls de
"'''''''''~marspeCia1epOate~oficfiiSOp.asa in locw. sAu. riim.rrtea~~i seam, I , cere~cmiahm~ 'thtre altele;dOO.p61W se,~~ducAO viat!sffinm,
stllp~ul casei ad~ce c~ ?fr~~a 0:c:z, orz, lapte ac:u -saIt seeare,. _'_ ." ,detiieata ~ ~i castitati~ (~r~~~~~!£ll~andu4 pe profesor
macmat! pentruzellAgrrzz ~l PrqJtipciti, larconfonn altor lZVoarepen1ru 1 ~!'r 8L~ mrandul eelorlalp disClpoli. ~ceptrtn~ ~
SUrya ~i Prajiipati dimineata ~i pen1ruAgni ~i Prajiipati seam. La ~ din-partea profeserulyj,.;lV8 purta numele de brahmaciirin. Ritualul
"_' aceste. ofrande~sea adaug!;..cel.e.. cinci~~a-numite":"marL jertfe',',. ','" -, initi~ic esteasimilat unei "t-no_~~;motiv pentru.,catt;~etii
(m(lhiiyajna), aduse de aSemeneaziInic, dimineata l1i seam: cuacest ! apartmatori castelor superioare, dar in special celei a brah:rilanilof,
. prilej, se aruncahranAca ofranda p~tru zei in foe (devayajfJ.a), se f sunt numiti deseori dvija ("eel de douAori nAscut"lo8. .
dep~e inan~te locuri purificate din~oru1 §i.dinafaracasei.pentru Des.i,gur,.aceastA a doua '~" era una pur spiritual~ l~
XCI ~l demom, se arunca spre sud ca 0 ofrandAad~ st::rruno~dor, se confinnat ~l de hteratura sacrA ultenoara. Astfel, confonnManava
studiazA Vedele de catre capul de familie-Iucru socotitde asemeneao' Dharma-$Qstra ("CarteaLegii luiManu,,)209, eelcare ninipazapenoul
, ''marejertta''(bra~)~in:fine,se.ad~o.''o:frandapen1ruoameni'' , novi~ in cun~~t~ Vedtf.lor (ac;tica br~anUl) este considerat ca
0
(manushyayqj,iJdj, oonstAnd W. gAzeluirea oaSpetilor~ ~: r tatA ~l IlU1ltl8.; mtre pruinte ~l brahman, al dollea era adevm.tuI ta~l ;
",.,"; '~<Fo_~e ~~p.~~Jegate deanumite perioade din I, adevarata~ere, aru.ca~reaintrunemmireavealoc abiaa.cun?ll. ,
viata fieclmli om. Este vorba de 0 serle de consacrliri san "sacramente" I
Initierea religioasa. poate incepe pentru un copil din casta 'I...,
(saI/lS'kii.ra), care-I insotesc pe individ de Ia~tere pAna Iamoarte, mai r brahmanilor lavArsta de 8. ani, pen1ru nnul din casta razboinicilor .
~ dinmomentul conceppei embrionaiepanalamoarte. Astfel,au loc, (kshatriya) IavArsta de 11 ani, iar pentru unul din casta negustorilor
de pildA, diferite ceremonii in timpul perioadei de gestape, avand dTept (vaiSya) la varsta de 12 anLinainte de orice, discipolul trebuie sa
seop protec~a viitoarei marne ~ amtului pe care nva~e. Na$erea in studieze Vedele ~i sa cunoasca semnificatia ~i tehnica ritualurilor. Pe
, sine ~i perioada postnatal! ofer! ~i ele prilejul unor ritualuri speciale. tot parcursul perioadei de stndiu, el ttebuie sAtrAiasca in castitate, nu
'Ceremoniile propriu-zise consacrate ~ (jatakarman) se s!v~trebuie sa vada nici 0 femele goalA, sAnu se i'ID.baieze ~i sanuconsmne,
in.'interesul copiluluimscut deexemplu,tataI mcerespinqieartificialanou .
°
~ui pentru a-i asigura viap111ll1g! $lll ii nnnrnl.lt8.laurechediferite
207. Atharvaveda, XI. 5, 3.
208. Satapatha-Briihmana, X, 5, 4, 12-13; Atharvaveda, XIX, 17.
I
·~...:1:T-·::I:~ul· .....-.::I:~ ul
78 'lndia:;'R~gie' §i 'ftlosofle -T' ""-"'T-.::uman "§lposL·,,~m 79
nici un fel de mancare condimentata sau sarat!. Nu exist! .JieiUn fel i mai mul~ p~p, av~ competente bine delimitate in.aceastA privinta
de; date precise priv:ind durata studiului, dar oricum este vorba despre I'" Aceste ntun erau destinate, fire~te, doar oamenilor bogap., pentru ea
,,''''', -,,' , " 0 peri0ada indelung~~. Di~cipolul !~i i~cheie perioada d~ studiu i n ; ~n ase~e~ea ocazi~ era nevoie de ono~arii foarte m~ pen~ pre.oli,
. . . urma unor ceremODU nruahce speclale, mtre care se mentlOneaza 0 · · macceslbile oamenilor de rilnd. Multe dintre astfel de ntualun neceSItau
baie ritualica, motiv pentru care initiatul poarta numele de sna.taka I'~. pregatiri indelungate. Stlipanul victimelor ce unnauafi sacrificate 1rebuia
("cel care s-a imbaiat"). Dupa aceasta perioadA de initiere, eel devenit, deseori sa posteasca ~i sa parcurga 0 perioada de abstinent! sexuala;
matur ~i intelept se intoarce acasa, urrnfuld sa-~i intemeieze 0 familie.;! de asemenea, in multe cazuri, el ~i sopa sa emu sup~i unor ritualuri de
_""""'~'~"~'''-_'-~~n'. b) Ritualul nunfii. __ .,. " 1 pUrificare ~i consacrare.
Axe Ioc in casa miresii . In prealabil, mireasa se imbaiaza in i a) Agnihotra
apli parfumata ~i i~i pune 0 naframa ro~ie , ca simbol al fertilimtii.:l Este vorba de un ritual iilnic, consacrat sacrificiului focului.
Dupa. ee s-a imbmat ~ aindeplinitanumite ceremonii, mirele este COndus:l Cu acest prilej, dimineata ~i seam, se aducea lapte ca sacrificiu zeului
de un grup de tinere la casa miresei. El ofera miresei 0 rochie ~i 0 '~.' . Agni, zeul focului212. Jertfa era adusa de clitre un singur preot,
impodobe~te. Rudele incing mireasa cu Un cordon de lana, de culoare "I adhvaryu. Comparativ cu riturile solemne periodice, acest ritual era
ro~ie, avand trei amulete purtatoare de noroc. in continuare se aduee deosebit de simplu.
un sacrificiu ~i se sav~esc diferite acte ritualice pentru ca tinerii sa b) Sacrificiile din zilele cu luna noua ~i luna piina
~'''''''-'.''''''~ aiba noroc in viata intre altele, mirele sau preotul trebuie saincoqjoare Acestea se extind pe parcursul a doua zile, fiind conduse de
cu mireasa focul sacrificial, iar apoi s~o lase sa se ~eze pe 0 piatra. catre doi preoti. in prima zi se fac pregatirile necesare: cel ce ofera
Dupa aceea, insotita de mire, mireasa va face ~apte p~i spre nord .sacrificiul trebuie sa se abfina de la consumul oricarui fel de carne ~i sa
est. La fiecare pas se rostea 0 fonnula magica. in timpul acestui ritual , :vite orice act sexual, sa-~i rada paruI capului ~i barba ~i sa nu minm.
se alunca apa pe capetele mirilor. Luandu-se de mana, mirii erau I In ziua urmlitoare, preglitirile se continua imediat dupa incheierea
condu~i in noua lor casa, unde era adus ~i focul nuptial. Pe parcursul I ritualului agnihotra.lntre altele, se sfintesc vasele ce vorfi folosite in
primelor trei nop?, sotii trebuiau sa traiasca in castitate. Noaptea I cadrul actului sacrificial, se sav8.r~esc diferite ritual uri pentru
'\l'ebuiau sa doarma intin~i pe pamant ~i nu aveau voie sa aiba asupra I indepllrtarea demonilor, se coc prajiturile ce vor fi aduse caofrand~
10rl}ici un fel de alimente sarate sau condimentate. Una dintre celemail se inalta altaru1 (vedl), se sfmte~te lemnul ~i iarba care vor fi mistuite
im~ortante obligatii ale sOjului in calitatea sa de cap de familie era i de focul sacrificial, se ~eaza prajiturile pe altar etc. In cele din urm~
aceea de a intretine focul nuptial. Acesta este acum focul din vatra II unneaza sacrificiul in sine: dupa ce se aprinde focul, sunt invitap zeii sa
casei, locul unde se aduceaujertfele zilnice. ! ia loc pe altar, Ii se aduc ca sacrificiu unt ~i prajituri, iar participanpi
, ~'
I I
c.~""" -Vedi8mul §i postvedismul 83
82 India:~· ReHgie-§lfilosuDe
d) Rajas iiya
~ ~::'I'
desaclificiu, pr§nz ce constadintr-o mancare pregBtitain patru feluri din
Acest ceremonial al "incoronarii regelui" nu emunritual sa~it orez fiert in ape.. Seam, dupa ritualul agnihotra, regele se ~eza lang!
ihexc1usivitate cu prilejul preluarii tronului. EI se repeta periodicl1?e sopasapreferatAin fata focului sacrificial, underam.aneauimpreunB. toot!
parcursul domniei. Inipal, ceremonialul erarepetat anual, avihld scophi noaptea, tara sa intrelinArelatii sexuale. in ziua utrna.toare em adus un
de a consolida regalitatea, de a asigura fertilitatea ~i de a restabili aJ.lll3sar care urma sa fie pregatitpen1rusacrificiu. In urma unorceremonli
ordinea cosmica.. ritualiee, acesta em eliberatin directianord-est, fiindinsopt de alti 100 de
Este foarte probabil ca rajasiiya sa fi constituit 0 varianta cai batr8ni sau castrap. Un numar de 400 de tineri primeau insarcinarea
prescurtata a unei serH de ceremonii anuale menite sa restaureze deasupraveghea arrn8sarul pedurata unui anintreg, pentru ca acesta sa
Universul. Regele ocupa un loc central, intrucat, asemenea nu se expun! vreunui pericol, sanu intre in contact cu vreo iapa sau cu
sacrificantului, elintruchipa oarecum cosmosu1222• vreo apaconsiderataim.pura caD.d perioadadeun an s-ascurs, arm8saru.l
Cele trei etape principale ale ritualului semnificau, intr-adevar, este adus inapoi. Sacrificiulin sine dureaza trei zile. in ziua a doUB.; dup8.
succesiv revenirea viitorului suveran la starea embrionars., gestapa sa anumite ceremonii speciale, se jertfesc diferite animale domestice. Dupa
timp de un an ~i ren~terea sa mistica in calitate de cosmocrator, el aceea, annBsarul, care 11 reprezi.nta pePrajapati, pregatit pentrusacrificiu,
fiind identificat in acel~i timp cu Prajapati ~i cu cosmosuL Prima este sugrumat Cele pa1ru regine ocolesc cadavrul, iar sotia principaIa se
faza a acestei caIatorii mistice - reintoarcerea la stadiul prenatal avea intinde aJAturi de acesta; peste ei se ~e 0 mantie, iar regina simuleaza
semnificatiaaneantizmiiindividului. Inceade-adoua etapa se nstituia un act sexual. in acest timp, preotii ~i femeile prezente fae schimb de
noul trup al suveranului; in a treia ~ regele dobandea su:h:tatea cuvinte obscene. Cand regina se scoals., armasaruI este tWat in bucap,
asqpra eelortrei lumi, adicaine&na cosmosul ~i devenea stapan allumii. sangele este fiert ~i carnea fripta.. Ziua a treia se incheie eu 0' baie
Inmomentul ungerii sale, el statea petron, cu brateleridicate, ca un simbol purificatoare ~i cu alte ceremoniiritualice complementare. I
vediee, numit de altfel ~i "regele riturilor". Nuputeafi organizat decat de Prajiipati, reactualiz.eaz.aaetul cosmogonic. In acel~i timp, aSvamedha
catre un rege incununat de victorii. Festivitatea em organizatliprimavam, constituie un ''mister'' de tip ezoteric225. El este menit saregenereze intreg
clndrespectivul rege invitala tID prfutzritualicpe sacerdotii care se ocupau cosmosul, sarestabileasca toate clasele sociale ~i vocapne126•
224. Vezi M. Eliade, lstoria credinlelor ~i... , I, pp.229-230.
222. J .C. Heestennan, The Ancient Indian Ro/al Consecration, Haga, 1957,
225. Vezi Satapatha-Briihmana, XIII,4,2, 17:"lntr-adevar,aSvamedhaestetotu~~i
p. 7; cf. A. M. Hocart, Kingship, Oxford, 1972, p. 189 sq.; apud M. Eliade,
eel care, brahman fund, nu ~tie de aSvamedha, nu~e absolutnirnic, nu este un bralunan
Meflstofel $I androginul. pp. 145-146.
~i merita sli fie pmdaf'.
223. J. C. Heesterman, op. cit., p. 101 sq.; M. Eliade, Meflstofel ~i androginul,
226~ Vajasaneyi-Samhita, XXII, 22; M. Eliade, lstoria credinlelor ~i... , I, p.
pp. 146-147; cf. idem, lmagini $I simboluri, pp. 33-69; J. Auboyer, Le tfone et
230ndem, Meflstofel §i androginul, p. 145.
son symbolisme dans I 'lnde ancienne, Paris, 1949, p. 79 sq.
84 Indta.,·Religie,,"§i mQsofie '!It-.-V-edismul§ipostvedismUl 8S
t) PurU$amedha subterestra, Ia care se face lnsa numai obscur aluzie. Aeele~i referiri
In Sraitta-Siitras se vorbe§te chiar de un "sacrificiu al Ie gasim §i inAtharvaveda §i in Brahmane. Faptelei§i primesc rasplata
bm-batului" (puru{lamedha). tn muite puncte, acesta era similar sau pedeapsa doar in lumea de dincolo, pentru ca in Upani$ade ele
"sacrificiului calului" (atvamedha), fiind conceput ca un fel de sa aqioneze automat ehlar in lumea:de~aicrasupia'celui earele
completare a acestuia, in sensul ca el putea conferi sacri:fiantului in savat§e!?te.
plus tot ceea ce as-vamedha nu reu§ise. eu toate acestea, multi In .8.gveda nu exista nici 0 noliune care ar putea fi tradus!
cercetatori penduleaza intre cele doua ipoteze potrivit cm-ora prin Cllvantul "suflet". Exista, totu§i, anllinite expresii care ar putea fi
puru{lamedha ar reprezenta fie un prototip dispwt in timp al iedate printr-un'substitut a eeea ce se'iritelege in mod curent prin .
"sru..'Iificiului ca1ului", fie 0 simpl!imitatieteoreticaaacestuia.
227
tsl11et: manas ("gand", "COTI§tiint!"), am ("viafA"), iitman ("suflu",
Mircea Eliade i§i expune propria convingere pornind de "Viata") §i tanu("personalitate", "sine"). Abia la s:tlr§itul perioadei
la faptul ca in timpul ritua1ului~{lamedha era recitat cunoscutul vedice se ajunge la conceppa despre un ~a-numit "sufiet". in 1Jgveda,
imn cosmogonic Puru{lasukta 8. In opinia sa, identificarea victimei descoperim eredinta potrivit eareia eel decedat va trlti mai departe
cu Purusha-Prajiipati presupune identificarea dintre sacrifiant §i avand acel~i chip ca §i in viata pamanteasca. Tocmai de aeeea, in
Prajiipati. Pe aceea§i linie, el demonstreaza ca sacrificiul nenUIIlW:ate imnuri rigvedice, folosite in cadrul rituaIurilor de incinerare
puru§tmledha i§i gase§te 0 paralela concludentainmitologia germanica. a cadavrului celui decedat, era invocat zeul focu1ui, Agni, pentru a nu
Ranit de lance §i atAmat de '''Arborele lumii" (Yggdrasill)229 timp de vatama cumva trupul decedatului231. '. ' '" '''''\'.i".,~~"q~,,,~,,;,,,,~.,,,., ..
nollA nopp-, zeul Odin se autosacrifica pentru a dobandi inte1epciunea In plus, in literatura brahmanicli, se insista serios asupra
§i a stapam alta magiei230 • Sacrificiul zeului se reactua1iza dupa fiecare modului in care, dupa ineinerare, diferitele componente ale decedatului
nona ani prin spanzurarea a nona oameni 1a UppsaJa §i prin alte victime se contopesc cu antunite elemente din natura lji asupra felului in care
animale. Lucrul acesta il face pe Mircea Eliade sa creada ea I I aceste elemente transfera eelui deeedat in eeruri eeea ee au preluat;
puru{lamedha se sav8r§ea efeetiv. ehiar intr-un imn de inmormantare din .8gveda232 se eonsemneaza
acest fapt: "Ochiul va merge spre soare,' iar sufletul spre vant".
6. Eshatologia. Cultul mortilor Post-existenta printre zei este mentionata in muite dintre
imnurile mai vechi din 1Jgveda ca 0 grape,special! din partea zeilor, in
6.1. Eshat%gia acest sens flnn · d' mvocatl
. • Agm.233 J.Y1aru!1l
I J ••234 1,1;-
,mltra- TJ'
y aruJ)a
235
,
236
Soma ~i alti zei. Ulterior, Yama apare in ipostaza celui care a
.8gveda nu aminte!?te nimic despre 0 transmigrape a sufletului 231. Cf. Atharvaveda, IV, 34, in care zeulAgni este invocat sli nu ardli organele
dupa moarte, ei doar despre 0 post-existent! a celor buni printre zei sexuale ale decedatului, tntrucat multe femei Ie a~teaptli in ceruri.
sub indrumarea lui Yama ~i despre 0 c8.latorie a celor rai intr-o regiune 232 . .lj.gveda, X, 16.
233. Ibidem, I, 31, 7.
227. M. Eliade, Istoria credinleior ~i...• I. p. 231.
228 . .&veda, X, 90.
234. Ibidem, V, 55, 4.
229. C£ N. Achimescu, op. cit., pp.431,436. 235. Ibidem, V, 63,2.
230. Havamal, 138. 236. ibidem, I, 91, 1.
86 India~ ". ReUgie '§i 'filosofie
F"
celor rai dupa moarte. Ei sunt imbnmeip de catre zeii lndra ~i Somailp, Aeestea vizeaza atatsituafia eelui decedat in drumul sau spre
~ra (vavra), intr-un intunerie nelimitat, intr-o bezna totala 46. lwnea ~e dincolo cat ~i proteepa celor apropiap. aeestuia, ea unnare a
Eshatologia rigvediea este preluata ~i dezvoltatain imnurile contaetului lor eu el. De eele mai multe ori, cadavrulera ineinerat; se
din Atharvaveda ~i in Brahmane. Multmai detaliat, anumite versete practica, to~i, ~i inhumarea, cum ar fi in cazul eopiilor decedati sub
247
dinAtharvaveda descriu situapa celor rW. cape una inimaginabila, vfu:sta de doi ani, daca nu cumva emu abandonaji, pur ~i simplu, undeva
datorita pedepselor grele eare-i ~teapta pe ace~tia dupa moarte: intr-o padure. Ritualurile legate de ineinerare sau inhurnare erau
237. Ibidem, X, 14, L savariiite de 0 ruda a deeedatului sau de un preot adhvaryu. Inainte
238. Ibidem, X, 14, 10. de preluarea eadavruiui din familie se des~urau anumitepregatiri
239. Ibidem, X, 14, 14. preliminare. intre altele, trebuiau aduse sacrifieii stapAnului morplor,
240. Atharvaveda, XVIII, 2,48. Yama, boeitoarele se loveau In piept ~i peste coapse, iar deeedatul
241. .8gveda, IX, 1 13, 7.
era sproat, 1mbrlicatin haine noi ~i lmpodobit eu flori. Cortegiul fimerar
242. Ibidem, X, 135,1; X. 14,7.
243. Ibidem, X, 14, 10; Atharvaveda, XV111, 4, 10 sq.
244. Atharvaveda, IV, 34. 248. Cf. Satapatha-Briihmana, lV, 6, 1, 1; XI, 1, 8, 6; XII, 8, 3, 31.
245. Cf• .8gveda, IX, 113,7. 249. Ibidem, X, 1,5,4.
246. Ibidem, VII, 104,3; X, 152, 4; IV, 5,5. 250.. Cf. Aitareya-Briihmana, III, 44; Taittii'iya-Briihmana, III, 10, 9, II;
247. Atharvaveda, V, 19,3. Satapl:Jtha-Briihmana, II, 6,4, 8; Ibidem, XI, 4, 4, 2. I
88 India. Religie ~i filosofie
.
-*-
~
~f
I"
,i
!
se deplasa spre sud, in direcpa locului incinerarii. Nici un participant
nu avea voie s~ priveasca. inapoi. tn mma unor ceremonialuri speciale,
cadavrul era a~ezat pe rugul amplasat acolo, dup! care sotia
decedatului se ~eza in partea dreaptA a acestuia lnaintede a:fi aprins , '1" _. "'-_ - : 'J" C .... ~.:'.. ~ .." , .... - ~ _'.
251
focul, sofia era invitata, prin recitarea unui text din J.?gveda , sa se
Ill. HINDIDSMUL
mai ridice 0 data, un text care mai tarziu va fi utilizat ca argument SAU "COMPLEXUL OPOZITIILOR"
Participantii la incinerare erau obligati sa. se supuna unor ,,_.,~~)._,C"e este hinduismul?"",.'_.___ ~,,;.,,__ .r',.
251. Vezi J.?gveda X, 18: "ridieli-te, femeie, spre lumea eel or vii; tu stai 252. Cf. J. Gonda, Les religiqns de l'lnde, I, Vedisme et hindouisme ancien,
ala.turi de un neinsufletit, vino!". Paris, 1962, p. 263.
90 India. Religie ~i f"ll,Qsofie
'f"
-t
Hinduismul sau "eomplexul opozitiilor" 91
--------------------=:....-..:..----". . .- -- I
impreuna cu elemente mw noi, intr-o simbioza perfecta. Astfet~ in I acest lucru conducfuld la 0 ampUl diversificare a sa. De altfe1, inainte
hin~uism au patrons ~i se regasese §i astazi laolaltrlreligia preariana, , de secolul al XIX-lea, termenul de "hinduism" nici nu exista, atunci
religia indo-europeanA, ritualismul btabmanic, mistica upani~adica, vorbindu-se doar de "religii ~i obiceiuri din India", incluziind desigur ~i
tehnica Yoga, elernente de doctrina jainistA ~i budista;' Practic;"'~~" . ,ceea' ce noi numim astazi "hinduism". La inceputul secoltilui al XIX~
hinduismul insumeaza experiente religioase acumulate pe parcursul a lea (1830), un hindus, de altrninteri apropiat de islam ~i cre~tinism,
aproximativ cinci milenii de viatAreligioasa. Din aceasta perspectiva, Ram Mohan Roy (1772-1833), a recurs la inventarea acestui termen,
hiI).duismul este 0 excelentAsinteza de elemente dintre cele mai variate: pornind de la hindu, cuvant care exista dej a de multi vreme, fiind
grobiene ~i purificatoare, spirituale ~i. fiziologice,~filosofice~ ~L=.J,..~i~ .. ~~ legatde fluviul Indus. El a alcatuit aceastanopune prln mimetism de 1a
experimentale, care lin de intelepciunea sacerdotala ~i de evlavia I termenii pe care-i auzea in Calcutta in engleza: cre$tinism,
mirenilor, de mistica ~i profetism, de abstractia impinsa pana la ex:trern protestantism, mahomedanism etc. Termenul in sine, insa, spun
sau de un feti~ism grobian, de cuno~erea ezoterica sau de credinte anumip cercetatori, este unul ~eHitor, pentru ca nu se poate vorbi de
255
religioase populare dintre cele mai vulgare. S-a spus chiar cahinduismul un hinduism in sine, ci mw degraba de hinduisme •
ar fi un fel de complexio oppositorum, prezentiind similitudini Ceea ce se nume~te "hinduism" nu corespunde unui aspect
structurale cu ceea ce intelegem prin "catolicismul roman~,253. Spre separat al vietii sociale, ~a cum se intfunpla in cazul altor religii.
deosebire de aeesta, insa, el nu reprezinta 0 organizape religioasa Hinduismul este prin esenta un sistem socio-religios indisolubil.
unitara, ci 0 diversitate complexa de caste, secte, comunitap monahale"·r~c . '~. ."",. Termenul sanscrit cel mw adecvat este dharma, care, lara sa intre in
~i personalitati particulare. Comunitatile religioase distincte, numite conflict eu notiunea de "religie", are semnificatia de temei cosmic ~i
sarpprcuJaya (''tradipe ora1a~') saupath ("calea mantuirii"), nu prezinta social, de nonna regulatoare a vietii. A vern de-a face in acest caz cu 0
nicidecum caracterul Bisericilor ~i confesiunilor cre~e. lege imanenta naturii lucrurilor, care reglementeaza ordinea sociala ~i
Reintalnim in hinduism multe dintre divinitatile vedice, dar individuala. De aceea, a pune unui hinduist intrebarea "Care este religia
irnportanta lor in acest nou context este cu totul alta. De pilda, unii zei dumneavoasW?" insea:mna a-I intreba: "Care va este rnodul de vialA?".
de odinioara cu 0 semnificatie deosebita sunt acum pur si simplu Expresia varJ)a-ii:;;rama-dharma contureaza, din acest motiv, muIt
eclipsati de catre Vishnu ~i Siva (in vedism: Rudra), chiar daca cei I I mai bine continutul religiei hinduiste, intrucat implicalaolaltanorme de
254
doi ocupau in panteonul vedic un loc foarte modest. De asemenea, moraia general a (siidharaJ)a-dharma), dar ~i obligatiile individuale
statuile zeilor ~ templele vorjuca m hinduism un rol foarte important, iar care revin fiecaruia in fimcpe de apartenenla sa la 0 c1asa sociala sau
relapacredinci~ilorcuzeii vadeveniacumunamultmaipersona1a~imai alta, in fimctie de etapa pe care 0 traverseaza in viata, in fimctie de
interioriza1A In plus, aparmari schimbarlmspatiul ritualic, iartenninologia varsta ~i sex etc. 256.
religioasacuno~ §i eamutapi dintre celemai considerabile. Ca atare, am putea spune ca hinduismul este mai mult dedit 0
Pe parcursul timpului, hinduismul s-a raspa,ndit ~i s-a adaptat religie: este unfenomen concret, colectiv ~i personal totodata, care
regiunilor in care a patrons ~ perioadelor istorice pe care le-a traversat,
255. Vezi M. Delahoutre, Prezentarea hinduismului, in: Ph. Gaudin (coord.).
253. Vezi, Fr. Heiler. op. cit, p. 233. MOj1f-e religii, trad. rom .• ed. Orizonturi, ed. Lider, Bucure~ti, 1995, pp. 324-325.
254. Cf. J. Gonda, op. cit., pp. 271, 373, 275. 256. M. Hulin ~i L. Kapani, Hinduismul, in: J. Delumeau, op. cit., pp. 357-358.
t
II j
92 India~ .Religte--p ·tilosefie _.-1---- -~"Binduismul sao "complexnl opozitfllor"
93
marcheazaviataindividuala~i sociala in ansamblul ei. Este, pur~ simplu,; ultima categorie de scrieri se bucura de acee~i autoritate ca ~i prima,
un modus vivendi, un mod de a exista ~i de a fi in lume, pentru ca nu atat timp cat ele converg pe linie doctrinara cu literatura revelata.ln
se reduce la un simplu mod de a concepe, de a gandi ceva, ci la fond" smfli nU face altceva decat sa completeze ~i sa aprofundeze
experienta concretii, la practica in sine aceeace'estt:rconceput, la ' I " ' Sruti, in a~i manierA in care in ~sm, de pilda, Sfiinta Tradipe
257
t:raire, la viata· Acest fapt I-a detenninat pe R C. Zaehner sa afinne completeaza ~i aprofundeaza SfiintaScript:uJ.a. De altfel, luerarne~,
despre 258 hinduism: "Hinduismul este - ismul hind~ilor" iar pe J. respectivvastaliteratu:rayedicaaSlirelor,jucauunrolfoarteimportaht
Gonda : "Hinduismul este ceea ce jac hindui~tii". De aici rezultii, . inca din perioada vedica. Inhinduism, caooaparin prim plannoi divinitap
in primul nmcL ca pentruhind~ comportamentul este superior oricaror~'~i ~M':-'-~ ~i rittialuri, lucrlirilesmpi capiitii 0pondere deosebitii, chiar daca teoretic
concepte, oricaror idei, ba chiar oricaror credinte, fie ele chiar;:; lucrarileSrutisuntconsid.etatecafiindcelemaisernnificative.
religioase. In opiniahindui~or, filosofiile ~i religiile apusene se rezuma Lucdirile Dharma§iisfra, de 0 importanta foarte mare p~ntru
exclusiv la un amalgam de reprezentiiri ~i de credint profesate
e in viata religioasa, nu sunt altceva deca.t 0 continuare directa a acelor
Dharma-s iitra, care trateaza probleme de drept religios ~i civil. Cele
259
detrimentul comportamentului concret, experientei directe •
Spre deosebire de aIte religii, hinduismul nu are un intemeietor mai importante lucran Dharmaiiistra sunt Manavadharma-slistra
uman. Hindu~ii spun ca el a existat, totu~i, ~i va exista intotdeauna. sau Manusmpi ("Codul Legii lui Manu"i60, redactat probabil in
Acesta este ceea ce ei numesc sanatana dharma, adica ordinea secolul al}I-lea d.Hr., ~i Ylijnavallcyasmf/i, apArute injurul anului
guvernatA ~ etema a l u c r u r i 1 o r . · " ...."""""'''''..,''''''';'-...c~·"''",-·-j«"'·: ,300 d.Hr. In aceste lucrAri sunt abordate 0 multitudine de probleme,
intre care: creatie, reinriea, indatoririle religioase ~i sociale ale
2. Literatura sacra diferitelor clase sociale, indatoririle regelui, probleme juridice ~i de
politica. Este evident ca lucriirile DharmaSiistra ne amintesc, prin
Dupacum am mai spus, traditiaindiana imparte literaturavedica structura lor, de literatura vedica. Celelalte lucran smm, in schimb, au
in doua categorii: sruti ("revelatia") ~i smpi (''traditia'j. Sruti cuprinde un cu totul alt caracter, cum ar fi cazul celor doua marl epopei
cele patru SamhitCi (sau cele patru Vede), BrCihmana, Aranyaka ~i A .r~7_ -bh - Bh agavatgila-262 , sau al I ' " Purlina, care'
J.Y1Una arata261.~l lteratunl
Upani~adele. Aceste scrieri sunt considerate ~i in hinduism drept reprezinta in mod indiscutabil cele mai importante izvoare privind
revelatie divina, av§nd un caracter fimdamentaI ~i autoritar. Litera:i:ura mitologia hinduista. Popularitatea acestor scrieri este imensa, daca
upani~adica s-a dezvoltat mai departe ~i dupe. perioada vedica. avem in vedere faptul ca ele erau accesibile tuturor claselor sociale,
Paisprezece dintre Upafti§ade sunt socotite ~ acum caavand oorigine inc1usiv fernei10r ~ castei nearienilor, cunoscuta sub numele deslib-a. Din
vediya, insa. cele mai recente dintre cele peste dow sute de Upani§ade
post-vedice sunt datate multmai tfuziu. Lucriirile clasificate dreptSruti 260. Vezi Mfmava-Dharma-Sastra sau Cartea LegU lui Manu, trade de 1.
sunt secondate de celela1te scrieri religioase, denumite smpi. Aceastii Mihalces4u, ed. a II-a, Cugetarea, Bucure~ti, 1944.
261. Cf. I. L. Postolache ~i Ch. Filitti, Mahabhiirata. Legenda lui Nala # a
257. R. C. Zaehner, Hinduism, Oxford University Press, 1962, p. 1. frumoasei Damayanti, ed. Albatros, Bucure~ti, 1975.
258. J. Gonda, Ope cit., reeditare, vol. I, Payot, Paris, 1979, p. 416.
262. Bhagavat-Gitii, trade din limba sanscritll, comentariu ~i note explicative
259. M. Hulin ~i L. Kapani, loco cit., p. 358. de Sergiu A]-George, Societatea Infonnapa, Bucure~ti, ] 994.
~"""
~"
,I
'~
94 India. ,ReJigie §i' ftIosofie Binduismulsau "complexul opozitillor"
1 . 95
au fost incluse, de asemenea, relatari diferte despre zei §i eroi. Multe budismului -ea propune oric3rui hindus, delarege laJ.DBturatorul de strada,
dintre aceste episoade interpolate confIn capito Ie cu un caracter posibilitatea de a accede la statutul de "ascet in lume", de a fi p8rta§ la
instructiv. Aceastii lucrare gigantic! a aparut pe parcursul unei foarte opera divina ~i la "harul" divinitiiJii (prasada). Tocmai de aceea,
lungi perioade de timp, probabil intre secolele IV i.d.Hr. ~i IV d.Hr?63 Bhagavatgitii a ramas pana astazi cartea de cApatai a oric8rui hindus,
BhagavadgiJii ("Cantecul Celui Prea Fericit"), conturatii :fiind socotita"Bibliahinduismului" SWl ''Evanghelialui Krishna".
ulterior ca lucrare de sine, este in fapt capitolul interpolat in cartea a o alta mare epopee hindusa este Riimiiyani64, cuprinziind
=1r~" ,':'O',~",;",: ~.,> ."."..,.....•.iiJ"f'i;,;.~.l"..,!'/ ,;~
vreo 48.000 de versuri. Figura sa central a este eroul divin Riima,
263. Pomind de la faptul clt aceastllucrare a fost elaboratli mtr-o perioadA care trebuie sa biruiasca in multe lupte §i sa se supuna unor exerciJii
atat de indelungata de timp ~i invocand multele neconcordante de ordin geografic dificile, pentru a reu~i s-o elibereze pe SOfia sa SiJii, rapita de catre
din epopee, unii cercetlttori, lntre care G. Dumezil ~i M. Biardeau, i~i pun chiar
problema - in fond, ireaUi, de domeniul imaginarului - a reconstituirii acelei Ur
regele demonilor, Riivana. Regele demonilor 0 tine in captivitate pe
Mahabhiirata: " ... descrierile conventionale trateazlt superficial geografia sotia sa in palatul sau de pe insulaLanka - identificata cu insula Ceylon
incercati sli trasati cursul raului Sarasvati ~i va yeti convinge! - iar palmierul de (Sri Lanka de asrnzi). Intr-adevru-, sprijinit de Sugrlva, regele
vin, Bprasus 'jlabeJlijer, nu prea cre~te pe campiile din nordul Jndiei, cu toate maimutelor, ~i de rumata acestuia, Riima reu~e~te s-o elibereze pe
ca adest copac cu tfUllchiul inalt ~i drept este amintit de multe ori in epopee. Va Sitii. In acestfel, el se va consacra drept prototipul regelui ideal, simbol
trebui oare retacuUi ~i 0 Ur-Mahiibharata in care omul de §tiinta de azi se va
substitui bardului de odinioarA pentru a regasi originalul?"
a1 curajului eroilor, a1 evlaviei ~i a1 nobletei. De asemenea, Silii. va
Oricum, datl fiind imposibilitateaacestui demers, cercetltorului nu-i ramane reprezenta de acum inamte, pentru hindu§i, prototipul sopei ideale,
alta. solutie dedit sA se resemneze: "Oricare ar fi deci istoria proprie a acestor care, in ciuda tuturor pericolelor ~i amenintBrilor, doved~ noblete ~i
texte, putem aflrma cli va fl imposibil ca ea sa fie vreodat! reconstituitli ~i ca., de fidelitate. Desigur, in a.ceastii lucrare au fost interpolate multe legende
altfeJ, aceasta nici nu este sarcina cea mai importantl a cerceWorului: intr-un fel ~i episoade suplimentare. In forma sa actuala, epopeea dateaza
sau altul, printr-o referire mai mult saJ-l mai putin indeplirtat! ~i cu pretu1 unor
reinterpretlri neintrerupte (priii wmare, inclusiv acelea ale arheoJogilor, istoricilor
aproximativ din secolul al II-lea d.Hr., dar nucleullucrarii s-a
sau antropologilor indieni) aceste texte continua sa. dltinuiasca. in cOn~tiinta
colectiva hindusa.". Vezi M. Biardeau, Hinduismul. Anlrop%gia unei civi/iza;ii, 264~ Vezi Valmiki, Riimiiyana, trad. rom. dupA repovestirea engleza. a lui G.
trad. rom., ed. Symposion, Bucure§ti, J996, pp. 17-18. ' Rajaeopalachari, Bombay, 1965, de S. Demetrian.l-II, Bucure~ti, 1968.
......
11
'I.
!
India. ReUgie §i rllosofie "4' Binduismul san "complexul opozitillor" 97
96 I
Agama ~i Tantra1 sunt 0 grupa de lucrari in care elementul
! 66
conturat intr-o perioada mult maiindelungatli, extinz8ndu-se probabil i
265 sectar este mult mm pregnant prezent dec!t in Puriina. Sunt lucrlri
pam prin secolUl al IV-lea i.d.Hr. .
Lucranle Puriina au fost compuse, conform tradipei indiene, privite exclusiv ca scrieri sacre consacrate diferitelordirectii religioase
. de ciitre legendarul Vyiisa, socotit de altfel ~i autorul epopeii (vishnuip, sivaiti ~i Sak:tip). Ele cuprind rituri ~i ceremonii, corelate cu
Mahiibhiirata. eu toate acestea, ele provin din cercuri literare diferite,
cultul templelor ~i eel al statuilor, cu ceremoniile de consacrare ~i magia
Tot in rfuldul izvoarelor hinduiste sunt integrate ~i multe lucmri
aparand probabil in perioada cuprinsii intre secolele IV - XIV d.Hr.
literare din perioada c1asica, care trateaza teme mitologice. De un
Listele tradiponale ~ira optsprezece diferite Puriina, dar in realitate
mate renume se bucura in anumite cercuri vasta poezie religioasB;'
~___ ~, nmnarullor este cu mult mm mare. In1re cele mai vechi dintre acestea
imnuri etc., dat§.nd in special din perioada Evului Mediu. in acest
amintim Vishnu-Puriina, Siva-Purana, dar cea mm importantA
ramane Bhiigavata-Pur,iina din secolul a1 X-lea d.Hr., pe care teologll context, remarcam in mod deosebit Gitagovinda lui Jayadeva din
vishn,uip 0 ~eazAa1aturi de Upan~ade ~i de Bhagavadgilii. in general, secolul al XII-lea. In acest caz, este yorba de 0 colecpe de cantari
religioase, care ilustreaza relapa de iubire dintre zeul Krishna ~i sopa
PW'ana cupiind un material informativ foarte bogat; ele tratea..za. 0 ~a
mare varietate de probleme incat pot fi desemnate ca adevarate sa Radta. Aceasta relape este perceputa simbolic ca 0 imagine a
relapei ~e iubire dintre oameni ~ zei.
enciclopedii. Ele abordeazA probleme legate de creatie, genea10gia
Toate lucrlirile amintitemai sus au fost scrise in limbasanscritA.
zeilor ~i sfintilor, istoria diferitelor dinastii regale. in ele gasim capitole
Dar mm exista ~i 0 literaturli religioasa foarte semnificativa, redactatA
dedicate unor doctrine filosofice ~i capitole care vizeaza probleme
in alte limbi indiene, intre care tamil, hindi, bengali ~i marathi.
juridice, de cult, astrologie ;;i magie. Lucrlirile Purana se diferenpaza
foarte mult intre ele in ceea ce prive~e conceppile religioase, in sensul
ca multe dintre ele au un caracter sectar, fiind manuale sacre ale 3. Divinita1i ~i semnificapi
diferitelor directii religioase.
Divinitatile superioare ~i inferioare din panteonul hinduist Sl.U1t
265. Dupa. cum subliniazA M Biardeau, ca ~i in cazul Mahiibhiirata, "marele secondate de nenumarate fiinte spirituale, benefice sau malefice,
savant indian specialist tn preistorie, H. D. Sankalia (s.n.), a cercetat indelung avandu-~i originile in tradipa vedico-brabmanica. Numarul total al
Riimiiyana ~i denunta in aceastA epopee nu mnnai toate scenele neveridice ~i
fiintelor divine este extraordinar de mare. De pilda, Mahiibhiirata
evident imaginare (acel "fabulos" al nosttu), dar ~i ceea ce el considem a fi totala
aminte~te de 33.333 - in fapt, 0 extensiune a numarului de 33 de
necuno~tere de ciitre autori a geografiei Indiei. EI afrrmll... cll 0 asemenea
Riimiiyanatardivii ~i eronatl rezulti dintr-<> Rilmiiyana original!care s-ar caracteriza PjvinitAp vedice, la care se adauga cei 88.000 de Gandharvas, spirite
indeosebi printr-o geografie coererim, ce poate fi deci recunoscuti de cititorul n~ale sotilor abia casatorip ~i implorate de catre ace~tia sa ~e
modem: Ceylonul nu mai este Ceylon, marea nu este decat un lac, iar podul indeparteze de sOliile proaspat casatorite. Sivaipi din suduI Indiei
aruncat de maimutoiul Hanumiin (s.n.) intre plhnant ~i insula este 0 simplii podi~cii numara chiar 1.100.000 de divinitap ~i demoni. Toate aceste divinitap
pe care 0 construise i'ntre malul acestui lac ii 0 insutitL·· 0 populatie aborigen!
reprezentam, bineinteles, de maimute. Unul dintre principalele puncte de sprijin
ale demonstratiei ~i ale JocalizArii definitive ale acestei Ur-Riimiiyana este eli arborii 266.Vezi Ch. Chakravrti, Tantras. Studies on their Religion and Literature,
sal nu cresc decat intr-o regiMe anurne a Indiei, in partea de nord a podi~ului Calcutta, 1963; A. Bharati. The Tantric Tradition, New York, 1970.
Deccan, foarte departe de Ceylon". Vezi M. Biardeau, op. cit., p. 17.
198 India. Re1igie §i flIOSUfie sau "complexul opozitJUor" 99
suntreprez.entateca ilinte divinejuvenile. Ele sebl.lCl.lnldoarde 0 n&h~ apate'ca~utor allui lndra, in hinduism el preia pana la un anwnit grad
(amrita) relativa,. exti.nsapeparcursulunei singme perioade cosmice. fimct ia lui lndra, protejand pe oaineni ~ipe zei de demoni ~i de fOI1ele
Un lucru foarte important este faptul ca in hinduism regasim malefice. Prin activitatea sa protectoare, Vishnu devine in hinduism
multe dintre divinitAtile semnificative din perioada vedica: VaruQa, 1111 fel de'prototip pentiiiregele ceresc;~i ipoSiaza in care odinioara,
lndra, Agni, Soma etc., dar acestea nu mai sunt nici pe departe figuri in perioada vedica, se gaseazeul Indra. Funqia primordiala a lui Vzshnu
centrale alepanteonului hinduist Exceptiefuc doardoi zei, caIein perioada face din el unfel de Atoqiitor, pentru cael este garantul ordinii universale.
Vede/or jucau un rol inferior, respectiv Vishnu ~i Siva, dar de aceasta In literatura brahmanica, el este identi:ficat, Ca ~ Prajapati, ell sacri:fieiul.
dataapar drept cele mai proeminente figuri alepanteonuluiindian. Maltfuziu,elchiarpreiamaimultefunctiialeluiPrajapati.~~".---,---- ...
"
De remarcat este, insa, faptul ca in perioada hinduism apar Din aceasta perspeetiva, Vishnu simbolizeazAannoniaideaIa
schimbari marl nu doar in interiorul panteonului, ci ~i in ce priv~te a cuplului preot-sacrificant sau brahman-rege. Ca atare, el releva atilt
relalia dintre zei ~i oameni. In hinduism, zeii se aseamana in multe suprematiaspiritua1aabrahmanilor,cat~iordineacosmica(dharma),
privinle oamenilor. Intr-adevar, zen ce-~i au sa.la§u1 pe legendarul munte garant al stabilitAlii sociale ~i al bunastarii. Aceasta simbioza a puterii
Meru ~i duc 0 via!a minunatain palatele lor cere§ti sunt mai putemiei spirituale ~ a celei lum~ ~i efemere in persoanazeului estereprezentata
deem pamantenii, dar ei nu au posibilitatea, de exemplu, sa-! protejeze de statuetele impodobite ale lui VIShnu (in sudullndiei), careil ~
pe oameni de ciclul reincam.arllor. Inclusiv zeii trebuie sa se supuna purtfuld, in afara atributelor sale traditionale (scoica, discu1 etc.), tiara ~i
legii implacabile a karmei. Atunci cand faptele lor bune s-au msemnele regatului. De aiei se poate trage conc1uzia ca Vishnu este, in
"consumat", ei trebuie sa se reincameze necondilionat in funclie de mod preponderent, 0 divinitate a castelor shperioare ariene. Este 0
meritele lor. Uneori, zeii amt de putemiei trebuie sa revina pe pamant, divinitate "pl..1r3.", cllreiaadeptii ii aduc in temple doarofrande vegetale.
unde ca oameni Ii vor sprijini pe adeplii lor in lupta impotriva Alteori, Vishnu este identificat in hinduism cu Absolutul
adversarilor ~i f011elor malefice. De asemenea, dupa cum am mai impersonal, cu prineipiul suprem, numit Brahman. Pentru adeplii sai,
amintit, in hinduism, cinstirea templelor ~i a statuilor zeilor ocupa un el repreziom zeul universal. Este sinele launtric a1 tuturor fiintelor, este
loc central. Credinciosul hindus are posibilitatea de a intra zilnic in ins~i cuno~terea in sine a celor ce cunosc; este inceputul creapei,
contact cu zeul sau, mai ales atunci cand i~i inal!t\ rugaciunea catre el, actul ~i s~itul ei, esenta oriclirei viep; nimic nu poate apare sau fiinta
in tempIu, in fala statuii aflate acolo. in afara sa. El este stapanul tuturor fiinlelor ~i, in pofida faptului ca
famane pentru totdeauna nenascut ~i nemuritor, el re~e pennanent
3.1. Divinitii(i masculine prin propria sa foqa de creatie. El este zeul care se creeaza pe sine
insU!?i, atunci cand ordinea cosmica ~i individual a sunt ignorate. El
Panteonul hinduist este foarte variat, alaturi de divinimli ren~te cic1ic pentru a proteja pe cei buni ~i a distruge pe cei rru,
masculine impunatoare aparand nenumarate divinitati feminine, fiinte pentru a restaura ordinea juridica ~i cosmica incaIcata. Acest atribut
~i forte supranaturale, fonne de zooiatrie, fitolatrie, un cult preponderent
al sau de acum se afia in concordanla cu caracteristicile sale din
al vacii sacre etc.
periqada vedica: el este pregatit oricand sa intervina ca, prin acpunea
Cea mai importanm diviriitate este Vishnu, 0 divinitate care in
sa re-gmatoare, sa protejeze fortele benefice ale universului ~i sa salveze
paQ.teonul vedic juca un rol absolut minor. Daca in lJgveda, Vishnu
lOO'"India.R~ligie.. ~i fllosofie .!It - '--Jlindgismul san ,;complexul opozitiilor" 101
lumea de la autonimicire. Probabilditocmai aici seaflAtemeiul aparipei suprafatB; reinca:mandu-se ca "om-leu" (narasimha), Vishnu 11 ucide
figurii zeului Vishnu in conteXtul hindus.,F~te, nu este yorba despre pe.fratele demonului Hiranyiiksha, care ii teroriza zi ~i noapte pe zei
acel Vishnu primordial, pe care i1 intaInim intr-o ipostazA atAt de ~i pe oameni; ca "pitic" (viimona), el recucere~te intreaga lume,
modest! in contextul vedic ~i care a ajuns apoi atilt de impunAtor in constand din cer, pmnant'~i1iUi:ieasuhteran~-care fuseserA luate in
panteonul hinduist. DacA astAzi zeul Vishnu se bucurA de cea mai stap8nire de catre demonul Bali in urma unor exercitii ascetice; ca fiu
mare cinstire din partea a milioane de credincio~i din toate parple Indiei, al brahmanului Jamadagni (parasuriima), Vishnu ii elibereazli pe
acest lucru se datoreazAin principal faptului cA multe divinitAti ~i fiinte bralunani de subjugul tiranic al regelui Kiirtaviiya269 •
divine locale, av§nd un colorit foarte variat, s-au contopit sau au fost ~
Ultimele patru· avatiiruri,aJe·-lui Vishnu sunt cele mai
asimilate de aceastA divinitate mascu1inA. importante. Sernnificativli este, in primul rand, reincarnarea sa caRiima
~
Deosebit de important.A peIltru hinduism este doctrina despre 'T eroul marii epopei Ramiiyana, cu scopul de a eli~ lumea de sub
reincamArile lui Vishnu (avatiira)267, fundamentata pe faptul cli zeul .i
:~' trltela monstruosului rege al demonilor, Riivana. In Riimiiyana se
:~~
Vishnu este, prin excelen~ un zeu care vegheaza.continuitatea lumii Ji:
"Co'
relateazli cA rege]e Dasaratha nu avea copii, motiv pentru care a
'.Yi'
~i bunAstarea acesteia, reactualizarea ordinii cosmice demonizate ~i recurs la un fastuos sacrificiu al calului. Vishnu s-a arlitat in focul
uzate periodic268 • Pentru a proteja lumea ~i pe oameni, pentru a anihila sacrificial ~i i-a inmanat regelui 0 cupli al c~ei continut regele avea
procesul de degradare ciclicA a tot ceea ce exist!, Vishnu recurge sa-l ofere spre a fi consumat celor trei sopi ale sale. Celei dintai dintre
voluntar la asemenea avatiiruri, adicareincarnAri periodice sub chipul acestea regele i-a oferit jumatate din continutul vasului, iar celorlalte
unor oarneni sau animale. Doctrina despre avataruri este un factor doua restul. in consecin~ prima reginA l-amscut pe Ramo, a doua a
semnificativ in viata religioasli a vishnuiplor. De fapt, avatarurile lui Mscut ~i ea doi copii, iar ultima inca unul. Flints. divinli a lui Vishnu era
Vishnu devin pentru adeppi sai adevArate idea1uri existenpale. Incerc§nd prezentli in tori cei patru fii, dar mai ales in Ramo, intaiul-nascut. La
sA atingli idealul divin, credinciosul vishnuit se apropie mai mult de cererea zeilor, Vishnu s-a reincarnat ca om, pentru a lupta impotriva
zeul sau ~i devine cumva el ins~i un fel de incarnare a zeului. Exista , I puternicului rege al demonilor, Riivana, fiindcli acesta putea fi biruit
numeroase asemenea avatiiruri ale lui Vishnu, darcele mai impoItante doar de un om inzestrat cu puteri supranaturale. In parple mai vechi
sunt in numar de zece, a~a cum sunt ele prezentate in clasific3rile din Riimiiyana, eroul Riima dispune, de asemenea, de atribute divine,
puranice. Ca "pe~te" (masya), Vishnu 11 salveazli pe pmntele abia in p3rtile mai tarzii ate lucrarii fiind prezentat ca 0 intrupare a lui
primordial, Manu, in unna unei marl inundatii; ca "broasca testoasa" Vishnu. Deducem de aici faptul ca, initial, Rama nu era altceva decat
(kiirma), el vine in ajutorul zeilor pentru ca ace~tia sa-~i recupereze un erou, un luptatorideal, ale c3rui fapte de vitejie s-au contopit ulterior
comorile divine disparute in ocean in mmainufldatinor; ca ''pore mistret" cu diferite elemente mistice. Dacli in acele pAqi din Ramayana, in
(varaha), el reu~e~te sli-l biruiascli pe demonul Hiranyiiksha, care care Riima era corelat cu Vishnu, se vorbe~te doar partial de 0
scufundase pamantul pe fundul oceanului, ~i sa-l aducli din nou la reincarnare a eroului, totu~i inizvoarele ulterioare Rama apare ca un
avatar desav~it a1 zeului Vishnu.
267. Despre semnificatia avatiirului in general, cf. H. Zimmer, FilozojiiJe lndiei.
p.263 sq. 269. Cf. A. Cotterell, Die Welt del' Mythen und Legenden, Droemersche
268. Cf. idem, Mituri ~i simboluri... , p. 76 sq. Verlagsanstalt Th. Knaur, MUnchen, 1990, p. 175.
102 Iama. Religie§il'llosofte
...:.
"H'.. . !
,~""c;t, ,
Cea mai importanta dintre relncarnanle lui Vishnu este'cea ~ Reincarnarea lui Vishnu ca Buddha demonstreaza, evident,
sub chipullui Krishna ("cel negru,,)270. Figura sa se profilea..za de f stradaniile teologilor vishnuili de a asimila elemente eterodoxe in
foarte timpuriu in literatura indiana. De pil~ intr-una dintre cele mai sistemullor. Conform celor mai multi cercetatori, scopul acestei
vechi Upani~ade ni se relateaza despre Krishna, fiullui Devakls; " ..,. reinca.rn8ri a fost, de fapt, dorinta lui Vishnu de a-i atrage pe oamenii
literatura budista face ~i ea referiri laKrishna, care se aseaIllBnaintr- , rai spre contestarea Vedelor, a existenlei ordinii sociale brahmanice
un anume fel celui prezent tn hinduism. In Mahabharata, Krishna I I ~i azeilor,lucru care ar fi condus, indiscutabil, la ~larea acestora.
apare ca principe al neamului Yatiava, inrudit cu populatiapandava. . Alli cercetatori sunt de parere, dimpotriva, di Vishnu s-a mtrupat ca
In~tea!azboiului.dintre c~le doua ramuri, x,aurava ~i !andc:va, "_~~I:" ~Uf!d!!E~tru a~~~p~ti~~~ciilor animale, atat de frecvente
Krzshna mcearca sa mtermedieze:tma succes eVltarea COnflictulUl. Pe ill brahmarusm ~l m hlndUlsm, ~l amt de contestate de budism.
parcursul razboiului, el se dovede~te un adevarat erou, vizitiu ~i . Avatiirurile amintitepanaaici au avutdejaloc: celemai multe
indrumAtor allui Arjuna. Dupa incheierea mzboiului se reintoarce in dintre ele in erele anterioare, pe cand cea sub chipullui Buddha la
or~ul sau de re~edinla, Dvarakii, unde va fi intampinat cu multa inceputul erei actuale (kali). Potrivit concepp.ei vishnuite, cea de-a
opozilie ~i va avea parte de multe nenorociri, inclusiv de uciderea zecea reincarnare a lui Vishnu, ~i anume sub chipullui Kalldn, se va
propriului sau fiu, Pradyumna, in fala ochilor saL Disperat peste realiza la sf8r~itul epocH Kali; ~a cum se consemneaza in tradip.a
masura, zeul se retrage intr-o paaure din apropierea capitalei, unde literara, zeul va apare cruare pe un cal alb, purt§nd in mana 0 sabie
vanatonll Jaras ("battan'') trage asupra lui, confundandu-l cu un vanat inflacaratB.. Venindpe pamant, el ii vapedepsi pe cei rai ~i ii va rasplati
oarecare. Murind, ajunge in cer, unde este preluat de zei. CatJva pecei buni. Venireasa anuntainceputul uneierenoi ~imai bunedeciit
pasaje din Mahiibharata tl prezinta ca propovaduitor religios ~i celeaJ;lterioare. MulteelementedinacestmitneamintescdeApocalipsa
71
invalator (de exemplu, in Bhagavadgita), iar in alte locuri este SfiintuluiEvanghelistloandinNoulTestameni ,nefiindexclusacmaro
identificat cu zeul Vishnu. Abia in literatura puranica apare configurata influentA ~ in aceasta privintll
figtrrasa clasica. Alaturi de Vishnu, Siva este cel mai semnificativ zeu din
Existamulte indicii careprofileaza un Krishna istoric. Este foarte panteonul hinduist De fapt, Siva nu este decat 0 evolup.e ulterioara a
probabil caKrishna san. fostinipal un emu ~i razhoinicpopular, apart:in8nd amt de temutului zeu Rudra din perioada vedica. Siva hinduist este
unei ramuri dinneamul Yiidava dinp8rt:i1enord-vesticealeIndiei. ReIatarile polivalent in compa.rape cuRudra. Dupa ce cultul acestuia s-arasp8ndit
despre copilaria lui Krishna in compania pAstorilor ~i situatiile erotice' in intreagaIndie, intalnirea cu divinitap,le locale ~i cu diferite alte fonne
legate de aceste imprejur3ri par a avea 0 cu totul altaorigine dec8t miturile de cult a condus inevitabilla aceasta polivalenlA a fiinlei sale divine,
despre eroul Krishna. Am putea presupune caavem aici de-a face cu 0 multe divinitati locale fiind asimilate de acestzeu impunator. Este cert
simbiozaaunui zeu primordial al tmtorilor saual fertilitatii ~ zenlKrishna. faptul caau existat mi~ religioase inca de pe la inceputul erei noastre
A venturile sale erotice i-~ inspinrt pepoeti l?i i-au stimulat in elaborarea cre~tine,:are-I priveau pe Siva cape principiul supremo In Upan~adele
unei literaturi deosebit de romantice. In literaturareligioasa, ihbirea lui mal vechi, el apare in postura creatorului suprem, aEu-lui universal. In
Krishna fara de pAstorita simbo1izeaza dragostea divinafatade oameni. parpJ~ cele mai vechi din literatura epica, zeul ocupa in multe m.\turi ~
I
total fala de orlce conventii sociale273 . Cei trei zei amintip anteriorSlIDt figurile centrale alepanteonului
hinduist Desigur, in afaralormai existaincamulte divinit31i in panteonul
272. Cf. mai pe Jarg semnificapa dansului cosmic allui Siva. tn care zeul creeazA hinduist, de 0 importanta mult inferioara acestora.
~i distruge simultan. apud H.' Zimmer, Mituri $i simboluri...• p. 145 sq.
Indra reprezinta in literatura post-vedica 0 figura frecvent
273. M. Hu1in~i L. Kapani, loc. cit.• p. 344.
invoca~ insa ulterior i§i pierde mult din importanta in literatura epica,
~-'
~'
I
Hinduismul sau "complexul opoziiiilor" 107
"I
I
r
sarcina acestui zeu este de a asigura ploaia, pentru fertililp;tea ,. S iirya ("soarele") alunga, ca ~i in perioada yedicA, intunericul
pam.antului, cureubeul fiind arcul sau. De asemenea, Indra este ~llza ~i spiritele rele. De§J se evidentiaza aparitia sa fizica in postura de
zcrilor ~i stapinul cerurilor inferioare (paiala). Aici locuie~eacest ~u astru ceresc, chiar din cele mai vechi timpuri apare reprezentat ~i
pennanent tAnar, inconjurat de 0 ceata de tineri, intr-un palat amenajat antropomorfic. Inca inainte de era noastra, soarele se bucura de 0
fastl'los. El cAlatore~e pe elefantul Airi!ivata, avand in mana tunetu1; e anumita veneralie. Mai tarziu, cultul solar a cunoscut 0 mare
un luptator viteaz ~i marele adversar al demonilor, dar nu este eroul popularitate mai ales in vestul Indiei, sub influentacultului iranianmitmic.
invincibil pe care-l cuno~em din .8gveda. tn razboiul de duram lunga Vayu ("vantul") apare reprezentand cand vfu1tul ca fenomen
dintre zei ~i demoni, ilustrat in Mahabhiirata, Indra se va luptape natural, c§nd pe putemicul zeu al vantului. El este cel mai rapid dintre
viata ~i pe moarte cu ~on~trufV/tra, pe care iCvabkui cu ajutoruC--'--"' toti zeii ~i, in aceasm calitate, acponeaza deseori ca mesager allui
zeilor Vishnu ~i Siva. Lupta aceasta lmpotriva lui V{Ira este prezent.at1i Indra. Exism nenumarate mariifestari ale vantului, iar la s~itullumii
~i in Ramayana. Indra devine foarte nelini~tit in momentul in care acesta va bate in toate directiile.
V{fra recurge la asceza (tapas). Fortele acumulate de V{Ira in urma Zeul razboiului, Skanda, este cunoscut §i sub numele de
exercitiilor ascetice reprezinta, realmente, 0 mare amenintare pentru Kumiira, Kiirtikeya sauSubrahmanya. in diferitele relatari privind
reu~ita lui Indra. Tocmai de aceea, el cere ~utorullui Vishnu, dar este originea sa, el apare, intre altele, ca fiu allui Agni, ca fiu al. fluviului
refuzat inipaI, pentru ca eracon.¢.ent caacest lucruar conduce inevitabilla Gange sau al zeului SiVfl ~i Piirvati Legenda privind n~terea sa din
uciderea prietenului sau V{Ira. tn cele din urma, insa, elrevarsa 0 parte Siva ~i Parvatieste ceamai cunoscu1A. De altfeI, ea constituie materialul
din eu-l sau in Indra, 0 alta parte in tunetuI sau ~i 0 altam pamant ~ se din care s-a inspirat Kiilidiisa c§nd ~i-a seris celebra sa lucrare
face ca, in final, Indra re~~e sa-l decapiteze pemonstrul V{fra. Kumarasambhava ("N~rea lui Kumiira). in secolul I d.Hr., Skanda
VaruQCl, marele zeu din perioada vedica, i~i pierde in hinduism adevenit obiectu1 unui cult deosebit De ceamai mare cinstire s-a bucurat
pozitia sa superioara. Este zeul apelor ~i este conceput uneori ca zeu ill sudul Indiei, unde s-a contopit cu unzeu primordial al fertilitapi.
al medicinii, fiindca se considera ca apa are proprietap curative. j I Ganda sau Ganapati este stapanul unei o¢ri de fiinte divine,
Yama este stapanul imparatiei mortilor, unde i~i exercita aflate injurullui Siva. El este reprezentat ca un omulel gras, cu un cap
atribuliile cajudecator al celor decedati; de asemenea, el apare ca de elefant ~i un coIl retezat Acest zeu se bucura de un mare renume in
stapan peste diferitele iaduri, unde cei rai sunt supu~i la tot felul de rfuldul tqturor sectelor hinduiste. Este tn1 zeu binevoitor, care inlatura toate
chlnuri inainte de a se remcarna:' obstacolele ie~ite in cale. Din acest motiv, este invocat de fiecare data
Agni este conceput m cerurile sacerdotale pe mai departe ca ciindcinevaiavreo inipativa. Multe lu.crari literare incep chiarcu invocarea
un zeu tAnar, care transfera sacrificiile oamenilor catre zei. Fiind zeu al lui Ganesa, in genul poetilor care invocau muzele inainte de a serle.
focului, diferitele forme ale focului - focul din vatdi, focul sacrificial, Kama, al carui nume in.seamna, propriu-zis, "munte", este zeul
focul mfuriei, focul din procesul de digestie - sunt socotite drept forme hinduist al iubirii. in literatura poeticl1 este intalnit deseori, aparand
de manifestare a lui Agrii. Mai mult decat amt, una dintre scrierile reprezentat ca tanar fiumos, inarmat cu un arc Cll sageti: areul sau este
pmanice aminte~te 49 de forme ale focului -Agni. De aseIl).enea, di:g:trestie de zahar, un roi de albine sunt corzile de arc, iar sageple
focul vulcaruc, conservat pe fundul marii,joaca un rol imporilii1i llil saTe'SUnt flori. Zeii ~i oamenii devin pasionali atunci cand sunt loviti de
cadrul procesului cicllc de nimicire a lumii.
,.a;...
~
una dintre sagetile sale. To~i, Klima a devenit nefericit clnd a incercat
-1t
I
t
Ulnduismul san "complexul opozitillor" 109
in principal, zeita este venerata ca Durga sau KlilL. Ea este cinstit! de
1
sa intervina pe langa Siva pentru a 0 sprijini pe Plirvati. Siva I-a I catre adepti prin sacrificii sangeroase ingrozitoare ~i ritualuri orgiastice.
transfonnat ~n cenu~a, dar i,.a redat viata dupa ce sOfia sa Rati Klilieste reprezentatA ca 0 luptAtoare insetat! de sAnge, imbracata in
("pJacerea iubirii',)a inteiVemtp61tiileC·vr,'.~.... ~"",~=.,~.~,.," .. , " negru, pU1"t§nd injurul gAtului un colier de cranii ~i anne in diferitele §i
Panteonul hinduist cuprinde ~i nenumarate divinita.ti feminine. . Autonomia acestei divinitati feminine se'releva ~i in denumirile salejde
Ele reprezintli variante ale "Zeitei-mame'~, din religia preariana a Indiei,=-~·- . j.., .~ Saleti ("putere") ~i Jagaddhiitri("creatoarea lumii '').
avandu-§i originile in cultul marii "Zeite-mama" din p8I1ile sud-vestice ) in afaradeaceste divinitati feminine, hinduismul mai cun~~ 0
ale Indiei. In general, divinit!tile feminine aparin mitologia hinduista ca seriededivinita;ifemininecuatnbutnterapeutice,Clmlarfi:zei1acarevindeca
sotii ale diferitelor divinit!ti masculine. Doar cateva dintre ele pot fi variola, cea care vindeca ciuma, ~i Manasli, tamaduitoare impotriva
privite ca divinitati semnificative in adevaratul sens al cuvantului. Intre m~orde~etpi venino~i.
acestea, Lakshmisau Srieste zeita fericirii ~i frumusetii, sotia lui
Vishnu. Rlidha, sopa ~i iubita preferatli a lui Krishna, Ru/aninI, prima 3.3. Fiinte ~i forte supranaturale
regina a lui Krishna, ~i Siili, sotia lui Rlima, sunt socotite uneori ..
reincarnari ale lui Lakshmi. Este absolutf'irescfaptulcaLakshinfi§i ' Pe langa divinitaple propriu-zise, un rol important in religia ~i
insote~te parteneru1 pe parcursul tuturor reincarnAriIor sale. SarasvatI, mitologiahinduista il joaca ~i 0 multime.de fiinte ~i foqe supranaturale.
sotia lui Brahma, este patroana elocintei, artelor §i ~tiintei. Potrivit Deseori, acestea se impart in mai multe grupe. De regula, multe dintre
tradipei indiene, ea a inventat limba sanscritli ~i alfabetul devanagarL ele au 0 atitudine binevoitoare fata de oameni, in vreme ce altele au
Chiarinliteratura vedica tarzie,zeita eraidentificatacudivinitatea Vac una ostila. Astfel, Niiga sunt dragoni reprezentati ca av§nd jumatate
("cuvant", "limba"). In calitatea sa de protectoare a invatatilor, arti¢lor chip uman ~i jumatate chip de ~arpe, locuind in ora~ul subterestru
~i scriitorilor, ea era foarte venerata in cadrul acestor cercuri. Deseori, BhogavatI, unde pazesc comori pretioase. Vidyadhara sunt fiinte
sotia lui Siva este numitA, pur ~i simplll, Devi("zeita'') sau Mahadevi similare oamenilor, care poseda insu~iri magice. Astfel, ele se pot
("marea zeita"). Ea este venera~ sub mai multe nume ~i este 0 zeita deplasa in spapu ~i i~i pot schimba chipul dupa cum voiesc. Rlikshasa
polivalentA, ca ~i Siva. Multe zeite din diferite regiuni ale Indiei, cu sunt 0 grupa de demoni infioratori, de cele mai multe ori avand 0
functii foarte variate, s-au contopit cu MahadevL Cele trei principale atitudine ostila fata de oameni; ac~tia mpesc femei, ucid ~i devoreaza
caracteristici ale lui Siva sunt valabile ~i pentru sotia sa: ea este simultan oameni. Cel mai cunoscut intre ace~ti demoni este Ravana, regele
generoasa!?i
, binevoitoare, distructiva ~i creatoare, izvor de viata. In demonilor, care a fost invins ~i ucis de catre Rama. Asura, car;e in
ipostaza sa de zeita blanda ~i generoasa, Devi este numit! Parvati vedism constituiau 0 grupa specialA de zei, reprezinta in hinduism 0
("fiicamuntelui',), Umli, AnnapiirJ;ii ("cea bogatainalimente"), Gauri ceata dt demoni care, dupa ce au fost izgoniti de zei din cer, Ii haquiesc
sauAmbikli (''mama''). In ipostaza sa de zeit! infioratoare ~ distructiva, pe ace¢a in pennanenlA- BhUta ("fiintele'') sunt spirite rele, care aduc
zeita este numitaDurga ("cea greu accesibiUi'') sau Klili("cea neagra''). nenorocirl ~i boli. Preta Ii reprezinta pe cei decedati, mai precis
_
110_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _' _In_di_·a_._R_e_H. .:gI:. . ·e. .;§: . i_fi_l _oS_o_fi. :. ~ ~"
,- ,' , Bindulsmul sau .complexul opozllillor" 111
fantomele acestora, aflate futr-unpennanent du-te vino fujurul easelor sun:t copacii banyan ~i betelul. 0 larga popularitate cuno~te
rudelor ramasem viatA, In1rucat ritualurile consacrate lor dupa moarte zo~latria. Animalele sunt cinstite pentru ca, prin remcamare, ele nu
au fost neglijate. Yaksha sunt, de regula, fiinte blajine, cinstiteIn mod sunt altcevadecat ~ul sutletelor semenilor no~ decedaJi. eel mai
,~.~~~' --,",- special de populapa din mediul rural. Ele protejeaza comunitatile rurale venerat animal este "vaca sacra", despre care yom vorbi mai pe
de bolL To~i, ele pot manifesta ~i 0 atitudine ostiia fata de oarrieni, . larg putin mai jos. Alte animale sacre erau socotite afi calul, care are
imbolnavind lumeasau transformand diferitelevictime in posedap. Mai puteri purificatoare, maimuta. tigrul, elefantul, gaits, paunul, vulturul,
lestoasa ~i ~oparla. .
perioada vedica, sunt acum spirite reprezrntandu-i pe anumip muzicanp. 1 Revenind la cultul "vacii sacre", trebuie spus ca acesta
cen$. Partenerii lorfeminini,Apsaras-', emu considerati aavea trasaturi presupune interdicpa consumUlui de came de vita, Iucru care creeaza
foarte ftumoase. Aveau ~i rolul de a-i seduce pe ascepi aflap. in meditape. o ruptura totala intre hlndui~ ~i musulmanii din India, ¢ut fiind faptul
De pilda, Sakuntala, eroina celebraa piesei cu acel~i nume, scrisa de camusulmanii conswna cu predilecpe carne de bovine ~i ovine.
Kalidiisa, este fiica lui Menakii, 0 Apsara care tocmai I-a sedus pe Pentru hind~tii de azi, aceasta interdiclie a1imentara vizeaz.a,
Inteleptul VlSvamitra. dupacum subliniazAM Hulin ~i L. KapanP.75, toate speciile de bovine
(go), ci nu doar pe cele pe care Ie vedem deseori Ia pa~une sau pe
rocf'",>~",'3.4~' Filolatria; zoolalria..~; cultul ''vacii'' strazi, respectiv speciile de zebu cu pielea stralucitoare, av§nd 0 coco~
proeminenta ~i folosite ca animale de povara; restricpa ii prive~ ~i pe
acei bivoli de culoare inchlsa, pe care ii observam de nenumru-ate ori
Cultul unor elemente primordiale cu caracter magic este
relaxfuldu-se prin apele diferitelor lacuri acoperite de lintita
prezent In mod evident in religia hinduistii. Hind~i cinstesc pamantul
Se vorbe~e de un cult al "vacii sacre" in hinduism, dar aceasta
Ipe care sunt ~ezati nou-nascutii ~i cei decedap, munpi, dar in primul expresie ramane pe mai departe convenlionaUi ~i confuza. Este absolut
rand misterio~ii munp Himalaya, pentru ca ei sunt considerap 0 parte . conventionala, intrucat nopunea de "vaca" presupune atAt taurul cat ~i
a miticului munte Menl., care era centrullumii; stancile, despre care se femela, ~i este confuza deoarece cultul "vacii", care se extinde ~i asupra
crede ca ascund in ele insele puteri miraculoase; pietrele pretioase: zebului cu pielea luminoasa, exclude bivolli care, datoritaculorii lornegre,
rubin, perle, smarald, topaz, safir ~i hiacint, toate corelate cu diferitele ~i atrag, probabil, un simbolismmalefic. Este cert ~ in prezent, restricpa
planete; ~a diferitelor fluvii sacre, dar mai ales a fluviului Gange privind CODSunlul ciimii de bovine ~i cultul ''vacii'', infudia, reprezintAin
(Gangiil 4, lacurile, In speciallacul Manasasarovara din Himalaya; continuare 0 tema discutabila, interpretabila, de igiena publica, supusa
focul, care sluj e~te Ia purificarea pacatelor ~i la incinerarea mortilor; unorpresiunipolitice~ievaluatiHnfimctiedeevolupaulterioaraaeconomiei
luna, care-i protejea.za pe nou-nascuti. De asemenea, hindui~tii napo . eliene276.
. na1em
venereaza 0 serie de plante, considerate ca aviind viata ~i puteri de
perceppe; in opinia lor, sufletele celor decedap i~i pot gasi sal~ pentru 275. M Hulin, L. Kapani,loc. cit.,p. 362.
o anume perioada de timp in acestea. intre arbori, deosebit de cinstip 276. Vezi W. Nonnan Brown, "La vache sacree dans Ja religion hindoue":
Annales ESC, 19, 1964, p. 662; apud ibidem, pp. 362-363.
274. Cf. H. Zimmer, Mituri ~i simboluri... , p. 106 sq.
...,j..
1
I
I
Absolutul upani~adic este perceput ca Fiinta, pura (astzi 84 , . In schimb, binduismul filosoficanutrittotdeauna co~tacIam
dar aceasta, Fiinta, subzista intr-o natura duaIa (dvaitibhava)285, a naturii exclusiv aparente a aeestei diviz8ri a Absolutului (Brahman)
respectiv ca flintA ~i ca devenire aacesteia. ~ se face ca, acest Absolut in diferite fiinte, inclusivin:£iinfele divine; pentru filosofii hindU§~ daca 0
plenar (kritsnam p iirnam, bhiiman) se prezinta, simultan ca ~Absolut stare divizare ar fi real!, eaar anihila unitatea Iii transcendenta divinitatii·
explicit ~i neexplicit, caracterizabil ~i necaracterizabil, divizibil ~i De aceea, in Upani$ade, se subliniaza faptul ca, Absolutul ramane
indivizibil, aparent ~i neaparent, manifest ~i nemanifest, muritor ~i unul, de~i se manifesm cu concursul anenuma,rate divinitap292.'
nemuritor etc, eel ce-l percepe sub aspectul sa,u imanent (a~ara), 11 Amintim totodatAfaptul casistemul :9losofic Vediinta~despre
cunoa~te ~i sub aspectul sau ultim (para), transcendenr 6, EI se care vom vorbi mai pe largintr-un capitol ulterior-, adeptal unui monism
plaseaza, simultan in interior ~i exterior, dar :tara vreo anume prin excelenta, pome~e de la premisa caBrahman nu este nici 0 cauza
discontinuitate (anantaram); prin unnare, Absolutul este 0 prezentA prima" causa causarum, nici substrat ontologic al unui univers a carui
281
totala, indivizibila,in lucruri1e divizibile .In devenireasa, eI se preteaz1i realitate sereduce lailuziacaarexistaceva din prezentasainjurul nostnL
1a toate modal1tati ' ~ 'I e POSl'b'I 1 e de eXIstent'"
' tl.:\288 . Brahman, Absolutul ens a se, este acel Doul nonparticipativ, cel care
in general se obi~nuie~te ca el sa, fie denumit in diverse moduri exclude totalmente lumea ~i con¢inlele finite. Din aceasta perspectiva,
(Agni, [ndra, Siva, Brahmii etc.), in sensu! ca "ei il numesc multiplu,roe "paoteisrnul"hinduistJX>81efiomologat, mfo~ unui desa,~ta-cosmism,
e~ care, in rea1itate, este unul,,289; "el apare cutare, eI devine cutare,,2 0, diametral opus pancosmismului vehicu1at de alte sisteme filosofice.
282. Vezi M. Hulin, L. Kapani, loco cit., p. 338~ 291. M. Hulin, L. Kapani,loc. cit, p. 340.
283. Cf. Bhagavadgita, XI. 292. Cf. B{hadaraJ)Jlaka-UpanifOd,lII, 9, 1-9: "Atunci Vidagdha Saka/ya 1
284. Katha-UpanifOd, VI, 13; Mundaka-UpanifOd, IV, 4. a intrebat: «C4ti zei exista, Yajnavalkya?» EI i-a raspuns cu aceasta invocatie:
28S. Satapatha-Brahmana, X, I, 4, I; B{hadaranyaka-UpanifOd, II, 3; «Atalia cati sunt numili in invocapa catre Toti-Zeii: Trei sute ~i trei roii trei».
Mundaka~UpanifOd, VI, IS; VII, II. «Da - a spus e) -; cali zei exista de fapt, Yajnavalkya?» - «Treizeci ~i trei».
286. Mundaka-UpanifOd, VI, 22; Prasna-UpanifOd, V, 2. «Da - a spus el -; cati zei exista de fapt, Yiijiiavalkya?» - «$ase». - «Da - a
287. Cf. Bhagavadgila, XIII, 15, 16; XVIII, 20. spus el-; cali zeiexista de fapt, Yajnava/kya?» ..;.«Doi». - «Da- a spus el-; cali
288. B{hadaranyaka~UpanifOd, IV, 4, 5. .
zei existA de fapt, Yajfiavalkya?» - «Unul ~i juml1tate». ..; «Da - a spus el-; cati
289! J.?gveda, X, 14S;cf.lII,S,4;V,3, 1.
ze(existA de fapt, Yajiiavalkya?» - «Unul». ( ...) - «Cine este zeul cel unic?»
290. Ibidem, V,44, 6. «Sufletul (prana). EI este Brahman ... »".
~'
':J
118 India. Religie §i filosotie -4 _,
Hinduismulsau "compleml opozitillor" 119
r
4. Hinduismul clasic 4.1. Castele Ii rela{iile sociale
Dupa cum s-a observat, hinduismul nu are un intemeietor, ca In India, fiecare ins se legitimeaza, intr-un anumit feI, prin
multe alte religii, nici 0 literatura sacm comuna. in mod teoretic, el se insemnele spatiului social ~i profesional din care face parte. EI poate fi
I I
fundamenteaza pe Vede, dar timp de cateva milenii s-a inteles foarte . imediat recunoscut dupa v~te ~i podoabe, dupa semnele castei ~i
putin din aceste texte. Ceea ce are 0 importanta in hinduism este, profesiei pe care 0 exercita. Din punct de vedere religios, fiecare om
practic, colectia mai tarzie de Upani§ade ~i 0 serie remarcabila de pori simbolul divinitap.i tute1are pictat pe fiunte. Fiecare tanara, femeie
lucran smpi cu caracter sectar. De asemenea, s-a vazut cahinduismul casatorita sauvaduva, 20arta un costum distinct; de asemenea, fiecare
nu cuno~ 0 divinitate suprema, cainmarile religii monoteiste. Pentru . dintre acestea~tr~b~e sa resp~cte~e~~~dili~nat 0 serle de norme ~i
unii hindu~i, divinitatea suprema este Vishnu, pentru altii Siva; exista restricpi foarte precis definite: exista un cod meticulos care prevede
hind~i care cinstesc alte divinitap, dupa cum, tot la feI, exista hind~i inclusiv ce are voie sa manance ~i ce nu are voie, cu ce sa intre in
atei. Pe de alta parte, nu exista ritualuri comune pentru toti hindu~ii. contact ~i ce sa evite, cu cine are voie sa intre in dialog etc. in
Unii practica rituri cu un caracter ingrozitor ~i orgiastic, pe cand alpi eventualitatea nerespectarii - accidentale sau intenfionate - a unor
duc 0 vial! profund ascenca ~i i~ venereaza zeul propriu sau zeii proprii asemenea prescriptii, suntmenponate diferite sancpuni deosebit de
cu 0 evlavie deosebita. Hinduismul cuprinde in sine varii forme ~q aspre. Scopul indeplinirii curigurozitate a unor astfel de nonnenu este
religiozitate. Conpnutul sau nu este decat 0 formidabiUi tesatura de altul decat protej area propriei identitap ~i a fortei spirituale proprii,
diferite tipuri religioase, secte, ~li teologice ~i sisteme filosofice. Cu conferlte de apartenenta lao casta, la 0 categorie sociala sau alta.
toate acestea, pentru toate sectele ~i ~olile filosofice atilt de distincte, Fiecare individ trebuie sa respecte intocmai statutul social ~i
. u n lucru este absolut comun: fiecare om trebuie sa se supuna ciclului de casta mo~ellit prin na~tere (jiiti), pentru ca fiecare este ceea ce
reincarnarilor, aceste reincam8.ri fiind rezultatul propriilor sale fapte este in aceasta viatA ca 0 consecinta directa a faptelor (karman) proprii
(karman). Probabil ca cea mai buna definitie care s-ar putea da savar~ite in existentele anterioare. Acest statut nu poate fi schimbat
. hinduismului ar fi aceea de sistem social, pentru ca ceea ce Ieaga mai oricfuld ~i oricum, in afara faptelor pe care Ie savar~im. Casta din care
mult decat orice toate aceste conceppi religioase atat de diferite este cineva face parte in momentul respectiv reflecta intocmai caracteruI
tocmai structura sociala pe care 0 propaga. De fapt, un hindus devine sau, mo~tenit ca 0 consecinta a faptelor sav8r~ite anterior. :;;i daca
l?i este hindus prin ~i faptul caaparpne uneia sau alteia din1re grupele prezentul trebuie perceput ca 0 consecinta naturala a trecutului, tot la
sociale consacrate ale societatii hinduse. Din moment ce cineva respecm fel ~i casta din viitor, dintr-o existenta ulterioara, va fi detenninata de
intocmai normele sociale caracteristice grupei din care face parte, modul in care cineva actioneaza in prezent. Mai mult decat atilt, nu
indiferent de convingerile sale religioase, el este membru al cofmnitapi doar casta ~i profesia, ci absolut toate lucrurile, absolut toate
hinduse. Prin unnare, hinduismuleste foarte tolerant din punct de vedere evenimentele de care ai parte sunt determinate, chlar daca aparent
religios, insB. daca cineva incalca normele sociale proprii castei din sunt rezultatul celui mai pur hazard, de propria natura ~i de cea mai
care face parte, acesta este exclus din comunitate. profunda exigenta a ta301 •
.,::!:
tau liber arbitru. Dimpotriva, tu aparipi, impotriva vointei tale actuale, o altaconcluziefoarte interesanta, care setmge dinace~ context,
unei specii - familie, breasla ~i profesie, grup, confesiune. ~i din moment este cainm8surain carereligiahindusa se identificacu "legea" ~ se distinge
ce aceasta imprejurare nu numai ca determina paoa in cel mai mic de spirit, ea presupune, tara nici un fel de tagada, 0 supunere oarba. 0
amrulUnt regulile tale de conduita publica ~i privata, ci ~i reprezinta cere
-,'-'"
necondiponat ordinea cosmica ~i individuala,
.... ---- .,..,.,.,.,.- _ . . . . ----.-...:e:..
cu implicapi amt de
·l··-,....·····--z . -... -.-'- --_....... -..
, I profunde in plimul religios, oar ~isocial. ACest ucru reiese in Special din
~--". ~··"':n......."...--·Q.IO-~· ..
f
Bindulsmul san .cOIIlplexul opozllillor" 123
in ipostazade mare amator de femei, vanator., ucide oameni in lupta care portughezii i-au des~mnat cu termenul de paria. Din aceasta
sau in aIte imprejurfui ~ este dispus sa-~i dea oric§nd propria viata pe categorie :fi:tc parte, in gendraI, maturatorii de strazi,sc1avii, oamenii
campul de lupta. Portretul acesta al prlnfului razboinic se gase~e ~i in care indeplinesc, practic, cele mai umile servicii in cadrul societatii.
zilele noastre, daca avem in vedere carestaurantele nevegetariene de Intre paria, ceamai cunoscuti:i grupa sociaIa 0 reprezinta~-
azi de pe coasta orientala a Deccanului se numesc "restaurante numilii candiila, care apar chiar in literatura vedica tarzie. Din teama
militare". SOliile sau concubinele prinplor, intrucat doarprima trebuie
311. A fi arya inseamn! in primul rand a avea 00 anume tip de atitudine, ce
aIeasa dupi:iregulile castei, sunt obiectu1 placeri10r sale. EI orgazrlzeaza cuprinde 0 serie de reguli precise prevazute atat. de Revelatie ca.t ~i de Tradilie;
tot felul de banchete, petreceri la iarba verde,jocuri in apa etc., iar ibidem, p. 19. Non-arya soot castele inferioare, in primul rand me~e~ugarii, iar
negustorii mai bogali Ie imita deseori acest stil de viatA ~i risipa • 31O apoi a~a-numitii dasa, "sclavii de casli". Este foarte probabil ca textele vedice,
Cea de a treia mare casta este vaiSya, cuprinzandu-i pe cand fae referiri la dasa, s!-i vizeze pe top cei non-arya, respectiv pe "brahmani",
pe oamenii care nu au nid 0 contributie ]a religia brahmanicA, pe d~mani. Pe de
agricultori §i crescatorii de vite, adici:i pe top cei a carorresponsabilitate altli parte, afllim eli, in afara loeuitorilor dimpiei de nord, soeotiti superiori, eei
care ]ocuiesc la munte - vfullitori - sau cei care tr!iesc aproape de mare ~i in
308! Cf. ibidem, p. 33.
~o~ele Il'\l~tinoase,
adicli toti cei care vin din sud, sunt desconsiderap. Vezi
309. Vezi ibidem, p. 88, nota 4.
Ibidem, pp.20-21.
310. Ibidem, pp. 88-89.
312.lbidem, p.20.
-".
~
...... "" ... .
.:t
...,,; .
,
India.· ReJ.igie ~ mosane Hinduismul sao .. campJexuI opozitillor"· 127
126
de a nu se spurca din punct de vedere ritualic, membrii c~l~lor I
1 .rap1;W.tor. Prin unnare, legea karmica se fundamenteaza pe acpunea
superioare evitA, cu orice pret, sa vina in contact cu ace~tia; de tapt, obiectiva a oricami lucru implinit, independent de vointa sau dorintele
inca din vecbime, candiJ/asuntobligati salocuiascainafaraooml.Ulit!t:ii. uIterioareale subiectului aflat in cauzA De pilda, sacrificiul ofieiat corect
o mruturie de prin anul400 d.Hr: confirma ca ace~tia erau obligati ",.~ acponeaza ex opere operata, dincolo de atitudinea interioara sau de
ceea ce-~i propune sacerdotul. Apiirvd , revendicata de adeptii
14
sa-~i anunle prezenla pe ulitele satului prin pocnituri intr-o bucata de
lemn, pentru a putea fi evitati de catre membrii comunitatii locale. ~colii fi10sofice P iirvamiiniiJllSii, acea cauzalitate suspendata, latenta
Activitatea acestor candiila vizaactiuni ~ cele mai desconsiderate a unui sacri.fieiu, reprezinta in acest sens 0 inovatie de exceppe: efectul
de catre societatea hindusa:Jran.sP9ny1~ ,,!!)!!~!9.I,~~~~~g::JQL-~-c oricarui act sav§.r~it aiei pe pamant se indreapta repede spre cer ~i 11
condamnatila moarte etc. ru}teapta aoo10 pe tapWitor pana 1a momentul potrivit. Drept urmare,
Exista, totu~i, parerea ca ace~ti paria, respinl1i in interiorul aceasta cauzalitate substantiviZata ar putea fi imaginata in sensul unui
hinduismului, raman in mod parad.oxal pe mai departe hind~i. Pomind "cont" din care ulterior vei ridica necondilionat ceea ce ai depus.
de la aceasta situa!ie deosebit de confuza, Gandhi (1869-1948) a Karma nu este nici "materiala" niei "spirituala", in accepp.unea noastra
incercat sa-i reintegreze pe deplin sistemului hinduist, sub numele de obi~nuitA, ci este un strat intennediar al realitalii. Ea poate apare sau
Harqan (''poporullui Hari'), adica al zeului Vishnu. Dr. Ambedkar, dispare, poate sa se amplifice sau sa se diminueze, poate conduce 1a
cel care a elaborat Constitupa laica indi~ a propus 0 alta solupe: bine sau la rau, poate avea drept consecinta 0 existentA celesta sau in
pentru ca ei sa inceteze a mai fi exclu~i, este suficient sa renunle la, adancurile iadului. Practic, legea kannica acponeaza asemenea unei
hinduism. in acest sens, el a sugefat cR alternativabUmsmu1, pentru ca necesitap naturale. Tocmai in aceasta consta, de fapt, distincpa dintre
gandirea indiana antica ~i cea greceasca: daca "destinul" (moira) din
reprezinta traditia indiana. Cei care devin cre¢ni. sau musulmani, de
exefllplu, inceteaza, de asemenea, sa mai fie excl~i, pentru ca ei se
313
mitologia r.ca ramane intangibil, ~i~i zeii fiind neputincio~i in fata
acestuia31 ,karma este totu~i vulnerabila, ea putand fi influentata.
autoexclud din sistemul de caste •
Avem exemplul Vedelor, care afinna ca orice karma poate fi
4.2. Legea karmicii # salflSllra schimbatA, poate fi modificata prin "sacrificiu", prinyqjna. Tocmai in
acest pUnct rezida superioritatea Vedelor. in viziunea hindusa, orice
Karma este una dintrenopunile fundamentalepentrubinduism
om se poate chiar de~a de efectu11egii kannice prin "cuno~tere"
~i, de~i are 0 etimologiefoarte precisa, prime~te deseori interpretari
(jiiina). Infilosofia~i religiaindiananuexistanimicabsolut~i metafizic
dintre cele mai variate in cadrul ~1ilor hlnduiste. Literal, karma sau
necesar ca in fiIosofia greaca. Totul este cic1ic. Exista 0 diversitate de
karman inseamna "fapt!" sau "fapte". To~i, in acceptiunea hindusa,
reincamari, un numarinfinitde cosmogonii ~i decaderiale creapei: nici
o amune faptanu se epuizeazainmomentul in care acpunea respectiva
o crealie, nici 0 degenerare a acesteia nu este definitiva. A~ se face
ia s~it; inmomentul in care afost sav~itA, eadevine 0 noua entitate
ca legea karmica nu anihileaza libertatea de vointa, dupa cum nici
de sine, avand repercusiuni prin ea ins~i, fi1rli a mai line se<:sm.a in
libertatea de vointa nu anihileaza karma. Toate religiile Indiei se
vreun fel de vointa sau de 0 anume influenta din partea subieclului
3t4.;;Apzirva este efectul incA nemanifest al sacrificiului vedic, conform
sistemului PiirvamimiJ.lpsii.
313. M. Hulin, L. Kapani, loe. cit.,pp.399-400. 315. Cf. N. Achimescu, op. cit., p. 249 sq.
128 _'_"U",·,.m" -lD1Iiadtdlgle''1I'mosolle ••.
egale fericirea cu suferinta, ca¢gul cu pierderea, victoriacuin.fr8ngerea, Indeplinindu-~i cat mai bine cu putinf! atnbutiile ~ decurg din statutul
fii gata de lupta; a~a nu-ti vei atrage pru:atul'.330. . propriei caste, ei devin membri virtuo~ ~i desA~ip ai societatii; pe
Mai concret~ principiul de la care pome~ orice hindus in de alta parte, dacA i~i arogA calitAti ~i atribupi ce nu Ie revin, se fac
- ' iiiteij)retareaseiimificapei fapiei este Ul'lll!toru1: nu trebuie sA cauti . vinovap de periclitarea oidinii sacre~ 0 SplIDe raspicilt ~i KrishnQ.: .,
niciodatA msplata in indeplinirea propriilor obligatii ca fiu sau tam, ca "eel care lepMandu-se de ee-i nmduit lnslistra (scripturile normative
-, brahman sau ca mboinic, militar in indeplinirea actelor de cu14 in brahmanice, n. n.) merge dupa bunul sau pIac, nu doblmde~te nici
opere de caritate sau in orice alteeva ar putea face obiectullucrani desav~irea spirituala, nici fericirea ~i nici condipa supren.W.. De aceea, .
_ virtupL Orice act in sine trebuie sa poarte marca de~ totale de lID . '" siistra, sa.-ti fie canonul candho~ ce trebuie ~i ce nu trebuie filcut;
anume "profit" de ordin material sau spiritual. Fapta, indiferent de clIDoscand fapta cuprinsa in randuielile din sastra, tu trebuie sa 0
natma ei, nu trebuie sa fie rodul unei intenponaiitap anume in aceasta indepIin~ aici'.334. '.
privinf!, ci mai degrabA expresia autoasum!rii co~ente, aproape Singurullucru care-i rmnane defi1cut oric8rui hindus, indiferent
indiferente,apropriuluistatut,aproprieisituatiisociale,religioaseetc.: . . de casta din care face parte, este sA se d~eze, prin urmare, de
"Nu trebuie sa te lepezi... de fapta cu care te-ai nascut (adica. obligapa , f.aptele sale ~i de rezultatele acestora, sa acponeze impersonal, tara
ce-ti incumba prin na§1:ere, casta, profesie etc., n.n.), fie ea si cu pasiune,:tara dorinf!, ca ~i cum ar acpona prin procl11.ii, in locul altuia
pacat,,33 1• Orice incercare de evadare din propria situatie, de Daca va glmdi ~i va actiona in acest sens, atunci faptele sale nu vor
":'~.." abandonare imediata a proprlului statut, prin fapt!, este sortita e~ului: mai crea noi potentialitap kannice, nu il vormai conduee ~i supune in
"E¢ legat de fapta nascutA din firea ta, 0 fiu allui Kunti, ceea ce, din continuare ciclului n~itdereincam.ari335. Fapta-spune un proverb
cauza tulburarii minpi, nu doIe¢ sa filptuie¢, vei f!ptui silit. Stapanul indian - i~i regase§1:e autorulla capatullumii, tot a~ cum 0 vaca i~i
Divin sta in Hic~ul din inima tuturor fiintelor, 0 Arjuna, se mi~ca prin recuno~e vilelulintre altii 0 mie. E subinte1es ca unasemenea principiu
magia lui toate fiintel e (ca) trasede sfori,,332. . absolut al dreptatii imanente, chiar daca se manifestA deseori cu
Existellta actual~ fie eacAt de dezonoran1A, nu poate fi'anihilata intlirziere, anihileaza din prima faza orice forma de protest sau de
imediat, decat eventual incepand cu cea care urmeaza. De aceea, aici revendicare sociala, contribuind din plin 1a consolidarea ordinii castelor.
~i ac~ fiecaruia nu-i revine dec§.tobligapade a se achita intocmai de Mai mult dec§.t amt, eliminand disputa ell prlvire la "cel care sufera pe
obligapile pe care i Ie incumba aceasta viata333. Inclusiv persoanele "drept", el ii lmpiedicA pe indieni sa-~ puna amt de delicata problemA
nascute intr-o casta impura (de pild!, maturatorii de strad~ cei ce a raului, care apasa atat de greu co~tiinta adeptilor multor altor religii.
transporta cadavrele etc.) trebuie sa-~i respecte intocrnai menirea pe
334. Cf. Ibidem, IV, 20-22: "Parasind fruetul faptelor, mereu multumit,liber
care 0 au in aceasta existenf! ~i sa nu ignore limitele propriei lor caste. ehiar daeli a treeut la rapt!, acela nu slivar~e~te nimie. Fl1rli dorinte, eu mintea ~i
trupul stlipAnite ... slivar~ind faptele doar eu trupul, nu-~i atrage niei un plical.
330 • Ibidem. XVIII, 48.
Multumit eu ce-i aduee int!mplarea, dineolo de dualitate, lipsit de simtmninte
331 • Ibidem, XVIII, 60-61. I
332 • Cf. ibidem, XVII, 47: "Mai bunlieste Legea proprie (svadharma), (de~i) egoiste, aeel~i in reu~itii ~i nereu~itii, chiar fl1ptuind. nu este legat;" Mireea
imperfectD., dec!t 0 lege striiinii coreet indeplinitii; infl1ptuind ceea ee tine de Eliade, Istoria credinlelor.... II, p. 235.
firea lui (eeea ce tine de pozitia lui in societate, n.n.), (omul) nu-~i atrage pfieatul". 335. M. Hulin, L. Kapani, Loc. cit., pp. 355-356.
333 • Ibidem, XVI, 23-24. . . .
134 .-. ,."-India.• "'Religie-,i,,f~Be-' iit' --Bimluismuhau,;complexulopozitfiJ.or" 135
In India tradiponala, eredinta in eielul reineamarilor se wpune care fiecare,la randul ei, se reimparte in patru "varste" (yuga): Krita-,
aproape de la sine. Oamenii sunt ereseup in aeeasta eredintli, ~i se Treta -, Dvapara - ~i Kali-Yuga.
adapteaza ei inca din eea mai fragedA copilarie, • incat n-o mai pun Acestea sunt comparabile eu cele patru ''varste'' din traditia
la indoiala tot restul vietii. De fapt, pentru ei, este vorbamai degraba "" greeo-romana, prezentate de Hesiod (''varsta de-aiir", "de argint".
de un sentiment, de 0 intuipe, decat de un artieo1de eredinta. Ca~i . "de bronz" ~ "de fier"l37, ~i, similar acestora, ele presupun un deelin
budi~tii, hindu~ii nu "cred" in reincatnare in maniera in care, de pilda, in desav~ireamorala peIllAsurace timpul se scurge. Erele ''besiodice''
ere~tinii cred in invierea in trup. Ei par sa aiba in aeeasta privinta 0 i~i luau'numele de lametale-aur, argint, bronz~i fier-, pecandeele
_~__. adevArata pereeplie, foarte intensa~i vie, in pofida obseuritapi sale. . lilildUiste de la eele patru "arunc8ri" ale jocului de zaruri indian, Krita, ,,".-
De exemplu, existanenUIll8rate cazuri in care unii a:firma, pur ~ snnplu, Treta, Dvapara ~i Kali . .In ambele situatii, denumirile sugereaza
ca simt "greutatea" acumulata a existentelor anterioare apasandu-le penoade,
relativitatea virtutilorfiecarei intr~un procesde invob,¢j.e moral~
pe umeri. De asemenea, ei nu cautanieiodata indien, semne sau dovezi ~i fiziea, care se deruleaza lent ~i ireversibil.
in aceasta privinta. . a) Krita_Yuga 338 semnifica "perioada implinita", fiind
;;~
Tn aceastA perioada, toti oarnenii sunt virtuo~i ~i prin vocape d) In Kali- Yuga, '1>erioada rea", din dharma mmane doar Un
ei se nasc virtuo$i. Astfel, brahmanii intruchipea7A~ sfintenia. Regii sfert. Tennenul koli desemneazAzarul cu tmsingurpunct, deci aruncarea
~i capeteniile acponeaza strict in confotmitate cu idealurile statutului cu care. se ~ierde341 : Omul ~~ societatea ating ~ ~3~r~ treapta ,
, lor. Tmanii ~io~ seconsacrainto1alitateagricu1tmii~~r. ceamat de JOS a dezmtegrarii Conform V'zshnu-Pura.(1l2 , smdromul
Sclavii respecta ~ ei :tara nici unfel de complex, inmod absolut legitim, ca
, acestei perioade se recuno~te prin aceea acum doar proprietatea
regu1ile~restrictilleimpusedestatu1ulpropriu.IncIusivparia~autoasuma con:ferapozipe social~ ca bogApadevineunica st.JrSa.devirtup., patima ~i
~i se confonneazAintocrnai nonnei impuse de dharma. . desfulul-singurele le~ dintre sop, ipocrizia~minciuna -singmele
_', b) PerioadacosmicaUI.nl8.toare este Tretii-Yuga, ''triada,,339, .-....-. -, conditii de~itain viatA, sexualitatea-=:unicu1izvordeplaceri, in vreme ";.J"'1" ~..
denumita astfel dupa zaru1 cu trei puncte ~ rnarc§nd 0 pri:mAregresiune ce religia, exclusiv exterioara~ formalisti, se confunda cu spiritualitatea.
la nivel cosmic. Acum, oarnenii nu mai respeeta decat trei "sferturi" Aceastlt v§:rsta din cic1ul prezent se calculeazA ca a inceput vineri 18
din totalitatea "patratului", din ordinea cosmica (dharma). Activitatea I I februarie 3.102 i.d.fIr.
omului se deruleaza intre cei trei piloni principali ai existentei sale: Pe masura ce cosmosul se apropie de s~it, respectiv de
munca, suferinta ~i moarte. El nu-~ mai indeplin~e datoriile spontan, sIar~itullui Kali-yuga, "intunericul" devine tot mai dens. De altfel,
ci trebuie sa ~i Ie ins~easca in timp. Natura proprie a celorpatru marl ultima yuga, cea in care ne aflam acum, este consideratA "perioada
caste incepe sa se altereze. intunericului" prin excelen~ intru.cAt, printr-unjoc de cuvinte, a fost
c) A treia perioada este Dviip(1ra-Yuga 340 , "varsta" corelata cu numele zeitei Killi, "Cea Neagra", sopa zeului Siva, unul
echilibrului periculos, dintre imperfecp.une ~ perfectiune, dintre inttm.eric dintre multele nume conferite Marii Zeite. Tn acel~i timp, s-a avut in
~i lumina. in aceasta era, doar doua dintre cele patru "sferturi" din vedere ~i apropierea dintre acestnume al Marii Zeite ~i tennenul sanscrit
dharma sunt inca eficiente in lumeamanifestata, celelalte s-au pierdut kiila, "timp": din aceasta p~ectiva, Kiilinu este doar "Cea Neagra",
irecuperabil. Statutul ideal, sernidivin, al societiip.i ~i ordinii cosrnice s ci ~i personificarea tirnpului 43. Tnsa, dincolo de aceasta etimologie
a distrus. Valorile nu mai sunt valori, totul este devalorizat. Ordinea discutabila, 0 apropiere intre kiila - "tim.:5'lf',
zeita KiilJ~i Kali-Yuga
spiritualanu se rnai impune inspatiul wnan ~i universal, oarnenii nu mai se justifica, in viziunea lui Mircea Eliade , in plan structural: tirnpul
au resurse, nu se mm regasesc. Cu topi, brahrnani sau regi, negustori
sau sclavi, orbip. de pasiune ~i avizi dupa putere ~i averi, devinjosnici 341. "Kalt' mai inseamna "luptA, ceart!, discordie, Iizboi, bAtlUie, fiind legat de Iwl
aha, "lupta", "cearta". .
~i brapa:rep, potrivnici obligatiilor ce Ie revin, refractari fata de propria
342, "Cbd societatea atinge un stadiu in care proprietatea confern rang, cllnd
lor condipe mnana ~i fata de propriullor staM social. bogAlia devine singurul izvor de virtute, pasiunea singura chezl§ie de '-lnire
tntre sot §i solie, cand minciuna e izvorul succesului in vial!, sexualitatea sirlgurul
mijloc de des~tare, ~i cbd g!telile exterioare sunt eonfundate eu religla
Utuntricll .." - atunci suntem in Kali-Yuga, lumea de azi. Vezi Vlshnu-PuraJ)a,
339. Etimologic, cuvantul este inrudit cu latinescul tres, grecescul treis, N,24.
englezescul three etc. 343.· cr. J. Prezyluski, From the Great Godess to Kala, in : Indian Historical
340. Numele ei deriv! de la elvi, elva, elvau - "doi"; cf. latinescul duo,
Quartely, 1938, p. 267 sq.; apud M. Eliade, [magini # simboluri, p. 79. ,
frantuzescul deux, englezescul deuce. grecescul duo, rusescul elva. 344. M. Eliade, Imagini.$1 simboluri, p. 79.
~.
1.38, ., ·.'~-·India·.·ReIigie-'~~e-· :£i.,:- -Hinduismul-sau·,,-cemplexulopozijiilor" 139
estb realmente "negro", fiindca este iraponal, dur, implacabil, ititKiili, mahiiyuga sunt socotiti "ani divini", fiecare din~ ei durand 360 de
ca orice Mare Zeita, este stapana timpului, a tuturor destinelor ani, ceea ce inseamna. in total 4.320.000 de ani intr-un singur ciclu
individuale §i cosmice pe care Ie urze~ §i Ie duce la indeplinire. cosmic. 0 mie de asemenea mahiiyuga constituie 0 "forma" (kalpa),
Pe de alta parte, dialectica cosmic! pe care 0 presuplUle Kali iar paisprezece kalpa alcatuiesc un manvantiira, numit astfel pentru ca
Yuga releva, lanlndul ei, lUl postulat deosebit de interesant, caracteristic . se presupune ca fiecare manvantara este condus de un Manu, regele
hinduismului, respectiv ca involupa §i dezordinea religioasa, moral!, mitic primordial. Un kalpa dureazac8t ozi din viatalui Brahma; un alt
social a etc. nu poate fi niciodata totala §i definitiva, ca incepand de la kalpa, cat 0 noapte. 0 sum de asemenea "ani" ai lui Brahma, adica.
ei. Prin urmare, Kali-Yuga se caracterizeaza printr-o cronicizare considerabiJAavietillui Brahma nu epuizeaza msa timpul, deoarece zeii
etapizata a mizeriei materiale ~i spirituale §i printr-o ascensiune nu sunt etemi, iarcreapi1e §i distrugerile cosmice se prelungesc lainfinit
progresiva §i constanta a celor"rai" in detrimentulcelor "buni". De in perspeetiva Marelui Timp, miee existenta este precara ~i
altfel, insa§i avatarul zeului Vishnu sub fonna lui Buddha i§i are partea iluzorie. Privite din lUlghlul marilor cicluri cosmice mahayuga, kalpa,
sa de contributie in acest sens: raspandind intentionat doctrine manvantiira, nu numai existenta umana ~i istoria in sine, cu toate
"nihiliste", el i-a determinat pe ipocriti sa se dem~te ~i sa se imperiile ~i dinastiile ei, cu revolutiile ~i cu contrarevolutii1e ei
autoexcluda. In urma acestei selectii are loc 0 ultima §i deeisiva nenumara:te, se dovedesc efemere, intr-un anume fel iluzorii ~i irea1e,
confruntare intre cd "riii" Iii cei "buni", adica intre cei macinati de ci chiar universul ~i este golit de,realitate. Existen/a in timp devine,
I I
rivalitlip interioare Iii cei fideli principillorordinii cosmice (dharma). astfel, ontologie, 0 inexistentA, 0 irealitate. Pe aceasta linie trebuie
La "plinirea vremii", Vishnu se va supune unui nou avatar, pentru a perceputli conceppa idea1ismului indian, dar mai ales eel promovat de
zecea ~i ultima oarn. Sub chipullui Kalkin, caIare pe lUl cal ~i rotind 0 sistemul filosofic Vediinta, potrivit caruia lumea este iluzorie, lipsitll.
sabie de foc, el vaalungafortele rauIui, varecrea ~i resacraliza cosmosul, de rea1itate; e lipsita de realitate, intrucat durata ei de conservare este
vareinstauraKrita-Yuga.Dupaaceea,cic1ulsevarelua§i vacontinua . 34S limitata, fmita, fiindca in perspectiva ciclicimtii ei eteme ea este 0
Un eielu eosmic complet, numit mahaYU/ia, dureaza.12.000 nondurata. Lumea in care traim este ireala. nu pentru ca nu exista in
de ani; sIar~indu-se cu 0 "disolutie" (praiayai ,care se repeta in sensulpropriu al cuvantului, in sensu! cA ar fi 0 iluzie a simturilor noastre;
chip mai radicalia finele fieca.rei mil de cic1uri, devenind mahapraiaya, sub acest aspect, ea nu este 0 iluzie, fiindcii in acest moment precis ea
adica "MareaDisolupe". Schemaarhetipala. "creatie-distrugere exista, fiinteaz1i; ramane insa irea1a. Iii iluzorie tocmai pentru faptul ea
c~eatie" se repeta. la infinit • Cei 12.000 de ani care alca.tuiesc un
347
nu va mai fi peste zece mii sau 0 suta de mii de ani. Lumea istorica.,
II I societatile §i civilizalille conturate pe parcursul a zeci §i sute de mii de
345. M. Hulin, L. Kapani,loc. cit., p. 354.
346. "Pralaya" semnifie! totdeauna etapele distrugerii eosmice.
ani, prin efortul a nenumaxate generapi, devin ~i raman cu toate iluzorii
347. Vezi Bhagavadgilii, VIII, 16-19: "fncepAnd ell ceaa lui Brahman, 0 Aljunii, la un anume moment dat. Raportata la planul implacabil al ritmurilor
toate lumite revin la noi existente; ... din Cel Nemanifestat se nase toate cele cosmice" care se impun nemilos ~i necondiponat, lumea istorica, ~i
manifestate,la venirea zilei; la venirea nopp~ se topese in Cel numit NeIJlallifestat. istoria existentei umane dureaza. cat cuprinsul unei Clipe348.
Tot ~ ~i multimea fiintelor, dup!!. ce a tot existat, se tope~te la venirea noppi;
la venirea iilei, fii.rn. vrere, 0 fiu allui Pphiz, ea renaJite". 348. Vezi mai pe larg M. EJiade,Imagini# simboluri, p. 83 sq.
,
propriile functii sau vaincerca saacapareze funcpile celor1altedaSte.p~I,ltru brahman, brahman, functia sacerdotal!; pentru k:;atriya,
Indiferent de niodul in care se instaureaza dezordinea in "eele-trei- k~tra, functia militara ~i princiara; pentru vai?)Ja, comertul ~i
lumi" (trailokya), consecinta ramane una ~i aeee~i: ea va afecta agricultura; pentruiiidra, slujireacelortreicaste superioare, eeeace
ex:istenfaintregului univers. Caatare, inaceastasituatie,imperativu1absolut-~--· implica supunerea fut:a de valorile lofJss •
nu este rezultatul vreunei vointe divine sau chn¢intei individuale, ci el s e Uneori, dharma este clasifieata impreuna eu notiunil e
impunedinexterior~i in mod global, i3raposibilitateadeafi igno:raf • . artha, interesul, avupa, putere~ glori~ ~i klima, placerea iubirii ~i
S3
Dharma nu recuno~te omu! ~a cum este el, ca persoana . ..' a simturilor. Aceste trei notiuni desemneaza cele trei scopuri
unica, ci numai ca barbat sau femeie, @ld~,.sall "!>~~":(1!'lecchg), ...__ prjJ:icipale ale,vietii (trivarga).
brahman, ~triya, vaiiya sau siidra, copil, matur sau varstnic etc. Nopunea de klima este omniprezentain speculap.ile indiene,
Prinurmare, umanitatea i~i face simtita prezenta doar in jucand un rol central intr-o seama de doctrine ~i practici filosofico
interdependenta acestor pozitii sociale. Individul hindus este co~ent religioase. Condipa umana ~i statutul femeilor se coreleaza direct cu
de faptul ca el nu este altceva decAtun simplu termen intr-un sistem de aceasta doctrina. Opinia generaIa asupra femeii merge de la sintagma
relapi, 0 veriga a intregului mecanism social. Chiaratunci cand se afia "Adeseori femeia-i schimbatoare ... " pana Ia elogierea sotiei
inposturade a aduce sacri:ficii, omul esteprivit mai mult din perspectiva credincioase (sati), care, intr-o familie, este asemenea zeitei Sr1, zeita
e
castei, comunitatii careia Ii aparPn , ci nu neaparat ca persoana. A§a care intruchipeaza :frumusete~ bogatia §i prosperitatea. T otu§i, este
sJ face ca, a practica riturile nu reprezinta, in conceptiahind~a, ~~t~ ~"''' smprinziitor faptul cafemeia este descrisa in primul rand, Ia bine ~i la
o mbdaIitate specifica in lupta pentru existenta, atat ca omenire in roll, in raport cu barbatul de care depinde, in principal sotul ei, ~i abia
mijlocul celorlalte specii vii, cat ~i ca individ, familie, clan etc. Aici este in al doilea rand in calitatea sa de mama. Desigur, ea trebuie sa fie
yorba mai degraba de un etos decat de 0 etica individuala, personaIa. mama, sa-i daruiasca sotului ei copii; insa, ea nu 0 poate face decAt
Deci, existenta individualanu are 0 semnificape deosebita, pentru ca daca exista atractie reciproca intre soteS6. Astfel, functia de
individul'in sine nu e decdt 0 simpla rotita in transmiterea ~tiintelor reproducere este subordonata klima; nenumarate mituri atribuie in
"sacre" ~i "profane", a obiceiurilor, a modurilor de viata specifice unei acest sens femeii clriar initiativa placerie s7• Svadharma femeii este
caste. EI nu are alt scop deedt de a preI~ pur ~i simplu, destinul ins~idragost~ chiar daca acest lucru nu este exprimat totdeauna
inainta~ilor sai. Astfel, nu se poate spune despre el caar aveaun direct. Nunumaiprostituateletrebuie sastudiezeintr-unmodcutotul
viitor, in sensul ca ~i-arputea valorifica posibilitatiJ.epers6nale existente deosebit Trafatul despre klima (Kamiis iitra), ci toate femeile, inclusiv
~i ~i -ar croi in acest fel un destin personal • fetele inainte de mariti~. De fapt, acesta este singurul tratat traditional
354
Viziunea ierarhica asuprasocietatii umane presupune automat la care femeile au acces, intrucAt altfeI ele nu sunt decAt prelunfrl ale
ca dharma nu are acel~i continut pentru fiecare grup uman. Fiecare tatalui lor, inainte de casatorie, ~i ale sotiIor lor, dupa aceea35 •
are propria sa dharma, svadharma. Aceasta din urma corespunde
funcpei sociale pe care 0 indepline§te fiecare casta in societateahindusA: 355. Cf. H. Zinuner, Filozojiile lndiei, p. 36.
356. Cf. Miinuvadharmasiistra, Ill, 60-61.
35'1; Ibidem, III, 62.
s:~c, .
...........'.... "
:~
, .
.
...
~
..,,'
.,.
. . .
ParadoxaI, sannyasin-ul care renunta la soeietatea in~e a sa pu poposeasca niciodatA doua nopp.la rand in a~el~i sat, nici mai
trait panB. odinioara, este obligat, to~i, satraiasca in simbioza eu mult de cinei llOPti la rand in acel~i or~. A vern aiei "prototipul"
aceasta pe mai departe, intrucat el nu-~i poate acoperi singur nevoile eet§etorului ambulant dintotdeauna. Acesta i~i schimba locul etapizat,
materiale de supravietuire, oricilt de restrictive ar fi acestea: Tocmai pentru a supravietui. Foarte interesant este ca intotdeauna, de-a lungul
de aceea, se spune ca un sannyasin nu critica neaparat societatea, istoriei, ee~torul supravietuie~ doar singur, pentru ca se re:fi.l2'A in
valorile sau zeii acesteia, ci apeleaza mai degraba la 0 relativizare "in general ~itul ingrup. Doarpeperioadaeelorpattu~uni ale anotimpului
bloc" a Ceea ce "Iumea" considera adevarurl :]i valori. AstfeI, el ploios, dacaesteposibil, sannyiisin-ul i~i poate permite sa-~i gaseasca
considera viata din interiorul oricarei caste, implicit ritualurile aaapostul in1r-un loc ~ ~l~.(ttt.1!g);.~ el trebui~ ~~~in
devoponale specifiee acesteia, drept un"vis colectiv", 0 iluzieuniversala 1 aceasta situatiesingur, saqu-~ caute ~ sanu acceptenici un reI decamarazi.
(maya). Pentru cel ce a renuntat la lurnea ~i structurile ei actuale, De~i Sastrele "ortodoxe" pun un accent preponderent pe viata
membrul fiecarei caste hinduse duce 0 existenta repetitiva, el celibatara a unui sannyiisin, to~i practica hindusa modema este mai
vegetarizeazA pur ~i simpIu, tara sa incerce sa faca ceva cu viata sa, sa flexibila. Cei consacrati acestui stadiu al vietii trebuie sa fie buni ~i
o directioneze intr-o directie imediata dorita de el ins~i. Relatia prieteno~i cu orice creatura, trebuie sa-i caracterizeze totdeauna
ignoranta-dorinta nu este pentru orice sannyiisin nimic alteeva decat adevarul ~i sinceritatea. Unui sannyiisin nu-i este permis samai aprinda
expresia autoprizonieratului de care vorbeam, reprezentarea concreta I I niciodata focul, fie pentru a aduce sacrificii, fie pentru a gatL El este
in fiecare dintre noi a supunerii oarbe fatade maya. PentrueI, prizonierii obligat sa se hmneasca doar din ce~it, retinBnd din acesta alimentele
societatii imp8rtite in caste se prezinta ca un fel de"somnambuli" ~i, din trebuitoare exc1usiv pentru 0 singura masa. De asemenea, nu trebuie
~._x ~X • d ~_x
.
acestmotiv,relUL.i:1;)i'1tnal Ow.J..l..lQ.cuel·374 . sa se sirpta niciodata satul, ci sa consume doar amt ca.t Ii este necesar
Privit din aceasta perspectiva, sannyiisin-ul hindus se plaseaza, pentru supravietuire; s~ se dispenseze de restul, mai putin de hainele
totu~i, in afara societa.pi pe care 0 contesta ~i 0 ignora, chiar 0 pe care Ie poart~. Chiar ~i hainele ~e care Ie poarta nu pot fi orice
dispretuie~te. El este inclinat tot mai mult sa prefere extremele, in haine, ci haine vechi, purtate de altii 76.
cautareaunei libertAp metafizice absolute; el devine cumva "anarhic" Inhinduismul contemporan se constata 0 decadentaastatutului
~i chiar "antisocial,,375. originar- sannyasa, intre altele pentru faptul ca la acesta au acces
I
Dupa ce ~i-a pm-asit propria casa, conform Dharmas iitras to ate casteIe, inc1usiv femeile. apoi pentru faptul ca monahii
de odinioara, orice sannyiisin nu mai are dreptulia 0 noua locuinta sannyiisin-i se pot casatori ~ sa-~i piarda acest statut. Vechlle texte
proprie. El trebuie sa caIatoreasca permanent, :tara 0 anumita destinap~, I sacre avert:izeaza, de altfel. ca eel ce li\i-a aswnat statutul de a "renunta"
Ia aceasta viata ~i, totu~i, nu renunt~ la viata sexuala, va fi obligat sa
374. M. Hulin, L. Kapani, IDe. cit., p. 348.
375. Trliind exclusiv din cer~etorie, sannyasin-ul este 0 fiintli lipsitli
suporte consecinte ingrozitoare: el va trebui sa traiasca 60.000 de ani
completamente de 0 autonomie economic!, este incapabil s! des~oare prin ca vierme inexcremente, sevareincarna.ca~obolan, vultur, caine,
forte proprii acpuni de caritate specifice monahismului ~. Este foarte adev~t magar, porc, porn tara flori ~i fructe, ca spirit rau:]i abia dupa aceea
eli regl!.sim astAzi in hinduism nopunea de "serviciu social" (sevii), dar:ea nu ea om, dar intr-o subcasta numit~ ciindala.
reprezintl!. altceva dec8t 0 inovape de data relativ recentli (sec. al XIX-lea),ca 0
consecinl! a deschlderii Indiei spre lumea cre~! european!. Vezi ibidem, p. 349. 376. K. Klostermaier, Hinduismus, p. 362.
I I
~
'~
::t
156 -- India.. ReUgie .§i. fllosotie ,- -:::1 --Hinduismul saUj,complexul-opozltfHor " 157
Initierea in treapta de sannylzsin este distinct! de la 0 secta 4.5. Sistemefilosofico-religioase (darsanas)
hinduistl (sarppradiiya) laalta. In mod nonnal. ea se realizeaza dupa
- I
o perioada mai indelungata de indrumare ~i teste, efectuate de un N~~utem privi.spec~pi!~ ~~~~~.ca J.?~ ni~te ~is~em~
maestru spiritual (guru). Inainte de initiere se prevede.in general, 0 filosofice 9, dar nu eXlsta mCI 0 mdOialapnvmd faPtul ca Idede ~l
perioarla de post ~i abstinen1A, apoi raderea oriem-or fire de par existente conceptiile din Upani~ade au stimulat in mare masura gandirea
pe corp, dupli care incinerarea simbolicaa cadavrului celui ce se inipaza; sistenlatica ulterioara, costituindu-se chiar in: fundamentul acesteia.
in cadrul acestui ritual, despre care am amintit, sav~itorul este ins~i Jdeea identitatii dintre "sinele" individual ~i "Sinele" universal, doctrina
candidatulla initiere. care se ~eazA pe rugul pregatit de el ins~i. ~i karmica ~i niiZwntele spre eliberare, ca ~i toate celelalte probleme
din acest moment el este ca ~i "mort" pentru lumea aceasta. Tocmai corelate cu aceste no?u:ni, postulau simultan 0 cercetare sistematica ~i
de aceea, cel ce acum se ini?a.za, cand va sosi momentul mo:qii sale minutioasa, dar ~i cautarea unor metode adecvate pentru rea1izarea
reale, fizice. nu vamai fi incinemt, ci inhumat. In continuare, candidatul adevaratei eliberari de sub imperiul acestei existente.
i~i dB. jos hainele purtate parra atunci 377; el renunta la identitatea sa Dintre multele ~coli filosofice apartinfuld spectrului hindus, ~
sociala, simbolizata de numele sliu ~i, 0 data cu aceasta, la toate sunt considerate "ortodoxe", adiclimergand pe liniahinduismului clasic
drepturile ~i indatoririle fata de societate. Totodata, respectivul ~i inflexibil: Vedanta, Mim{llpSa, SCirpkhya, Yoga, NyCiyaf~i
renunt a la semnele care-l caracterizeazli din punct de vedere VaiSeshika. Din punct de vedere hindus, aceste ''filosofii'' c1asice sau,
social (pieptanatura, ve~marrtul, cordonul sacru al brahmanilor literal, "puncte de vedere" (darsanas),suntsocotitea fi cele ~ase
etc.), aceasta ruptura solemnli ~i simbolica fiind mult mai aspecte ale unei traditii hinduse ortodoxe unice. De~i se contrazic
semnificativa decat simplul abandon al avutiei materiale la care aparent, ele sunt percepute ca expresii complementare ale adevarului
378
sannyasin-ul refuza sa mai aiba acces • _- unic asupra diverselor planuri ale co~tiintei hinduse in general, ca
Nimeni nu poate evalua cu exactitate cap sannyiisin-i, calugm intuitii completive din diferite unghiuri ale rea1itatii unice. Fondatorii
~i calugante hinduse, exista in prezent in India. 8tatisticile oficiale nu acestor curente, reali sau presupu~i - Kapila, PataIfjali, Jaimini,
sunt totdeauna convingatoare, pentru ca cei mai multi sannylzsin-i se Vyasa, Gautama ~i KaQiuia - artrebui priviti mai degraba ca~coli in
deplaseazA pennanent intr-o parte sau alta a Indiei, unii dintre ace¢a sine dedit ca indivizi, pentru ca, in afara numelor lor, nu se cuno~te
revin dupa un anumit timp la familiile lor, iar altii locuiesc in zone nimic despre ei. Siitrele lor se constitu,ie intr-un adevarat prolog al
inaccesibile autoritatilor guvemamentale. Oricum, exista cateva zeci unei hermeneutici ulteribare, fiecare dintre punctele de vedere
38o
de milioane de sannyiisin-i in India, ceea ce demonstreaza cert prezentate inc1uz§nd argumente impotriva celorla1te •
vitalitateahinduismului.
379.Limba sanscrit! nu posedl!i. 0 vocabull!i. corespunzll.toare termenului european
de "tilosotie". Un sistem fiJosofic aparte se cheamA darsana, ''un punct de vedere,
inteiegere, doctrina, mod de a privi lucrurile". RAdacina tennenului este drS - "a
vedea", "acontempla", "a inte1ege". Vezi M. Eliade, lstoria credinfe/or ~i idei/or
religioase. De la Gautama Buddha pana la triumfol crqtinismului, vol. II, Ed.
377. Ibidem, p. 364.
$tiinpfica. ~i Enciclopedica.., Bucure~ti, 1986, nota 9, p. 50.
378. M. Hulin, L. Kapani, loc. cit., p. 347. 380. Cf. H. Zimmer, Filozojiile lndiei, p. 411.
158 "'~lnd.ia.,Religie~i.rdasofte-·-~~f ""'Bindulsmul'ft8U' "complexulopozitiilor" 159
Termenul vediinta (literal: "sfar~itul Vedei") desemna "ghicitori" ~i "strofe enigmatice" ce amintesc, pur ~i simplu, de poeziile
383
Upani$adele, care in mod cronologic succed textelor vedice • De$i uzuale dedicate copiilO?86. '.
initial Vedanta viza ansamblul doctrinelor upani~adice, ulterior, mai o alta problema fundamentala abordata deja in perioada
precis inprimele secole d.Hr., aceastanotiune desemna "sistemul" presankariana 0 reprezintii relatia dintre Brahman, ereatie ~i miiyii.
filosofic (darsana) eu acel~i nume din randul celor $ase existente in Mai vechiul concept legat de ereapa cosmica, ca manifestare a fortei
acea perioada. Este yorba, in fapt, de acea Vediinta presistematica magice (miiyii) a lui Brahman, cade in desuetudine, 0 preponderenta
sau presankarianii, existentain perioada de dinainte de marele filosof deosebita.capatand de aeeasta data miiya, ca iluzie individuala. in
SaQk;ara (sec. al vm-lea d.Hr.), care are meritul incontestabil de a fi aeeasta perioada, miiya prime~te mai degraba semnifieatia de
sistematizat aceasta doctrina filosofiea. "ignoranta", "ne~tiin1A" (avidyii) ~i e comparata cu visu1. Astfel,
Ceamaivechelucrarepastratadinindelungamistorieafiloso:fiei "realitaple" multifonne din lumea exterioarareprezintaexpresiaacelei~
vedantine 0 reprezinta textele Brahma-siiJra, atribuite lui Biidarayana
384. Brahma-Siltra, 1,3.21; M. Eliade, Istoria credinle/or... , II, pp. 51-52.
$i redactate pe la inceputul erei cre$tine. eu toat<? ca este singura
385. Cf. H. Zimmer, Filozojiile lndiei, p. 278.
386. Cf. Taittir,QIaAranyaka, I, 11,5; apud ibidem, p. 275:
381. M. Eliade. Istoria credinlelor.... II, p. 50. "Orbul a gAsit giuvaerul;
382. Satapatha-Briihmana. VI. 2. 2, 27. , I I
eel tMA. degete I-a ridieat;
383. Notiunea apare consemnatl deja in MUI)¢aka-Upani~d, III, 2 •. 6 ~i eel flir! grumaz ~i I-a pus la gat;
Svetiisvatara-Upanifad, VI, 22 ~i eel fllrA. glas i-a adus laude".
:.;.
1.60 -India.-Religie--§i·fllosofie·
--
------j. ---.JIiDdulSmul sau.»complexul-opozftiilor» , 161
"iluzii" (maya), ca!?i conpnutul visurilor. Se contureazAtot mai pregnant adevaratul autorprincipal al rituaIwilor sacri:ficiale !?i al tuturor celorlalte
tendinta dea deplasa tot ceea ce este considerat aparent "real" spre acte realizate de orice creature individuaUi nu este aItul decat ~i
Absolutulnediferentiat ~i indivizibil, spre Unul-Toe 87 • De aici l1i Brahman, Absolutul anonim l1i atotprezent Mai mult decat atilt, acesta
concIuzia irnpiacabiH1-ca., daca Brahman insul1i este etema Unitate nu este doar taptuitorul s8.crificiului in sine; el eSte prezent deopotriva
Totalitate, inseamna ca nu doar cosmosul, respectiv multiplicitatea in toate instrumentele utiHzate in indeplinireasacri:ficiului respectiv, ca
obiectelor, este iluzorie (maya), ci ~i multiplicitatea sau pluralitatea ~i in cele folosite in indep1inireaatator altoraactivitap ale omului. De
"sufletelor" individuale (atman-ii). 1. asemenea, else identifical1i seregase§te in "animalu1 de sacrificiu",
Cumulta vreme inainte deSaQkara, maestrul vedantin Gaud· - .. ~ >~'"- reSpectiv;,victima legata de stalpul sacrificial ~i pregatita pentru a fi
apada afinna ca pluralitatea "sufietelor" individuale este un simplu ucisa. Ca atare, Absolutul-Brahman este simultanjertfitorul ~ uneltele
produs al "iluziei" (mayai 88 .De fapt, nu exista decat 0 singura de jertta- principiul atot}tezent, atotpatrunzator, universal, insufleptor
Realitate, 0 singura Fiinta., Brahman, iar clnd sannyasin-ul aflat in al intregii existente fenomenale391 • Sacerdotul oficiant, sacrificiul in
meditatie experiaza propriul sau atman, el traie~te in fond lumina sine ~i zeii carora Ie este destinat acest sacrificiu, ca ~i instrumentele
• x'
extatiCa a unw etem prezent389. folosite in savar~irea actului sacrificial, nu erau decat tot atatea forme
Brahman este, practic, autorul real al tuturor faptelor, dar fenomenale asumate de Brahman.
simultan irnpasibil fata de tot ce i se intfunpUi oricarui individ in sensul o asemenea viziune asupra existentei presupune 0 depreciere
suferintei sau bucuriei. "Rea1itatile" traumatizante sau, dimpotriva, sau chiar 0 anihilare a individului, 0 ignorare aproape totala a evolutiei
exuberante pe care Ie traie~e cineva in aceasta existenta.nu sunt pentru individtiale, a ~irilor unice !?i personalizante ale dive~ilor barbap §i
Brahman decat simple "nume", "cuvinte", dar fiUa ca prin aceasta el femei care alcatuiesc nucleul societatiicontemporane. Idealul ravnit
sa se simta afectat cu <fCva390 • . de civilizatiabrahrnana. viza tocmai anihilarea propriei realitap, anularea
, Se ¢e foarte bine cit in religia brahmanicii ~ hlndusa obligatia de sine: fiecare era totuI ~i nimic392 • I
It!
162," .,- . '" .M' ••' • • · · , -lndia..·ReJigie-§i,fDesofie-~·-~,.. ---mnd~ulsau "1:omplexul opozijiilor" 163
,,' 'i~!,~~;.
lucrari care-i apartin in totalitate-prinnoutateadoctrinelorinserii!e in care,tocmai din cauza acestei izolari de substratul oricarei existente,
ele, cum ar fi: Upadesa-sahasr1("InvatAtura in 0 mie de vers~irF'), mta:re in materie de existenta decat aparenja ~i se reduce la 0 simpla
atma-bodha ("lluminarea in atman"), Vivekacii(liima.pi ("Diadema ihizie (maya) 394.
discemamantului'') etc." ... ~_.-
"=",w .• ~_-,,,. ~
___ ._.~~ ,~~,·,
__ _ _ _ ,_ _ -,"~" Ponrind de la celebra formula tat tvam aSi, uAcela e~ti tu",
.. " " . , , - -.•
In scrierile sale, SaQkara a re~t satraga ultimele co~inte - . din gandirea upani~ca39S, SaJ;ikara considera Sinele (iitman) drept
metafizice pe marginea misticii atman-Brahman ~i sa creeze astf'el un unica realitate ~i apreciaza ca toate celelalte lucruri nu sunt pec!t
sistem teologic cu 0 putemica amprentamonista, panenteista. Conceptul produsul fantasmagoric al ne¢intei, al ignorantei (avidyii). Cosmosul
sau fundamental este advaita ("non-dual~~~~:'),.~~9if.~!eE:ti~~~~L " :: .~~ insui1i,ln ansamblul situ, este un efect al ignorantei, ca ~i "eu-l" interior
non-distinctia lui Brahman absolut. Acest principiu universal este (ahaJ)kara), identificat totdeauna in mod eronat cu Sinele. Iluzia
impersonal ~i non-calificabil; toate atributele pe care incercam sa i Ie (maya) deruteaza permanent facultatile noastre de perceptie,
conferim nu sunt altceva decat simple negatii ale finitudinii. Pluralitatea c~;;i intuipe. Adevaratul Sine tmnscende mai mereu posibilitatile
lumii aparente este rezu1tatul "iluziei" (maya), 0 nopune intabllta chiar obi;;nuite de cuno~tere. Dar atunci cand este rea1mente cunoscut, nu
in cele mai vechi Upani~ade ~i in Vedanta presankariana. Cauza mai exista nici un fel de ignorantA (avidya) sau iluzie (maya), nu mai
primordialaa acestei iluzii este avidya ("ignoranla", ''necunoaqterea''), exista vreo distincpe intremacrocosm ~microcos.m, futreindividualitate ~i
care tine "sufletele" individuale in stare de "prizonierat" a cic1ului totalitate396, in concluzie nu mai exista lume.
remcamarilor.Sa..{lkaraestedeparereca,inultimainstanta,ignoranta""·,""",, Ignoranta (avidya) nu are, insa, doar 0 simpla conotatie
i~i are radacinile in insu~i Brahman, inlParameivara ("Stapanul negativa, eanu este un principiuexc1usiv negativ, ci ~i 0 forta pozitiva
suprem"), des enmat in acceptiunea upani~adica drept mayavin (sakti/ care produce iluzia lumii ~i cele "cinci inveli~uri" ale
97
398
("VrajitoruI"). Toli cei care ajung sa perceapa "iluzia" (maya) Iumii acesteia . Sub aspectul dimensiunii sale negative, avidya mascheazA
fenomenale atat de diversificata ~i "non-dualitatea" (advaita)
adevaratului "Sine" (Brahman1se pot considera eliberali ~i se vor 394. J. FilIiozat, Filozojlile Indiei, ed. Humanitas, Bucure~ti, 1993, pp. 65-66 .
393
contopl. d Upa moarte cu acesta .
;0::
395. Cf. Chiindogya-Upani~d, VI, 1; VI, 12-13.
In gandirea Sankariana, singura realitate pura, existenta in sine 396. "Eu nu m-am n~cut; cum sA existe atunci n~tere sau rnoarte pentru mine?"
l?i prin sine, este Brahman; el exista:tara calificare (nirguJ)a), :tara "Eu sunt aeruI vital; cum sit existe atunci, foame sau sete pentru mine?"
specificare (nirvise:;a), intr-o stare izolata(kivala) de orice forma Vezi SaJ)kara, iit17iapancaka, 2; apud H. Zinuner, Filozojlile Indiei, p. 309.
397. Notiunea provine din ri1di1cinasak - "a fi capabil" sau "a avea puterea de
particulara. Fiind substratul unic, comun oricarei reaiitati, Brahman a face ceva"; cf. H. Zimmer, Mituri $I simbolurL, p. 29.
este "sinele" (atman) imanent oricarei fiinte psibice. De asemenea, el 398. Cele "cinci inveIi~uri" sau straturi psihosomatice suprapuse sunt
este substratul intregului Univers, pe care-l creeaza prin transformare prezentate foarte cIar in Vedlintasiira, alcittuiti1 de citlugW'u1 Sadiinanda, care
(viv(jl1'ta), nu prin evolupe (pari.¢ma), transmitfuld lumii fenomenale a tra.it in secolul al XV-lea d.Hr.: materia grosiera (anna-maya-kosa) sau
~'inveli~uI (kosa) flicut (maya) din hranli (anna)"; "inve1i~ul format din fortele
propria-i realitate. $i pentru ca e izolat, in unicitatea sa, de pluralitatea
vitale"!' (priiJ)a-maya-kosa); "inveli:jul flicut din minte :ji simturi" (mano-maya
lucrurilor, el ramane in permanenta transcendent fata de aceasta hlme, koia); "inveli~ul flicut din intelegere" (vijiiii.na-maya-kosa); ''''mveIisuI flicut
din fericire" (iinanada-maya-kosa); apud H. Zimmer, Filozojiile Indiei, p. 278.
393. Fr. Heiler, op. cit., p. 252.
-
:i.1:.. .·. -BinduisDmls8u "complexul opozitiJlor"
I.....,,ft,",
cuiva fhri ochi; de~ are urechi, el este asemenea cuiva:tara urecbr~05.
.X' --BIoduismuisau "eomplexul_ziliilor"
secolele VII-VllI d.Hr. descoperim in cadrul sistemului diferite idei invAtarea Vedelor, incheindu-se astfel stadiul de ucenicie
legate de aceasta problema. (brahmaclirin). intr-o prima instantA, s-arputea crede cA baia ritualA
Pentru Miiniirpsii, Veda nu este 0 simpla §tiinta, 'suma a ar trebui sa succeada imediat invAfArii textelor vedice. To~i, apare
prescrippilor ritualice; ci eaeste 0 entitate ve§Uica; deci necreata ~i , 'replica: studierea reala a Vedelor nu poate fi realizata printr-o simplA
existA de la sine lii prin sine. Toate speculatiile ~i criticile aparute pe citire a textului. De aici ~i solutia finals., concluziarealA ~i veridica: baia
parcurs incep doar dupa ce a fost admis postulatul vedic ~i ele nu se ritualica trebuie amanat! panii cand studiul Vedelor il maturizeam
exercita decat asupra implinirii ritualurilor ~i interpretm:ii detaliilor lor. suficient pe eel ce se inipazA, pana cfuld ucenicul ajunge la un stadiu
in aceasta situape, insa, concluzioneaza promotorii MlmliJpSli, orlee de perfectiune413. . .
comentariu, orlee interpretare capata un caracter dirijat. Spuneam putin mai inainte ca Veda este 0 entitate ve~nica,
Discutia in sine compoJ.'tii enunjul obiectului sau (vi~a), eel necreata lii existent! de la sme. De aceea, filosofii MiinliJpSli susfin
al indoielii ce poate surveni (sa.rp§aya), cel al unei prime pozitii infailibilitatea textelor vedice ~i 0 teorie a semnificatiei acestora ca
considerate a fi cea a obiectorului (p firvapak!ja), cel al unui raspuns inerenta in sunet: in acceppunea lor, sanscrita, limba sacra a Vedelor,
(uttarapak!ja) ~i, in final, concluzia (siddhiinta) 410. cumva asemenea limbii arabe a Coranului, nu este nici pe departe 0
Cumva, spune H Zimmer411 , metoda folosita de catre limba istorica bazatA pe 0 conventie, ci 0 emanatie a Absolutului, a
Miinlirpsii este similara metodei scolastice utilizate de cAtre Toma Fiintei (sat) in sunet (sabda); ~ se explica foqa mantrelor sacre lii a
d 'Aquino. Astfel, unitatea sau subdiviziunea ei elementara este imnurilor vediee de a accede la adevm ~i de a aveaefecte magiee. Tot
adhikaraQa ("rubrica"), avand cinci componente: in primul rand se din aceasta potentd deriva, practic, ~i efectele sacrificiului, ci nu din
enunta 0 propozipe; apoi este respinsa indoiala legam de corectitudinea intervenpa vreunor divinitap, pentru ca, de~i ofrandele sunt aduse unor
ei; in al treilea rand, sunt scoase ineviden!a metodele de tratare; in al zei, to~i zeii In~i~i sunt la randullor susp.nup de fo$. sacrificiului in
patrulea rand, acestea sunt respinse; ~i, in tine, este scoasa in frlm sine. Se poate spuna caMiinliJpSii ignore existentaunui Durimezeu,
41
plansituatia reala, ca 0 concluzie inevitabila a intregii disClltii • De dar aeest fapt se interfereaza intrucatva aici, ca ~i in celelalte sisteme
pilda, in 8ii/ra I-a ne sunt enuntate douA propozipi: a) studiul Vedelor filosofiee hlnduse, cu credinla in diferite fiinte supranaturale atat de
este absolut obligatoriu pentru cele trei caste sllperioare; b) dharma prezertte in credinta populara indiana414•
("randuiala tuturor lucrurilor") este un subiect de studiu adecvat. Primul De~i MiiniiJpSii acorda tot mai pupm atenlie zeilor vedici,
enunt se regase~te cu prisosinta in preceptele vedice: "Trebuie sa totulii exista pe mai departe 0 recipr~citate de servicii intre ace~ia ~i
studiezi Veda" ~ "Trebuie sasav~ ritualul ball finale dupa studierea oameni; se poate chiar spune ca aceasta reciprocitate define~e
Vedei". Apare insa 0 indoiala legata de al do ilea enunl, pentru ca dharma, ordinea socio-cosmica de care sunt responsabili mai ales
apare intrebarea dacA ritualul imbaierii trebuie sav~it iinediat dupa brahmanii: divinitapJ.e depind de finnul ofrandelor sacrificia1e aruncate
410. J. FiIliozat, op. cit., pp. 59-60. 413. Volumul lui Jaimini - MiiniiJ11fii-Siitra - contine vreo cincisprezece
411. H. Zimmer, Filozojiile indiei, p. 412. asemenea "rubrici" (adhikaraQa), redactate in dou!sprezece cliI1i. Vezi'A. B.
412. Cf. R. Garbe, "MimllllJSli''' in: J. Hastings (ed.), Encyclopaedia o/Religion Keith,op. cit., pp. 4-5. I
and Etics, vol. VIII, New York, 1928, p. 648. 414. R. Garbe, ibidem, ibidem; H. Zimmer, Filozojiile indiei, pp. 412-413.
'~~.
:.::t,.
110~ .-~"--,,,.~,.".-,,,,..-lndia...B.elig1e.§tmosofle".'~J : ~·mnduismuJ sau "complexul'Opozitillor" 171
in foc, in vreme ce ele trimit, larandullor, ploaia atat de necesara 4.5.3. Saqikhya
supravietuirii lwnii etc. Tocmai de aceea, este deci cumva paradoxal
, faptulcafilosofii~iifljWlgsareduca.rolulzeilorpAnalaa,yedea Prima sistematizare a filosofiei Siirpkhya419 apare prin secolul
,,-.-~ -~.." in ei doar ni~ simple "nume" §i sa punaaccentul pe sacri:ficiu. In fapt, a1 V-lea d.Hr. ~i ii ap~ne lui iivara Krishna, autorul cunoscutului
sacrificiul in sine dobande§te semnificapa unei tehnici care asigura , tratat Siirpkhya-kiirikii 20. De~i redactarea sistematica a doctrinei in
fericirea in cer ~i pe pamant, dupa cumyogaasigura eliberarea Este sine se realizeaza relativ tarziu, totu§i terminolo~a pe care aceasta 0
evident caJ:1im[llPSii sc~~a semnj:fi~R~ sacrificiului elasic tocmai folose~e este atestata deja in Katha-Upani~2 ,adicli in secolul al
____ pentru a aslgtlfa supraVletuttea acestuia . IV-lea i.d.Hr.422 Mult mai t8rziu, apai diferite oomentarii 1a Siirpkhya
.- ~'-~'FiioSOffi Mina~ii resping institutia ''renuntarii'' (sannyiisa), -.1 kiirikii, intre care cel mai interesant este Siirpkhya-tattva-kaumudi
ca §i orlce fonna de religie devotionala (bhaktr), tocmai pentru faptul allui Vacaspati MiSra (secollll al IX-lea d.Hr.); un alt text important
ca-i golesc pe zeii vedici de orice rea1itate, punand in mod paradoxa! este SiiJpkhya-pravacana-s iitra (probabil, in secolul al XIV-lea
pe primul plan riturile sacrificiale. Idea1ul de umanitate propus de ei d.Hr.), cu comentariile lui Anirudha (secolul al XV-lea d.Hr.) ~i
416
este, in fond, dupa cum afinna M Biardeau , destul de sarac, I I
Vijniinabhik~'U (secolul a1 XVI-Iead.Hr.).
aproape caricatural, prin faptul ca ei se incapataneaza sa respinga Sarpkhya presistematica, ~a cum poate fi ea reconstituita,
orlce transcendenta. Pe ei nu-i intereseaza dedit omul, dar este yorba de pil~ pe baza anumitor pasflje din Mok;;a-dharma, este socotita
_ .."""~ de omul societatii lor, al bunei societap brahmanice, al castei drept un fel de gnom eliberatoare, alaturi de Yoga, care este 0 tehnica
"" ' brahmanice superritualizante, a§a cum apare el intruchipat in casta eminamente practica. Siirpkhya nu este altceva decat 0 perpetuare a
brahmanilor, omul ~ cum existain ei ~i~i $i nu ~ cum artrebui sa filosofiei upani~ce, punand Wl accent preponderent pe rolul decisiv
fie sau cum l-ar visa ei.
419. Literal, s[lll1khya inseamnA "doctI'ina nwnerelor". :fi1cand aluzie la caracterul
Filosofia Mimiirpsii respinge insa nu doar existenta zeilor, dualist, respectivpluralist al acestui sistem filosofic. Vezi Fr. Heiler, Die ReJigionen
reducandu-i pe ace~tia la simple "nume" conventionale, ci ~i ideea derAfenschheu,p.155.
creatiei ~i distrugerii periodice a lImii. Existil un proces constant de 420. SarpJchya-kiirikii ("Versurile memoriale - Sarpkhya") a fost tradus ~i in
I
devenire ~i nimicire, dar nici un fundamentpentru sistematizareaa.cestyi, limba romanli; vezi Saqzkhya-kiirikii, trad. din limba sanserita., comentariu ~i
note explicative de SergiuAI-George, cu 0 prezentare de S. Oasgupta, Societatea
proces in genu) cielurilor de evolutie ~i involutie presupuse de dharma
lnformapa. Bucure~i. 1993.
~i sarpsara cosmica • Mai multo aceastil filosofie aduce argumente
417
421. Cf. Katha-Upani;;:ad, II, 18-19,22-23; III, 3-4.10-11; VI, 7-9 etc.
specifice ~i impotriva $colii nihiliste SunJ;avada din budismul 422. Se afinnli eli filosofia Sarpkhya ar fi fost fondata. chiar de un stant semi
Mahayana, afinnand cu tarie rea1itatea lumii 18. mitic, Kapila. care ar fi ramas ,in afara adunmii tradiJionale a sfinplor ~i intelepplor
vedici. ca un "i1uminat" de sine statator. De~i nu ajucat un rol deosebit in mitul
indian ea multi alti mari filozofi. totu~i puterea sa miraculoasli este recunoscutli
415. Cf. M. Biardeau. HinduismuJ. pp. 43-44. intr-un episod din Afahabharata (IlI,l 07). Nwnele sliu. KapiJa. insemnAnd
416. Ibidem, pp. 99-100. "C;:c;:I ro~u", este un epitet evident al soarelui ca ~i al zeului Vishnu. Dacii avem
417. A.B. Keith, 0p. cit., p. 61. in vedere influenrasa in perioada lui Afa'havira (intemeietorul religieijainiste) ~i a
418. Ibidem, cap. II-m~ lui Buddha. se poate presupune eli a 't:riit inainte de secolul al VI-lea td.Hr. Vezi H.
Zimmer, FilozojiiJe Indiei, p. 194.
"'~
~.
_.
,.~;-
.;;;;.t .
172 -"India. ReJigie "ii· tllosofle' ---T-'" _._Hinduismul.sau ."complexul opozitiilor"· 173
al cuno~erii in realizarea eliberarii individuale. Originalitatea primilor de dependentA, farii a se puteaspune insacliomullluntric ar fi a:tins de 0
mae~tri SiiTJJkhya consta, de fapt, in convingerea lor ca adevarata atare dependenra Se poate spune ca once om dispune de 0 libertate
"cuno~re", "~tiintA", rezulta din analiza riguroasa a structurilor ~i real! pennanenta, v~c prezenta, daraceastanueste efectiv reaiizatli,
dinamicilor "Naturii~~ (pralqtt), a viepi ~i aCtivitatii psihomentale, pe dincauza.condipei sale tmbulente, iluzori1426.. . .'..
de 0 parte, secondata de experienta prezentei Sinelui universal, a Ca ~i iitman din Upani§ade, purusha este absolut
427
Spiritului absolut (purusha/23 , pe de alta parte. inexprimabi1 . Toate "atribupile" pe care mcercam sa i Ie conferim
Foarte probabil, originea sistemului SiiJpkhya trebuie cautata capata un caracter negativ. "Spiritul" ins~i este cel care vede,
."""""'=. in analiza componentelor mnane cu scopul de a face distincpe mtre . "martorul" (siik$in), dar Wi. "1.na:rtor"totdeauna "izolat" (kaivalyam),
acele elemente de care omul se de1:al1eazA in momentul moqii ~i cele "neutral", un simplu "spectator" inactiv428. Autonomia ~i impasibilitatea
''nemuritoare'', adicli acelea care insOlesc "sufletul" in destinul sau de spiritului sunt epitete tradiponale, constant repetate in texte429. Fiind
dincolo de mormant424 . Mai exact, "originile" Siimkhyei lin de 0 ireductibil, lipsit de calitap (nirguQatvat), purusha nu poseda
problema de natura strict mistica.., respectiv: ceea ce subzistii din om "inteligenta·", (ciddharma) 430, pentru cli e lipsit de dorinte. Dorintele
dupa moarte, ceea ce constituie adevaratul ~i nepieritorul Sine, nu sunt eterne, ele nu aparpn deci spiritului. Spiritul este v~nic liber431;
·~x_.:·
eIementu1 etern al on\AJ.
425
w mdiVI'd • "starile de co~tA", fIuxul viepi psihomentale Ii sunt compI~ente
ConforrnSii1Jichya, exista dona principii universale contrapuse: strWne. Daca to~ipurusha ne apare ca un fel de "agent,,432, a9est
~:.".,"",. pe de 0 parte, "spiritul" (purusha), nwnit §i monada vitala (iitman-ul), lucru sedatoreazaat:at "iluziei" (mayii) omen~ cat ~i unei "apropieri"
"sinele"saupu.rps-ul, "omul"msine),iar~dealtiparte,materiaprimordia1a sui generis purtand nwnele de yogyat~33 ~i care semnifica un fel de
(pralqtz), ambelefUnd eterne. Purusha esteentitateaviemascataindaratul 426. Cf. H. Zimmer, FilozojiileIndiei, p. 196.
~i inUtuntrul tuturor metamorfozelor vietii noastre afIate intr-o totala 427. Expresia neti, nett: ''Nu a!1a! Nu a!1a!" din B,nadliraqyaka-Upani'$ad, lIt,
dependenfii, In interiorul fiecarui individ, monada vitala autoradianta 9,260 regru.im, de pildli, inSliI/1khya-Siitra, III, 75.
ilmrineazatoateproceselemateriei grosiere, sausubtile, respectivprocesele 428. SlilJ1khya-klirikii, 19.
viepi~i~deorx>1riva,~masuraceacesteasederuleazaininteriorul
429. Cf. B,nadliraQYaka-Upani~d, IV, 3, 15; Svetasvatara-UpaniiOd, VI, 2;
Slirpkhya-Siitra, I, 147.
organismului. In sine, aceastamonadAnu are niei fonna, niei con1ffiut. Ea 430. SliIpkhya-Siitra, I, 146.
nu are ~iri ~i particularitap, pentru ca acestea tin de materie. Nu are 431. Ibidem, I, 162.
inceput sau sf'~it, este etema ~i taracomponente sau diviziuni; de altfel, 432. Vezi SlilJ1khya-kiirikli, 19.
se §tie ca tot ceea ce este compus este supus devenirii ~i distrugerii. 433. Invocandu-I pe Vyasa <,d Yoga-Siitra I, 4) ~i pe Vlicaspati Misra (ibidem
~i Tattva-KaumudI, 31), care afinna ci1 aceasM "apropiere sui generis nu are
"Spiritul" este nea~at ~i lara contact, absolut impasibil, neinteresat ~
meeput'" Mircea Eliade sustine eli 0 atare "apropiere" nu se datoreazli unei
neimplicat. ~ caatare nieiodata efectivindependenta, nieiodatarea1mente anume corelatii spatiale sau ternporale intre Sine ~i inteligent! <buddht); in fapt,
eliberat, dar etern liber, intrucat ehberarea ar presupune 0 stare prealabila este Yorba de 0 yogyatli, respectiv de 0 eoresponden~ de ordjn metafizie mtre
purusha ~i produsuI eel rnai subtil, eel rnai rafinat al Substantei, buddhi. 0
423. Cf. M. Eliade, /storia credinlelor... , II, p. 54. asemenea "apropiere", fundamentaUi pentru mtreaga filosofie indiana fn general,
424.0 analizl pertinenMgru;im chiar inSatapatha-Brlihmana, X, 1,3,4, unde este asimilatli de clitre sistemele Slirpkhya ~i Yoga instinctului teleologic al materiei
omul este divizat m trei eomponente "nemuritoare" ~i trei perisabiIe, ''muritoare''. primordiale (prakrtl) care, involuntar ~i incon~ent, "lucreazi1" pentru eIiberarea
425. M. Eliade, Yoga. Nemurire $ilibertate, ed. Humanitas, Buctl1'e$ti, 1993, p. 19. lui purusha. Vezi M. Eliade, Yoga. Nemurire # libertate, pp. 49-50, n.2.
~
r I
I
'.. Binduismul san "complexul opozitlilor"
concomitenta a altor"spirite elibemte" l?i a"spiritelor:aservite". Mai mult
decat atat, in aceastil situatie, nici moartea, nici viata, nici diversitatea de
sexe~i de acp.uni etc. nu ar mai fi putut coexista436.
175
!
--I"
...:,., ,
443.Jbidem, p. 30.
extraordinar de mare de structuri ~i forme distincte. Prin ~~ ea ~,degradarea VIetti cosnnce ~l mdiVlduale se datoreaziilU2'Jel (maya)
este compusa, ci nu simpUi. Sii:tpkhya face din aceasta comJPlexitate omului. Inca din perioada up~~ gandirea indianArefu.zli, pur ~i
morfologicaacosmosului un argument metafizic,pentrucaintOtdeauna . .. "'.,~.".-,~""" simplu; lumea a~a cum este, considerand-o efemera, dureroasa ~i
iluzorie. Se sustine, to~i, ca 0 asemenea conceppe nu conquce nici
446
ceea ce este compus exist! pentru un altul , adica are un caracter
teleologic. Astfel, creatia, in ansamblul ei, are un caracter teleologic, ' ,. la nihllism, nici la pesimism, intrucat int.e1cyptul indian refuzA aceasta
av§nd in ultima i.n~tanta misi~e.a de aservi Spiritului. uni~ersal ~ __ L lume ~i devalorizea.za ~ceasta via~ ~dca el intui~ ca, dincolo4~:
(purusha), "admlIllstratorulw" el supremo Este cea mal eYldenta. __ ,._~_ ~emrs,~~ t~l!lP.Q!~.hHl.!~,Q~~gUenntA (dukkha), eXlstaaltceva ,
dovada a existentei lui Purusha. D~i acesta este mascat de iluziile ~i exista Absolutul dupa care tinde.
confuziile creatiei cosmice, materia primordiaIa (pra/qti) este activata Textele sacre indiene, inclusiv SiiJpkhya, identifica sursa
de "instinctul teleologic" impregnat ei, tinzand ~i contribuind, in "prizonieratului" spiritului ~i implicit cauza tuturor suferinlelor in
totalitatea ei, spre eliberarea lui purusha447. solidaritatea omului cu lumea lnconjuratoare, cu cosmosul, in
Este evident ca, dincolo de toate aceste speculapi, opozitia participareasadirectasauindirecta, co~entasauincol1$ienta, activa
dintre Purusha-pralqti dinSOJpkhya ne amin~ de dualismul iranian sau pasiva, la Natura (prakrti), ceea ce atrage dupa sine participarea
al celor doua principii contrare, reprezentate de Bine ~i RAu (Ahura sa la 0 Natura ~i 0 viata pro/ana, la un proces continuu de
Mazda - AngraMainyu)448. Opozitia aceJstaBine - Rau din mitologia -~z~ desacralizare a existent.ei in general. Acestlucru presupune caeliberarea
iraniana nu este altceva decat unul din feluritele exemple de diade ~i o~ului inseaIDna, inprimul rand, desolidarizarea de cosmos ~i de vi$.
polaritati(cosmice, sociale, religioase) care asiguraualtemantaritmica profana, pe care singur ~i-a asumat-o. Numai astfel viata sa va fi
a vietii ~i lumii. Mai precis, tipul acesta de dualism Bine-Rau nu era la resacralizata ~i va re~i sa nu mai fie propriul sau "prizoruer".
lnceput decat una dintre diferitele formule prin care erau exprimate Cu toate acestea, cosmosul, viataaceasta profana au 0 functie
aspectele antitetice, dar complementare, ale realitatll care ne inconjoara dubla, prezentand ~i un aspect pozitiv: pe de 0 parte, il transfera pe
lli in care 1rliim: ziua-noaptea; barbat-fem~ie; vi~-moarte; fecundi~- om spre suferinta ~i, datorita legii karrnice, il supune cic1ului nes~it
ferti1i~; sanatat~-bo~~tc. Ca atare, Bmele ~l ~ul ~u pw: din e al reincarnarilor (saqJSiira), iar pe de alta parte (~i acesta este aspectu1
acel~l.ntm. cosmIC, ca~l m ~Purusha-?~alqtl. Gandireachineza pozitiv),11 ajuta implicit sa incerce sa-~i caute eliberarea (mok:;a,
a ~lll1?~~ ~l ea acest ~tag~~m co~~z.~v 10 altemanta celor doua mukti). Este foarte adevarat ca orice experienta umana, indiferent de
I?fmClpllyang(mascuhn) ~l ym (femmm) . natura acesteia, produce suferinta45! . De~i con~tient de caracterul
4,\6. Cf. SaIpkhya-kiirikfl, 17: "Precum un pat alclituit din mai multe par;:i universal al acesteia, int.eleptul indian, dupa cum spuneam, numanifesta
(Iemn, pemil, acoperAminte etc.) serve~te pentru ca cineva sA doannii in el, a~a nici pe departe 0 atitudine pesimista, el nu se resemneaza.
~jtrupul, compus din cele doulizeci ~i patru de Principii, este in slujba Spiritului".
447. Cf. SClll1khya-Siitra, III, 47: "De la Brahman pana la ultimul firicel de iarbA, 450. Idem, Yoga. Nemurlre # liberiate, pp. 20-21.
Creapa este in folosul spiritului pentru ca el sii atingli cuno~erea suprerna."; M. 451. "Corpul este durere, fiindca este l!cal}ul durerii; simturile, obiectele,
Eliade, Istoria credinlelor... , II. ' ptitceppile sunt suferintli, deoarece conduc la suferint!; pllicerea ins~i este
448. Cf. mai pe larg N. Achimescu, op. cit., pp. 219 sq. suferintA, fiindca este urmat! de suferint!"; Anirudha, SiiIf/khya-Siitra, II, 1;
449. M. Eliade, Istaria credinlelor... , II, p. 238; cf. mai pe larg, ibidem, pp. 20-25. apud M. Eliade, Yoga. Nemurire # libertate, p. 22.
180 -, ·lndia~ReH~"§i"filosofie ··_"""-::1. ~·Binduismul sau"e.omplexulopozitfllor" 181
Con¢entizarea suferintei cao legeaexistentei nu conduce ladisperare, ci Cunoa~terea postulatl!i de SaJpkhya .este 0 cunoa~tere
455
dimpotriva. Se constituie in premisa elibemrii de aceasta. Ea il conduce pe metaiizica , este 0 "trezire" care descoper! instantaneu esenta Sinelui,
ascet ~ intelept la concluzia c! singum modalitate de a ie~ din aceasta rea1itatea ultiml!i; ea nu se dobfulde~e prin experientl!i, ci este a
situatie 0 repIezintAretnigereadinhnne,rentl11'jmealaorice btmUri ~foIgOlii .-"'''''~~aii1:orevelatie bruS6a.Ni:riricdiVUinli'intervine aici, pentru caSarpkJrya
inul1le, izolarea totala. in plus, inte1eptul este con¢ent de faptul cli nu neagl!i existenta lui Dumnezeu. Tot la fel, nici unfel de rituri sau practici
sufera doarel, cadurereaare 0 dim.ensiune cosmica, caeaesteo modalitate . " religioase nu prezintl!i nici 0 valoare in dobfuldirea unei asemenea
ontologica la care este supusl!iintreaga existent!: acesteia trebuie sa. se ~. cun~teri ~i ~Plicit.~eli~i4~~~~trn..~~esteai.:rflicA dorinte
supunA atat zeii cat ~i cele mai infime insecte, pentru simplul mo'tiv cli. --~:-~ ~efort, conducfuld la n~erea unei noi forte kannice .
existl!i in timp. S-arputea chiar spune ca, in comparape cuzeii ~ celelalte Desigur, se pune problema felu1ui in care se va derula in
fiinte vii, omulare un statut privilegiat, in sensu! cliareposibilitateade a-~ . continuare viata unui asemenea "eliberaf' prin cuno~ere, a unuijiVan
d~ condipa, de a a1x>li suferinta~ de a accede Iaeh'berare. Prinurmare, rnukta, cum mai este denurnit. EI va continua sl!i actioneze, pentru cl!i
452
d~ esteuniversall!i, suferintanuesteniciodatadefi.nitivl!i . mai este inca prizonieru1 potentialului kaImic din existente1e anterioare
Pentru adeptul Saqikhya, calea spre eliberare are un singur ~i cele deja acumulate inainte de autorevelatie. Acest potenEal cere sa
sens: cuno~terea reall!i a spiritului453 . $i prima etapl!i in realizarea fie actualizat ~i consumatin conformitate cu legea karmica 58. Dar, in
acestei cuno~teri eliberatoare rezidl!i in negarea ideii cl!i spiritul ar fapt, el nu mai este subiectul actiunilor sale, activitatea pe care 0
poseda atribute. Acest lucru presupune, in fapt, negarea suferintei in ,....,. des~oarl!i nu:.i mai apar{ine;' ea se deru1eazA automat, mecanic §i
ceea ce il prive~te, a 0 considera ca pe un fapt obiectiv, exterior ·dezinteresat, intrucat "autorul" ei nu-i mai unnl!ire~te rezultatele,
spiritului, lipsit de valoare ~i de sens, intrucAt orice valO1;izare ~i "fructu1". Prin unnare, in momentul in care eel "eJiberat" acponeazl!i, el
semnificatie nu este decat produsul intelectului (budtihz), in incercarea numai are con¢inta lui "eu acp.onez", ci a lui ''se acp.one.aza:", la modul
sa de a-I reflecta pe purusha. Cfuld inteleptul il cuno~te realmente , 'Icel mai natural posibil. Jivan-rnukta poate actiona cfuld dore~te ~i
pe purusha, toate valorile sunt anihilate; in acest caz, durerea nu mai cum dore~e; el nu se vamai teme de nimic, intrucat faptele pe c~ Ie
este asimilatl!i durerii, nici non-durerii ci este evaluatl!i ca un simplu sl!ivar~e~te nu-i mai apaqin, ele nu mai au consecin{e pentru el ~i, ca
japt, care de~i este receptat ca suferinta, i~i pierde totu~i valoarea, atare, nici limite. EI nu mai este prizonierullor ~i, drept unnare, i~i
sensul. In momentul in care cineva a inteles cl!i purusha este liber, poate perrnite orice, indiferent in ce domeniu de activitate. Aceasta,
etem ~i inactiv, tot ceea ce i se intfunpll!i (dureri, sentimente, ganduri pentru cl!i autorul actiuriilor "sale" nu mai este el, ca "sine", ci un
etc.) nu-i rnai apar{ine. In fond, durerea este un fenomen cosmic, iar simplu instnnnent impersonal, un fel de ''regizor'' intennediar an~at
omul 0 suportl!i sau contribuie la continuitatea ei doar in masura in in epuizarea ultimelor efecte karmice acumulate de-a lungul
care acceptli in mod benevol sl!i rmnanl!i pe mai departe prizonierul timpului. In clipa moqii, cfuld toate "potenpalele" amintite au fost
454
propriilor sale iluzii .
455. SiiIPkhya-SOtra, III, 23.
453. Cf. Chiindogya-Upani$Qd, VII, 1,3; Saq1lchya-Slitra, m, 22-23. 457. Ibidem, 1,84-85; M. Eliade, Yoga. Nemurire # libertate. pp. 35-36.
454. M. Eliade, Yoga. Nemurire ~i libertate, pp. 34-35; idem, Istoria 458. Cf. Siirpkhya-kiirikii, 67; Siirpkhya-Sfitra. III, 82.
credinte/or, .. , II, p. 59.
182 hu:lia;Religie'§,ifuosotie " -:.J::' "-Hinduismul sau"comple:m.l opozijlilor" 183
tipuri de Yoga. Totu~i, pe lang! aceast! Yoga "ciasicl", exist! multe alte tipuri
461. Cf. M. Eliade, Istoria credinJelor.... II. p. 61. Jean Filliozat este de plrere cl
Yoga nu constituie, ~a cum sMa vrut, 0 tehnic! datand din timpurile protoistorice
~i apaJ1infind unui fond ~amanic imemoriaL De aceast! parere este. de pildi1, Fr.
trupului ~i spiritului, antrenament care, el singur, este denumit Yoga. Pozipa !iezand
;
186 India. ReJJgie §i DlosoDe --I'
Bindulsmul sau "compleml opo:z.ltillor" 187
ahimsa ("sa nu ucizi"). El senmifica non-violenta asupra rug'f'unei I!
Aceste "discipline" constau in "puritatea" (sauca), "multumirea" sau
creaturi prln nici tm mij loc ~i ruciodata~ Al doilea este satyae~ nu II "impacarea" (samto{la), "asceza" (tapas), "cuno~terea de sine"
minti") ~i consUl in a-ti pune in acord cuvantul ~i gandirea cuf&ptele. (iViidhyliya) ~i dllruirea totala Stapanului Divin (/svara,
"--'~-~~."" Cuvantul ~igAndul trebuie sa corespunda totdeauna Cll ceea ce a fost iSvara-praJ.lidhiiniini)470. Purificare (sauca) inseamna, de fapt,
vllzut, auzit sau dedus. Un alt comandament este asteya ("sa nu furl") curatirea interioara a organelor; in acest fel, reziduurile alhnentare ~i
~i are in vedere pe cei care i~i ~sC in mod ilegal bunuri care aparpn toxinele sunt prompt eliminate printr-o serle de "purgatii" artificiale,
altcui va. Ablinerea de la furt (asteya) consta in anihilarea oricarei asupra carora insism mai ales Hatha-Yoga, adica Yoga care se ocupa
"'-~ ~-.~ dorinte de a fina AI patrulea comandament moral este brahmacarya exclusiv de fLZiologie ~i de "fiziologiasubtila". Vyiisa precizeaza, de
("abstinenta sexuala") ~i are drept scop conservarea foqei generatoare, asemenea, casauca implicatotodat.apurificareaspiritului<l71.
a energiei nervoase. Yoga acorda 0 importanta deosebita "foI1elor I I
c.Asana
secrete ale faculmtii generatoare" care, atunci cand sunt consumate, Yoga propriu-zisa debuteaza incepand cu cel de-alrreilea
epuizeaza cea mai pretioasa energie, sH1besc capacitatea cerebrala ~i "membru" (yogii.Qga), cu a treia treaptii dintre cele opt descrise de
catre Pataiijali. Aceasta a treia rreapm este lisana, desenmand
fac concentrarea dificila; daca, dimpotriva, sunt dominate ~i "infranate",
binecunoscuta"pozip.e_Iotus,,472, definitain Yoga-Sara cafiind "stabila
ele facilireaza contemplatia (Samiidhl} In acel~i timp, trebuie subliniat
~i agreabiUi" (sthirasukhamt73.lnvalata de la un guru, ci nu din
ca abstinenta sexuala nu inseaInna doar privarea de acte sexuale, ci ~i carp., ea confera trupului 0 stabilitate rlgida ~i reduce in acel~i timp la
anihilarea oricarei forme de tentape carnala. Instinctul nu rrebuie sa minimum efortul fizic. Fire~e, la inceput, aceastii pozitie este foarte
ramana subteran, difuz in subcon¢ent, nici sa fie "sublimat", ci pur ~i incomooa, chiarinsuportabil~ insain urma unui antrenament prelungit
simplu anihilat, "dezradacinat" din co~tiinta ~i simturi.ln fine, ultimul dispare senzatia iritanta de oboseaIa, de surescitare nervoasa a anumitor
act de ''in:frfu1are~~ este aparigraha ("sa nu fii avar"). Aceastainseamna parti ale corpului, se regleaza procesele fiziologice, permitandu-se
st1 nU-li insu~e~ti niciodam nimic din ceea ce nU-li apartine ~i estf 0 atenp.ei sa se concentreze exclusiv asuprasubstratului fluid al con~tei.
c9nsecinta a inte1egerii "pacatului" ce consm in a~amentul fata de
bunuri ~i a prejudiciului produs de acumulare~ conservarea sau inclinatii naturale. Fiecare om are dreptul sl-~i aleagl drumul spiritual, dupA cwn
distrugerea bunurilor468. Este foarte important de retinut, insa, ca toate crede, totu~i este preferabil - eel pulin panl la maturizarea spirituall - sA fie
pmcticate toate cele cinci niyama, atat pentru acpunea lor cumulativA cat ~i pentru
aceste infranarl (yam a) nu procura 0 stare yogic~ ci doar 0 stare
a dezvolta sim/U1 practiciirii, al necesitApi faptei pe drumul ce duce spre Sine";
"purificam", superloaracelei profane. Yoga-Siitra, n, 32.
b.Niyama. 470. Ibidem, ibidem.
Paralele cu aceste "infranari" (yama), yoghlnul trebuie sa 471. Yoga-Siitra, II, 32.
practice niyama469, adica 0 serle de "discipline" corporale ~i psihice. 472. Tratatul Ghera.r,Ida-Samhita descrie, insa, treizeci ~i doul de asemenea
pozitii. Cea mai facill ~i mai accesibilji dintre acestea este padmlisana: "Puneti
468. Yoga-Siitra, II, 30; cf. M. Eliade, Yoga. Nemurire$i libertate,pp~ 5,2-53.
-pi,ciorui drept pe coapsa stangl ~i in acela~i fel piciorul stang pe coapsa dreapta.;
469. "Niyama (de la rlidAcina ni-yam - a fixa, a stabili, a reglementa) cuprinde
tnCruci~ati mainile la spate ~i apucati cAlciile (mana dreapta. pe cAlcaiul drept ~i
regulile ce ordoneazli viata interiolri a pmcticantului, prescrippi ce trebuiesc mmate
'rr;§na stangA pe cllcaiul stAng). Aplisap biirbia pe piept ~i flXati-vA privirea
pentru a inUitura impurita.tile Eului. Dupl fire ~i karma. pmcticanpi preferll. una sau
asupra varfului nasului"; Ghera.pda-Samhita, II, 8.
alta dintre cele cinci niyama. eea care Ii se potrive~te eel mai bine ~i spre care au
473. Yoga-Siitra, U46.
I
,t,···
"
,
188 India. ReJigie§i filosofie Hinduismul san "complexul opozltiiJor" 189
In acestmod se obtine 0 anwnita "neutralitate" a simturilor;co~tiinta d. Pral)ilyama
nu mai este afectata de prezenta propriului trup ~i de lumea exterioara. Daca iisana presupune re:fiJzul de a cedaincIinatillornaturale ~i
in acest moment survine izolarea co~tei, in sensul eli legaturile de implicitrefuzul mobilitap.i,prii¢yiimailustreazadisciplinarearespirat:i~
""~-comunicare eu propria activitate senzoriala au inceput sa fie anihilate474. respectiv"refuzul" de a respira camajoritatea oamenilor, adieli in mod
In fond, iisana este primul pas in scopul abolirii modalitaplor aritmic. in general, respi:rat:ia omului ob~uitse rea]izeaza fie infunct:ie de
specifice existentei mnane. Dupa cmn am amta1:, lanivelul1rupului, iisana imprejurari, fie in funcpe de tensiunea psihomentala Aceasmaritmie are
este 0 concentrate intr-unsingurpunct; ea pune capat astfel mobilitapi ~ caefect 0 imprevizibilafluiditate psihica~, in consecinta, instabilitatea ~
A;.,.....,..rub.l.:.t~h~ ",_.......1 . red1..ldlndmultitudinea ~k;lor 'bilelao .,1ft..... .......
distributianecontrola.tAaatenpei.Desigm,pop~~sateconcentrezi,
.,,"",~_~~l";;'"~ '"~~~~~'~ __ '='_'~'~'M'"_""'"'--=-~~-"'-' Ee.~ JXlSl_ ......"6..........
posturli, llnobiHl, sacra. Practic, mate tehnieile yogbinice se conciliazliin poti deveni atent, dar trebuie sa faci Un efort in acesisens. insa, din
acest punet, intrucAttoatelaolaltamanifestaaceasta tendintade ''unificare'' perspectiva doctrinei Yoga, orice efort presupune 0 exteriorizare, ceea
~i "totalizare", proptmIDldu-~i cascop abolireacondipei mnane obi~uite, ce contravine tehnicii in sine. De aceea, prin pral)iiyiima, se incearca
rezultantaarefuzului de acedaincJ.inatillornaturale. anihilarea efortului respirator: yoghinul trebuie sa rea1izeze 0 respiratie
Foarte mulp practicanp Yoga suspn camultiplele pozitii Yoga ar discip1inatA, ritmata, toonai pen1ru a uitadeea
fortifica trupul ~i ar avea funct:ii terapeutice. De pilcm, Utthitapadmiisana toca din cele mai vechi timpuri, yoghinii sustin ca exista
ar cooferi viziuni supranaturale ~i arvindecaanumite afect:iuni ale c8ilor intotdeauna 0 relalie stransa intre ritmul respiratiei ~i starile de
con¢inta • Ritm§ndu-~i respiratia~i incetinind·o treptat, yoghinul
476
respiratorii; suptapadrnilsana arvindecadiferite afecpuni ale organelor
digeStive;bhacfa~ana·arcoDferif()t1:eproaspetespiritu1ui;yoga-iisana penetreaza ~ verificii experimental anmnite stari de con¢in~ care in
ar elimina insomniile; siirya-bhleda-iisana ar vindeca afectiunile stare de veghe, sunt inaccesibile, ~i in special starile de con~tiinta
oftalmologice; dhastrica-iisana ar regulariza temperatura corpului, ar caracteristice somnului. Ritmul respiratiei in timpul somnului este mai
in1atmafeb~ ar stimula digestia ~ arpmificasangele; gupta aJ)ga-iisana lent decat in stare de veghe. Prinpra¢yama, yoghinul nu face altceva
arvindecaimpotenta; manauka-iisana arface trupu1 inviztbil etc. in ciuda decat sa rea1izeze ritmul respirator din timpul somnului ~i, ?},tfel, sa
tuturor acestor pretentll, medicina modemtamane foarte rezervatlifata penetreze, lucid ~i co~ent, statile mentale proprii somnului4 7.
de pretinsele efecte terapeutice amintite mai sus. Pe de alta parte, trebuie Ritmul respiratiei se realizeaza printr-o armonizare a trei
rePnutcaexistafoartemulpoarneniinIndia,maimultsaumaipupnavizati, "momente": inspiralia (piiraka), retinerea aerului (kumbhaka) ~i
care afinna sus ~i tare ca ~i-au redobandit sanatatea prin practici Yoga. expiratia (remka). Acest control al suflului provoaeli in mod voluntar
EXista chiar diferite centre Yoga care pretind cii utilizeaza mijloace strict
suspendarea respiraliei ce se observa frecvent, realizata spontan, in
terapeutice, moconotatiereligioasaDinpacate, unii yoghiniimpingp§nala
irnagini grote;m "binefucerile" exercipului Yoga: inmu1te locurifrecventatede 476. Yoga-Siitra, I, 34: "Principiul de bal! al acestei practici meditative este
1llri$i,yoghiniiregizeaz8, pur~ simplu,"scenerempeutic:e"doarpemruaculege acela care afmna ca «contro\!nd respiratia se controleazA mentalul», ~i despre
rei c3tivabanuti din p:nteatmorvizitatorimaiimpresionap47S. aplicarea acestui principiu se vorbe~te aieL Fiind 0 asemenea leg!1tur!i intima
intre mental ~i respiratie. mintea 0 unneal! pe aceasta din unn!i in cicJurile ei. La
474. Cf. ibidem, II, 48: "YoghlnuJ in Qsana este ~ezat in centrul Brn dimensiuni fiecare inspiratie exista 0 «ie~ire in afarl!» a minpi ~i la fiecare expirape 0 retragere
al Naturii sale, acolo unde nu existli nici frig nici cD.ldurli, nici zi nici noapte, in «in~untrU» a ei".
apropierea imediata a Celui Nes~it". 477. Cf. M. Eliade,lstoria credinle/or...• II, pp. 64-65; idem. Yoga. Nemurire~i
475. Vezi K. Klostermaier, Hinduismus, pp. 260-261. libertate, p. 58.
190'" I_H "lndia.'l{eligie'fi'iDosofie·,·,~··~;:t::;. ->BinduismulsauHcomplexulopozittilor" 191
atenpe ~i efort. Confonnveclrii teorii fiziologice despre ri1mul.respItapei e. Pratyiihiira .
in tot trupul, controlul asupracirculaJiei suflurilorin in1reg organismul DupacumafinnaPatanjaliin Yoga_Siitra481 , ceeacetrebuie
ca agenti fundamentali ai oriwor activitAti organice - presl.lpllne s1:fSuprime yoghinul in primul rand "este fluxul continuu de gandurl,
-.~.,. ~" ...~ controlarea intregii individualitati psihice intrupate478. sentimente, reprezentari ce disperseazA con~tiinta Dupa suprimarea
PriiQ2 juca unrol deosebit de important chiarin perioada vedica acestora, se blocheaza oscilatia Intre obiectul de concentrare ~i
~i uPFUri~ca. Eraconsiderata "sursa viet:ii", care pAtrunde intreg trupul, reprezentarile parazitare". in conceppa hindusG, mintea (citta) se afla,
fiind identijica.ta uneori chiar cusinele (atman); toate mi§Cir:ile interioare prin insa~i natura ei, intr-o continua agitatie. in permanenta, ea se
___~~~~PQmuly!.§PIltatribuite~priip2. Dinacestmotiv, controlulasupra -' trmlsforrnain fonnele obiectelorde~caredevine co~tientA. Substanta ._.
acestei fOJ1e centrale a trupului reprezinta unuldin1retelmileprincipale ale' ei subtila asimileazafonnele ~i culorile a tot ceeace ii confera simturiIe,
oric8ruiyoghin. Este yorba de ceamai import:antafortAde via;a, utilizata imaginapa, memoria lji emotille. In consecinfA, ea poseda 0 capacitate
de<fAtreyoghinii~~pimpotrivadegenerariifizice.ControlulabsoIut remarcabila de metamorfozAcare nu cuno~te nici limite, nici repaus.
asuprarespiratiei presupune, spun~ Yoga, 0 diminuare aritmului Astfel, pentrua 0 controla pe deplin, yogbinul trebuie sa stopeze absolut
i
respirator, ajungandu-se panaacolo incat p~ticantul realizeazA cbiar toate impulsurile senzoriale venite din exteriQr, ca ~ pe cele din interior:
imperceppa acestuia, d~i spiritul este pe deplin coI1§tient Dupa ce au
atins aceastatreapta, a:firmae~ yoghiniirespectivi potfi ingropati pentru 0
f
amintiri, pasiuni emoponale imaginative.
Acela~i Pataiijali48 sustine ca, prin intennediul disciplinarii
,.>""",.,,''''c.,,''''~ perioadade catevazile sau chiar saptamfuri, supmvietuind mra preamulte respirapei (prii.()iiyiima), "valul" (avara.f.Xl) tenebrelor, acela care "sta
,,., probleme. Secretul ar consta, in opinia acestora, in faptul ca yogbinul
in calea luminii" (prakiiia) dispare, in sensul ca mintea (citta) devine
respectiv~ dimin1.lf'82'llfoartemultnecesitateade oxigen, in sensu} caprin
capabila (yogyata) de concentrare (dhiiraQa). In acest feI, yoghinul
concentrarea intensiva a spiritului se d~ de toate angoasele care l~i poate verifica consecvent calitatea concen1:r8.rii prin introvertirea
favor:izeaza consumul excesiv de oxigen. Peparcursul "aventurii" sale simpnilor (pratyiihii.ra)483. Cbiar daca simturile nu mai sunt canalizate
subterestre, pUFul aer care penetreaza pamantu1li este suficient. K
spre lumea exterioara, activitatea lor fiind anihilatA, to~i mintea nU-lji
Klostermaier47 consemneazAcbiarcazul unui yoghin care arfi acceptat
sa faca acest experiment in fat.a unei comisii demedici, sastea 0 perioada 481. Yoga~Siitra, I, 2.
de douazeci ~i una de zile sub pa.mant ~i apoi 0 saptamana sub apa, tara a 482. Ibidem, II, 52, 53.
primi nici un fel de ~utor. Dupa 0 perioadaatat de indeIu.ngatade incerclUi, 483. Aceastli notiune este tradusa., in genere, prin "retragerea simturJlor" sau
subliniaza acel~i autor, respectivul are nevoie de mult timp, pentru a "abstragere", dar ~i prin "facultatea de a elibera activitateasenzoriall de sub
influenta actelor exterloare". Yen M. Eliade, Yoga. Nemurire ~i libertate, p. 68;
redeveni pe deplin co~ent, dar oricumn-au aparutnici unfel de afectiuni cf. in aceasti1 prl v intA ~i Katha~Upani~d, It 3, 20-21, 11,3, 7-8 ~i rnai ales II. 3, II:
fizice sau psihice secundare. S-au creat adevarate legende de-a Iungul I I "Yoga este aceast! stare de neclintire a simturilor. Nimic nu te distrage atunci,
timpuluilegatedeperfonnanteleypghinilorinmateriedeprii{.iiyiima,dar caci Yoga este aparitie ~i disparitie". Prin unnare, pratyahara presupune ca
medicinamodemanule acordanici un fel decredibilitate480. '' yogmnul traverseazA a serle de faze in timpul carora obiectele interne si exteme
478. J. Filliozat, op. cit., pp. 84-8S; M. Eliade, Yoga. Nemurire ~i libertate. p. S9. 4ispar, determinand aparitia lui Purusha. ~i de faze inverse, cfind respectivul
479. K. KJostennaier, Hindutsmus, pp. 262-263. r-evine' 1a un nivel obi,nuit de experientA. Este vorba, deci. de 0 oscilare a
480. Vezi mai pe Jarg Fr. Staal, Exploring Mysticism, Penguin Books, London, nivelurilor de con~tiintl. care merg de la experienta obi~nuitl la experienta
1975,p.148. suprema. a contopirii cu Absolutul; cf. M. Biardeau, Hinduismui, p. 126.
1 9 l " h .'·..····Ind.ia;-Rt!Ugfe-fl-fIlosofle-~· :~ .-fIiBdwsmw -sau .,,.oomplexul opozipnor" 193
pierde proprietatea de a avea reprezentari senzoriale. C§.nd dore~te Concentrarea are Ioe de obicei asupra centrului (Cflkra) ombilicului,
sa. intre in contact cu un obiect exterior, mintea (dtta) nu se folos~e inlotusul inimii, asupra portiunii dintre sprancene, Wrfului nasului, ~I
de perceptia senzoriala, ci i1 poate cuno~e prin puterile proprii de .,~ui,obiect l~os, as,!1~ U?~ gand ~aclev~~etafizic) sau'asupra
,~"
•• o W ·c"ai-e'dispune.
Este vorba de 0 cuno~ere directS. prin contempla1:ie, lUI Isvara ("Domnul") . Oricum, top yoghinh sunt deacord cd nu
care, din punctul de vedere Yoga, este mm reala decAt cuno~terea poate fi realizam nici un fel de concentrare :tara ajutorul unui obiect
normal!, fie ea rationala sau senzorial!. Yoghinul intril in contact cu asupra canna sa se fixeze gandul.
realitatea printr-un tip de ''inteIepcilUle'' (prajM), de gnoza, cunoseand Concentrarea intr-un singur·punct (eldigratii) areI drept
.. .
.,~~=, "toate Iucruri1e,. cum SWlt ele',484. Din acestmoment, ascetul yoghin corisecinta eliminarea rapid! ~i con~entll a tuturor automatismelor~~~~~,.. ,
nu mai este distras de simturi, pentru ca intreagasa activitate senzoriaIa mentale care stapanesc ~i, practic, fonneaza coll$ilinta omului obi~nuit
~i orice activitate in general a fost suspendata. cazand prada "aventurilor" sale senzoriale, individul ~i petrece timpul
In viziunea sistemului Yoga, omul ob~nuit nu poate dobandi lasandu-se cople~it de 0 multitudine de evenimente disparate ~i
aceastahOertate, int:rucat spiritul sau este tot timpul ''tulbmat'', tot timpul exterioare si~i.1n pennanentA, simturile sau subco~entul penetreaza
agresat de activitatea senzorial!, de sUbcon¢ent ~ de "ata~amentul" co~iinta ~i aduc in fata acesteia obiecte care 0 domina ~i 0 modifica.,
sau fata de ceea ce se afla injurul sau. In schimb, in urma anihlHirii potrivit formei ~i intensitaf lor.
starilor psihomentale, intelectul sau mintea yoghinului dobande~ 0 Ekiigratii impWle controlul asupra celordow surse ale fluxului
=""'"'''''-aiiUiiie "autonomie" fata de acestea To~i, aceasta autonomie nu mental, ~ anmne activitatea senzoriala(indriya) ~i cea a subcon¢entului
presupune ~i anihilarea "fenomenelor". Pentru ca, de~i realizeaza (sarpskiira). Un asemenea control presupune capacitatea de a
experienta de~arii de fenomene, yoghinul continua sa Ie contemple. interveni, voluntar ~i prompt, in derularea celor doua "provocarl"
Mai precis, el nu Ie mm CWlo~ ca panaaci prin intennediul fonnelor mentale (cittavpri). Un yoghin poate rea1iza, cfind dore~e acest lucre,
(riipa) ~i al starilor mentale (cittavrttz), ci contempla pur ~i simplu, discontinuitatea con~iintei, mm precis el poate in orice moment ~i
485 oriunde sa-~i concentreze atenpa asupra unui "singur punct", fiind
Deli este cons~mnatS. in Yoga-Sii/ra ca a ~ea treapta Yoga, forta de a dirija un compartiment foarte important al activitatii
48
dhiir'a1)ii este, de fapt, 0 ekiigratii, adica "fixarea intr-un singur psihosomatice489 • '., I .
punct,,487 ~i constituie punctul de pornire al meditatiei Yoga. g.Dhyiina
I Legat de meditatia (dhyana) de tip Yoga, Patanjali490
484. Yoga Bhiisya, II, 45; apud M. Eliade, Yoga. Nemurire # libertate, p. 68.
afirma ca in cadrul ei "continutul mental (pratyaya) este unic ~i
';'M
194----~~-.--- .... --.- ·"·-Indi&i'·~-,i·ftIesofje" ._, . . '~'''-Hinduism1lhau"-compleml'Opozlpnor'' 195
vii exist! doar diferent:e de grad.fu schimb, intre starile psihice ~Sihele
SOI
in viata", pentru ca numai intretine nici 0 rela;ie cu lumea • El nu mai
absolut exista diferenteontologice: cele douA apaqin unor moQuri t.raie§te sub constrangerea timpului, ci in afaraacestuia, intr-un fel de
distincte ale fiintei. - .>;~;:- - -~Zent etern, intr-o etemitate continuA •
S02
I Po1rivit ambelor sisteme, "eliberarea" se produce inmomen~-"~~~-~::: -.....- '" ,,"!" .._ - Toate filosofiile,tehnicile ascetice ~i contemplative, misticile
in careacest adevi\r a fost inteles, cAnd adeptul respectl\ri _ indienei~ipropunvindecareaomuluidesuferintaexistenteiintimp.
con~tientizeaza, spontan ~i brusc, adevaratarealitate, imperceptibila Solutia propusa. de acestea este "arderea" sau "conswnarea" efectelor
pana atunci. In acel moment, spiritul ~i-a reci\patat libertatea sa kannice ~i anularea, in acest feI, panA ~i a ultimului gennen al unei vieti
primordiala. Astfel, conform Sa..rpkhya, eliberarea intervine~can_d .. viitoar:e~JJIl,W dintre.mijtQ~J.~._4ea, ','consuma" reziduurile karmice ~i
respectivul incepe sa stapaneasc! temeinic cuno~terea esentei ~i a produce eliberarea din ''prizonieratul'' timpului este tehnica
formelor substantei primordiale (praJq#) ~i alegilor care-i directioneaza "reintoarcerii in Ul1Il!", inscopul de a-~ cuno~ existente1e anterioare
evolutia Sistemul Yoga sustine ~i el, la nIDdul sau, aceastA cuno~re ~i a reveni la starea primordial!, atemporal! ~i pura •
S03
a substantei primordiale, dar confera valoare doar tehnicii Este vorba, practic, de un ''parcurs inapoi" (pratiloman, "in
contemplative, care ar fi singura capabila sa reveleze experimental raspar") pentru a ajunge la origini, la prima existent! care, "izbucnind"
autonomia ~i atotputemicia spirituluisoo. . in lwne, a decl~attimpul, ~i a atinge acel momentparadoxal dincolo
Ca atare, Yoga lui Pataiijali i~i propune abolirea oricarui tip
S04
de care timpul nu exista, pentru ca nimic nu se manifestase inca •
de experient! provenite din eroarea logica ~ cbiarmetafizica, inlocuind- "_"~7~' '~Este limpede ca semnificapa ~i finalitatea acestei tehnici vizeazi\
o cu 0 "experienta" enstatica, suprasenzoriala ~i supraraponala Prin reintoarcerea in timp ~i redescoperirea punctului de plecare care, in
"intuitia" contemplativa, prin samlidhi, ascetul yoghin trakcende fapt, coincide cu cosmogonia. A retrai vietile anterioare ~i a Ie intelege
definitiv conditia umana,. izvorat! ~i consumat!in suferintR, obtinand inseamna, in primul rand, a consuma efectele karmice acum\,\late in
in final libertatea totaIa. El realizeaza enstaza vacuitatii totale; de~du timp, adica "a arde pi\catele", intreaga swna a actelor comise sub
se de orice continut senzorial sau structura intelectuala, yoghinul imperiul ignorantei (avidyii). Mai important este faptul ci\ ascetul
dob§nde~ 0 stare neconditionata, care nu mai este pura "experienta", contemplativ accede la inceputul timpului ~i patrunde in starea de
ci pur ~i simplu un fel de "revelatie", intrucat nu mai exista nici 0
501. Cf. mai pe larg R. Godel, &sai sur l'experience liberatrice, Paris, 1952.
conexiune Intre co~iinti\ ~i lume. Intelectul (buddhz) ~i~a incheiat
502. Cf. M. Eliade,lamgini §i simboluri, pp. 70-113.
misiunea; de acum, el se retrage, se indeparteaza de Purusha, de' 503. Cf. Yoga-SOtra, Ill, 18.
spirit, ~i se reintegreaza in substanta primordiala (prakrti). Sinele 504. Vamadeva, autorul unui foarte cunoscut imn rgvedic, afinna despre el
ri1:mane liber, autonom, contemplandu-se exc1usiv pe el ins~i. ~a insu!}i: "aflandu-ma In materie. am cunoscut toate n~terile zeilor" ($gveda, IV,
numita "con~tiinta umana" este suprimata, ea nu mai functioneaza, 27, 1). Krishna spune ca el "cuno~tea toate existente1e" (Bhagavad-G ita, IV,
5.). Or, a!}a cum arata Mircea Eliade. "cel car~ §tie este eel care-~i aminte§te
componentele ei resorbindu-se in materia primordiala (pralqti).
inceputul: mai exact, eel care a devenit cont~mporanul nll.iterii lumii, cand
Y oghinul realizeaza eliberarea; el se con:-:U>orta asemenea unui ''mort e~i~tenta ~i Tirnpul s-au manifestat pentru prima oara. «Vindecarea» radicalil a
sJ.lferintei existentiale se obtine tacand drumul inapoi pdnil la iludtempus initial,
500. M. Eliade, Yoga. Nemllrire # libertate, pp. 24-25. ceea ce implica abolirea Timpului profan". Vezi M. Eliade, Mituri, vise §i mistere,
ed. "Univers enciclopedic", Bucure~ti, 1998, p. 44.
, ,~" ..
non-temporalitate, acel prezent etem care a precedat experienfa poate face invizibilS12, devine binevoitor falA de toate celelalte creaturi,
temporall intemeiatl de prima existent! 1l1ll8I1Adecazuta Mai exact, dobande~ forta unui elefant, percepe tot ceea ce este subtilS13, asC1.l1lS
:=~au:n.:~~~~~~~-. ~~~~S~=.:n~~~~leacestomSI4,
tIllllAnon-temporalitatea, eJiberareadecon.strangerea timpului. ~ acest Dupa cum putem observa, Yoga pretinde "rezolvarea" mai
lucrupresup~etranscend:reacondi~~! ~ ?~~ui:e ~i.revenireala .- 1-····---~r~ecUnoscutelo:pe care ~fa~.medi:mamod~~cA nu le
starea necondilIonatA, antertoam clklerii m timp ~ Clclulw exIstente1or •S05
I au Identificat. Tocmm de aceea, tot mai multi cercetaton se mtreaba,
..•. - ..j..... ...... .. . . " • . .. . ........... .. . ....... . . .
indivizibili, suntultimele fundamenteale lucrurilor. Dad\~i ei arfi divizibili ii dispare orice fel de a~ament sau non-a~8l1J.ent fata de ceva. !n
la infinit, atUnci fiecare lucru ar fi constituit dintr-un nU1118r infinit de , momentul in care suivine adevm:ata cuno~ere in privinta lui iitman,
, particule ~i nu s.-ar mai putea explica de ce dilatarea diferitelor Iucruri
'.- ""'.....• " 523 ,.,.~"«," .. .I/A.:l,·r~"'~'-;... ~:J.",'i~;!'~''''
respectiv atunci cAnd cineva intelege c! acesta .11
este. diferit de toate
.:r.r~~"""':-C~'.~"w.~.",-t"':';,",,:"""'~""':'"'''""'~'_''''''''-'-_''''_'~'''''''':'''.......,N,;;.~
~i mi~c&ile lor. In pofitla acestui fapt, Dumnezeul revendicat deatari seriozitatea cu care ei pun aeeste probleme epistemologice. Desigur,
filosofi este mai degraba un Dumnezeu"pensionar", similar~lUDva ei nu sunt primii care se apleaca asupra principiilor epistemologiei,
Dwnnezeului de~or, carecreeazAh.unea, ii impregneazAanumi~legi, .ctsba aveminvedere abordarileu~ce inaceastlimaterie. Nucleul
......- dupaicareoabaridoneaztt~Atman·ii '~i at6mii nu·~i datoreazA existenta
--,-."-,._ logicii (tarka-siistra) ~i al "artei dezbinarii" nregasim deja in dialogurile
Dici unui ISvara, ei sunt etemi ~i absolut independenp.. ISvara se distinge upani§adice, unde in foarte multe situatii se opereazA eu argumente
-, - de iitman-i prin faptul eli nu este inclus in eic1ul devenirii eosmiee. El evident logice. Oricum, Siilrele lui Gautama utilizeazAo tenninologie
prescrie lurnii legile dupa care sase conduca, darnu se implica inmersul epistemologica dejaexistenta ~ precitata. Aceasta tenninologie este
_ _.__ ~steia Pur.~i simplu,:'el intoarce eeasu1 ~i-l1asAsAmearga" 524. folosita inca ~i astazi in lumea logicienilor adepp ai Nyiiya din India
I I
Aceasta filosofie revendica patru surse ale cuno~:
4.5.6. Nyiiya a) perceptia (pratyak,:;o.); b) inferenta (anumiina); c) analogia
(upamiina); d) marturia credibila (sabda). Inferenfa, eel mai credibil
AI ~aselea darsana c1asie este Nyiiya, in fapt un sistem de mijloc utilizat decuno~filosofica, estedetreifeluri: a) inferenta
logiea atribuit lui Gautama, autorul tratatului Nyiiya-Siilra, redactat de la cauza la efect (p iiruvavat); b) inferenta de la efect la cauza
probabil in anul150 td.Hr. s2s , dar eel mai sigur efuldva intre anii (se,:;o.vat); c) rationamentul de la perceptie la principiul abstract
S26
200-450 d.Hr. . In general, Nyiiya prezinta multe asemanari eu (siimiinyato-d~ta). De asemenea, sistemul Nyiiya admite trei cauze
"-"'~··""''''''''filosofia Vaiseshika in ce prive~te doctrina atomista, cosmologia ~i in procesullogic: a) cauza materiala sau inerenta (upiidiina-kiirapa,
psihologia, dar abordeaza in special probleme de ¢inta logicii. samaviiyi-kiiraI;Kl); de exemplu, in cazul unui covor, cauzamateriala
De altfel, Nyiiya inseamna literal "corect", 1n sensul de o reprezinta firele lui; b) cauza fonnala sau noninerenta (asamaviiyi
"gandire corecta": reguli de gfuldire ~i maxime.logica, epistemologie. kiiraQa), in cazul covorului amintit, aranjarea §i innodarea firelor lui;
I
Jrnportanta deosebita a sistemului consta in criticaaproape desav~ta c) cauza efectiva sau instrumentala (nimitta-kiira1;la): uneltele
a prmcipiilor epistemologiei. Nyiiya este studiati pe mai deparre ~i in tesatorului. Practic, avem de a face cu un silogism care are cinci
zilele noastre ~i abordata ca 0 disciplina filosofica indispensabila chiar componente: a) propozipa (pratijna)- de exemplu, pe munte este un
acolo unde sistemul Vaiseshika ~i-a pierdut de multa vreme din foe; b) cauza (hetu), pentru care muntele fiunega; c) exemplificarea
importanta Noua ~coala de logica, cunoscuti sub numele de Niiva- (dr$tanta): unde e fum, exista ~i foc, ca de pilda in vatra casei; d)
Nyiiya, se rezuma astazi, in cele mai multe cazuri, la probleme de I I recapitularea cauzei (upanaya): muntele fumega; e) concluzia
critica epistemologica. Clasicile Nyiiya-Siitra ale lui Gautama se (nigamana), adica existi.un foe pe muntele amintitS27 •
bucura in continuare de consideratie in abordarea unor probleme ea F oarte interesant este, insa, faptul ca sistemul Nyiiya nu
suferinfa, spiritul ~i eliberarea. Oneat de abstraete ar plirea discupile abordeaza principiile logicii exc1usiv de dragullogicii, ci de dragul
pe diferite teme ale filosofilor acestui sistem, este foarte evidenta ."elibe'rarii" (mok§V.). Acest fapt confer! tratatului Nyiiya-Siitra 0
524. Cf. H. Zimmer. Filozojiile lndiei, p. 415; K. Klostermaier. Hinduismus. ya.J.oare deosebita. Logica este, din acest punct de vedere, in prlmul
pp.273-274. " ..
525. R. Garbe, Nyaya. in: J. Hastings (ed.),op. cit.• vol. IX, p. 423. 527. H. Zimmer, Filozojiile Indiei. pp. 414-415; cf. Rene Guenon, Introduction ....
526. A.a. Keith, Idian Logic andAtomism, Oxford. 1921, p. 24. pp. 226-227; R. Garbe, ibidem, ibidem.
II I
"~T'
:'~...~2.,;~··
..
208· 'lndia;'-Religie-~I"filosoFte- j..-..--"·Bmduismul-sa8;;'Complexul opozitiilor" 209
rand 0 cale de eliberare; ea i~i propune relevarea distincfiei dintre adevaratei realitAtiS29 • Scopul Nyiiya este tocmai tlCeIa de a demonstra
adevAr ~i eroare, a metodei care poate conduce direct spre adevAr. cli printr-o cuno~tere adevmti1 a realiti1pi se poate realiza ins~i
In rnornentulin care cinevaa reu~it si1 se de~eze de tOfi factorii eliberarea (mok#iCl). ExceptAndu-i pe filosofii avizap, probabil ci1
'--""-"~'-ca--;izatorrde'eroare' (siiferlnti:1l8itere;activitate etc.), aflafi intr-o cititorul european de rand D.liva acorda (, atenpe prea mare dFtalii10r
perfecti1 succesi une inversi1, acela va atinge mok$tZ. foarte sofisticate ~i cercetarilor deseori pedante ale ~1ii i\YiiYa. Multe
Perceptia (pratyk{i:l), prinladintrecelepatru smseale cuno~ lucruri in aceastli privinti1 pot fi cunoscute doar de ci1tre del ce
in viziuneaNyaya, este cuno~rezultati1clincontactul simtmilorcu stap§.ne~ tmdipa filosofiei indiene, dialectica cu budismul ~i practica
- -obiectulrespectiv; eaeste determinat.a~ inex:primabili1in cuvinte. Inferenra herineneutici1 indiana. inace~ timp, lnsa., 1rebuie tinut seamade faptul
(anumiina) este cuno~care presupune percepfiain sine ~i este de ca ~i in India existi1 0 ~coa1i1 critici1 de 10gici1, ci nu doarun ~algam
1rei feluri: apriorici1, aposteriorici1~ ceareaHzaffi pe bazalucnnilorcomune. de curente mistice. Studiullogicii (tarka-siistra) reprezintA ~i in India
Analogia (upamiina) este cuno~erea unui lucru ca 0 consecinfi1 a un studiu la fel de popular sau impopular ca in orlce altA parte. Vnul
C1.Jl108$erii altui lucru,similarlui ~ dejacunoscut. Marturiacredihili1(sabda) dintre tratatele cele mai scurte ~i cele mai populare de logica studiate
reprezintA confirm area clin partea unei persoane demne de incredere. inciiastazi. in anumite facultap de filosofie din cadrul unoruniversitAp
Obiectele cuno~erii logice, corecte, sunt unni1toarele: iitman, trup, este "Tarka-Bhli.:;a" alluiKesavaMiSra (1344-1419 d.Hr.). El se
senzatii, obiectele senzatiiIor, intelect, spirit, activitate, eroare, ren~, adreseaza, in general, studenplor mediocri, care doresc sa se inipeze
."A..,....:s kiii1'1U:z7SUfermtA ~i'elib'effire: EIi1:,emreaabsoIuta.este mok{i:l. CunQ8$erea intr-o oarecare masum ip sistemul Nyliya.
diferitelor obiecte nu are alt scop decat acela al de~i de acestea, ~i o notA aparte a $colii Nyliya, dar ~i a VaiSeshika, 0 reprezintli
anume printr-o distinctie Iogici1~ reala. existenta lui "Dumnezeu" (ISvara), pe care n-o descoperim in alte
Analizafacuta. deNyaya, pomindu-se de la premisa "dubiului" sisteme indiene. Acest "Dumnezeu" are un caracter teist, dar nu este
asupm realiti1tii, relevi1 foarte evident rea1ismul critico-epistemologic consicierat totu~i creatorul materiei. Aceasta conceppe este prezentatli
al sistemului in sine. Sunt analizate cauzele indoielii, ~ incat filosofii in Kusumiiiijali a lui Udayana (c. 950 d.Hr.)53o ~i in alte lucrari
acestui sistem se contmpun scepticismului general budist, care invoca aparutemai tarziu. Spre deosebire deISvara al yoghinilor, "Dumnezeu
faptul cli ornul nu poate cuno~e nimic Cll certitudine. Certitudinea I" Nyliya posedaatributele ato~tei ~i omnipotentei, care-L ca1ifica
logica a cuno~ exclude orice dubiu. Dubiul existadoarin cazul in pentru guvernarea universului. El se distinge de spiritele individuale
care fundamentul cuno~erii este nesatistacator. De altfeI, filosofia prin faptul cli EI este lipsit de atributele care conduc Ia subjugarea
Nyii~a polemizeaza in'principal cu budismul, dar in special cu ~coala celorlalte spirite in ciclul reincamarilol3 I • ScolasticaNyiiya dezvoltli
528
Sunyaviida, cu adeptii nihllismului indian . FilosofiiNyiiya contrapun
529. Cf. Fr. J. Streng. Emptiness. A Study in Religious Meaning, Nashville- New
scepticismului budist realismullor critic ~i incearci1 sa.-i dezarmeze pe Yak, f967, p. 80.
budi~, folosindu-se chiar de argumentele acestom privind doctrina 530. R. Garbe sustine ca tratatul ar fi aparut prin 1300 d.Hr., dar aceasta data
despre ''vacuitatea'' (siinyatii) universali1 ~i imposibilitatea cuno~rii este cu certitudine prea tarzie, intruc!t una dintre lucrArile lui Udayana este
datafa pe la 984 d. Hr.; cf. M. Wintemitz, Geschichte der indischen Literatur,
528. cr. Ch. Moore, Philosophy and Culture East and West. East-West vol. Ill, Leipzig, 1905-1922, p. 466; H. Zimmer, Filozojiile Indiei,p. 415.
Phylosophy in Practical Perspective, Honolulu, 1968, p. 432. I 531. Cf. E. Garbe, Nyaya, in: J. Hastings (ed.), op. cit., vol. IX, p. 424.
l
~.
I (
210
I
.India~Re1igie~iruosofie . "-' -1- . Bindu.lsmul sau "complexulopozitiDor"
I
211
\
rea1itatea cuno~ existentiale. in momentul in care ~i rea1itatea
obiectuaIa este protejata, se poate discuta ~i reflecta mai departe:
oricine ~tie realmente ce afirma ~i pentru ceea ce este responsabil.
intre g3ndirea extrem-oriental~ ciclica, ~i g8ndirealineara ~i silogistica Epistemologia Nyliya are ~i ea 0 funcpe eliberatoare, daca avem in
I
."
"l,",'
"-,,,.;of. .
212' "lndia~ ReUgie--p'-fUosofle-' I -BinduismuJ ·S8.tt"complljXUlopozitfilor" " 213
~i in rnulte lucrrui sectare, bhakti fHnd considerata treptat de catre fiinle a lui Dumnezeu ~ accede astfella eliberare.(mok{tl). Orieum, in
. numeroaseie secte hinduse drept mijlocul cel mai eficace pentru viziunea Bhagavad-Gitii, ceamai bun! metoda de eliberare mmine
dob8ndirea eliberarii. bhakti. Aeeasta invatarura, care se adreseaza oamenilor din toate
_~-=_w, In acceptiunea bhakti, orice om trebuie sa-~i indeplineasca straturile sociale ~i ofera posibilitatea de a'seelibeia;capa1A insa in
toate indatoririle (dharma) dit poate de bine, adica sa se achite de acel~i timp un pronuntat caraeter mistie, 0 mistica accesibila doar
absolut toate obligatille ee-i revin potrivit statutului grupei sociale sau celor avansafi din ptmct de vedere religios, ascetilor daruiti realmente lui
castei cm-eia ii apartine prin~. Prin wmare, preocuparea eentrala I
..•. .l,. ...
Dumnezeu: "Astfe~ ti-amim~tCun~care-imaitainididec3t
___.a fiecaruia trebuie sa fie aceea de a acpona totdeauna de~t de orice (Oliee) taina... Asculta, inca 0 data, supremul meu cuvant, eel mai tainic
interes pentru rezultatul propriilor fapte: "Savar~e~te deci fapta ce dintretoate.... Acest (cuvam) nutrebuieim~tvreodataeelui care nu
trebuie tacuta, rnereu dewrins (de ea), caci ornul care taptuie~te e ascet, nu-i daruit, care nu-i in ascultare, care cmt~ impotriva-pli',s37.
desPrins ajunge la eulme" 5. Fire~e, nu este vorbade acele fapte in Eliberarea nu poate fi obp.nu1A decat prin devotamentul
sine, care ereea:za efecte kanniee ~i sarpsiira, ci de dorinta de rasplata ~ciosului hindus:fat! de "Stapanul Divin" ~i prin "indurarea", printr
care ,.msote~e "me genr a ! ' act al omnlU1·536• Aceasta nu presuptme
once tmanume ''hat' pe care acestai-l conferliinscbimbul actu1ui devop.onal538•
inactivitate ~i pasivitate absolutA, ci d~ de rezultatul faptelorin ''Dumnezeul'' acesta, care confera "indurare" ~ eHberareacelui "daruit"
sine. In principiu, aceasta inseatnna ca, indeplinindu-~i indatoririle ce nu este tmul impersonal, Brahman-ul tara atribute, ci "Stapanul" sau
.""",,,,,,,, i revin, ornul de rand poate spera in realizarea eliberlirii. Chiarun om "Sublimul" (Bhagavat) personal, eel ce se adreseaza oamenilor ~i Ie
riu se poate elibera daca se daruie~e lui Dumnezeu, intrucat iubirea imp~dinpropriasaiubireS39.FaptulcaBhagavad-Gitiiaxninte$e
(bhaktz) fata de Durnnezeu 11 va conduce repede pe calea cea dreapta. chiar de intrarea ascetului intr-o brahma-nirviiqa ~i de transfonnarea
Bhagavad-Gitii recornandli pe rnai departe sacrificiiletradip.onale ~i acestuia in "Brahman',540 presuptme similitudinea ulterioara cu mistica
alte acte sacre, dar cu conditia ca acestea sli fie savar~ite tarli vree Vedanta. Dar, doctrina propriu-zisa a eliberarii din Bhagavad-Gita nu
dorinja de rlisplata. De asemenea, ctmo~erea (jniina) este acceptatli estenicidecum 0 misticaaidentimtii, ci 0 mistidiimanenta. Sufletul nu se
~i ea ca mijloc de realizare a eliberarii. Daca eineva rnediteaza asupra contope~e cuDumnezeu, ci devine ~ al sa.u54I •
lui Brahman ~i experiaza identitatea sa cu acesta, se socote~te ea el
ajunge de asemenea la Dumnezeu. To~i, pentru ornul obi~uit este 537. Ibidem, XVIII, 63-67.
dillcil slirneqiteze asupra lui Brahman, acesta fiind prea abstract pentru 'I 538. Ibidem, XVIII, 61-62: "SUipanul Divin sta in laca$ul dininima tuturor
, fiintelor... , la el s~ eauti adapost, eu toata fiints ta. 0 Bhiirata. Prin indurarea
el. De aeeea, Bhagavad-Gitii recomanda bhakti ca Q metoda mult vei dobAndi liniitea suprema, locttl eel ve~nic". I
mai accesibila pentru dobandirea elibernrii. Cu toate acestea, orieine 539. Ibidem, XV1ITI, 65-66.
poate folosi ~i cunoa~terea ea mijloc de conternplap.e a adevaratei 540. Ibidem, V, 24: "Numai eel care are ferieirea Uluntrica, bucuria Hluntrica,
preeum ~i lumina lAuntriea, aeel yoghin devenit (una eu) Brahman, ajunge La
535. Ibidem, III, 19. . stingerea in Brahman (brahmanirviiQa).
536. Ibidem, III, 30-31: "ineredintindu-mi mie toate faptele, cu mintea la sinele 541. Ibidem, IX, 29: "Eu sunt la fel pentru toate fiintele; pentru mine nu-i
Suprem (adhyiitman), fiind fiirA dorinte ~i lipsit de gilndu) "at meu", luptA, (nirneni) pe care sa-I plac sau sl1-1 urasc; cei care mi se dl1ruiese eu dragoste se
seApat de zbuciumul tndoielii. Oamenii care urmeaza aceastli invAiAtura etema afla in mine, ii eu rna aflu in ei".
a mea, eu crediniA ~i tar! sa cArteasca, aceia se elibereaza de fapte".
214 ... ....... .'"-. ,---,--".,,_.,., .'''''mtHa;;"iteti.gie'' IrlilOSOfiI!'·.. ·""""'::t: ·..--Binduismul·iI8u"oomplexulopozitWor" 215
I A~a cum reiese din Bhagavad-Gita, este foarte probabil ca acti vitatea profesionala, fie el brahman, militar, agricultor sau sclav, ei
autorul poemului sa.fi eunoscutteamade un anume "Deus absconsusl". i dimpotriva va aetiva pe mai departe In mijloeullwnii, dispunand in
Arjuna il invoeli pe Krishna sli-i penniti1 sli-l contemple ulrtoata .pl~4e 0 foqa interioam mult mai mare declitinainte. Inclusiv mili1a:rul,
st:ra1ucirea sa diviIm, iar acesta Ii dArui~ un "ochi divin" ~ Ii permite . care este obligat prin ins~i natura profesiei sale sa ucida, nu-~i va
sli-l eontemple in intreaga sa infinitudine ~i maiestate. !nsaArjuna simp perielitata eliberareadobBndit!, fiindca doar trupul poate fi ueis,
. . ~A__ ufl tul . 549
este eople~it de teama fatli de aeest Dumnezeu care i se reveleaza in dar ruel~s e nemuntor;··'·' .
diferite ipostaze, pe care nu Ie mai poate percepe, ~i 11 implora sli i se Desigur, Bhagavad-Gita - eel mai popular poem a1 Indiei
redescopere sub ace1~l· chip antropomorfic 0 b'l~nUlt -542 '.-'" -,~- ~-.' , .. _",~"iluStreaza p.!tclepUl!.9~t~.rnlab.§2h:lL1!!!~!iC}.a.lj9-Rgy.J~~:y'9tiona1e
Credinta mtr-un Dunmezeu eliberator de nat:urA personaIa se (bhakti) de doua milenii ineoaee. To~i, mistiea bhakti eapati1 un
eorelea.zl1 totodata eu conceptia despre 0 nemurire personala a accent ~i mai preponderent mlucrareaBhiigavata-Purii.r;Ja, denwnita
sufletului. Viata ve~niea nu semnifica pentru practieantul bhakti pe seurt Bhagavatam. Ea se apropie foarte mult de Vishl)U-Pura.pa
contopirea eu infinitul Brahman, ei venirea ill ~mapa Stapanului §i a fost redactata probabil prin secolul al xm-lea d.Hr. A fost tradusa
divin543 , realizareapkii depJine care este in acesta 44, etema saI~luire mca de timpuriu din limba sanscritam diferitele dialecte indiene. Este
545
ill prezenta lui • Cel eliberat de ciclul reincarnarilor va avea p~ie eonsideratiica un fel de "Biblie" a eredineio~ilor lui Vishnu-Krishna,
pentru totdeauna de prezenta lui Dumnezeu, p~ie pe care ca 0 carte foarte apropiata de sufletul a mai bine de 200.000.000 de
respeetivul 0 experiaza inca din timpul existentei sale aetuale de pe indieni. Aceasta luerare eu caracter mistie se caracterizeaza in special
·:.-.... ~":'f,·~"'''"I':"Z-' ' .. ""--,;.,,, ""," ~".,•.", ,- •• I
pamant546 • Este yorba de un fel de pregustare a ve~nieiei inca din prinmonoteismul ei elar, corelat cuzeul Vzshnu. Reg8.sim aiei sintagma
timpul acestei viep. upani~adiea a unitatii dintre Unul-Totul,ldarintr-o fonnaabsolut
AceastA ca1e de eliberare este accesibila, dupa cum spuneam, personala. Vishnu este zeul unie, creator, eliberator ~i desav8r§itor,
membrilortuturor castelo?", dar §i adepti!ortuturor cultelor§i religiilor: dar el se reveleaza In diferite ehipuri, in unna avatarurilor cArora se
"Oricare ar fi forma (divinitatilor) pe care fiecare adorator dore~te sa 0 supune, nu doar 10 aceastAlume, ei 10 toate eelelalte lumi. Toate aceste
venerezecucredinf1i, euSWltcel care ptme infiecineaceacredintaneclintita. ehipuri sub care apare zeul izvorase din a~a-numitul "joe" (lila) in
Unitprin acea credintA, el ~ imbunareaacestei (divinitati) §i-~i care Vishnu i§i manifesta bueuria ~i iubirea sa ve~nica. Fiinta sa eea
atinge dorinteIe; eel care i Ie implin~ (insa), eu sun1',548. mai profunda consta din iubire, care se revarsa In sufletul credincio~ilor
8m ~i de aeolose reintoaree spre existenta ~i spre fiinta sa eternl1 .
S50
Cel ee nutre§te eredinta deplina in bunAtatea lui Dumnezeu,
eel ee ~i-a gasit eliberareaIn Krishna, nu-§i va abandona nieidecum
549. Cf. Ibidem, II. 37~38: "Ucis, vei dobandi cerul; traind. vei avea parte de
542. Cf.lbidem,XI,3, 8,10,23.
pitmant. Deci. ridica-te. 0 fiu al lui Kunti, hotlrit pentru luptA. Fa.cind egale
543. Ibidem, IV, 9.
fericirea eu suferinta, c~tigul cu pierderea, victoria cu infrangerea, fii gata de
544. Ibidem, VI, 15; IX, 31.
lup~!; a~a nu-ti vei atrage pacatul".
545. Ibidem , XII, 8.
550. Cf. Bhagavata-Purii{1a, IX. 4: "Bhakta SUIlt inima mea, iar eu sunt inima
546. Ibidem, V, 19.
acestor bhakta, ei nu cunosc altceva in a:fil.rt\ de mine, iar eu nu cunosc altceva in
547. Ibidem, XVIIll, 45-46. afara de ei"; cf. Bhagavad-Gita, IX, 4-5.
548. Ibidem, VII, 21-22.
~
..•.'~~,
~'1f~:~ .'
216 India. Religie $i .mosofie
Limbajul predilect al acestei mistici a iubirii este rugaciunea, care are
drept obiect exclusiv pe Dumnezeu, comunicarea in iubire cu e15S1 •
t I
-Hinduismul·sau "complexul opozltlilor" 217
suprema; ascetul trebuie inipat in aceastil tehnica de catre un guru ~i
saduca 0 viatA sfDnta AceastAmisticAaccentueaza insa in mod special
Din perspectiva fenomenologiei religioase, 0 caracteristica c§ntareamelodicaamnnelui,cuinimacurat4~pJinadeiubire.Melodiile
foarte importantil a misticii bhakti este invocarea numeltrl divinita~i, dif6rife'oorespUiid"diferitelor"sfere" ~i trebUiealeaSa de fiecare datil
fie prin simpla rostire aacestuia, fie prlnintonarealui pe fond muzical 52. melodia corespunzatoare sferei respective. Fiecare melodie este
btrucat adeppi acestei mistici nu acoma nici 0 valoare speculatiilor ~i socotita 0 esenta vie, care capata vial! in sfera proprie ei ins~i.
modalitiitilor traditionale de meditarse, s-a ajuns la aceasta mistica a Hind~ii desemneaza cu placere cre~smul ca 0 forma de
numelui, lajapass3 ~i laniimakrtan 54. In viziuneamisticilor bhakti, bhQkJi, dar 0 considera peaceastainferioaracomparativ cu complicata
numele in sine expri:ma ~ fiintacelui numit; in bazadoctrinei despre lor bhaktimarga. Desigur, exist! similitudini aparente de doctrina.,
mantre, numele actionea:zAprin el~, prln intermediul numelui se cumarfi invBfAturadespre "bai-", "iubire", "daruiredesine", '~ezeu
poate realiza orice. Astfel, se cunosc litanii cu 0 mie de nume ale lui , '1personal", dar cu toate acestea bhakti §i iubirea lui Dumnezeu din
Vishnu (sau Krishna), darin practica zilnica adeptii bhakti se rezuma cre~tinism se deosebesc categoric. Bhakti este doar in aparerlta 0
doar la cateva dintre aceste nume, pe care Ie invoca sau Ie cantii in fonna de altruism, pentru ca in fond ea nu inseamna alteeva decat ate
permanenta. In anumite ~ezaminte bhakti exista sute de oameni simp cople~it de 0 emope estetico-erotica. Se ¢e foarte bine ee oroare
ang~ati sauplatip. In acest scop, care canta in cornumele lui Dumnezeu, au cei mai multi dintre adeptii bhakti fata de imaginea lui Hristos eel
pe fondul unui acompaniament de timpan §i t:ambal: Hare Krishna, rastignit Iubirea lui Dumnezeu din cre¢nism1rebuie sase materializeze
Hare Rama, Hare Krishna, Radhe-Syam, Radhti Govinda, Gopa/a neconditionat in iubirea fata de aproapele, altfel ea este falsa. Bhakti
Krishna etc. Exista chiar oameni care cantil acestenume pe drumsau pe nu cunoa~te 0 asemenea complementaritate.Intr-adevar, exista un
camp, in vreme ce alpi se aduna cu anumite ocazii festive in case private, anume tip de slujire a aproapelui ca 0 premisa a bhakti, dar ea nu-l
practicand impreuna niimakirtan laanumite ore din zi sau din noapte. vizeaza pe semen in accepp.unea cre¢na propriu-zisa, ci rezida pur ~i
Fire~te, invocarea numelui divinitatii (niimakii'tan) in mod simplu in implinirea unei prescripPi pozitive dupa reguli pozitive.
I ~ I
repetat ne aduee aminte, in primul rand, de "rugaciunea lui Iisus" din Dat fUnd faptul ca bhakti se bazeazA exc1usiv pe emop.i de
mistica cre~tina rasanteana., in care practica invocani pennanente a ordin subiectiv, ci nu pe reguli objective, se constata 0 divizare
numelui lui Iisus conduce, in final, la unirea ascetu1ui cu Hristos insu~i. pennanenta aspiritualitapi indiene in nemnnamre secte; in India coexista
In mistica bhakti, numele invocat trebuie sa exprime divinitatea pennanent mai multe zeci de incarnari ale acelei~i divinitati, intr-o
551. Bhiigavata-Puriil)a, VI, II. concurenta acerba. Pe de alta parte, prin faptul ca Dumnezeu este
552. Bhagaviin ("SublimuI") este numele cel mai frecvent utilizat pentru a-I reprezentat prea concret, respectiv avand 0 forma foarte ex acta a
defini pe "Sti1p§.nul" (/Svara), "Domnul", rnspiindit in intreaga Indie de Nord ~i trupului, 0 anume culoare a pielii, 0 anume imbracaminte ~i diferite
folosit chiar de populatia care nu acceptli in totalitate regimul castelor hinduse. podoabe, se ajunge chiar la devalorizarea notiunii de Dumnezeu in
in schimb, Vishnu-PuriiJ)a incearcli sA rezerve acest nume exclusiv pentru zeul
Vishnu. Vezi Vishnu-PuriiJ)a. VI. 5.
sine, se substituie lui Dumnezeu rea1mente 0 simpla statuie.
553. Japa semnifica. repetarea continua., respectiv a numelui lui Dumnezeu
sau a unor anumite mantre
554. Niimakii'tan inseamnl1 ciintarea repetata., in comun, anumelui lui Dumnezeu.
'-~ ... '
";", '''::/'
..,: ... ' p,':"'","
.",,,, ,
5. Hinduismul post-cIasic. Secte §i mi§ciiri hinduiste deja rolul parteneru1ui femininal Fiintei Supreme, ca un fel de contrapol
';" ~Jui Vishnu sau Siva, ca foq,A activ~ propriu-zis~ §i creatoare a
Bazele hinduismului, ideile §i idealurile sale principale~ s-au umversului. Partial, tantrismul este reacpa extrema la sistemul dualist
-', ." conturat deja in perioadele mai vechi ale acestuia Evolupa ulterioara ----;., - - - vedantin: carnaiizarea; materializarea desAv~i~ a cWi de eliberare,
a religiei hinduse, ineep§nd cuperioada post-epi~~i panamai incoace, ca 0 contrareacp,e laspirituaiizarea des~vBr.}i~ propus~ de Vediinta.
a fost ~ pe de 0 parte, de aparipa unornoi forme de religiozitate--+-· .. ......... -- .. '.
I
Fundamentul filosofic al tantrismului ~i saktismului se afl~ in
~i de largul spectru .sectar din ~ di~eritelor curente reli~oase~ iar I. . " filosofia SiiJpk}tya: purusha ~i pra/qti, eele dow principii primordiale,
pe de al~ pm:e de !-till~enlel~ vemte dm partea unor culturt st:rain~, "j_sunt determinate in mod evident in funcpe de sex, iar Upani$adele
cum ar fi cea lslannca ~l cre§1:ina. atribuie aparilia lucrurilor unirii sexuale a lui Brahman eel divizat in
,.c; k' • do~fiinlepolaresss,Pralqit,principiulfeminin,reprezin~materia
51• • ,:,a tzsm-tantrzsm recepti'Va, CJ.wa,cauzasumb..x
;;fc~=l~ ';J:~lX
J.i:lpnn10rWi1laatuturor fiinte1or,temel'ul
Hinduismul contemporan poarm ~i asmzi amprenta unor idei existenlei lor, fundamentul non-libermtii, al tendintei spre decAdere.
saktiste §i tantriste. Literatura SaktisUi ~i tantrisUl este foarte vasta; a C~d se realizeaza personificarea lui purusha in Siva §i a lui prakrti
fost tipmt relativ pUlin din aceasta, ~i cu atat mai pulin tradus. Ea inSc;kd, se atinge de fapt fondu! doctrinei tantriee. Zeita (deVJJ este forta
reprezin~ acea parte a hinduismului, care r~ane pe mai departe lui Siva; doarunitcuea~ prinea,Stva devine activo Ca principiu cosmic,
inconjurati de mister ~i pe care hind~ii sunt foarte putill-diS~i 'sl{i ".~c...!~:: ............,..., ca"femeie','; ca "mama" cosmi~ Sakti este fortadecisivii a universului.
puM la dispozitia strainilor. in acelWii timp, ea este acea parte a Centrul cultului zeitei, nwnim de asemeneaKiili sauDurga,
hinduismului care ramane aproape inaccesibil~ ralionamentului ~i se afl~ deja de multe sute de ani in statui Bengal. In fonnasa superioara,
analogiilor, pentru ~ Saktismul ~i tantrismul nu se fundamenteam pe cultul Saktist al zeilei nu se deosebe~te prea multde bhakti consacra1A
rationalitate ~i intelect, ci pe dobandirea unei cunoWiteri absolut lui Vis-hnu,cumentiuneacainloculuneifiintemasculineestepromovata
concrete, de natur~ senzoriala 0 flint! feminina.. Intr-o fonna curenm ~i inferioara, Saktismul identificA
Originea literaturii tantrice ramane inca necunoscutii. ExisUl divinul cu sexualul. in Upani~ade, eel ce dore~e sa ating~ Absolutul
cercetatori care 0 considere rezultatul unor influente din Chaldeea, 0 face prin cuno~tere (jniina), prin efort spiritual ~i abstractizare, in
dup~ cwn tot la fel de bine al1ii socotesc c~ ar fi un import din Tibet. literatura puranic~ prin bhakti, prin daruire personal~ ~i devotionala
Cea mai plauzibil~ p&ere ar fi aceea ca Tantra nu sunt altceva decat unei Fiinte divine personale, iar in saktism prin atingerea principiului
evolutia in timp a unor idei ''tantriee'' existente deja de foarte mulm feminin, de cele mai multe ori nu ca foqa spirituam sau abstracm, ci
vreme ~i permanent in India. Este vorba de cultul zeitelor-mame ~i al printr-o unire sexual~ concretii. DacA Yoga ~i sistemele sale colaterale
unor forte feminine, foarte putemice inc~ din perioada dravidiaOO a i~i propuneau ca scop izolarea spiritului de trup, In vederea unei anwne
Indiei, de practici magice prezente deja in Atharvateda, de ''fericiri''spirituale,intantrismsepetreceexactcontrariul:identificarea
preocuparea mistico-realii fa~ de trupul omenesc din Y6gQ, de p~~li.na cu senzualul, absolutizarea sexualului. in sistemul vedantin,
perfectionarea unormijloace mecaniee auxiliare pentru atingerea unor :materia reprezint~ marea "iluzie", pe cand in tantrism es~e marea
stari superioareetc.In literaturapuranicaseaccentu~foartemult 55 f ' . . I
5 . C . M. Ehade, Sacrul §1 profanul, pp.147-148.
~''it,:,
220 . ---India; ReHgle-af.ffIosofle·· '~1Dndulsmulsau-'"complexul opozltwor" 221
implinire, sensul existentei ~i mijlocul de unire cu Absolutul. In Va trebui sa lasam sa decida cercetatorii daca montarile mitologice
Upani$ade,'finalitateaestepatrundereainluminainfinitAacuno~erii sau cele de psihologie ne pot descoperi adevaruri ~i 0 anume
imateriale, in timp ce pen1ru literatura tantric! este p!truriderea in '. ... '. .. . inte1epciune inc! necunoscute. Oricum, tantri~tii acrediteaz!
intrinecimea profunda a concretuiui, in sfera cauzelor-pnm~ordr8Ie~"-·~"· ,,,,,,,,.,c"""'oonvergentele"concretetntre microcosmos ~i macrocosmos, ei sunt
instinctuale. Pentru intreaga tmditie a "~" (jffiina). eliberareaeste con~i cli prin "accederea" concret! pe adevArata "lungime de unda"
conditionat! excIusiv de spirit, in vremece in tantrism "materia" (pralqtz) . , T' in trup pot intra in contact cu 0 sferli superioam, ~i anume intr-un mod
devineunrel de divinitate, ei i sesubotdaneaminc1usiv''Sinele'' Absolutului. foarte concrete '~i acest lucru nu se realiz~ in opinia lor, doar prin
. . '., fn fapt, nu putem face 0 distinctie c1amintre Saktism ~ tantrism,--''':':'':=I::~~ seXua1itate, ci ~i prin intennediul mantrelor. Fiecare divinitate (deva)
intrucat intre cele dona curente sectare exist! muite similitudini ~i i~i are propria sa mantra, iar experimentatorul se atI! in slujba trupului
convergente. Deosebirea principal! lntre ele consta in faptul ca, in eteric al divinitatii respective. Silabele ~i tonurile nu sunt nicidecum
saktism, devlsau sakti este venerat! ca Fiinra Suprema, pe cand arbit:rare;elesunt''tonul''realitatiiperceputedeciitrecelprogresatinactul
tantri~tii nu sunt doar adepp. ai acesteia, ci ~1 ai filosofiilor Vediinta ~i deinitiere, tonul princareinipatulintmincommrlunecuRealitateasuprerna.
SaIPkhya, ba chiar simpli agnostici. Pe de alta parte, saktismul se Dincolo de orice, finalitatea doctrinei tanmce este unirea celor
regase~te excIusiv in spapul hinduist, in vreme ce tantrisrnul poate fi dona principii diametral opuse, Siva ~i Sakn, in propriul trup. in general,
hinduist, budist saujainist. To~i, intrueat saktismul ~i tantrismul se spune ea Sakti doarme sub fonna unui ~arpe (kundalinJ), dar ea
converg in foarte multe privinte, terminologia folosita in cazullor nu"'--:~~~:":"'" ''''~~,,:c''poate fi trezitaprin diferite tehnici yoghinice, dupa care se deplaseaz!
cuno~e marl diferente. printr-un canal median (su~m.Qll), penetreaza mai multe calera ~i
Literatura tantriea se preocupa in mod preponderent de COtpul atinge nivelul cre~tetu1ui capului (sahasriira), unde saI~luie~e Siva,
omului. De altfel, divinitaple ~i eliberarea omului se eoreleaza foarte cu care se une~te. Dupa cwn subliniazii Mircea Eliadi , unirea
56
strans eu trupul. 0 buna parte din anatomia tantrica i~i g!se~te cuplului divin in interiorul propriului trup conduce, intr·un feI, la
fundamentele in literatura up~icl1. "androginizarea" yoghinului ~i implicit la unirea tuturor contrariilor.
Foarte semnifieativa este invatatura despre eele cinci "straturi" T extele tantrice amintesc, astfel, de unirea unui mare numar de ']erechi
ale trupului ~i despre "caile de conducere" (nli ifis) a energiei sakti in de contrarii": unirea dintre i (ii ~i pi1)galii , cele don! filoane mistice,
trop. Se afinn! c! ar exista 35.000.000 de nli (liS-uri, dintre care care simbolizeaza Soarele ~i Luna, dintre cele dona sufluri prli.ck ~i
paisprezece ar juca un rol special. Confonn psihologiei tantrice, ar apana, dintre prajiUi - mtelepciunea, ~i upiiya- ~locul de a 0 atinge,
exista, de asemenea, in trupul omului ~ase "cakras" in fonna de lotus, dintre siinya - vidul, ~i karu1)li - compasiunea •
5S
558
respectiv anumite puncte nodale ale principalelor nli(iiS-uri. Speculand mai departe, Mircea Eliade afinna ca 9atorita
Probabil cli tocmai in acest punct se plaseaza suportul acestei acestei coneilieri a contrariilor Ia toate nivelurile vietii ~i COI1§tiintei,
doctrine, de altfel foarte confuze: ~a cum in Upani$ade pfu1ile trupului yoghinul respectiv experiaza anihilarea dualit!tii, transcende lumea
erau eorelate cu componentele spiritului, tot lafel aeum anumite stari, 556. M. Eliade, Mefistofel .# androginul, pp. 11 O~) 11.
~iri, virtuti, instincte ~ emopi suflet:e¢, atribuite in detaliu diferitelor 557. Cf. Hevajra Tantra, II, IV, 40-47; II, IV, 32; apud ibidem, p. 11 ) .
fenomenala. EI atinge starea neconditionatA de libertate §i transceIidenta, lumea instinctelor §i in sferanon-spiritualului. Avt;?m de a face in acest
o anume identitate de pikere (samarasa), 0 experienta parad~aa Caz cu 0 ''mistica a moqii", mai neobi~uita decat tot ceea ce a putut
unirii perfecte. In viziunea anumitor ~li tantrice, starea de sam(i;.asa crea fantezia Evuiui Mediu. Este yorba de 0 stare de lipsA de orice
JX>ate fi atinsaInai aleS prin'riii:dthiihti;utrireaSexuaIarituaJa, l?i presupune-'"" spenmta, de devierea in1I-o clirectie tot mai indepartata de adevarata
"opprea." sau ''blocarea'' celortrei fimctii principalealeomului: respirajia, eliberare. in fapt, amt de postulata "libertate" tantrica are cevadeosebit
ejacu1area §i g§.ndirea...""' ...-._-_...... de infiorator in sine, pen1Iu ca nu este altceva decat 0 libertate a
Trecand peste aceste speculatii, insa, este Iimpede ca multe inumanului. Deseori, tantrismul este aproape demonic §i dezgustator.
lucrwi din tantrism sunt absolut perverse §i respingatoare.De pilda,_.=.. ~_:.~. Exresele ~peiversitat:i1e sexuale~ ideritificareaAbsolutuluicusexualul,
~a-numitu1 ritual sricakra, care are Ioc doar noaptea §i la care nu au jertfeleUlIlatle aduse inca~ astm ocazionalin centrul Indiei, suntdovezi
acces cei neinitiati, ca §i multe alte ritualuri similare, in cadrul cm-ora concludente in acest sens. "leila", nimicitoarea~i ingrozitoarea setoasa.
principalele "mijloace de eliberare" sunt consumul unor bauturi de sange, pretinde viatA §i sange pen1Iu toate a§a-zisele binefaceri ale
halucinogene ~ imperecherile la intAmplare, nu pot:fi admise de ca1Ie ei, socotindu-se ca fertilitatea pamantului trebuie stimulatA prin
nici un om cat de cat decent. Prostul renume al Tantrelor nu este tara omucidere. Relap.a dintre sexualitate §i omucidere este foarte ciudatA,
temei. 0 mare parte a lucrarilor tantrlce relateaza cu 0 deschidere ca ~i aceea dintre "pUicere" l?i "fericire", care se constituie in tema
inexplicabila despre tot felul de obscenitap, incercand sa Ie confere un fimdamentala ~i in izvorul Saktismului §i tantrismului. Cea mai bizara
fundament mistic. Ceea ce ~ocheazain primul rami este faptul ca astfel·<;c-· societate de omucidere cunoscuta de umanitate, respectiv acei thag,
de obscenitap se vor chiar nucleul tantrismului, respectiv caleade acces apela la acest ritual tocmai pentru a fi pe placul zeitei; inainte de a
spre Fiinta Suprema. Expresiile bombastice §i misterioase utilizate in sav~i acest act, ei 0 invocau pe zeita (devi). Oriceomucidere (anmnite
aceasta privinta nu pot evita perversitatea in sine. cercuri savar~eau sute de omucideri) reprezenta 0 jertta adusa zeitei,
Exista secte tantrlce care se dedau la tot felul de practici un fel de "serviciu divin", in acceppunea respectivelor secte tantrice.
deosebit de respingatoare: adeptu lor Iocuiesc in locurile de incinerare Din nefericire, toate acestea ne demonstreaza in mod clar ¢Daunde
i I
a cadavrelor, mananca §i beau folosind cranii umane, poarta asupra poate ajunge, in1I-un anume context, irationalitatea ~i perversiunea
lor excremente umane §i practica toate felurile posibile de perversitap unei pseudo-religii. 0 atare pseudo-religie conduce pennanent spre
sexuale. Ei pretind ca in acest mod vor atinge adevm-ata stare de infemuri tot mai profimde, spre indepartarea constanta nu doar de
eliberare. Cel eliberat, spUn ei, nu trebuie sa fie dependent de absolut ceea ee este divin, ci §i de uman. K Klostermaier 559 este de pArere
nimic,sanuurasca§isanusetearnadenimic,sanuse~ezedeabsolut ca tocmai aici sWii§luiesc fortele intunecate ale distrugerii complete a
nimic, sa seplaseze dincolo de oriceprincipiimorale §i conventionale. divinului ~i aumanului.
"Placerea" (bhoga) §i "eliberarea" (mukti) reprezinta
principiul cAiauzitor al acestor ~ecte tantric.e. Dar impresia generala 5.2. Vislmuismul ~i sivaismul
pe care 0 lasa tantrismul §i saktismul este una dezarinanta §i penibila. . Mi§ciirile hinduiste cele mai cunoscute, care aduc in primplan
~ fond, aceste curente promoveazAun existenpalism absolut negativ, dnstirea unei singure divinitap, in detrimentul altorn, sunt vishnuismul
o cadere in haullugubru al existentei, in moarte, in degenerare,'iIl
559. Vezi K Klostennaier, Hinduismus, pp. 250~251.
.:&~
224 ---:-t-..
. "lndia"';- R-eligie"1i-filosofte" ... ~ Bindulsmul sao .,complexul opozijlUor" 225
~i sivaismul. 0 mare parte dintre sectele hinduiste aparute in decursul - -r 5.2.1.2. P iincariitra
timpului poartAin mod indiscutabil 0 ampIentA visbnuistA sau Sivaista. A
eu toate acestea, in ciuda faptului camulti refonnatori s-au st:raduit Inca din vechime~ al!turl de bhiigavap, apare 0 alta grupare
foarte mult' sir atrRgacat maJ mUlti 'adepti de" paitea ideilor lor;>sa':~i de adepti ai lui Vishnu, adeptii Piiflcariitra, despre care ni se relateazA
faca catmai accesibil acestoramesajul propri~ to~i un n1.l1llBrrelativ in Mahiibhiirata. Acest sistem este prezentat intr-o lunga serle de
mic dintre ace~tia s-a aliniat unei secte sau alteia. Toate sectele ., lucmn de sine (Piincariitra-Samhitii), careoferadetallidesprediferili
asemenea celorlalte grope hinduse, recunosc Vedele ~i literaturasmm: i tenneni religio~i (dharma, bhakti ~i mok{lQ), despre cultul stBtuilor,
In pofida acestui fapt, existAanumite lucmn sectare speciale (Samhitii,~ ... '!"-ceremOnialuri etc. Pe de alta parte, in acest sistem se regasesc nfulte
A'gama ~i Tantra), care au 0 semnificape deosebit!, foarte concret!, trasaturi tantrice ~i saktiste, un sistem care ~i-a avut perioada sa de
pentru viata reIigioasa a sectelor. In general, fundamentarea unci secte glorie intre secolele VlI-IX. Un element fundamental al acestui sistem
presupune 0 initiativa personal!. De regula, sectele vishnuiste fac ilreprezintA doctrina ""lilJa, pe care anumite personaje divine ~ despre
referirelaoperioadiistorica,intimpcepromotoriicelorsivaisteraman care se crede ca ar fi emanat din divinitatea suprema, Vasudeva
pe mai departe anonimi sau legendari. Fundamentul teoretic al celor (Vishnu), 0 coreleaza cu notiunile centrale din filosofia 8iiqJ/chya
mai multe dintre aceste secte este 0 doctrina care i~i are orlginile in (prak#i, manas, ahaqJkiira). Potrivit acestei doctrine, organizarea
sistemele filosofice "ortodoxe". De pild!, sectele vishnuiste se simt lumii n-ar fi altceva decat 0 emanatie (snit) a Fiintei care trece in
foarte apropiate de Vediinta c1asica, pe. cang cele sivaiste pastreaza domeniul empiric prin acpunea uneiEnergii (salctz), 0 energie de esentA
o legatura speciala cu sistemele Nyiiya, Vaiseshika ~i Yoga. Factorul fe~ iar din punct de vederemitologic conceputa ca solie a Fiintei
cel mai semnificativ pentru evolutia sectelor vishnuiste este, lara sub manifestarea sa l~asca. La rfuldul sau, Fiinta sau Absolutul,
indoiala, bhakti. Dimpotriva, sivai¢i pun un accent mult mai mic pe denumita Vishnu, Vasudeva etc., i~i multiplic! manifestarile (ryiiha)
bhakti. De asemenea, cultul vishnuist eSte mult mal moderat deedt eel sub mai multe fonne. Initial, emanapa se realizeaza in trei etape.1n
sivaist AstfeL vishnuismul nu practica sacrificille sangeroase, iarriturile cursul celei de-a doua etape, apar arbetipurile de "rea1itiili" (tattva),
tantricejoaca pentru acesta doar un rol absolut secundar. corespunzatoare "Spiritului" (purusha) ~i "materiei primordiale"
.h . (pra!qtz) din filosofiaSiirpkhya. Pra!qtinueste altcevadecat "energia
5.2 . 1. S ecte VIS nUlste ilUZlel
.." (mayasa
- -. kti:'\,/.:un ........~ .....x
S· ultan cU~l.Q.energteapare~l
• • .. •
orgaruzarea"
5,2.1.1. BhiigaVata "(adoratorii lui Bhagavaf', ai lui Vis.hnu) (niyatz) care nu are alt rol decat de a se ~eza toate lucrurile la locul
sunt adeptii unei secte care i1 adora pe Vishnu in ipostaza sa de lor in timp ~i spaliu. In a treia etapa, unneaza particularizarea,
reincarnare sub chipullui Krishna. Scrierea lor sacra este, in primul materia.lizarea ~i incorporareain materie ~ in fine, 0 emanat:ie secundara
ranq, Bhiigavata-PuraQa, datata prin secolul al X-lea in general, ei sau "grosiem" (sthiilii). Sufletele (jiva) reprezinta poqiuni atomice
urmeazadoctrinaluiSQJ)kara~invocaincultullorcelecinciprincipa1e din purusha, dar numai in masura in care acesta actioneaza in
divinitati hinduiste. Bhiigavafii sunt pomenip deja in izvoare provenind manifestarea sa universal!. Plasarea acestora e conditionata de unnele
din secolul al II-lea i.d.Hr. Oric~ nu este limpede dac! bhiigavafii fizicel( viisanii) ale actelor lorpsihice individuale. DatoritA involuliei ~i
din acea pe!ioada reprezentau chiar 0 denumire pentru adeptll unei distrugerii cosmice finale, revendicata de sarpsiira cosmic! hindus!,
secte vishnuiste, sau daca aceasta ii viza pe vishnuiti in general. ele sunt obligate sarevina in matca FOOtei manifestate, cufundata atunci
226 ·.... '1:ndia;"'ReJigie'li"ftJosofie""- '-+--~-'fiinduJsmul' sau "complexulopozitm.or" 227
l- ,
in somn, dar se plaseaza in ea intr-o ordine strict ierarhizatA m:tiiport . Riim.iin14aS61 avea sa se consacre, sub influenta credincio§ilor-cantmep
cu repercusiunile fizice (viisana) ale actelor lorpsihice indivi4uale. (afoar)tamili din secolele vn..x, mai degrabainvataturii vishnuiste
De asemenea, dacanu sunt eliberate prin cuno~ere, ele vortrei>w sa bhakti. EI pledeaza pentru un Dwnnezeu personal ~i nemurirea
-..,,,,,,,,,-.-' se reincameze cu ocazia reorganizArii lumii. Eliberarea ~i identificarea personaIa, 1ttili zand mmeielogicii ~ exegezascrierilorsacre. Principalele .
cu Absolutul divin poate surveni prin iubirea devolionala (bhakti), sale lucran sunt comentariile la Vedanta-siitra a lui Badaraya,pa
prin indurarea Fiintei supreme, secondate de ritmuri ~i mai ales de (intitulat Sr ibha~a) §i laBhagavad-Gita, ca §i 0 lucrare polemic~
formule (mantra), care se imp~esc run esentaformelor divines 60. cunoscuta sub numele Vedartha-samgraha. Exista cercetatori care
_ _ _ _ _ _.Nu este.deloc liIn~cumseraportau in perioade1emai vechi subliniaza ca Sribhii S'a ar fi una dintre hicrarile spirituale cele mai
adeptii Bhagavata ~i cei Piiiicariitra ~ fata de alpi. Este probabil remarcabile pe care le-a cunoscut India vreodata, 0 lucrare in care
ca bhiigavalii sa fi fost mai fideli tradipei ~i doctrinei exprimate in intalnim reprezentate doua conceptii opuse, dar §i complementare: pe
Bhagavad-Gitii, comparativ cu adeplii Piificaratra, mult mai de 0 parte, mistica teofanista a acelui Unul-Totul care transcende
consecventi seelor Samhitii vislmuiste. In rea1itate, aceste dow curente lumea, este incognoscibil, indefinibil §i, in cele din l.llil18., iraponal sau
§i-au pus amprenta in mod indiscutabil, fire§te intr-o forma diferita, mai degraba supraraponal, iar pe de altA parte conceptia despre acel
asupra sectelor vishnuiste ulterioare. Absolut personal, rational, iubitor, un Dumnezeu al inimii ~i
AstAzi, toli marii teologi vishnui§ti considera bhakti drept con§tiinteis62. eu toate acestea, nici Ramiinuja nu s-a putut de~a
"-~ ,~irl~mijl()c eficace pentru rea1izareaeliber3rii. AvAnd drept fundal completamente de conceptul monist despre Absolut EI a preluat acest
concepliile upani~adice ~i doctrina bhakti, ei incearca sa determine tennen pen1Iu a-~i desemna propria doctrina, dar anuantat-o pe aceasta
fiinta lui Dumnezeu ~i re1apa dintre Dumnezeu ~i sutletele individuale. mai degraba ca pe invatatura despre "non-dualitatea distincta"
Vedanta a exercitat 0 mare influenta asupra unui foarte mare numar (viSisthadvaita). In conceppa sa, Brahman-Absolutul este "non-dual"
de refonnatori vishnui§ti, dar nu este vorba de filosofia promotorului (advaita), dar nu in sensul unei Existente absolute:tara atribute, ci ca
acestui mare sistem filosofic, SaQkara, de acel "monism absolut" una caracterizatii prin spirit ~i materie, ambele constituind "structura"
(kevaliidvaita), caruia adeplii bhakti sa se poata ralia. Absolutului, "trupullui Dumnezeu". In ceprive§tetrupul sall, Brahman
serevarsaspre lume. darinsine~ transcende lumea, ramane deasupra
5.2.1.3. Ramiinuja
acesteia Lumeanu este nici pe departe "iluzie" (miiya), ci rea1itate; eu-l
Acesta a trait in veacul al XI-lea ~i dispunea, ca ~i SaJjkara, supravietui~ starii de elibemre; omul nu devine identic cu Absolutul, ci
sistematizatorul sistemului vedantin, de 0 formalie filosofica ~i 0 realizea.za 0 stare de deplina comuniune personaIacuacesta. Riimiinuja
tenacitate dialectica similare acestuia, dar era superior lui in ce priv~e define~e bhakti drept "atenpa pennanentiiasupra Stapanului", care are
fotta §i profunzimeareligioasa.. D~i initial fusese discipolul unui rnaes1ru ca premisa iubireadevoponaIa. Bhakti implica "daruirea" (tyiiga) deplina
al doctrinei non-dualiste (advaita). to'tw1i el a pledat impotriva )~Dumnezeu prinprapatti ("apropiere", "devotamenf').
"expedierii" credintei tntr-un Dumnezeu personal intr-un anume 561. cr. pe larg A. Hohenberger, Riimiinuja. Ein Philosoph indischer
"imperiu" al "iluziei" (mayii). Nesatistacut de monismul vedantin, Gottesmystik, Selbstverlag I
des Orientalistischen Seminars der UniversiUlt,
Bonn, 1960.
560. Cf. J. Filliozat, Filozoflile Indiei, pp. 115-116. 562. Cf. Fr. Heiler, op. cit., p. 253.
T
o alta seeta vishnuista este reprezentat! de catre Mtidhva (sec. punct, ~i anume Dumnezeu. Acesta este, in fond, subiectul suprem at
al xm-leai , probabil initial un adept ~i el al doctrinei lui SaI}kara,
65
cuno~terii, dar ~i martorul prin excelenfA. Credinciosul il contempla,
dar care ulterior se inscrie pe 0 alta linie. Acesta se indeparteaza de de altfel, ca martor (siik?in), tmaa se imp~i din substanta lui infinita
monismuI upani~c ~i devine un fel de protagonist al :filosofiei dualiste ~i inepuizabila, dar avand parteto~i de "harul" ~i indurarea sa566•
(dvaita), relietand contradiq:ia din1re Dumnezeu ~ sufletele individuale.
In toate comentariile sale privind Upani§adele ~i alte carp. sacre, 5.2.1.5. Nimbiirka§i Vallabha
Miidhva i~i propune sa elimine conceptele moniste existente in acele
lucran. In viziunea sa, Dumneze~ sufletele individuale ~i materia se Doi alli teologi vishnui~ti suntNimbiirka (sec. al XII-lea) ~i
disting categoric unele de altele, VIShnu fiind "Dumnezeul atotprezent", Vallabha (1481-1533). In comentariul sau la Brahma-Siitra,
Nimbiirkapromoveaza un ~-numit "monism dualist" (dvaitiidvaita).
563. Ibidem; cf. J. Filliozat, Filozojiile Indiel. pp. 68-70.
564. "!~)coala nordicl1" (vadagalaJ) se orienteazll indeosebi dup~ textele
In conceppa sa, Dumnezeu ~i sufletele individuale constituie 0 unitate,
sanscrite ale ~colii, in vreme ce "~coala sudicft." (tenga!aJ) este a~atft. mai cu in sensu! ca ele sunt dependente de Dwnneze~ dar nu identice Cll el.
seam Atextelortamile; cf. J. Filliozat, Filozojiile lndiei, p. 7]. , r I Sufleteleindividuale Ii ~luiDumnezeu precum valuriletin de mare
565. Cf. pe larg S. Siauve, La doctrine de Madhva: Dvaita-vedanta, sau razele solare de soare. In plus, sufletele nu sunt, ca in viziunea lui
Publications de !'Institut Franyais d'Indologie, nr. 38, Pondichery, 1968; G. Ramiinuja, simple moduri (prakara) ale Fiintei unice, pentru ca. starea
Dandoy, La dt!livrance selon Madhva, in: Revue Philosophique, LXXXII (1957),
nr. 3, pp. 318-340. 566. VeziJ. Filliozat,Filozojiilelndiei,pp. 76-77.
I II I
230 ui!IDDul 231
lor de distincpe Ie confer! 0 mai mare individuaIitate decat 0 considera lui Vzshnu eel reincamat. Exist!um~ altereinca:mm alereului, care au
Ramanuja. Tot la fel, Nimbarka admite - spre deosebire de acesta tacut ~i fac obiectul unui cult deosebit. De pilda, avatiirullui Vzshnu ca
ca exist! 0 distincpe mai radica1a intre materia spirituala (cit)~::ciite e NarasimhD, "omul-leu", grupase injurul sau 0 comunitate serioaslinca
Wl agent de percepp.e ~i pIacere, ceanonspiritualli (acit), care e obiectul din secolele VI-VII ~i mai are adepp. ~ astazi, ill special ill sudul Indiei. '
perceppei ~i placerii, ~i St!pmul (/ivara) absolut, care nu e 0 entitate Din randul ramai{ilor se impun, in primul rand, teologul
impersonala, ci poseda dimpotriva un eu ca ~i sutletele individuales67. Ramananda (sec. al XV-lea) ~i poetul Tulsidas (1532-1623).
Vallabha sau Vallabhaciirya nume~ propria sainvatArura Ramiinanda aremeritul de a fi integratinrandul sectei sale atatmembri
_,~___ suddhadvaita ("monism pur"), propovaduind unicitatea lui Brahman , ai unor caste inferioare Cat ~i oanleDi :fiW. castA., CultUl lui Rama s-a
pur, necondiponat ~i necontaminat de "iluzie" (miiyti). Spre deosebire raspandit treptat in multe regiuni din nordul ~i centrul Indiei. De
de SaI;ikara insa, el sustine ca lumea neinsufletita (prapaiica) ~i asemenea, Tuls.idiis are~it prin poezille sale sa detennine milioane
sutletele individuale sunt reale ~i Ieprezlnta p&t:i ale lui Brahrpan care, de indieni sa duca 0 viatAevlavioasa, consacrataiubirii luiRiima. Ceamai
intr-o forma manifestata, este Krishna. Sufletul sau mai exact fiinta importanta lucrare a sa este Riimiiyan, in care descrie viata lui Rama.
vie (j iva) este, raportat Ia Brahman, ceea ce e scanteia fata de foe. Krishnaifii, cum ar fi, de exempIu, marii poep din regiunea
EI are 0 dimensiWle de atom {aQU)S68. Prin urmare, sutletul in esentA Mariitha, respectiv Niimdev (sec. al X\[-lea) ~i Tukiiram (sec. al
exista din ve~nicie ca Brahman, dar, din punct de vedere empiric, el XVTI-Iea), i1 cinstesc doar pe zeul Krishna, dar cu toate acestea
,,,,.,',,'" reprezint! 0 manifestare a acestei esente, 0 manifestare limitata. EI deseori un rol esential in cultul acestuia i1 joaca ~i Radhll, iubita lui
devine pur atunci c&1d natura sa de existent!, spiritualitate ~i beatitudine Krishna. Caitanya {l485-1533 /70accentueaza in principal iubirea
nu este afect.at! nicidecum de ignorantii (avidya). De asemenea, poate launtrica fatA de zeu, ca singurul mijloc de elibemre. Adevarata iubire
fi supus:Ciclului reincam8rilor atunci cmd e copl~it de ignoranta, dupa fata de zeu trebuie sa imbrace chiar fonne patim~e. Doar intr-o stare
cum tot Ia fel de bine poate fi eliberat prin cuno~ere569. de extazmistic, credinciosul se poate uni cu zeul ~i poate simp prezenta
sa in el. Pentru Caitanya, Rtidha., care,se daruie~te intrutotul iubitului
5.2.1.6. Ramailii # krishnaifii sau Krishna, reprezinta simbolul daruirii supreme lui Dumnezeu. Mai
I
mult dec§.t atat, pentru adeptii Wlei secte intemeiate de catre Harivans
Multi hindu~i i1 cinstesc pe Vishnu, tara ca prin aceasta sa (l522-1587), ~-numitliRiidhiivallabhi,in centrul cultului se ailaRadha,
aiba in vedere 0 anume reincarnare a acestuia, pe cmd alte grupari ' ci nu Krishna. Elementul erotic in cultullui Kl-lshna-Riidhii, care se vrea
sectare vishnuiste il invoca pe zeu concentrandu-~i rugadunea ast,lpra doar unmijloc in reali~ unor experientemistico-religioase, devine
unei anumite incarnari a acestuia tn acest SeIlS, amintim in primul rand punctul central inrfuldul anumitorcercuri sectare hinduse.
pe Rama ~i Krishna, injurul carora s-au grupat cei mai mulp adepp ai
5.2.2. Secte sivaiste
567. Cf. ibidem, p. 72. Importantafilosofiei vedantine pentrumarile sisteme vishnuiste
56&. De altfel, opera principaU!. a lui Vallabha se intituleaza Brahmasmra
Aqubha&a sau mai simplu Aqubha&a, m traducere "Comentariul despre
este evident!. in schimb, teologii sivai~ sunt mult mai pupn legati de
sujletul atomic ". . 570. Cf. pe larg Kri11a-Caitanya. Sein Leben und seine Lehre, Almqvist
569. Cf. J. Filliozat, Filozojiile indiei, pp. 72-73. and Wiksell, Stockholm, 1968.
I I
232 India. ReUgie§i mosofle
f
Vedlznta. F~e, tmii invataP sivai¢ au sens ~i ei comentarii interesante Potrivit lui Bhiisarvaj:ii:t., insa, credinciosul evlavios real:izeaza
la Brahma-SOtra, dar acestea au fost realizate relativ miu. eliberarea cel mai simplu prin meditape, prin recitarea unor mantre,
dar ~i prln cantec, dans ~i purificarea cu ajutorul cen~ei ~i nisipului.
5.2.2.1. Piisupata
Bineinteles, practica aceasta. apurificariiprili tilI'iiarea pecap ~i pe
Adeptii acestei secte tl cinstesc pe Siva sub denumirea de trup de cenu~a sau nisip este una stranie, dar exista alte comunitap
PiiSupati ("StapfulUl vitelor") ~i sunt amintiti'atAtinMahiibhiirata cat sivaiste, cum ar fi Kiipalika ~i Kaliimukha care cunosc practici
~i in literatura puraruca. Fondatorul acestei ~coli este considerat un religioase chlar mai exagerate. De pil~ adeptliacestora se impodobesc
. anume Lakulin. Acest sistem, care se do~e un contrapolla sistemul . cu'oase,consurnamanciiruri dezgustatoare, beau lichide din cranii mnane
~i locuiesc deseori pe locurile de incinerate a cadavrelor.
vishnuist Plincaratra, nu are ca fundament 0 directie filosofica clara,
mtrucat unii PliSupata merg pe linia sistemelor Nyliya ~i VaiSeshika, 5.2.2.2. $coala din Kll§mir
in timp ce alpi pe linia sistemului Yoga. Anumite informatii'despre
doctrina acestei ~li gasim intr-o lucrare a lui Bhasarvajfta din secolul I. Potrivittraditiei, aceast!§COalaSivaistaafostintemeiatain secolul
al X-lea, intitulata Ganakiirika. Oricum, invatatura profesata de 'tal IX-lea de catre Vasugupta. Sistemul in sine, care in principiu se'
Pasupata este una pluralist!. Potrivit ei, Siva crem ~i guvemeazA fundamenteaza pe conceptlile sivaiste din lucrarile kama, este puuhnic
lumea, dar nu este cauza ei materiala. "Vitele" (paSu), adicii sufletele influentatdemonismulvedantin.
, ,
individuale, sunt absolut dependente de zeu. in viziunea protagoni~lor $colii din KQ$m.ir, unica realitate
t,t~., ,.
Sufletele sunt prin ins~i natura lor spirituale, individuale, absolutaeste FiintaSupremaanaturii, din care face parte "Energia" (saktt).
ve~nice. Ele sunt afectate de 0 anume impuritate "congenital a"
Lumea provine, printr-o vibrape, tocmai din aceastaEnergie, ~i anume
sub fonna unei transformari reale, nu iluzorii, intrucat ea reprezinta 0
(sahajamala), aceasta ins~i larandul ei fiind eterna ~i numita, de
co~entizare existential~ din parteaFiintei Supreme~i intruc§ttot ceeaee
asemenea, "irnpuritate atomica" (ii.(X1Vamala) sau ''individuala''. Sigur,
tine de aceasta este real, ci nu iluzoriu Transformareaaceasta presuptme,
ele pot fi eliberate de acest ~-numit ''pacat originar", dar numai prln
in primul nmd, manifestarea a treizeci ~i ~ de realitap fundamentale
activitate. Prin aceasta activitate trebuie sa intelegem, in primul rand,
,I , (tattva), analoage, dar nu identiee cu acelea din literatura Agama
actele omului (learman), dar ~i cultul ~i devopunea fata de Siva, atinsa
nonmonista. Prima din r§ndul acestor rea1itap e una exclusiv spirituala
prln formulele (mantra) ~i combinatiile condensate de foneme (bfja)
(cinmiitra) ~i este socotitA, intr-tmfel, cafiind Un "vid de dincolo de vid"
care Ierepr ezinta. Deasemenea, este necesara~ 0 inipere (diqii), carepoate
(8 iinyiitisiinya), ceea ee presupune ca ea transcende orice calificativ ~i
fi tacuta oricw, indiferent de clasa socialasau casta, dar numai de catre lID
specificapi, oriee forme, ca d~~ chlar ~i natura lipsit! de obstacole a
maestru dintr-o cIasasuperioarasaueel pupnegaJ1l Gradul eel mai lnaltde vidului, care apaqine domeniului cosmic. In ccnsecinta, prin aceasta se
inipere se ntune~e nirvli.{rld.iJqo., 1nsemnand ~cpa, adica distrugerea subliniaza., in fapt, transcendentaabsolutAa zeului Sivainraport cu lumea
legruurilor(piSa) carelIDesc sufleteleculumeafenomenaIa Inacestmoment, pe care 0 creeazA intrand in vibratie cu energia sa (8aktz). in acest feI,
initiatulseelibereazadeimpuritarea"congenitala"(sahqjamala)~se~cu agentul deperceppe este ~i Siva, inmanierain care fiecaredintre noi
Siva, darramane distinct de acesta57t • ~e neputem privi, de exemplu, intr-o oglinda oarecareS72 •
571. cr. J. Filliozat, Filozojiile lndiei, pp. 118-119. 572. Vezi ibidem, p. 124.
234· ... ....··"lndia: ··ReJigi:e·.§tfUO'sOti~~ .. ,-·:~~~. '-BiDduismuhau "complexul opozilUlor" 23S
., Suflereleindividualecaret:indec.'"SeIltaAbsolutului,aIuiSiVa,dar trei impuritati sunt: cea individuala (a.p:wa), eea generata de faptele
seatla in ']Jri.wnieratul" ''iluzief'' (maya). vor~ to~ s!con¢en11~ personale (karman) lii cea datorata iluziei (maya). Eliberarea propriu
:fBptul cAsepotehberadinacest'1mperiu"al iluziei, vorajunge lacoI1§tiinta zisa nu poate fi atinsa dedit prin cuno~tere, iar euno~terea la rBndul
sine1ui lor distinct de aparenta "en-lui" generatde vaIul "iluziei" (maya). ei se dobande~te prin studiu; rationament ~i devotiunea fata de
Tehnica decon¢entizare aaceSt:ei distinctii utiliz.eazA seriosHathayoga. Dumnezeu575 • Intrueat sufletele individuale nu sunt identiee eu
Unii cercetatori auincercatsagBseascasimilitudini intre conceptul Dumnezeu, ele il1i pastreaza lii dupa eliberare propria individualitate.
de ''vid'' (s iinya) caracteristie ~lii din KCl§mir ~i cel al budi~tilor din Sufletul eliberat traie$e intr-o unire fericita eu Dumnezeu, dar:tara sa
~coala lui Nagarjuna (sec. II-ill d.Hr.), care Ie era foarte probabil _.___ se pi aida sau sa fie absorbit de diyin'~____A~"""""'"
eunoseut. To~i, ''vacuitatea'' (siinya) promovata de cAtre filosoful
5.2.2.4. ViraSaiva-~ii sau lingiiyat-ii
NagarjunareprezintAo vacuitatede flint! ~e(svabhiiva), 0 vacuitate
ontologie! a tuturor lucrurilor fenomena1eS73, in timp ce ''vidul'' (s iinya) Adeplii milicarii il venereaza pe Siva intr-o fonna vulgare,
cecaracterizea.zaFiintaSuprem!aSiv.ordinKa.}miresteovacuitate obscena, lii anume sub forma ''falusului'' (linga) acestuia. Secta a fost
de tot ceeace este fenomenal, este l.Ul vid fenomenologic, "nu l.Ul vid de intemeiatli de catre Bhasava in secolul al XlI-lea. Promotorul mi§dhi.i,
filntA proprie a entitatii pe care 0 caracterizeazAS74 . I care cinstea autoritatea Vedelor ~i suprematia brahmanilor, a desfiintat
I I
5.2.2.3. Saivasiddhiinta in interiorul sectei regimul castelor. Delii prin aceasta mi~care a intrat
in cohfliet cu "ortOOOxia" matiiii8illcli;' to~i teologia ei se bazeaza pe
AceastA doctrina este caracteristicA Sivai~or din sudul Indiei. filosofia Vedanta. Injurul anului 1400, teologul Sripati a seris l.Ul
Textele cele mai autorizate pe care se fundament:ea.zA aceasta doetrina comentariu la Brahma-s iitre.In acesta., Siva, care este fundamentul
sunt luenlrile sivaiste Agama, secondate de 0 literatura semnificativa, intregului proces cosmic, apare constituit din doua componente: pe
in limba tami1ilor. Primul teo log care a sistematizat invatatura de 0 parte, Linga - Dumnezeul personal atotputernic, care creeaza,
Saivasiddhiinta este Meykanda (sec. al XIll-lea). Sistemul pretinde guvemeaza ~i nimice$e lumea, iar pe de alta parte anga, reprezentand
existentaa1rei substanfeeteme: Dumnezeu(sau "Stapanul",pan), sufletele sufletele individuale, care tind spre unirea cu Dumnezeu.
individuale (propriu-zis, ''vitele'',pa§u) ~ "legaturile" (paSa) dintre sufletele Chiar daca converge inmulte privinte euinvafAtura speeifica
individuale ~i actele personale (karman) ~i lumeamateriala. Agame/or, care admite mai multe realitap eteme posibile, doctrina
Dumnezeu e numit "Transcendentul" (kadavul) lii este ViYasaiva-liilor sustine unitatea dintre Siva lii energia sa (sahz'). Ea
inseparabil de Energia Suprema (pariiSakh), prin ale carei modificAri insista pe ideea e!Siva ~i Sakti constituie 0 unitate unica, indisolubila
el realizeaza manifestarea cosmicA. Crearea lumii este soeot;.ta ca l.Ul prin natura. Aici, doctrina Virasaiva-~ilor intra in contradietie cu
fel de grape acordata sufletelor individuale ca mijloc de eliSerare in filosofia vedantina sankariana, suspoand ca Sakti se imp~e~te din
viitor de cele trei impurimp ce Ie separa de Transcendentul pur. Cele realitatea de esenta a lui Siva ~i nu este 0 simpla iluzie (maya) prin
573. Cf. mai pe larg, tn acest sens, NicoJae Achimescu, Bud/sm .# creytinism. care Fiinta suprema, singurareal~ ar visa ltpnea. F~, MaYa exista,
Consideralii privind desavtir.#rea omu/ui, ed. Junimea, I~i, 1999, pp. 237..244. dar e 0 realitate; ea este marea Maya (mahamayii) sau Maya pura
574. Vezi J. FiIliozat, Fi/ozofii/e indiei, pp. 124-125. . 575. Cf. ibidem, pp. 121-122.
'""'~'
,. .. / I,
,.";"
",. ~.. I
236 - . . _---,'- Jndla~'Religie""§i-fllosofie'---T' '~'BJndufsmu:1-san ,;compJexulopozltJUor" 237
Ceamai importanta dintre multele grupan religioase aparute sanctuarul central, primul templu sikhlst, Harimandir ("templullui
~i:fimdamentaterparcursu1 vremiipeinvafAturasincreticaalui.Kabr Hari", adicalui Vishnu), 4'templul de aur" de laAmritsar e'izvorul
este sikhismur7 • Aceasta comunitate religioasaa fost intemeiata de "".;'"
, nemuririi"). Fiul sa~ guruA1jun (1563-1606), a oferit comunitatll, la
catre un lider religios din PWljab, pe nume Niinak (1469.: 1538)._ _-=--10»"'" 4' , r8ndulsa~,,~'Nobila Carte", Granth Siihib, 0 adevarata "Biblie" pentru
Guru Niinak avea, inca din tinerete, 0 fire lini~tita ~i I mi~carea sikhista, redactatain dialectele hindi ~i pWljabi ~i cuprinzand
contemplative., iubindmultrugacil.IDea~nefiindatrasdevreoprofesitn1e scrierile lui Niinak, propriile sale poezii, cantarl compuse de Kabir
anume. Se ruga mai mereu in compania unor credincio~i hindui~ti ~i etc. Acesta a fost ucis de catre musuimani, devenind un martir al
musu1rnani, laudand pe Dumnezeu. Cand era singur, lecturacu multa comunitatii sale. Fiul acestuia, guru Har Govind (1595-1645), in
placere din scrierile unor mistici, fie ei hindu~i saumusulmani. De la pofida non-violenlei i amt de suslinute de catre guru Nanak, a decis
varsta de douazeci ~i ~pte de ani, insotit de un discipol musulman, sa-~i razbune tatal ucis prin utilizarea luptei armate impotriva
Niinak abandoneaza viata de paterfamilias ~i caIatore~te in multe musulmanilor. Aceastacale avea sa fie un:natamai deparre ~i de catre
paqi ale Indiei, aviind posibilitatea sa se intruneasca cu tot felul ,de;""""'"." ,GovindSingh (1666-1708), cel de-al zecelea ~i ultimul mare guru
~ spirituali ~i ascep (sannyasin). Cu toate acestea, el n-a devenit sikhist. Poate tara sa-~i dea seama, lu§nd hotm-area de a-~i razbuna
niciodata un sannyasin adevarat, in genul aScetilor hindui¢,jaini~ti I parintele prin lupta~i prin nimicireaconducatorilormusulmani din India,
sau budi~, de~i in toate ciUatoriile sale obi~nuia sa poarte ve~mintele j Har Govind n-a mcut altceva decdt sa lase mo~tenire ~ilor ~i
unui ascet cer~etor (udiisii • adeptilor de pana astiizi acest spirit de agresivitate ~i intoleranta care
79
I I
~T'
. ".' ~,;,>:",
asupra primului-mini~ Indira Gandhi, de clitrepropriile garz.i de corp, nenum8rate alte mi~, problemele soeiale ~i nationalismul crescfu1d
de origine sikhistA Inprezent, sikhi¢i revendica totmai insistent, pentrua au jucat un rol considerabil.
trai m siguranta, teritoriul independent Khii/is1an ("Taracelorpurl',)sss.
~": ... ,~.,, .' ..•: : . . . . '<"~Fj""", ,.>-'=""::<""'''"''''~'''''',~~:~\.'''',''' <';'-"'''*':-''' .t...::'::. ~~'I""''''~''','~n"+'VI':<-';.,,,,,,'':'- . -, ,,:' ,', .~'_",_."",.",
7.1. BrlJhma-SamlJj
7. Sincretismul hinduisto-c~ Noilll.ifciri refonnatoare. Aceasta mi~car~ a fost fondat! in anul1828, in Calcutta, de
c!tre brahmanul bengalez Riim Mohan Roy (1772-1833),
Ponivit tradipei, e~smul a patruns in Indiamca din primul propun8ndu-~iraspandireaunuihinduismrefonnat Promotorul~
-- --
seeol d.Hr;, fUnd propovaduit'de'e!trec<Sfantul-Apostol~Toma. care studiase ere¢nismul ~i alte religii, sustinea caadevArul ve~c ar
Doewnente sigure privind 0 anume activitatemisionara~inIndia :fi prezent in toate religiile, dar eel mai evident m vechile scrieri religioase
exista, insa, din seeolul al II-lea d.Hr. din India, in masura in care acestea sunt interpretate corect. EI a
In anul 1498, venind in India, Vasco da Gama a desehis protestat impotriva idolatriei ~i a avut 0 contributie important! in
drumul coloni¢lor europeni. Anglia a fost primul stat eolonizator al promulgarea legii din anul1829, care interzicea incinerarea vMuvelor
Indiei, meat in anul1850 administrapa Indiei a fost supusa Coroanei aliituri de sotii decedati. De asemenea, el a propus 0 anume imitare a
regale britanice. Colon,izarea a fost succedata. de misionarii cre¢ni, serviciului divin cre¢n, insensul adunmii tuturor membrilorcomunitatii,
care t}.u convertit la ere§1inismmarl p3rti ale populapei IndieL De altfel, in fiecare sambma, pen1ru a partieipa la citirea unor texte vediee, predici
comunita.p cre¢rie orgimiiilt€alfeXiStit iIi India inca depririsecolul al ~i la audierea diferitelor cantari religioase. '
VI-lea d.Hr., dar nu se poate afirma eu certitudine in Ce mAsurli acestea I Dupa moartea sa, conducereami~carii a fost preluatli de ca.tre
au exercitat 0 influenta notabiUi asupra hinduismului. In acel~i timp, Debendraniith Tagore (1817-1905). Doctrlna sa se fundamenteaz!
europenii au inceput sa implanteze in acest spapu propria civilizatie pe Upani$ade, cu mentiunea ca el a incercat convertirea panteismului
apuseana, chiar dae! aeest lucru s-a re~it cu prec!dere in cercurile upani~adic intr-un fel de monoteism cre~tin. Chiar dacii era convins
intelectuali1orhind~i, influentate mai ales de filosofia occidentala. de faptul c! religia cre~tina n-ar putea oferi ceva nou pentru India,
In secolele XIX-XX, a apmut 0 serie de mi~ca.ri ai caror to~i evlavia ~i spiritualitatea promovatli de el este marcata. profund
fondatori san lideri au incercat saimprime hinduismului unnou mod de de idei cre¢ne, ~a cum reiese din rugaciunile sale.
vial!, corel§nd, tntr-o form! sau alta, propria lor mo~enire spirituala Spre deosebire de acesta, bengalezul Keshab Chandra Sen
cu cre~nismul ~i eultura occidental!. in anumite eazuri, influenta (1838-1884) vedea in Iisus Hristos desiiv~itorul religiei indiene.
occidentala a fost atat de puternica, incat s-a incercat sincretizarea Astfel, in 5 mai 1866, el a tinut la Calcutta 0 cuv§ntare pe tema "Iisus
elementului autohton ~i a celui strain. In alte cazuri, elementele Hristos, Europa ~i Asia", in care a vorbit atAt de fhnnos despre Iisus,
occidentale au stfunit 0 reacpe si 0 rezistentA energicadin partea tradipei incat multi au crezut ca s-a convertit la cre~tinism. 586. I se spunea
autohtone. De asemenea, au existat mi~cari care au incereat sa Jesudas ("servitorullui Iisus"), iar in cercul sa.u de prieteni indieni s-a
modernizeze anumite nopuni ~i eoncepte hinduse centrale, printr-un I , sarbatorit Cmeiunul prin post To~i, el n-a devenit niciodata. cre¢ri.
I
fel de aggiornamento sau ehiar prin transformarea lor totala. Pentru
586. Cf. W. Ruben, Ge.schichte der indischen Philosoph/e, Deutscher Ve~lag
der Wissenschaften, Berlin, 1954, p. 323.
585. Cf. mai pe larg ibidem, pp.423-424.
246' .....".."...-~-~.-. ····India.·R-eljgie*'§iftlosoRe ~.........j.-- -~~Hindll;smlJl-sau '"1:omplexul opozltillor"
247
in arlUl 1865,el s-a separat de Debendraniith Tagoff! §i a o influentA cre~mai pregnanta.decat: in cazullui R. Tagore
creat 0 noua. comunitate religioasa, pe care a numit-o in anul 1881 se resimte la Mahiitma Gandhi (1869-1948). in viziunea sa, Iisus
Nava- Vidhiina-Briihma-Samiij ("Comunitatea divina a NbWui Hristos este ~'principele politicieni1or", ''prototipul rezistentei pasive";
' '"....~-.~''-. Legmnanfj. Pentru ca. aceasta se dorea un fel de "sirnfonie areligiilor", eel rllstignit pe Golgotha reprezinta garanpa 1riurnfului iubirii asupra
in care fiecare sa-~i poata regAsi propria sa convingere religioasa, in foqelor raului. M Gandhi ~i-a consolidat credinta in idea1ul
cadrul servicillor divine erau citite texte hinduiste, budlste, zoroastriene, non-vio1entei, care reprezint! vechiul ideal ascetic indian ahiq.JSii, frin
confucianiste, musulrnane ~ cre~e. Ca emblema a noil comunitap, predicade pe Munte. Profilul saumoral era unul profe1i~S8 .
,___,_, erafolosit un steag cutriadahinduistA, semilunamusu.Jmana. §i crucea De asemenea, el consiclemBibliacafiind inspirata, dar in acel~
cre~1ina Sub influenta cre~1ina, Keshab Chandra Sen a des~t 0 fel in care ar fi inspirate V edele ~i Coranul. Dorind 0 apropiere intre
prodigioasAactivitate sociala. Insa, in pofidapersonalita:pisale fikinante, credincio~ diferitelorreligii~maialesin1re~ ~musu1mani, Gandhi
ntu:n&1.1l adeptilor comunita:piintemeiate de el aramas relativ mic. insista pe ideea ca toate religille au in sine ceva bun, dar nici un,anu este
I .In cadrul acelei~i mi~ca.ri, Briihma-Samaj, s-a fonnat ~i cel desav~ta, nu posedaadevarul deplinS90• '
mai mare poet a1 Indiei din secolul a1 XX-lea, respectiv Rabindraniith
Tagore (1861-1941). De~i avea sa paraseasca mai tarziu aceasta. 7.2.Arya-Samllj
comunitate, to~i el a urmat calea lui Riim Mohan Roy §i a tatalui sau,
"~",.,~-,,. Debendranath Tagore. Mistica up~adicalegatade A.tman-Brahman incepand cu secolul a1 XIX-lea, se resimte 0 rezistenta. tot
reprezinta ~i pentru el izvorul principal al adevaratei intelepciuni. mai puternica. impotriva oriciiror influente straine asupra elementului
De~i aparPnea ~colii filosofico-religioase a lui Riimanuja, autohton. Se creeaza astfel conditii favorabile pentru dezvoltarea
Rabindraniith Tagore recomanda, in loc de asceza, ca mijloc de naponalismului indian. Un atare context este creat, in primul rand, de
apropiere de Dumnezeu, bucuria, savurarea a tot ceea ce este frurnos catreArya-Samiij ("comunitatea arienilor"), 0 comunitate religioasa
in natura, pentru ca prin aceasta ni se reveleaza insu~i Dumnezeu. Din monoteista, care ~i fundamenteazA doctrlna pe Vede. A fost intemeiatA
celebrele imnuri consacrate de el viep~, iubirii, fericirii s87 se poate in anul 1875, in Bombay, de ca.tre Dayiinanda Sarasvati
observa ca filosofia sa nu are 0 sorginte pur indiana ~i ca ele sunt (1824-1883). Fondatorul comunitatii i~i propune inainte de toate
rezultatul unei interpretari a tezamului de g8ndjre vecheindian1iin spiritul revigorarea religiei ~i culturii vedice. in opinia sa, adeviirul deplin se
cugetarii europene ~i a1 cre¢nismului. in ciuda acestui fapt, ca ~i alpi, afta doar in Vede. De aceea, el respinge nu nurnai religille straine, cum
R. Tagore a ramas fidel traditiei hinduse. De~i a facut apel deseori la ar fi cre¢nismul, islamul ~i sistemele indiene eterodoxe, ci chiar cultul
Iisus, pentru el Iisus Hristos a ramas doar un mare ''profet'', asemenea statuilor ~i ternplelor, care vine in contradictie cu doctrina vedica pura.
lui Buddha ~i altor marl profep indieni, 0 reincamare a lui Durnnezeu, In plan social, mi~carea a des~urat 0 bogata activitate in scopul
dar nu ultimaS88 • . ~eliorarii situatiei celor saraci.
587. Vezi C. Galeriu, Rabindranath Tagore, poetlifilosofindian, in "Glasul
Bisericii",XX (I 96] ), nr. 5-6, pp.465-477. 589. Vezi Fr. Heiler, 0p. dt.,pp.257-258.
I 588. Siidhana.. Calea desaviir#rii, trad. rom. BucUTe§ti, ] 922, p. ]21. 590. C. Drevet, Pour connaitre fa pansee de Gandhi, Bordas, Paris, 1954, p. 180.
I I
~"~.'
.... ,.;,..-....
~1,'~"
,
""1
248,' ....,« . ···lndia.-Ri!ligie:jI::filMnfie . .. -'-'Hintluismul sau'"-complexuJ: opozitUlor" , 249
A " -~''''-" • • • • . ., .._ . ',," '~" ",. - ~.~ ,7"_ Un, atare.aseet.tktha.rp/cara este",denumit "erou" (vka),
Intemeiereajainismuluiafostatribuitlideeatreistoricilui intruc8telarealizatsupremavictorieuman!:acestaestesensulnumelui
Vardhamiinalvrahiivira, un contemporan al lui Buddha. Aeestanu Mahiivira, "marele" (mahat) "erou" (vira), care i-a fost ,arcordat
era, insA, decdt ultimul dintr-o serle de tfrthaJpkarQ$i, literal "fl1catori contemporanului lui Buddha, Vardhamiina, cel de-al 24rlea
de vad", eu alte cuvinte ''inaintemergatori, vestitori ai m§.ntuirii,,605. tirthallikara. Sfantul aseet este numit ~i Jina, "invingatorul", iar
Primul dintre ace~a, lJ!Jlbha sauAdiSvara, "maestrul initial", discipolii gai, prin urmare,jainas, ''urm~ii sau fiji invingatorului", de
unde ~i denumirea religieijainiste •
606
ar fi trait, potrivit legendei, eu miliarde de ani in urma, initial ca print, '
apoi ascet, inainte de a intra in Nirvii.{1Cl, pe muntele Kailiisa. Alti 21 Propovaduitorul inv~jainiste despre eliberare s-anascut
de tfrthaJpkarQ$i eunose 0 biografie similara, care nu e altceva deedt ~h' in jurul anului540 td.Hr:inKundapura (sau Kundagriima), in
viata 1ui Mahiiv ira, transfigurata in paradigma: top sunt de neam apropiere de Vaisali Veehi legende menponeaza ca ftumoasa regina
regese, devin aseeli ~i intemeietori ai unor eomunitlip religioase. !risalii a regelui Siddhiirtha a avut 0 serle de vise foarte eiudate.
Cercetatorii in materie acrediteazA, to~, 0 anume istoricitate biografiei Invat:atii, care interpretau visele reginei, prevesteau ca aceasta va ~te
celui de al23-lea tirthaqiwra, Piir§Va, ~i eelui de al24-lea ~i ultimul, :m fiu care va euno~e ~i propovadui adevarul suprem oamenilor.
de altfel, dintre aee~ia, Vardhamiina Mahiivira. Intr-adevar, ea a naseut un fiu care se distingea de departe prin
Piirsva (naseut pe la c. 8721.d.Hr.) era fiul unui rege din frumusete~inlelepciunejParintiii-aupusnumele Vardhamiina;to~i,
Benares. Se pare ea a devenit aseet pe la vdrsta de 30 de ani (c. 842 aeesta a ramas mai bine eunoscut in istorle sub apelativul S8U de
l.d.Hr.), a realizat prin meditalie eunoa~terea absoluta ~i, dupa ee a~ahiivira ("marele erou"). Dupa ee a ajuns la maturitate, el s-a
fondat opt eomunitati religioase, a murit, dupa varsta de 100 de ani, easatorit eu 0 t§.nara nobile., YaSodii, care i-a naseut 0 fiiea. C§.nd a
pe v§.rful unui munte, cu aproximativ dona secole ~i jumAtateinaintea implinit 28 de ani, i-au murit parintii, iar el a decis sadevina ascet. tnsa
lui Mahiivira. El se bueura ~i astazi de 0 mare popularitate in eultul ~i abia dupa doi ani a primit permisiunea din partea fratelui sau mai mare
mitologiajainista de a deveni eremit. Astfel, a imbraeat ve~m§.ntul monahal, ~i-a ras
In general, orlee tirtharpkara este reprezentat, de preferinla, parol eapului ~i a ineeput sa se dediee meditapei. Dupa 13 luni de
in iconografiajainista, dacanu in pozipayoga, atunci in picioare, avand viat! in aeest mod, ~i-a aruncat ye~mantul monahal, pribegind vreme
o ati1?dine de "revocare a trupului" (kiiyotsarga): rigid, drept ~i imobil, de 12 ani absolut gol, ea ascet. In eele din unna, in Jrimbhikagriima,
606. H. Zimmer, Fi/ozojii/e lndiei, p. 147.
60S. M. Eliade, lstoria credinte!or... , II, p. 85.
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _In_dia_·_'._R_eH_gi_e_§_t·fi_U_O_Soti_ltr""
258' , h '~Jain1smul 259
pe malul unui fluviu, sub un arbore numit sala, avea sa dobandeasca presupune ca femeile apartinand acestor clase descopereau in
iluminarea. Din acest moment a devemtun Jina (''invingator''), OOica wvatatura lui Mahavira 0 inviitatura cu rAdacini adanci ~i arhaice in
unul care a realizat propria eliberare. Dupa aceea, pana la moarte, a spiritualitatea indiana primonliaIa, 0 calereligioasa care Ie era contest:ata
'cutreierat tara~i a propovaduit invatAtUra.ja.inistaAinUrit in varsta. de'''''-'~-' -, ~~".,~, deortoooxia brahmanicA608 •
72 de ani, prin autoinfometare, injurul ~ului 470 td.Hr. Ia Pava, in In vechime,mooahiijaiI#i umblaucompletgo~ debarasandu-se
apropiere de Patna de a z i . ' de toate simbolurile de casta ~i semnele distinctive care reprezentau
Textele canonice budiste, datand din secolul I tdHr., amintesc esenta costumului indian ~i simbolizau implicarea celui ce-l purta in
frecvent de jaini¢ sub vechiullornume de Nirgrantha (!:'faranod, _tesru.urarobiei ~i suferintei umane. Mai tarziu, in vremealuiMahavra,
lega:tura. sau sfoara"), adicA "cei neinca~", cei eliberap, ~i se refera multi auinceput sa poarte v~antul alb ca 0 concesie :tacutl decentei
la ei ca la 0 seeta rivala, dar nicaieri ca la una recent intemeiata. ~i s-au autointitulat Svetiimbara, "cei al caror ve~mant (ambara) este
Conducatorul lor este numit Jiiataputra Vardhamiina alb (sveta)". Straiulacestasimbolizaidealullordepuritatedenatura
e VtJlrdhamiina, fiul clanuluiJiiitd') !?i, in contrast cuBuddha, despre alabastrului, nefiind, ca atare, 0 abatere prea mare de la modelul
el nu se afinna nieiodatacA ar fi fostin prealabil discipolul unormae~ jaini~ti1or monahi conservatori, care au continuat sa se numeasca
spirituali ale caror doctrine nureU§isera sa-l satisfaca. Mahavira a digambara, "cei al carorve~mant (ambara) esteelementul ceumple
rWnas consecvent tradipei in care crescuse, se formase ~i pe care ~i- cele patru patrate ale spapunlui (dig),,609.
~ insu!?it-0 pe deplin cand a devenit monah jaimst:Astfel; se poate"'""':""'~" "'C,,".~:==,,"""';""''''L'''''' Invatatura jainista s-a riispandit rapid in patria lui Mahlrvira,
spmne ca el nu a fost fondatorul unei noi doctrine, ci doarreformatorul Bihar, ~i in Orissa. In a doua jumAtate a mileniului I, cu sprijinul
uneia mai vechi. EI nu a fost predicatorul unei noi doctrine, ci se I anumitor conducAtori, ea a patrons in Dekkan ~i in sudul Indiei, iar la
consideraca,inmomentul iluminarii sale, a dobandit inte1epciunea inceputul celui de al IT-lea mileniu in Gujarat. Cu timpul, insa,
absoluta a ceva ce atat el, cat ~i comunitatea sa, cunoscusera mai revigorarea brahmanismului, 1nf1orireaspiritualitatii bhakti, de ob~ie
inainte, dar laun mvel imperfect ~ Partial. El n-a:tacut altceva decat sa sivaista ~i visbnuista, ca ~ patnmderea tot mai intempestiva a islamului
se integreze intr-o comunitate religioasa existenta de secole607. au condus la decaderea acesteia, la care s-a adaugat hinduizarea sa
Conform traditiei, la moartea lui Mahiivira existau, in afara crescandain timpul stapanirii britanice.
unei numeroase comunitati laice, 14.000 caIugari ~i 36.000 de Predicilelui Maluivra au fostredactateintextecanonicecare,
caIugarite. Se pare ca aceste cure sunt exagerate,dar este surprinzator potrivit vechii traditii indiene, erau transmise exc1usiv pe cale orala.
ca majoritatea 0 reprezinta femeile, atat in randul adeptilor monahi, Incercanle Iacute de concHiul de la Pataliputra (300 i.d.Hr.) de a
cat ~i laiei. ~i este ~i mai surprinzatoare aceasta.majoritate femininA
608. M. EHade.lstoria'credinle/or.... II, p. 89.
daca avem in vedere faptul ca, dupa unii mae~trijainas, caIugarite1e
609. in tirnpuJ campaniei lui Alexandru eel Mare in India (327-326 i.d.Hr.),
nu puteau spera sa realizeze eliberarea, intrucat nu Ie era permis sa digambara$ii erau incA destul de nwnero~i. ~a ineat au atras atentia grecilor,
practice riuditatea monahaU1. Se crede caMahavii"ai~i orienta mes~ul n
~e i-au nurnit girimosofi~ti, "filosofi goi , nume foarte adecvat Ei au continuat
cu preponderenta spre aristocratia nobilA ~i militara. Sepoate sa supravietuiascii aliituri de ivetambarO§i panii dupii anul 1000 d.Hr., cAnd.
~ub sti'ipfulirea islamicii, au fost siliti sii pome haine. Vezi H. Zinuner, Fi/ozojiile
607. Ibidem. p. 156. Indiei.pp.147-148.
j I
,,-260,_," india:"RtHgie' "tl"filoiofie~"- -Jalnismul' 261
restab.ili textele partial pierdute au e~uat. La un al doilea conciliu ~i imbumtaprea lui sub toRte aspectele, pentru ca dupa aceea sa unneze
orgaruzat la Vallabhi, in anul 980 dupa. moartea lui Mahiivira' 0 perioada de descendent!, avind un traseu inverse Fiecare dintre
ivetambarQ§ii au re~it sa fixeze in scris canonuljainist, folosindu-s~ cele doua perioade consta. din ~ase "varste cosmice~~, denumite in
de reminiscenfele existerite dm~tiidl~a~oi·Bla.. Aces!can~~' numit''''~"''~"><' """~-'~"coiifoiii:lltate cu treptele de evolutie ale perioadei cosmice respective.
Siddhiinta, a fost redactat intr-un dialect, cunoscut sub den~irea lnfiecare perioada cosmic! apar cate 63 marl lideri cosmici: cei 24
jaina-priikrit, ~i cuprinde 46 de P8I1i, numite la fandiii lor" Agama "profeti" sau "tacatori de vaduri" (tirthaqJlcara), 12 stapanitori ai
('~tii"). Cele~ vechi dintJ:e acesteasum eele 11 AQga ('1nembre''),_ _ L,," universului ~i 0 serle de doi.in opiniajaini¢lor~ laincep~ perio~~
cuprinzand reguh monahale, invataturi ~i legende; cel de~a112~lea---- 1-- ~ ...- coSmice actuaie, umanitateaeraabsolut fericita in intregul el. Oamenn
"membru" (a.pga) s-a pierdut de multa vreme. Mai exista, apoi cele ! °
trliiau in pace ~i aveau incredere desav~ita unii in altii. Ei nu aveau
12 ~a ("~embre auxiliare''), in fBpt 1ucr8:ri dogmatiCO-mitol~gice, nevoie nici de regi~ nici de legi. Nu trebuiau sa munceasca., pentru ca
ca ~l aIte lucr3n cu un continut variat Ja.ini.¢i afinna ca acestea dateaza 10 "arbori ai dorintei" Ie daruiau tot ceea ee ei aveau nevoie. Oamenii
din timpuri diferite, de prin secolele V i.d.Hr. - VIII d.Hr. Potrivit aratau ca ni~te uri~i ~i duceau 0 viata foarte indelungata. Ulterior,
c~rcetarii istorico-critice, insa., eele mai vechi pm-p din canon dateaza situapa lor s-a inrautaPt. Ultimul ''prefet" al acestei perioade cosmice,
din perioada de dinainte de anu1300 td.Hr. DigambarQ§ii considera Mahiivra, a intrat deja de multa. vreme in NirviiQCl, iar principiile ;;i
acest canon aI svetambara§ilor drept apocrif. Pentru ei in locul invataturasaauinceputtreptatsa fieignorate. Astazi,oameniiating
. . . . ' . . . . ..
veehiul
U1 canon Plerdut, este important ~i valid un:canOii~'secunda?"'·''''"-''~"·'r.'''''' ~, '~""F'''"cii'greu varsta de 100 de ~ iar virtutile ~i moraIa reprezmta nopum
care. ponsta din patru grope de scrieri autoritare, numite Vede ~i rare ~i, uneori, ridicole. Cu toate acestea, procesul de decadere IV-0rala
~~t:mand ~storia lumiijainiste, descrierea cosmosului, filosofie, morala ~i flzica a omenirii va mai continua cateva mii de ani. Oamenii vor
~l n~un.1n ~ara Iucrarilor canoniee, ambele secte accepta ~i multe reca~ta figuri de pitici, vor trlii eel mult 20 de ani, vor locui in grote ;;i
l~ n~mce, opere sistematico-teologice, povest:iri, poemeepice ~i vor trebui sa relnvete sa aprinda focul, pentru a-I folosi. Cand se va
Imce, co~ecpi de proverbe ~i drame. Cel mai important scriitorjainist, 0 ajunge la apogeul acestei stari de mizerie umana, va incepe procesul
personahtate cu 0 cultura universalll, este Hemacandra (1 088-1172), invers amintit; se va inaugura 0 nona perioada cosmica.
2.1. Perioadele cosmice Doctrinajainista., asemenea fi1osofiei Samkhya, este una atee,
in sensul cll ea respinge credintain crearea lumli de clltre Dumnezeu.
Jaini¢iconsiderncazeiinujoacAabsolutniciunrolinexistenta Totodata trebuie retinut ca ~i jainismul postuleazA misterul existentei
~i evolupa lumii. Fundamentale pentru evolupa universului sunt cele cosmice infinite. Acest mister este idescriptibil (avaktavya) ~i, tocmai
doua perioade cosmice, care se succed pennanent in istoria lumii. de aceea, nu poate fi descris dedit dialectic, prin formulari.antinomice,
Exis~ astfel, 0 perioada de ascensiune a universului, care pome~e cum ar fi, de pi Ida: syad ast; sarvam, syiin niisti sarvam ("Totul
de la rea1itateamizerabila aacestui cosmos, culminand cu spiritualizarea I I, exista ;;i, simultan, nu exista'j.
\'6" i~~
In conceppajainista, in1regul univers cun~ douacompcjIiente fi~ data, noi transmigram diferite stari ~i planuri ale existentei: cand
eteme. AcesteasuntqjiVa ~ijiVa, con¢en.tul ~i incoIl$ientul, sPll:itul ~i umane, cand divine, cand animale. Trupurile par amuri ~i a se ~te,
nonspiritul. La fel cmn exista un subiectcare cun.~, afirma prOmotorii .dclul insa e continuu, transformarile infInite, ~i tot eeea ce facem nu
"..... ,.,.,...,.-~ acestei doctrine, tot~~i W1 obiectal cuno~:--~" este altceva decat de a trece de la 0 stare la eealalt!612.'"'' .,
. Confonn filosofiei jainiste, nonspiritul se subdivizeaza in Pen1ru noi, 0 trnsatura bizara a conceppeijainiste despre suflet
urrnatoarele componente: ~1imp" (ldila), "spapu" (iikiiSa), ~'principiul o reprezinta credinta in marimea variabila a luijiVa, in starea sa
mi~cfuii".(dharma), ~'principiul stabilitaPi" (adharma) ~i "materia"
_ _ ~_.~ .. _ .. __ ... (pudgala).__l:oat~_~c.estea«sunCsocotite" substante (dr~a), ele
. . 1. empirica: de pil~ sufletul unui elefant e mare, in timp ce sufletul unei
furnici este mic. "Sufletul este in stare sa se mareasca ~i sa se mi~reze
8
. deosebindu-se de spirit prin faptul ca sunt lipsite de viatA ~i con¢intA- pe potriva dimensiunilor corpului fizic eu care este pentru moment
Timpul (ldila), ca ~i spap.ul (iikiiJa), sunt infinite; principiul asociat. In aceasta privintA ei se aseamana eu 0 lampa, se spune, caci,
mi~cmii (dharma) este acel ceva prin care mi~carea poate avea loc, ea
de~i aceasta ramane ~i, lumineazA tot spatiul cuprins in camera
stabilitatea este principiul prin care ~carea se poate opri. La randul mai mica sau mai mare, in care se intfunpla sa fie ~ezata,,613.
ei, materia (pudgala) are patru calitap: are culoare, gust, miros ~i este
61O
palpabila . Ea este etema, consta din atomi ~i cuprinde toate lucrurile 2.3. Sufletele individuale §i substanta karmicii
care reprezintA obiectUl experientei noastre, inc1usivtrupurile, simturile
~i mintea (manas). GoIlfonn ~lei~i doctrine jainiste, atomii sunt top Sufletele individuale, existente intr-un numar infinit, nu sunt
la feI, dar pot da ~ere la Iucruri infinit de variate ~i distincte, astfel doar paqi eomponente ale zeilor, oamenilor ~i animalelor; inc1usiv
incat materia, ~a cum este ea conceputa in lumea empirica, este de plantele, pietrele, apele etc. poseda un suflet propriu. Atot~tiinta,
611
natura nedefinita . ferieirea deplina ~ alte ~iri virtuale ale sufletului nu se materiaJiW)z3,
Pe de alta parte, notiuneajiVa ~semneaza injainism "eeea nu devin actuale, intrucat ele sunt ~'prizonierele" lumii materiale. Toate
ee este viu ~i animat". Se pare ea semnificatia acestui tennen deriva actele savar~ite de noi au drept conseeinta faptul ea sufletele sunt
din observarea earacteristicilor vietii, ci nu din cautarea unui principiu penetrate de 0 anume substanta sau materie subtila, fluidica, numita
metafizic care s-ar afla la temelia existentei individuale; eu toate acestea, de catre jaini~ti karman. Aceasta materie, invizibila, are aeee~i
dupa intemeierea metafizicii jainiste, tennenul a dobandit semnificapa struetura ca ~itrupul vizibil, de pilda, intrueat ea face parte din randul
de "sutlef' sau "sine", Ia fel ca ~i in alte sisteme filosofice ~i religioase. eelor cinei substante materiale. Aeee~i materie karmica, care
Potrivit cosmogonieijainiste, universul ~i este un organism penetreazA sufletul, imbracli fonne variate. Unele fonne obstrucponeaza
viu, ~etitprin intennediulmonadelor animate care circula prinsferele ins~irile naturale ale sufletului, altele conduc la aparitia a tot felul de
sale; acest organism nu va muri niciodata. Mai mult decat amt, noi patimi. Actul in sine, care a dec1~at penetrarea sufletului de ea.tre
~ine, ca monade vii ale universului, suntem de asemenea etemi. De substantakarmica, deterrnina automat ~i felul acesteia De pil~ faptele
1610. Umsavati, Tattvarthadhigama-siitra, v. 23; apud. H. Nakamura, Orient # .... ~6.l2. H. Zimmer, Filozojiilelndiei, pp. 158-159.
Occrident, p. 149. 613. SarvodarSanasarpgraha, IV, 20-21 ; TattvarthadhigalJ1a-siitra, v. 6; apud
611. H. Nakamura, Orient # Occident, p. 149. ibidem, p. 150.
264 India. Rellgle"§l4Uosofie
Mahiiv ira incurajeaz! suicidul. in special cel prin infometare lenm. 3. Situatia actuali
Ascetii care' se sinucideau prin post sunt glorificati de cAtre j aini~ti. A.stiizi, digambarQ§U jaini¢ trRiese, in principal, in Maisur ~i
Multi ascetijaini¢ au decedat in acest fel ~i, chiar astazi, multi,dfutre
""c,Kannada,ca ~i in Rajpu~ ~te(!:nR ~iin.:~unjab. Numele pe care-I
conducatorii spirituali jaini¢ recurg la moartea prin infometare624. poarta ~i in prezent se maijustifica doar Partial, intrucat chiar din
Principala virtute j ainist! ramane, ins!, fo$. de a rezista in perioada de stapanire musul:rr1an~lLs.:a interzis sa mai apara goi in
fata umilintei, puterea de a dep~i totul prin Iibdare. AceastA virtute a public. Svetambara~ii sunt grupati in special in Gujarat, Rajputana
fostintruchipatAmai ales de cl\1re ace~Mahiivita: "Oamenii llloveau occidentalA, in nordul ~i centrul Indiei. De~i nu dep~e~te ca numar
~i-~i bateaujoc de el- nepasator, el i~i continuameditatille. inlAdha, mai mult de 4.000.000 de·adepti;jainismlil-aj1.fcat-~ijoaca to~i un
locuitorii I-au prigonit, ~i-au asmutit cainii pe el. L-au batut cu batul ~i rol foarte important in viatacultumlaa Indiei. Pe las~itul secolului al
cu pumnii ~i au aruncat in el cu fructe, bulgari de pamant ~i hfuburi. L XIX-leaaap8ruto~ care~i propunea unificareatuturordiferitelor
au tuiburat din meditatie cu tot felul de chinuri. Dar, ({ca un erou in seetejainiste. Pretentiile de religie cu camcteruniversalist i-au detenninat
fruntea luptei», Mahav ira a indurat totul. Chiar daca era ramt, nu pe 1ideriijaini~ti inca de lainceput sa des~oare 0 insistenta activitate
c&rta niciodatliajutorul doctorului. El n-a luatnici unfel de leacuri, nu s-a rnisionarAinclU'5ivinnmdul popu1atii1orneariene,iardepe1a~ veacului
spaIatniciodata,nus-aimbaiatniciodatli~inicinu~i-acurat.atdintli',62S. a1 XIX-lea sa-~ ex:tinda aceastaactivitate chiarin tarile occidentale, mai
Dincolo de toate acestea, cea mai important! foJ.ll18. de asceza ales prin avocatul indian Vitcand Gfmdhj~i prin englezul convertit la
interioaIi 0 reprezinta ''meditatia'' (dhyiina), care il pregate~te pe I I jainism, Herbert Warren. CentiUl"iiriSionarde propagandajainista in
monah spre eliberare pe parcursul a patru trepte: pornind de la Occident este societateaMahiivita-Brotherhood, cu sediulla Londra.
concentrarea asupra anumitor obiecte, ascetuI i~i indreapta atentia Intrarea in comunitatea monahala este posibiUi, in cazul
asupra unui singur obiect, apoi se concentreaza spre 0 anume fonna SvetambarQ§ilor eelpupn, pentru copii de ambele sexe incep§.nd cu varsta
subtila a activitapi corpului, asupra mesajului ~i spiritului; in cele din de :;;apte ani ~ijumatate, dar,ingenera1, eaare loc laovm:stamai tarzie.
uJ.ll18., practicantul, prin ineetarea oricarei activitati, ~i pams~ propriul CaIugarii cer~etorijaini~ti i:;;i duc viata ca asceti peripatetici,
trup ~i se dedica exclusiv activit!tii spiritului eliberat. Ca~i in Yoga, exceptfuld perioadasezonului ploios (musonului), cfuld se aciuea:zAin
pregAtirea pentru meditatie (dhyana) este precedata de 0 anume cunoscutele "locuri de refugiu" (upiisraya). Hrana 0 cer~esc de la
pozitie ~i atitudine a trupului, "d~adepropriul trup" (kiiyotsarga) mireni, intre obligatiile lor fiiJ:ld ~i aceea de a cer~i 0 data pe zi. in
~i de disciplinarea respiratiei •
626
sehimbul hranei primite, monabii recita texte sacre pentru laici, Ie predica
II I :;;i Ie asiguramarturisirea piicatelor. ComunitateamonahalAjainistA este
structurata ierarhic.
Exista:;;i comunitati de caIugarite. Membrele comunitapi sunt
624. H. Nakamura, Orient ~i Occident. p. 173.
625. M. Wintemitz. A History ofIndian Literatur~. Calcutta, University of denumite de svetambarQ§i, siidhvi(fonna feminina de la sadhu,
Calcutta Press, vol. II, 1972. p. 437; apud ibidem. 173. "barbat sflint") , iar de catre digambara$i, iiryii ("nohill").
626. Cf. Fr. Heiler, Die Religionender Menschheit,p. 159. CaIugaritelor li s-a interzis inca de timpuriu sa umble goale, inciusiv in
rfuldul digambarQ§ilor. Imbriicate in v~minte albe, caIugmitele umblA
272- -India.-ReUgiefi.rdosoIIe --+-- ..,_.. ofainismul 273
in grope de cate 2-3 surori sau locuiesc in ~ezamintele monahale, de a da penitentului, m fimcpe de faptele rele sa~te, \n1 fel de epitimie,
conduse de 0 superioara. Intre atrlbutiile lor, 'alAturi de studiul propriei o pedeapsa Cll caracter pedagogic (prayaScitta), spre mdreptare.
inv§tAturi despre eliberare ~i meditatie, dUugmitelor jainiste Ie revine Jaini~i respingriturile sacrificialevedice, ca~i scrierile sacre
~i sarcina de a Ie instrui din punct de vedere religios peadeptele laice. '.
. vedice. Ei ~-audeZVolta{uncUIfpropnii,C8re"'cOnstai:l1ipaI in venerarea
lnainte de a intra in comunitateamonaha1~ atdtdUuglhii cat ~ relicvelor (stiipa). Incepand probabil chiardinsecolul a1 IV-leai.d.Hr.,
calugantele trebuie sa parcurga 0 perioada de novieiat, care duream a fost cultivata venerarea sfintilor; rfacelorjina sau tirthaIPkara~i,
de la minimum §aSe luni de zile pana la doi ani. LacapAtul acesteia, in reprezentati in binecunoscuta pozitie de meditatie a "lotusului".
cadrul unui ritual de consacrare, Ii se Tarle parul capului, cu exceppa Chipurile sfintilor sunt cinstite prinspa.Iarea statuilor; ungerea cu __~'''' .
celor cinci bucle, care sunt smulse, dupa care Ii se toarnl\ cen~a pe aromate, mcoronarea lor, sau prin ta.maierea ~i aducerea de ofrande
cap. Cu acee~i ocazie, calugaruI prime~e un toiag, un blid pentru a const:§nd din ~:fiucte ~ totfulul de dulciuri. Acei~i sfinp sunt invocati
strange mancarea cer~ita, 0 maturice din pene de paun ca sa-~i prln imnuri ~i rugaciuni. Cea roai scurta. fonnula de invocare este
deschida calea pentru a nu strivi in mers vreun vienni~or, 0 panza parame ~i-mantra, care trebuie repetatA de mai multe ori pe zi de
pentru a strecura apa pe care 0 consuma (tot pentru a evita uciderea cru:re fiecarejainist: "Cinstire arhatilor, cinstire celordesav~iti, empire
invol untara a vreunei fiinte vii) ~i un fel de masca chirurgica1a - pentru m~or, cinstire mvatatorilor, cinstire tuturor calugarllor din lume".
anu inspiradinneatentie insecte, consideratereincamari ale semenilor sm. Credincio~ii fac pelerinaje la diferitele locurl sacre: initial acestea erau
Comunitliple monahale sunt mtrepnute de catre comunitatea temple-grote, iar apoi temple de sine;cuo arhitectura specificlL Unele
laicHor, constituitli din acei sriivaka ("ascultlitori") ~i sriivaki dintre acestea, cum ar fi cele de la G:irn.ar, Mount Abu ~i Ellora, sunt
("ascul1Atoare''). Mirenii au obligatiade a respectacele cinci "legammte cunoscute in toata lumea tocmai prin caracterlsticile lor artistice l1i
mici" (aJ)UVrata), care reprezinta 0 fonna restransa a celor cinci "mari arhitecturale. Comunitatea mai conservatoare a digambara~ilor
legaminte"(mahiivrata)monabale.Astfel,pentruei,ahi~iisemnifica respinge partial venerarea chipurilor sfinp.lor. De asemenea, secta mai
evitarea uciderii co~ente a vreunei fiinte vii, brahmacarya presupune radicala, desprinsa din aceasta grupare, respectiv secta LOJ)ka, ;>i 0
evitarea divort:u1ui ~i abstinenta sexuaUi in zilele a 8-a, a 14~a ~i a 15 alta grupare ~i mai radica1a, Sthiinakaviisi, resping orlce serviciu divin
a ale fiecarei luni, cand mirenii trebuie sa ducA 0 viata similara celei m temple, reducind cultUIlaexegeze ~ predici puute in case comunitare.
monahale. De asemenea,jaini~or Ie este interzis, dinmotive religioase, Ceea ce a permis caj~smu1- restrans ca numar de adepti,
accesullaanumite profesii; m general, ei lucrea:zain domeniul comercial comparativ cu religiile majoritare ale Indiei - sa supravietuiasca pana
~i bancar. Prinexercitii speciale deasceza~i meditape, laicii se apropie in zilele noastre este caracteru1 sau extrem de unit, de solidar, a1 acestei
~i ei tot mai mult de stareade eliberare. Unul dintre cele mai importante comunitap. Pe de alta parte, m acel~i scop,jainismul a cultivat insistent
mijloace in acest sens este ~i marturisirea pacatelor, pe care 0 fac in simbioza dintre calugari ~i laiei. Faptul ca ace~tia din wma sunt
fata celui care Ie asigura asistenta religioasa, respectiv guru; unii se incurajati , in mod expres, sa devina la randu110r adevarati "asceti in
marturisesc zilnic, altii la fiecare paisprezece zile sau la fiecare patru lume", a Iacut ca distants. dintre cele dow componente ale comunitatii
luni, dar orlcum toti au obligatia de a se marturisi cel putin 0 data pe sa fie totdeauna mai mica decat in cazul altor religii. in acel~i timp,
durata unui an de zile. Pentru isp~irea pacatelor, guru are obligapa austeritatea generala a doctrinei, puritanismul ~i conservatorismul Sall,
274- '''In:dia~-R:eligie'lifilosofteh''-~f---
. • ~'-', I'r;~,,,,,,,,,,,,,,~ multi vreme; corelat cu faptul ca budismul releva 0 rafmete cu mult
I I
627. M. Hulin, Jainismu/, in: J. Delumeau, op. cit" p. 414. 628. Cf. Fr. Heiler, Die Religionen der Menschheit. p. 126
276 India•. ReUgie §i mOSi)fle"'"" --- -Budismul··· 277
1.Literatura sacra dovedeasca. faptul ca acele pasaje din canon, despre care se crede ca
. ar reprezenta Inse~i cuvintele lui Buddha, ar fi exprimate, defapt,
. Nici 0 si~gura lucrare d~ fom: vasta literatur~ budist~, ..,.,,,_" I,c~!~a:,i~p:~,p?~ ~~1!m~~:.T.~~~!'p~~~_este identic.a cu mag~~hi,
e
transrmsa nu provme de la Buddha ms~l. DupA moartea lUI Buddha pentru ca m hmba pali nu descopenm acele trasaturt caractenstice
(prin sec. a1 V-lea td.Hr.), cele mai vechi c.omunitati budiste au 1 limbii magadhi. pali are multe tdisaturi comune cu limbile
colectionat, probabil, cuvantarile ~i predicile sale, transmitfutdu-Ie prin I" cential-apusene, in vreme ce magadhieste 0 limba cen1ral-rnsAriteana.
intennediul dialectului mligadhi, limba vorbita in regiunile in care
A 1 __ .'~
a) Tipitaka
activase Buddha. In schimb, nu posedam nici un asemenea canon "W'~"~'==' . , . , . . - . . - - Canonul pali; numit Tzpitaka e'cele trei co~uri"), cuprinde
.¥
primordial. Izvoarele filosofice aflate la dispozitia cercetatorilorin trei grope principale dtl texte: Vinaya -Pitaka, Sutta -Pitaka $i
domeruul istoriei religiilor, suntscrierile sacre ale diferitelor ~li budiste., A bhidhamma - Pitaka. .
pastrate in limbile pall ~i sanscrita, sau cele traduse inchineza ~i tibetana Vinaya - Pitaka contine diferite reguli valabile pentnl ordinul
monahal. Cea mai veche parte din Vinaya 0 constituie, in mod cert, 0
J.J.Canonu/ hinayllnist colec~ie de 227 prescrlppi disciplinare (patimokkha). Aceste reguli
abordeaza toate normele serioase sau mai putin serioase de
Hihaylina este denumirea comuna pentru cele mai vechi ~coli comportament, dupa care enumera pedepsele disciplinare pentru
budiste. Fiecare dintre aceste ~coli i~i avea propriul sau canon, care I, """';'P~ ilicaIcareaunora dintre'acestea: Fiecarei reguli Ii este asociata 0
continea propriile cuvinte sau capitole ale lui Buddha, exprimand povesfue ~i un comentariu.
doctrina acestuia La acestea s-a adaugat 0 serie de lucrari necanonice, Suffa - Pitaka conpne cuvantan, predici ~i aforisine ale lui
constand in comentarii la scrierile canonice ~i tratate doctrinare Buddha sau ale discipolilor sm. Din aceste texte tragem conc~uzii
sistematice. Singurul canon complet pe care-l posedam este canonul privind invatAtura lui Buddha. Vinaya se adreseazadoarmonabilor,
hinayanist al ~colii Theravlida, scris 'inpali. Scrlerile canonice ale in vr~e ceSutta, dimpotriva, are 0 semnificape deosebita pentru toti
acestei ~oli reprezinta astazi autorltatea suprema a budi~lor din Sri budi~tii, fie ei caIugan sau mireni. Sutta - Pitaka consta din cinci
Lanka, ca ~i in Binnania ~i Thailanda. Potrivit traditiei, acest canon a colecpi (nikiiya): 1. Digha - Nikiiya, care contine 34 de texte "lungi";
fost redactat in Sri Lanka, in primul secol td.Hr. Cu toate acestea, 2. Majjhima-Nikliya (152 texte de "lungime medie"); 3. Samyutta
doar 0 parte din continutul acestor scrieri canonice provine cu - Nikiiya, constfuld din 2889 texte, cu mult mai scurte decat textele
certitudine de laBuddha ~i. Tn decursul timpului, diferltele prelucr8ri din colectille precedente (dupa continut, ele sunt rfulduite in 56 grope);
poetice ~ modificari:facute in momentuI redact.arii definitive au conferit 4. Anguttara-Nikiiya, grupata in 11 capitole (numaruI temelortratate
o alta fonna celor propovaduite de ca1re Buddha. Comentatorii nu in cele 2308 texte din aceasta colecpe detennina aceasta grupare) ~i
fac nici ei in lucrArile lor vreun secret din faptuI ca in scrierile canonice 5. Khuddaka - Nikliya, care cuprinde 15 lucrari de sine stat:atoare.
gasim un cu totul alt material in 10cu1 propriilor cuvinte ale lui Buddha. Dintre aceste 15 lucrari, una face parte din categoria celor mai traduse
Pe de alta parte, exista ~i traditia potrivit careia limbaplili ar fi identica lucrB.ri din literatura budistA: Dhammapada, care contine 423 aforisme
cu maglidhl, limba materna a lui Buddha. Aceasta parere ar dori sa metrice. Alte lucran renumite din aceasta colectie sunt: Udiina
, '!
T'
I
278 India. Religie §i filosofie t Budismul 279
I
("morismecucaracterfestiv"aleluiBuddha,informametrica;1~':care I comentariu Ia Bhuddavamsa, iar Dhammapiila a cornentat, iutre
sunt anexate povestiri in proza), Sutta-:- Nipiita (0 colectie de.iexte ' a.ltele, Udiina, Thera- ~i Ther igiithii.
doctrinare scurte, intre care unele pievazute cu diferite povestiriin c) Manuale
l··.~ ,.:"
,,' prozA), Thera- ~i Therigiithli (douacolecpi de versuri, atribuite unor-'" -~--, !~~-.....,.,."" Literatura piili contine ~i multe manuale. Acesteaau drept
calugan ~i calugarite cu totul excePtionali), Jiitaka (0 colectie de ' scop sintetizarea ~i sistematizarea invatAturii lui Buddha, raspanditll
povestiri despre existentele anterioare ale lui Buddha ; to~i, doar prin multe lucrari canonice. Nettipakarana §i Petakopadesa soot
versurile din mai bine de 500 de povestiri sunt socotite canonice), i doua mult pretuite introduceri in doctrina lui Buddha. Budi~i din
_Apadiina (0 colectie d~Jege119~~j:p ver~.!lli d~§P.!3t sfj..nti sau sfjnte ,j . , Biimania Ie considera canonice §i ele dateaza, cbipuriIe, din sec. I
budiste) ~i Buddhavamsa (relatari despre Buddha ~i cei 24 de I d.Hr. In Milindapaflha suntilustratepunctedoctrinareimportantein
predecesori ai sai). cadrul unui dialog intte caIugrum budistNiig~ena ~i regele Milinda.
Abhidhamma - Pilaka cuprinde §apte lucrari, care MilindaesteidenticcumareleregegrecMenarub-u,careinsec.alll-lea
abordeazA ~i clasifica nopunile centrale ale invataturii lui Buddha. Cele i.dHr. stapaneamarl regiuni din nordul Indiei. Versiuneapiilitransmisaa
mai cunoscute dintre acestea sunt Dhammasangani§i Kathiivatthu. Milindapaiiha este, to~i, cel Putincuc8teva sute de ani mai veche. Cea
b) Comentarii mai semnificativa prezentare sistematica a invalAturii lui Buddha este
Dintre lucranle canonului piili face parte ~i 0 serie de I Visuddhimagga,rea1izatlidecatrerenumitulcomentatorBuddhaghosa.
comentarii importante, serise fie in piili fie in~-.!~g!~~.!~!. intre_""'~""_'\-"_'TC"'" - Cele doua cronici in piili, D fpavamsa ~i Mahiivamsa, soot
care canonul §colii Theraviida ocupa locul principal, respectiv in I izvoare pretioase pentru studiul istoriei budismului in India:~i in Sri
singaleza, birmaneza ~i siameza. Cele $ai vechi comentarii dateaza I Lanka. D fpavamsa a aparut, probabil,la s~itul sec. al N -lea, iar
din secolul al N -lea, dar tradipa intocmirii unor asemenea comentarii I Mahiivamsa la inceputul sec. al VI-lea Autorii celor doua cronici au
s-a continuat pana in zilele noastre. Cele mai vechi comentarii piili I folosit material din vechile comentarii, astazi pierdute.
sunt de 0 important! foarte mare pentru studiul istoriei budismului nu i Alte vechi ~coli budiste aveau la dispozitie un canon redactat
doarpentru faptul ca vecbii exegep dau expresie conceppei lorproprii in sanscritii. Totu§i, nu s-a transmis nici un canon complet in limba
despre invatatura lui Buddha sau a contemporanilor lor, ci ~i pentru sanscrita. Exista doar un numar modest de lucran in sanscrita sau
cA ei folosesc material din comentarii cu mult mai vechi, care s-au fragmente din asemenea lucrari. S-au pastrat, de pilda, in sanscrita,
pierdut. Paternitatea comentariilor piili clasice este atribuitll unor trei fragmente dirl Vinaya - Pitaka apartinand ~colilor sarviistiviidinilor
barbati invatati din secolele N - V, care comenteaza ceamai mare §i millasarviistiviidinilor. In mara de acestea, avem la dispozitiemai
parte a lucrarilor canonice. Ace~tia au crescut in India, dar ;;i-au multe colecpi de legende in sanscrita. Intr-o anumita privint!, acestea
r.etrecut 0 parte a vietii in Mahiivihiira, 0 manastire renumita din ne amintesc de Jiitaka ~i de Apadiina din canonul piili. In aceste
'Anuriidhapura (Sri Lanka). Cel mai important dintre cei trei este legende se relateaza din vietile anterioare ale lui Buddha sau despre
Buddhaghosa. Toata lwnea este de acord ca el este autorul unei duzini faptele bune ale unor sfinti budi~ti. Dow dintre cele mai renumite
de comentarii clasice, intte care comentariile la primele patruNikayacolectii de legende suntAvadiina.sataka;;i Divyiivadiina. Probabil
ale Vinaya - Pitaka ~i Sutta - PUaka. Buddhadatta a seris un ca ele apaI1ineau canonului miilasarvastivadinilor. Marea parte a
'1
I
280 India. ReUgie ~i mosoUe t Budismnl 281
privind existente1e an~rioare ale lui Buddha ~i despre cursul intregii ; Vajracchedika (care face parte din prima colectie). Exist! ~i alte
sale vieti. Materialul acestei lucrari, ~ cum reiese chiar din text, este ! co1ectii de Siitra ~i 0 serle largA de Siitra de sine stAt!toare~ Una
v. preluat din Vinaya-Pitakii~fcoliiloJiijitariiViid{iziljjr:-v"'h~,~,~~"'~-~'-J\" , .. ~ i"-~~cHntre cele mai semnificative Siitra mahayaniste de sine este
PBrti importante din literatura canonica sanscrit! s-au pastrat ' Sadd!zarmapundarika-Siitra, care ilustreaza un stadiu timpuriu al
cu ajutorul traducerilor chineze ~i tibetane. CorespUIlZ!tor primelor ,. doctrinei mahayaniste. Lalitavistara contine atdt material mai vecru
patru Nikaya din Sutta-Pitaka a canonului piili, exist! patru Agama cat ~i mai nou. Textul relateaza despre existenta precedent! a lui
in traducere, chinezA: ' Dirghiigama,..~.Madhyamiigama,.u -t~---Buddha ~i despre prime Ie faze ale viepiluiBuddha istoricpan!la
Samyuktiigama ~i Ekottariigama. Mai multe lucrAri din cea de-a ; prima sa predica din Benares. Lucrarea originarii prezenta, probabil,
cincea colecpe a acestor Pitaka exist! ~i in limba chinez!, cum ar fi, I biografia autentica a lui Buddha, prezentat:a de ~coala sarvastivadinilor.
de exemplu, Dharmapada, Udiina, Siitranipiita, Sthaviragiithii ~i i Ulterior, textul a fost prelucra4 dupa ce a gAsit ecou in cercurile
BuddhavamSii, care corespund urmAtoarelor lucrari din canonul piili: I mahayaniste. in Lankiivatiira-Siitra se relateazA despre 0 vizit! facuta
Dhammapada, Udiina, Siittanipiita, Theraglithii ~i i de Buddha regelui demonilor, Riivana, din Sri Lanka. Inv!tatura
Buddhavamsa. Nu se ¢e cu sigurantA direi ~coli au aparpnut aceste prezentatA de Buddhaaici are multetrasAturi comune cu doc1rina~lli
texte. Mai multe dintre textele Vinaya-Pitaka ale ~colilor mai vechi I Yogliciira. Dintre celelalte Sii/ra de sine ar mai trebui remarcate in
s-au transmis in traducere chineza; intre care·'a:celearale'~colii';~'·""·1;:--"--~'"'"special SukhiivatIvyiiha ~i Suvarnaprabhiisa.
Mahiisiinghika, a sarvastivadinilor ~i miilasarvaStivadinilor. 'in plus, De~i Siitrele mahayaniste pretind eli invlitlitura cuprinsli in ele
Vinaya-Pitaka celei din 1l11l1A ~oli amintite exist! ~ intr-o traducere I '! ar fi fost propovaduitli de catre Buddha ins~i cu diferite ocazii, to~i
tibetana. Abhidharma-PUaka sarvastivadinilor, care existA in traducere ele sunt mai recente decat textele doctrinare aparpn!toare celor 111ai
chinez!, ca ~i Abhidhamma-Pitaka a ~colii theravadine, const! din vechi ~li budiste. Cele mai multe Siitre mahayaniste au fostredactate,
~te lucriiri, chiar daca cele dom colectii, in ceeacepriv~e continutul, probabil, injurul sec. II-III d. Hr., intrucat cea mai mare parte dintre
au foarte putine in comun. Siitre a fost tradusa in chined in aceastli perioada.
in afara Sutrelor, literatura sacra mahiiyanista consta dintr-o
1.2. Canonul mahllyllnist lung a serle de lucran scrise de personalitati de renume, avand un
Pe la inceputul erei noastre cre~tine a aparut in cadrul caracter sistematic sau de zidire spiritualA. Cei mai importanti dasc!li
a
budismului 0 noua directie, Mahayiina. mare parte a literaturii mahayani¢ sunt, tara indoiala, Nliglirjuna (cca. 200 d.Hr.), fondatorul
~colii Miidhyamika, ~i Asanga, un exponent exceptional al ~colii
mahayaniste s-a pastrat fie in textele originale sanscrite, fie in traduceri
chineze ~i tibetane. Cele mai multe texte doctrinare mahayaniste I
a
Yogiiclira din sec. al IV-lea d.Hr. altA personalitate cunoscutaa
(Siitra) amintesc foarte mult, prin structura lor, de textele doctrinare $colii Yogiiciira este Vasubandhu, un frate mai tanar allui Asanga.
ale celor mai vechi ~coli budiste (Sutta sau Siitra). Cele trei marl Ca ~i fratele sall, initial el a fost adept al directiei Hihayiina. in schimb,
co1ectii Siitra, respectiv l'rajniipiiramitii, Buddhlivatamsaka ~i nu se poate ~ti cu certitudine daca el este identic cu autorullucmrli
Ratnakiita, s-au transmis integral doar in traducere chined ~i tibetana. Abhidharmakosa, 0 prezentare sistematica a doctrinei ~colii
I I
282· India.' ReHgie 1i~ftlosofte'·""-+--·'Budismul'. 283
629
sarvastivadine.Confcmn traditiei, cele dou! persoane ar fi iae]itice, sau mitologica a legendei lui Buddha • Potrivit uneia dintre aceste
darmai multi cercetAtori modemi ii considem. douA persoane di~cte; ieorii:, de exemplll, Buddha a fost asimilat unui simplu mit solar.
pe unul il consider! drept Vasubandhu din sec. al N -lea, dascaJ. al Amt in unele pa.qi canonice ca.t ~i in altele necanonice ale
,,---- ~colii Yogacara; iar pe ceUUalt drept Vasubandhu din sec. al V -lea, literaturii budistecIescoperimrelatmi privind viatalui Buddha. Lucrarea
un dascil al ~co1ii sarvastivadine. Esteincertddrenumitul poet budist Buddhacarita a lui Aivaghosha §i Nidii.nakathli, 0 introducere la
'Aivaghosha.- care a trait candva injurul anului 150 d.Hr., ar putea fi comentariul Jiitaka, sunt cele mai vechi biografii ale lui Buddha pe
privit ca un adept al direcpei mahayaniste. Intr-adevar, lui i se atribuie care Ie posedam. In acestea gisim toate fazele importante ale vietH lui
L.
,~~" ..~~~_ p~l~mit~J~!!..uDei.q,~rtLdog!ri!l@£<;f,J!1~ay.~$te,.cunoscut! doar in Buddha. To~i, intamplarlle reale sunt .combinate in • mAsurll cu
traducere chineza, dar in celelalte lucr8:ri nu apar exprimate elar mqi materialullegendar, incat doar cateva caracteristici izolate ar putea fi
un fel de puncte de vedere mahayaniste. De aceea, este posibil ca evaluate carealitAti istorice..
j
lucrarea respectivA sA fi fost atribuitA pe nedrept lui Aivaghosha. Gotama Buddha s-a nAscut la Kapilavathu (sanscritA:
Dintre lucrarile sale, trebuie menponata mai ales Buddhacarita, Kapilavastu), ora§ul principal de pe teritoriul clanului Siikya
reprezentand 0 biografie a lui Buddha in forma poetica. Doar ("putemic"), azi ofa$ul Lumbini din regiuneadepresionara Terai din
treisprezece dintre cele douazeci ~i opt cantarl ale cestei lucr8I"i s-au Nepal. Aceasta zona este situatA la aproape 0 sum cincizeci de mile la
pAstmt in limba sanscritit To~i, integral, este accesibila in traducere nord de Benares, 1a poalele munplor Himalaya Budi¢i din Sri Lanka,
tibetanA ~i.ghl!!<;,.~~,¥,.. ,____ ,..".-.,-.._ " . _ . . .,. ca ~i cei dinBinnania ~i Thailanda, cred caBuddha s-a nascut in anul
623 i.d.Hr. ~i a murit inanul 543. Ceamaimareparteacercetitorilor
1.3. Literatura vajrayll.nistii modemi, insA, eonsiderA cA Buddha ar fi trait candva intre 560-480
l.d.Hr. Numele ta1Alui sall, Sucidhodana Oit., "orez pur"), este sugestiv
Curentele tantrice, analizate deja in cadrul hinduismului, apar
pentru indeletnicirile membrilor clanului. Ace§tia se ocupau cu
$i in budism. Tantrismul budist constituie cea de-a treia dintre marile
agricultura pe un mic teritorill, care nu dep~ea in suprafata. nollA sute
directii budiste: Vajraylma sau Mantrayiina. Literatura tantrica
de mile pAtrate, in parte pe pantele joase ale munplor Himalaya ~i in
budista const! din scurte formule magice (dhflram) ~i ample Iucrari
parte pe campiile de la poale.
tantrice, care prezintA doctrina ~i ritualurile. La acestea se adauga
Sakya tacea parte din randul diferitelor neamuri raspandite
dii'etite manuale ~i comentarii sistematice. 0 parte dintre aceste lucrari
de-a lungullimitei de nord a bazinului gangetic, la periferia civilizapei
s-au pastratin limba sanscrita, dar cea mai mare parte dintre ele 0
Indiei de nord aflata atunci in plina dezvoltare. In perioada n~terii lui
ClU1~ doarprin intennediul traducerilorchineze ~i in special tibetane.
Buddha, aceste popoare erau incamai multsaumai pupu independente
§i erau conduse oarecum dupa reguli asemanatoare. Ele ar putea fi
2. Buddha: istorie §i legenda
numite mai degrabA repubUci tribale, pentru ca erau conduse de
oligarhii, de sfaturi ale batranilor sau de 0 eombinatie a acestora.
Toli cercetatorii contemporani sunt de acord eu faptul ea
Buddha a fost 0 persoana istorica In istoria cercetarii mai vechl s-au .•. 629. Detalii despre legenda lui Buddha, ven in: E. Senart, Eseu despre legenda
consemnat diferite teorii prin care s-a incercat 0 intetpretare simbolica lui Buddha, trad. rom., lnstitutul European, Ia~i, 1993.
284- . Indla.ReUgfe1i"filosofie-""-·- f:" "-'~Budlsmul~" 285
Probabil, tmele dintre ele i~i alegeau tm conduca.tor pentru 0 perioadA zile dupa n~ere. In legendele de mai tarziu este descris ca un t.§n6r
limitatA de timp, dar nu aveau regi in sensul strict al cuvantului, ~a de geniu: nimeni nu~I putea intrece lanici 0 proba a truptilui sau a
incat tradipa mai tame potrivit careia Buddha ar fi fost fiultmui rege , ',mintii. EI ms]:)Undea la toate in1rebarileintelepplor, dar cand elle punea
---trebUlerespmsi~'tu1Oateace~Saky'7£ considemuCAdetin efectiv .intrebarl, chiar ~i cei mai pricepup dintre ei emu nevoiti sa tacA6i 3 •
rang de regi, nobili ~i rnzboinici in raport cu civi.1.izatia in ansamblU; ~i, Mai tarziu, intr-una din zile, tatal sAu are'un vis deosebit: it
.irifr-adevar: probabilCifiiuiectmo~eati prioritatea ceremoniala a vede pe fiul sau imbracatin v~te galbene de ascet, parasind palatul.
brahmanilor, a~a cum 0 recuno~teau aIte popoare. Se considerau 0 Astfel, se hotara~e sa-i ofere toate bticuriile vietii ~i ii construie~te
-~,.." elita ~i poate ca ~iBuddhatrata lumeainconjuratoare cu siguranta caie un palat pentru fiecare anotimp ai anului. Totodat! porunce~ sA .
omului provenit dintr-tm neam de seama630• fie UImmt foarte indeaproape. De fiecare datA cand parnse~e palatul,
Potrivit legendei, eand s-a naseut Gotama, Asita, .un mare tatal sau porune~e slujitorilor sm sa indepmteze de pe stmzi tot ceea
vizionar din Kapilavatthu, a venit sa-l vada ~i a prezis ea acesta va ce l-ar putea indispune pe fiul sAll.
ajunge un mare sflint sau un mare rege. Potrivit unei vechi balade La ~sprezece ani se c!sato~ cu doua printese dinregatele
budiste, vazand multimile de zei bueur§ndu-se, Asita i-a intrebat de invecinate, Gopii ~i YaSodharii. Dupa treisprezece ani, aeeasta din
ee se bueura, iar aee~a i-au raspuns: I I unnA Ii na$e tm fiu, Riihula. Aceste amanunte suntprobabil autentiee.
"CopiIul Inte1epciune, giuvaieru1
De aItfel, Siddhiirtha a fugit din paIat la putina vreme dupa ~erea
,.. .- """~""" A,a·de~pfeti6s·capereche'nti:,i-are;--'>'<""'
lui Riihula, respect§nd astfel obiceiul indian care nu pennitearentmtarea
S-a naseut la Lumbini, pe paJn§nt Sakya la lume decat dupa n~erea unui fiu sau a unui nepot.
Pentru ferieire ~i bueurie in lurnea oamenilor',631 De~i tataJ sau ineearca pe mai departe sa-l izoleze pe tfularul
Mai departe, ni se relateaza ea vizionarul
, s-a dus in aeelloc printinpalat~ d.esfBtatoarelesaIegmdini, to~zeii zadamicesccelepUinuite
~i, v8.z§nd pruneul, a prezis: "Cea mai de sus inalproe a patrunderii (cu de tata~, in cadrultmortrei i~ consecutive, Siddharta intaln~e la
mintea) 0 va atinge acest copil; el are sa vada ceea ce este mai pur ~i inceput un batrfu1 foarte slabit, rezemandu-se in toiagul sa11, apoi, a doua
va face sa se-nvdrtii roata dreptapi, el, eel pHn de compasiune pentru zi un bolnav eu fara livid! ~ av§nd febra foartemare, in fine, a treiazi, la
eei multi. Departe se va riispandi religia lui,,632. poarta cimitirului, un mort Apoi, la ultimai~ Gautamainta1n~ un
"In a eineeazi, dupa na$ere, intr-o ambianta solemna, pruneul c8lugar~inch calm~i senin, ¢ aceast:aimagineillini~ ariitBndu-i ca
a primit numele Siddhiirfa (pali: Siddhattha). Cu toate acestea, in reJigiate poate sc!pade mizeriile ~ suferintele vietii omene¢634.
literatura budista, el este pomenit cel mai frecvent cu numele sau de Pentru a-I convinge ~i mai tare in hot.amrea sa de a renunta la
clan Gautama (paH: Gotama). lurne, zeii it trezesc pe print in toiul noptii pentru a privi trupurile goale
Buddha a fost crescut in Kapilavatthu de catre a doua sope ~i dizgrapoase ale concubinelor adonnite. Atunci decide sa-~ puna In
a lui Suddhodana, Mahaprajiipiifi, deoarece mama sa moose la ~pte aplicare definitiv hotararea. ~eheam!scutierul ~ ~~ caIare
630. M. Carrithers, Buddha, trad. rom., Humanitas, Bucure~i, 1996, p. 26. pe ealul sau preferat Dupaee se departeazAbine de o~, se op~, i~i
631. Suttanipata, 683; Rhys Davids, Early Buddhism, London, A. Constable, 633. P. Carus, Gospel o/the Buddha, according to Olds Records, ChiQ:igo,
1910, p. 29; apud H. Nakamura, Orient # Occident, p. 194. Open Court Press, 1930, pp. 10-11.
632. Rhys Davids, op. cit., p. 30; apud ibidem. 634. M. EHade, Is/oria credln/elor ~L, II, p. 75.
286 India. Religie §if"tlosofie Budismul 287
taie pletele cu spada, ~i scbimba v~tele de print cu aceleaale unui sa reprezinte in mod alegoric lupta interioara din mintea lui Gautama.
vanator ~i i~i triinite scutierul impreuna cu calul inapoi la palat635 . pupa ce il indepllrteazi1 pe Miira, el reu;;e~e sa-~i concentreze toate
Din acest moment, Gautama va rataci prin lume, practicand fbqele spirituale asupra unei singure probleme: eliberarea de suferinta
~~.,~, 0 asceza foarte dura, injooglele Uruvela, timp de ~ase ani. in acest Pe parcursul celor patru stari de veghe, intr-o profunda meditape, el
timp, se hranea cu seminte ~i iarb~ ~i 0 perioada doar cu balega. Se intelege misterul ciclului nes~it al ~or, morjilor ~ireincarnllrilor
spune ~ treptat, ajunsese sa consume doar un bob de orez pe zi. Era detenninat de karma, parcurge retroactiv nenumaratele sale vieti
imbracat in haine grosolane, i~i smulsese parol ~i barba pentru a se anterioare ~i contempla in cateva clipe existentele nesf'ar~ite ale
____ ~to~Pli.gi,a,zAbovea ore intregi stand in picioare sauintins pe ghimpi. _ senlemlor slli, rea1iz~.staI:~A~~.'~i1UIr!4!ar~" (~g4dhl),J!?-l~l~gand.~
Refuza categoric sa-~i mai spele trupul ~i bainele, arIltfuld ingrozitor. tainele condijionismului universal, dupa care, odam cu venirea zilei, a
Se odihnea intr-un loc unde cadavrele erau lllsate prada pllsllrilor ~i devemt Buddha ("eel iluminat").
fiarelor sIllbatiee ~i dormea inconjurat de trupurile intrate in putrefacjie. Timp de ~apte saptllmdni rllmdne in aceasta stare de
Se spune ca, la un moment dat, ar fi afinnat: "Trupul mi-a devenit "ilwninareh , tara a mai avea sentimentul vreunornecesitllti trupe~ti. In
neinchipuit de subtire. Din pricina pujinei hrane, semnul pe care-I J.asam I I cea de-a 49-a zi, prin locul acela au trecut doi negustori care i-au
cAnd ma a~ezam era ca unna copitei unei cllmile ... CAnd credeam oferit mancare, iar el a acceptat-o. in acel moment avea inca indoieli
ca-mi atingpielea de pe burt! puneam in fapt mana pe ~ spinruii'.636. dacll inlelepciunea abia dobanditll trebuie s-o imp~easca sau nu ~i
~f in pragul mortii, el a inteles canu se afla pe calea cea buna, pentru ca, altora. Ezitarea sa a stArnit ingrijorareazeilor. Astfel, zeul Brahma a
in ciuda acestor fonne extreme de asceza, nu avusese vreo noua coborat din eer ~i I-a convins pe Buddha sa propovllduiascllinvAtIltura
iluminare. Drept urmare, a renuntat la asceza, s-a imbaiat ~i a ineeput sa celor din jurul sau. Atunc~ Buddha a decis ca primii care ar trebui
sa se alimenteze din nou637. sa-i cunoasca invatatura ~i intelepciunea Ia care ajunsese sa fie cei
Dupa ce a renuntat la asceza, textele sacre ne relateaza ca cinci asceti impreuna cu care practicase asceza injunglele Uruvela.
Mara ("Cel Rau", "Moartea") I-a atacat cu violenta ~i a incercat sa-l I-a descoperit in parcul de animale din apropierea or~ului Benares,
ispiteascll in toate felurile rentru a-i distrage atentia de la meditatie, unde ~i-a tinut prima predicll, a~a-numita predica de la Benares. in
insll tara sorti de izbanda63 . Este foarte probabil ca toate aceste ispite unna acestei predici, cei cinci asceji au aderat la invatatura sa, devenind
I prirnii cIllugrui ai comunitlltll budiste.
635 Exista un motiv precis al renuntarii la lume: "Viata in mijloeul familiei iJi~a
api\rutingustfi ~i nedemni\, in vreme ee viata petreeutfi fa.rli adlipost e I Din acel moment, Buddha a ratacit din sat in sat, nuri:lllrul
neingrMitf1; e anevoie sli duci 0 vial! spiritualli desfivdIlitli ~i purli in toate adep!ilor slli crescand foarte repede. Se poveste~te cll, dupa aceea, a
privintele ~i sa mmai in aeela~i timp in inghesuiala ei\minului". Vezi Majjhima revenit in comunitatea sa natal~ unde i-a convertit pe tatlll sau, pe
N ikiiya, I, 241.
636 E. J. Thomas, The Life ofBuddha as Legend and History, New York,
sofie ~i pe fiul sau, Rahula Adepjii care renuntau la viata lor Iumeasca
Barnes and Nobles, 1952, p. 54. ~iii urmau lui Buddha deveneaumonahi ce~etori. Ceilalti, surori ~i
637 Mqjjhima-Nikbya, 1,247. Geipi deUI.sl!.tor, tu, eel rlu, din ee pricinli ai v~nit? Camea sfi se iroseasdl., dar
638 Mara Yl ispitea astfel: "E!}ti vl!guit de-atata post ~j moartea p-e aproape. m1ntea sii se facA mai lini!}titf1 ~i atentia mai statomicii. Ce e viata in aceastA
Ce folos au caznele tale? Binevoie~te s! rnmai in vial! §i ai sii fii in stare s! faci lume? Mai bine sii mor in biitf1lie decat sli trl!.iesc infrant". Vezi Suttanipata,
fapte bune". Gautama a ramas, insf1, impasibil rlispunzand: "0, tu, prietene al 425,439. tn eele din urmli, Mara a eedat; vezi ibidem, 445.
288' Indla.ReUJJle' §,i'mo'Sofie ---+--- ~-BlldlsmuI" , 289
:frati mireni, aveau in primul rand indatorirea de a Ie asigura brana ~i in anotimpul ploilor, Buddha, lnsOtit de Ananda, discipolul
imbracmninte monahilor. in textele budiste sunt amintili deseori sliu iubit, popose~e in Veugrama ("satul de bamb~i''), unde se va
nenumarali membri de seama ai ordinului monahal intemeiat de imbolnavi de dizenterie. De~i a fost la un pas de moarte, a reu~it sa
""'="'Buddh(i'"Sariputra (pali: Sariputta) ~i I Maudgalyayana (pali: dep~easca criza. La cererea s~Ananda ii adunfpe toti"discipolii .'"
Moggallana), doi prieteni din tinerete, care imediat dupii iluminarea din Vaisa!i. dupli care amandoi se indreapta. spre pava. Acolo vor
lui Buddha s-au aliiturat comunitatii acestuia; ca ~ Ananda, discipolul cina la fierarul Cunda, cina constand din came de pore sau din ni§te
preferat allui Buddha. Intre adeptii lui Buddha se gasesc ~i nenumamte ciuperci cu care se hranesc poreii. Consecintele aparrepede: 0 diaree
- - persoane de vazA ~i cu 0 situatie materiala deosebita. De pilda, regele -. cu sange, probabil reintoarcerea bolli careia tocmai supravietuise. in ."~
din Magadha, Bimbisara, i-adaruit Maestrului 0 padure de bamb~i, pofida bolii, el se indreapta. catre Kusinagara. Dupa 0 caIiitorie
in care acesta poposea deseori impreuna cu monahii sm. Tot la fel, istovitoare, Buddha se simte epuizatfizic, ~du-se sub un tufi§. in
bogatul negustor Aniithapindika din Srlivasti(pali: Siivathi) a ridicat acel moment, Ananda izbucne~ in hohote de plans, dar Buddha, cu
intr-o piidure din apropierea satului 0 manastire, in care Buddha o privire lini¢ta, Ii spune: "Destul, Ananda; inceteaza sa te chinui §i
poposea:frecventin timpul anotimpului ploios. sli jeluie§ti. .. Cum poti crede cll ceea ce se n~e nu moare? Acest
Buddha a fondat ~i 0 comunitate de calugarile. Acestea lucru este cu neputinta',639.lnainte de muri, Buddha adreseazA t¥timele
trebuiau sa se supunli unor reguli mai stricte decat caIugarii. Se spune cuvinteI?~lo:~ri: "Mliadresezvoua,o calugmi~ri: ny va
"""'.",..\"ca ordinul calugaritelor a fost intemeiat Iainitiativa celei careI-a crescut, precupetlp. stradt.nntele voastre". ' - - ','.",'. "
Mahiiprajapat i, pentru ca, ~a cum am amintit, mama sa adevlirata a Dupa ce s-a rnspandit peste tot vestea mOl"pi lui Buddha, au
murit la scurtli vreme dupa ce I-a nascut. Dupa ce devenise vaduva, inceput sli aparli nenumlirap adepp ai sm, cu flori ~i ofrande frumos
ea i~i dorea sa renunle la lume ~i i-a cerut pennisiunea lui Buddha de mirositoare, pentru a omagia trupul sliu. in cea de-a ~aptea zi~ trupul
a deveni clilugmta. Buddha aezitat multin privinta accesului femeilor sau a fost incinerat, iar resturile oaselor sale au fost impaqite intre
spre comunitatea monahala, dar intrucat inclusiv Ananda ainsistat in adeptii sm cu bunastare, care au ridicat deasupra lor morminte
acest sens, in cele din urma a cedat'- adapostind relieve inmijlocullor (stiipa, pali: thiipa).
Pasaje din literatura budistli ne Iasli impresia ca Buddha a
avut parte de 0 viata plinli de succese ~i cli a trliit intr-o armonie 3. Budismul indian.
dep lina cu cei din j urnl sliu. Este, insa, foarte limpede faptul ca in Sectarizarea comunitatii intemeiate de Buddha
activitatea sa a trait ~i muite dezamagiri.
Cand depli~e~tevarsta de 70 de ani, 0 ruda invidioasa a sa, Buddha n-a nominalizat nici un succesor al sau in fruntea
Devadatta, i-a cernt sli-i cedeze conducerea comunitatii. Refuzat, comunitlltii pe care 0 intemeiase. El considera ca singura clilliuza
Devadatta va incerca sa-l ucida pe Buddha, preglitind 0 adevamta credibilli pentru monahii slii ar putea fi doar invlillitura pe care le-o
strategie in acest sens: initial prin asasini platiti, dupli aceea caut§nd lasase mo~enire. Din acest motiv, indatorirea fundamentalli a oricarui
sli-l zdrobeasca sub 0 stanca !iii, in fine, asmutind asupra lui un elefant calugar era aceea de respecta Cll sfintenie tot ceea ce propovliduise
foarte agresiv. In cele din unna, Devadatta, lnsotit de un grup de monahi,
639. Mahii-parinibbtina-siitta, V, i4.
initiazA 0 schismli, care predica 0 asceza mai dura, dar aceasta va ~ua.
290 India~'Religie ti·ruosot1e' Budismul 291
Buddha pe parcursul V;iepi sale. Confonn tradipei, 1a scurta vrem~4upa Se spune eli acest rege intrelinea ~aizeci ~i patru de mii de
moartea sa (aprox. 480 td.Hr.), afostorganizatunconeiliu laRiijagriha, calugmi budi~; lui ii sunt atribuite optzeci de mii dest,pe ~i nenutnarate
convocat, probabil, de eatre MahiikiiSyapa (pati: Mahakassapa). J:I18nasti.ri •A ridicat coloane memoriale pe tot cuprinsul imperiului ~i a
Dupa ee s-a informat in legatura eu regulile monahale, gravat pe ele edicte didactice.- Au fost ~i misionari "pans. la cele
consultfuldu-l pe Upli/i, ~i in ce prive~ doctrina, avand amnnite discutii mai indepartate hotare ale t3rilor barbare" pentru "ase amesteca printre
eu Ananda, Mahakasyapa a redactat Vinaya-Pitaka ~i necredincio~i", amtinlauntrul regatului, cat "~i in t:ari strWne, predicand
Siitra-Pitaka (pali : Siitta-Pitaka). La aproxirnativ 0 sut! de ani dupa lucruri mai bune". Profitand delegaturile cu Occidentul ,Mokaatrimis
moartea lui Buddha, la, Vaisalis-a tinut un nou concHiu. Potrivit ", profesori budi~ti pe langaAntioh,alJI-l~:~uitSj:ri~i, ~h~m~llaln-lea al
izvoarelor, cauza organizArii celui de-al doilea concHiu a constituit-o Egiptului, Magas din Cirene, Antigonos Gionatas al Maeedoniei ~i
fapruI camonallli au primit de lamirenii din VaiSaliaur ~i argint Dupa Alexandru al II-lea Epirului640 • Sigur, este greu de evaluat forta de
penetrap.e a acestei mi~c8ri catre Occident , dar in Orient misiunile
641
l'utini ani de la acest conciliu, in interiorul comunimtii monahale a aparut
(, noua schisma. Cei socotiti "ortodoc~i" au fost numip sthaviravadini lui Asoka marcheaza 0 perioada. decisiva de transformare spirituala.
(pal'i: theraviidini); totu~i, denumirea generica care acopera toate Domeniul sau cuprindea cea mai mare parte a Indiei propriu
~colile adeptilor ~a-numiti "ortodoc~i" este aceea de Hinayana zise, precum ~i Afganistanul, sudul Hinduc~ui, Belucistanul, Sindul,
(Umicul vehicul"); adeptti noil grupari, reprezentand pBreri deviat:ioniste, Valea Kashmirului, Nepalul ~ Himalaya inferioara. Peste tot, dnnnurile
se numeau mahiisanghi/ra§i, adica adepp ai ~co1ii Mahiisanghika. erau bine intrepnute, cu hanOO ~ifih1Jfu.rl pr.~tejat~ Ja intervale flxe.
Divergentele de pW:eri ~i in randul "ortodoc~ilor" nu se opresc Existau, de asemenea, livezi eu pomi fiuctiferi ~i artere plantate, gr3nare
insa aici, ci vor continua. in timpul regelui Asoka (268-234 i.d.Hr.) s publice, ~utor medical pentru oameni ~i animale, funcp.onari speciali
a desprins 0 noua grupare din ~eoala sthaviravadinilor, numita a avand sarcina de a preintampina intemnilarea ~i pedepse1e nedrepte,
sarvasttvadinilor. Probabil ca tocmai aceasta disputa dintre cele doua de a-i ajuta pe parintii cu familii numeroase ~i de a avea grij a de cei
grupan i-a oferit prilejullui Moka de a convoca un al treilea coneHiu varstnici, curti de justitie deschise tuturora, imparatul insu~i
ocupandu-se de treburile poporului la orice ora ~i pretutindeni •
642
budistlaPiitaliputra, injurul anului 250i. d. Hr. To~i,nus-aputut
ajunge la 0 conciliere a celor douB. tabere. ~coala Sthaviraviida a in secolele imediat urmatoare domniei regelui Asoka, s-a
fost declarata ~coa1a "ortodoxa", Schismaticii, adica sarvastivadinii, produs 0 serie de noi' schisme. in aceasta perioada, s-au separat nu
au trebuit sa se refugieze in Kashmir, Confonntradipei, in cadru1 acestui 640. Cf. V. A. Smith, The Edict ofAsoka, London, 1909, p.20.
concHiu, a fost redactata in ultima sa forrnaAbhidharma-Pitaka (pall: 641. cr. J. Kennedy, Buddhist Gnosticism. the System ofBasi/ides, in: Journal
Abhidhamma-Pitaka) sthaviravadinilor. ofthe Royal Asiatic Society, 1902, pp. 377-415; D. Schlumberger, L. Robert, A.
Convertirea regel ui Asoka la invatatura budista echivaleaza Dupont ~i E. Benveniste, Une bilingue gnico-arameenne d' Asoka, in: Journal
ca importanta, pentru Orient, cu convertirea lui Constantin cet Mare I I Asiatique, 246, 1958, pp. 1-48; D. Schlumberger, Une nouvelle inscription
wiecque d' Asoka, in: Comptes rendus des seances de I' Academie des
la cre~sm, pentru lumea CJ."e.¢na PatromYul sauimperial alnaltatceea inscriptions et Belles Letlres, 1964, pp. 1-] 5; A. Dupont-Sonner, Une nouvelle
ce debutaSeca 0 doctrina bazatape exercipi spirituale riguroase la pozipa inscription arameenne d' Asoka trouvee dans la vallee du Lagman
unei religii larg nlsp8ndite, prospere ~i populare. (Afganistan), ibidem, 1970, p. 15. '
642. 'Edict Lapidar VI; V. A. Smith, op. cit., p. 12.
'r
! ,
300 India. Religie ~i filosofte Budismul 301
cauzeazA toate suferintele care apar in viatii ~i in cursu! reincamarilor. ~i sa experieze formele de existent! ~i manifestare a acestei lumi, ~
Ele SlIDt cauzele imbatranirii !1i morPi, durerilor, tanguielilor, grijilor ~i cum sunt ele "in realitate", adica sa inleleaga iluzia ~i aparenta lumii
dezamagirilor pe care Ie experiazatoli oamenii. Dar ~i eleinsele sunt care 11 inconjoara, dar in acelw;i timp sa re~ sa simtA 0 stare de
supuse suferintei, pentru ca ~ ele Sillit'cmJzate'§i deieril::rlria:te, bitfridullor~ bucurie interioaraoricand ~in orice si.tuaP.e, inc1usiv atunci cand su:fera 657.
ca tot ceea ce exist! in lume, de altfeL Desigur, acest lucru va fi posibil doar atunci cand el va intelege
Orice formi1 de viata este treCi1toare ~i implici1 suferintA, chiar ca lucrurile nu sunt ve~nice, cand va invata sa renunte Ia ele, cand va
~i existenta in sine este asemenea unui ~oc, orice respiratie este I invala ca nu trebuie sa ~i Ie doreasca, ci salse bucure de ele doar daca
- suferinfii, orice gand inseamnii sau conduce spre suferinta; pentru cel·-~-.~~.-r-~-~ acestea exism, dar lara a se at:Wja de ele. Este Iimpede ca, din aceastii
intelept., bucuria ins~i nu este altceva decat 0 dispozi{ie efemera, care i perspectiva, nu impe:rmanenta ~i efemeritatea sunt cauza suferintei sale,
fUnd cauzatA la randul sau de ceva efemer, nu poate avea la randul ei ci a~amentul fata de lucruri, dorinta sa, vointa sa posesiva, "setea"
decat un caracter efemer 656. sa existenpaUi (taI;Jha) 658. .
Conform invataturii lui Buddha, nu se poate vorbi de Dincolo de fiint e nu existanimic substantial, nici 0 entitate,
"existenta", ci doar de devenire. Orice materie insearnna energie, orice dupa cum dincolo de lueruri nu existAnici un "Iueru in sine". Fiintele ~i
substanta este mi~care. Viata individului este impermanenta, lucrurile sunt simple fenomene ~i, in conseeinta. sunt ireale. Cic1ul
condiponata temporal !1i supusa unei schimbari sigure. ~i forma ~i reincarn8.rilor, impregnat de suferintii, se rea1izeaza in singura lume
proprieta:ple materiale ale hicrurilor stfut ipIpeiniliriente ~i schimbabile:-- "4'-'-'~ existenta, adica in aceastA lume fenomenalamereu in schimbare. Tocmai
Nu existli nici 0 substant! eu caracter permanent ~i ve~c, iar suferinta aceastA transformare ~i schimbare continua constituie viata, ilindca viata
este identica eu aceasta instabilitate ~i de~ertaciune. In acest plan, nu este existentii, ci 0 pennanentadevenire ~i transformare in altceva
pofta sau dorinla n~te suferinta, intrucat ceea ce Doi ne dorirn ~i ne Dat ilind faptul ca budismul nu accepm existenta unui Absolut
propunem are un caracter impermanent, schimbator~i efemer. Datorita sau a lIDei realitati dincolo de fenomene, a~a cum se intfunpla in alte
impermanentei ~i relativitiipi lucrurilor, dorintele cauzeaza de fiecare religii, nu exista practic nici 0 legatura unitara, care sa patrunda totul.
data tristete ~i dezarnagiri. Nenumaratele fenomene:tara viatii se deruleaza simultan, se modifica
In viziunea budista, orice fericire pamanteasca, cum ar fi reciproe, atunci c§nd intra in coliziune, se cornbina unele cu altele ~i
ciisatoria, familia, bogapa. prestigiul ~i..chiar bucuria de a trro, este tara det~l~ tEF aceasta noi feno~:DC:' ~e la randullo~!au locul altorn
sens, pentru ca toate aeestea sunt efemere ~i pentru ca ele cauzeaza mal vechi . Ltunea este pluralista ~l smgwa constanta m cursul acesta
necazuri ~i suferinta . De aceea, De intrebam, in mod firesc, care ar fenornenal este legea dupa care se realizeazA acest proces de fluctualie,
puteafi adevarata fericire dintr-o atareperspectivacare sanumai reprezinte respectiv conditionismul absolut Cpa{iccasamuppiida) 660.
niqiodatapremisal?icondiliepentrusuferintadinsocietateaumana? 657. l.A. Irving - R.C. Chalmers, Der Sinn des Lebens nach den fUn!
In contextul budist, se apreciaza ca adevarata fericire consta We~tre~igiol1en Hinduismus. Buddhismus. Christentum, Judentum, Islam,
hi ,"' b' '+x 'fi~~"'-'; .'. '" Wellhelm-Oberbayem,1967, p. 65.
e armVlatao l~nU1\.Q.a ~Ulom,cucondilJacaacestasamtpl"<ln-l.5 t'" '"""'6" 658 . LA . da, B u ddh'IS t'ISCh e R·n
' . ' G ovm . ' p. 18 .
£!.J.exlOnen,
659. Cf. Visuddhimagga, XVI, 19; XIX, 20.
656. P. Antes - B. Uhde, Das Jenseits der anderen. ErlOsung 1m Hinduismus.
660. H.W. Schumann, Der historische Buddha. Leben und Lehre des Gotama
Buddhismus und Islam, Stuttgart, 1972, p. 63 sq.
Koln, 1988,p. 168. '
_-1-.
t
r
Budismul 299
I
Buddha - care dorea sa descopere tuturor oameniloresenla ' "moarteamamei, moartea tat!lui, moartea fratelui, a S'lU"Orll, a flului, a
relativitApi ~i finitudinii lorproprii -aimpm-pt suferinta in treigrupe:fiicei, pierderea rudelor, pierderea averii" 652, To~i, acest lucru nu
prima este suferinta fizica, inclusiv homa ~i moartea; a doua este de afecteazacunimic faptul cascopul final pentru oriee budist este eliberarea
natura psihica, incluzJb;ld toanH~~eCurile~ dezamAgi:rile din viatA, ca ~i absoluta. Calea spre ellberare, ara:tata de cMre Buddha, conduce
imposibilitatea de a-ti indeplini toate dorintele; a treia este suferinta necesannentelad~din "prizonieratul" ciclului remcartlIDilor.
exiStentiala constand in aceea ca permanent ne simtim ~;i suntem 4.2. Efemeritatea lucrurilor '
condit onati ~i dependenfi de tot ceea ce cuno8$em (casa, prieteni,
i :.; , Atat in budismul h mmmnist cAt 4i::i in eel »o"J.;;, ';;nist exist t!:l
, 1')' "dr:O:......:- x frun x_ -~J- y IfMM'IU.Y"", ent
proprIa noastra persona Itate. etc. ~L.nU~ln ~.lll.u~~.~.!n ...,-_J~lL-·----'l . individualaestesocotimcasu:ferintA,intruc!tindividulempiricIeplezinta
A
' necunoscutul Anurniti oameni nu experiaza niciodata aceasta a treia 'IX' ...x ~. , nail ,. ..
~llTIlpermanentl SUpU~1
I
",'.,'
....
nostru ve~ruc . Intreaga noastra eXlstenta nu presup1U1e prezenta Asemenea intregii existente din cosmos, existenta noastra
1U1ui "eu" sau suflet in sensul1U1ei entitati permanente, destinate ve~ciei. individual a nu este decat 0 succesiune de evenimente procesuale la
lntregul constituit din spirit ~i trup era imPartit de catre Buddha, ~a care actioneaza reciproc fenomene fIzice ~i spirituale, un evenirnent
.=.~ cum am v8zut; In cele cinci parp. componente~~---'---' sau 0 intfunplare ce subzism din timpuri imemoriale ~i care se va
Altfel spus, pentru Buddha, ceva In genu! unei persoane, "eu", perpetua Intr-un viitor nedetenninat. Din aceasta perspectiva, "a fi"
suflet cu caracter ve~nic sau litman hinduist nu reprezinta decat 0 inseamna procesul determiDat de legea cauzalitatii a 1U1ui ~-numit
iluzie 666. Prin aceasta, ellua de fapt atitudine fatA de ideea traditionala "eveniment", care apare ~i dispare in tot momentul. Ceea ce noi
de ii t'!1an. Aceasta pentru ca intre timp atman-ul i~i pierduse detenninam ca fiinlA vie nu e nimic altcevadecat 0 veriga, 0 singularitate,
semnificatia sa primordial a dinamica ~i degenerase Intr-o abstractie in marele imperiu al acestui proces evenimential, "0 flacara" in aceasta
metafizica rigida.. De aceea, Buddha inlocuia acum nop,1U1ea de litman mare de fOC,,670. Nu exista, practic, nimic cu caracter ve~nic, nimic
cu aceea de anauli, pornind de la premisa ca nu exista nici 0 realitate neschimbabil, totul este f8.ra substantA.
. In fonriil\,reUnui "sme" siiii"eu";ea ~i de la faptul caIn lume n-ar exista I
Fiecare fiinta fenomenala trebuie privitA ca 1U1 flux asemanator
absolut nirnic care sa apara din sine sau sa existe prin sine ~i. Toate de particule care in sine sunt efemere. Prin transfonnilrile n'~terii,
fonnele de viata, toate lucnnile ~i fenomenele se afla intr-o totala relatie de cre~erii, ootrful$, ~i prin ciclul nein1reruptal reincarnmilor, ~-nutnitul
interdependenta reciproca, ~incat individul devine punctul de intersectie individ nu este nimic altceva decat vfutejul1U1ei asemenea succesiuni
a tuturor liniilor de foqa ale universului 667. cauzale, niciodatA intocmai cu ceea ce era cu 0 clipa lnainte sau ceea
Ceea ce s-ar putea numi "sine", e conceput 1U1eori ca 0 unitate ce e tocmai pe cale sa fie, dar nici total diferit. Similitudinea e oferita
permanenta, neschimbabil~ care parase~e trupul ~i intra intr-un altul, deflacara unei lampi. Intimpul primului, al celui de-al doilea~ al Ultimului
traind atatea vieti, pana ce se purifica definitiv. "Sinele" este privit ca sfert din noapte, flacara nu este ~i flacara, dar nici una diferitA.
~i subiect al sentimentelor, trairilor, gandurilor ~i perceptiilor. Budismul Un foarte interesant exemplu il gAsim In Milindapaflfza 671 •
sustine cli, potrivit modului ob~nuit de gandire, noi credem totdeauna Aici ni se relateaza despre faptul ca 0 mireasa a fost cumparata de la
ca ar exista doua lucruri distincte: subiectul care vede, de pildA, ~i tatal ei prin achitarea pretului miresei Inca de pe vremea c§n.d aceasta
obiectul vazut, subiectul care gande~te ~i gandul propriu-zis, intr-o
668. Cf. D.T. Suzuki, Der westliche und der ostliche Weg. Essays tiber
relatie subiect-obiect. in general, nu exista nici un subiect lara obiect, christliche und buddhistisc~e Mystik. Weltperspektiven, Frankfurt a.M., Berlin,
665. cr. Mahlivagga, I, 21. 1988, p. 122.
666. K. Hoppenworth, Der Buddhismus. Information for Christen zur 669. M. Ladner, Wirklichkeit und ErllJsung. EineWelt - und lnschau im
Auseinandersetzung mit dem Buddhismus. Handbuch mit Quellentexten, Geiste des Buddha, Konstanz, Christiani, 1952, p. 51.
Wannweil, VerlagWortim BUd, 1977,p. II. 670. H. 0ldenberg, op. cit., p. 308 sq.
667. Vezi L.A. Govinda, Buddhistische Refiexionen ... , p. 72. 671. Milindapafifia, 2,2,6.
306' India~
."
'f'".
'--"",' .:'"
307
era fetita. Cumparatorul a crezut ca, dupa ce aceasta va cre~te;di va ceea ce noi nurnim pmnant, apa, foe, aer, ~i ceea ce, in mod obi~uit,
deveni sope. Din pacate, el a trebuit sa pIece intr-o lunga c8.latorie de desemnam cu numele de "om", ci, maimult decatatat, este yorba de unul
afaceri ~i a lipsit mulp ani. Intre timp, fata a crescut, a ajuns lavfu-sta ~i'acel~i proces. Aceste dharma, intr-un pennanent "du-te-vino", in
mariti~ului ~i, conform tradip.ei indiene, a trebuit sa i se gaseasca un permanentA ''trecere'', intr-o continua intercondiponare reciproca 674,
sot. Pus intr-o situatie dificila, tatAi fetei s-a decis sa accepte un al rea.1.izeazaatat ceeacenoi definimca "trup" c8t~ ceeacenmnim "spirit" 675.
do ilea pret al miresei de la eel de-al doilea pep.tor, dupa care acest Dupa cum trupul reprezinta un "nume" pentru un sistem de
barbat a ~i devenit sotu1 flicei sale. La scurta vreme, tnsa, s-a intors fimcpuni diferite, tot Ia fel sufletul reprezinta un "numeH atribuit unui
____ din calatorie primul cumparator, care a cerut sa-i fie restituita sotia, anSamblu de stari spirituale existente innoi. Sufletul nu poate fi accepw. .
acum femeie in toatA firea eel de-al do ilea msa a replicat: "Femeia ~i nu poate exista in afara unor asemenea funcpuni spirituale 676.
adeasta cu care m-am casatorit nu e sotia tao Fetita de odinioara nu Buddha nu a acce~tat existenta unui suflet ca substanta
este acee~i cu aceastA femeie adultA care acum e sotia mea." Intr-un metaflz.ica, transcendentA. 77, dar a sustinut existenla unui "eu" ca
anume fel, el avea dreptate: de-a lungul diferitelor stadii ale biografiei subiect al activitAtilorumane, in sensul practic ~i moral 78. El aacceptat
noastre prezente, suntem deopotriva identici ~i neidentici cu noi ~ine. un "eu" ca subiect al faptelor noastre morale, ceea ce nu poate fl
Pe de altA parte, in budism, deosebirea dintre "sinele" lucrurilor identificat insa cu nimic din ceea ce existAin exterior. "Sinele" nu este
~i "eul" fiintelor nu pare sa joace vreun raI, intrucat acele dharma din ceva perceptibil, concret, ci poate fl realizat doar in fapta morala,
'''''''''''='''';''; lumea anorganica ~i cele din lumea organica sunt acel~i, ~i atat materia potrivitnonneloruniversalealeexistentei umane. in budism, "eul"nu·
cat ~i fiintele constau din acei~i factori efemeri ai existentei, care este 0 entitate metafizica, ci un postulat practic.
interdepind unii de altii din punct de vedere fimcponal. Fiecare dharma,
indiferent daca contribuie doar la aparitia unei flinte vii, sau pur ~i 4.4. Condi(ionismul absolut (pa(iccasamuppll.da)
simplu creeaza anumite conditii flzico-chimice, reprezinta cauza,
impulsul, premisa ~i baza pentru aparip.a altei dharma. in acel~i timp, Teoria condipopismului absolut sustine ca nim.icnu poare apare
trebuie retinut din nou faptul ca, potrivit teoriei cauzalitapi, nimic nu din ~i prin sine ins~i (cum ar fl, printr-o desf'~urare sau derulare),
poate apare prin sine insu~i, prin emanatie sau prin lucrarea unui dintr-un ~i printr-un alt "sine" sau "eu" (cum ar fi, de pilda, prin acPunea
Dumnezeu dinafarli 672. Mai mult declt a.tat, fiecare dharma constituie unui Dumnezeu supranatural), dup8. cum nici dintr-o simpIa int8mplare
consecinta alteia care 0 precede, dar ~i premisa pentru cea care Ii sau coincident!. Mai mult decat atat, absolut toti factQrii efemeri ai
succede. $i, ca atare, dharmele din domeniul corporal ~i material
sunt acel~i cu dharmele de la nivelul con¢intei ~i cele din domeniul I I I 674. Ibidem.
spiritual. Difera doar gradul sau nivelul de constituire, ~ ineat, "printr 675. Legat de teoria despre dharma ~i semnificatia ei, vezi pe larg: Th.
o succesiune de dharma" 673, poate apare 0 data un trup material, iar Stcherbatsky, The Central Conception of Buddhism and the Meaning ofthe
Word "Dharma", London, 1923.
alta data 0 fiinta spiritua1a.ln acestmod, exista nu doaro ''inrudire'' intre
676. cr. H. Nakamura, Die Grundlehren des Buddhismus, p. 20.
677. Cf. Majjhima-Nikiiya, I, 138.
672. P. Gerlitz. op. cit.• p. 248.
673. Samyutta-Nikiiya, XXII, 47,4. 678. H. Nakamura, Die Grundlehren des Buddhismus, p. 20.
308 India. ReUgie iifilosotie
_f
1····
Budismul' 309
existenlei (dharma) apar, dupa ce in~rea1abi1 n-au existat, intr-o totala
,I
Budi~tii vad acest condiponism pretutindeni in cosmos. EI
dependenta funclionala de ceilalp 6 • . reprezinta legea care guvemeaza totul, tm-a nici 0 excepti~ 682. Tot
De asemenea, aceasta invalatura completeaza conceplia I
ceea ce noi cuno~tem~ tot ceea ce apartine acestei lurni, a apdrut in
despre "non-eu" (anattii). Daca fiinlele mo~enesc intr-o noua viala I
m
mod condiponat, nimic nu existA:tma cauza; d8r, 8cel~i tUnp, nimic
faptele lor anterioare, atunci cine este, propriu-zis, acest mo~enitor? nu-~i are temeiul ~i originea doar intr-o singura cauza, ci totdeauna
Este el acela~i cu cel care a savar~it faptele respective, sau este un intr-o succesiune de cauze, in care ceea ce exista se incorporeaza ca I
altul, care mo~tene~te ni~te fapte straine de el? Buddha a gasit ~i in efect ~i simultan ca 0 noua cauza.
~~.=~ aceasta
situalie 0 cale de mijloc, explicand aceasta problema intr-un Daca raportam aceasta perspectiva budista' la' propria "
mod antinomic: mo~enitoru1 faptelor nu este nici acel~i, dar nici un persoana, constatam catraim ~i ne mi~cmn intr-o hune constituita doar
altul strain de ele. Astfel, in eventual itatea in care autorul ar mo~eni din conventll, care determin8. sentimentele, gandurile ~i faptele noastre,
propriile sale fapte, ar trebui sa existe, in mod inevitabil, 0 parte ~i in care noi suntem inca~ap ca intr-o mreaja. Ele i~i au radacina in
componenta a persoanei umane, care sa supravietuiasca existenlei con~tiinla ~i faptelenoastre, noi suntem ''prizonierii'' lor, intrucat Ie
anterioare, primind una noua. Daca, dimpotriva, cel care ar mo~teni socotim ca pe ceva r~.
faptele anterioare ar fi cu totul altul decat savar~itorullor, atunci T eoria conditionismului se prezinta, concret, in felul unnator:
msearnnaca autorullorieal a dispmut, a intrat in nefiint! prin moarte 680 a. Noi suferim din cauza lipsei de cuno~tere;
"'_,·C',·,-,."',. In consecinta, din perspectiva lui Buddha, intre identitatea b. Prin cuno~ere e1iminam suferinta; ,,'
deplina a persoanelor renascute, pe de 0 parte, ~i non-identitatea lor lntre cele dow extreme, adicA lipsa de cuno~ere ~i suferintA,
cu ceea ce au fost in existenlele anterioare, pe de alta parte, nu exista doctrina budistadesemneaza unnumar de ~-zise ''puncte intennediare",
nici 0 contradiclie. Fiecare conditioneaza prin faptele sau intentiile astfel meat fonnulacompletacuprinde douasprezece componente.
sale ren~terea "sa" viitoare, insa rara a se identifica completamente Prima componenta, respectiv condilia fundamentala a
cu fiinta noua care va apare prin aceasta. Astfel, din acest punct de 2
existentei (dar nu in sensul unei cauze metafizice ~i implicit a suferintei,
vedere, trebuie exc1usa 0 gandire de genul: "Euma voi reincarna." o reprezinta, deci, necunoa~terea (avidya.) 83. In dependenla de
DiIppotriva, continuftatea se explica in felul urmator: "Acest lant al ignorant! apare dOrinJ:. de a actiona, impulsul sau instinctul de crealie,
reincarnarllor se realizeazii pe baza faptelor (karma). Toti indivizii de realizare a ceva 84. Acest instinct de creatie sau dqrirtta de a
empirici care rezulta din acestea, traiesc din nou experienta eului, rara aCl~:a a omului este imaginafia (sGJ;khiira, samskara), 0 foqa
ca acest "eu" empiric sa fie ceva ve~nic,un suflet, ceva identic ~i im . ativa de natura kannica, constituind in fapt a doua componenta
permanent intr-o preexistenta ~i postexistenta" 681. "Eul" reprezinta a conditionismului absolut. Aceastanotiune desemneaza intenliile de
doar un fenomen experimental, nimic substantial, nici 0 entitate. aCliune, care preced intotdeauna realizarea unui act in sine. Aceste
679. H. von Glasenapp. Der Pfad zur Erleuchtung. Grundtexte der intentii pot fi bune, rele sau neutrale. in fine, calitapi intentillor actionale
buddhistischen Heilslehre ausg und abertragen, in: Diederichs 682. H.J. Greschat, Die Religion der Buddhisten, MUnchen, 1980,p. 71.
Taschenausgaben, Bd. 4, DUsse1dorf- Kliln, 1956, p. 78. 683. E. Krllger, Der Buddhismus im Lichte der Chrishisoffenbarung, Stursberg. 1962,
680. Vezi Samyutta-Nikiiya, XII, 17,14. p. 34; cf. D. T. Suzuki, Outlines ofMahiiyiina Buddhism, London. 1977, p. 35.
681. H. W. Schumann. Der historische Buddha ... , pp. 163-164. 684. W. Kamrath, op. cit., p. 50.
- 1--
!
310 India~ ReUgie'pfUosofie BudismnI"- 311
In cadrullungului ciclu al reincamarilor, primirea noului 5.4. Meditatia: experien{a directa Ii persona/a
gennene, in pantecele unei noi marne, are loc tara vreo co~tiint! ~ cu
acee~i spontaneitate ~i vehementa, cu care fulgerullove~te, intr-o
Pentru a 0 incheia definitiv cu aceastA viata plina de suferintl
noapte intunecoasa, de exemplu, intr-un anume obiect umed ~i iluzie, pentru a realiza 0 re~ pentru viatamistici1, care fuciliteaza
corespunzator. Fulgeru1 i~i gase~ drumul tara sa aibA vreo con¢int! accesul spre Nirvii.1)2, BuddharecomandA ~i folo~e tehnicile yogine.
~i trebuie saloveasca exact in'copacul mcare lov~e:' lruiiodsimiIar~":""""¥'" Preluandu-le din vechea cu11:ura~ spirituaIitateindiam, 71 0 elle corecteaza
~i lecompleteazadoarprintr-om>fimdA "fortare" anopunii 711.
la moarte, atunci dind ne yom debarasa de trupul actual ~i, odata cu
aceasta, yom intra intr-o "noapte" de profunda incon~ienta - avand Din scrierile budiste 12 reiese clar ca. increderea in puterea
in vedere cA deodatA cu trupul dispare ~ Olice con¢intA- vom:fi cond~i, meditatiei eradejafoarte putenncAatunci cand aaparut budismul, practica
deci, spre un asemenea gennene, care ne corespunde cel rnai bine 708. fiind unnata chiar de invatatorii lui Buddha. Este probabil ca Buddha a
In acest mod, dupa cum arn spus, calitateanoii existente este adoptat tehnicile de meditatie de la maestrul sau AJira Kiillil1J6l. 713.
detenninata strict de calitatea ~i felul instinctelor ~i inclinap,ilor omului. 709. W. Karwath, op. cit., p. 37.
In cazul in care instinctele cuiva sunt animalice, ele vorfi impinse spre 710. Cf. L. de]a Valee-Poussin, Le Boudhhisme elle Yoga de Patailjali, in:
un germene animalic ~i se vor dezvolta acolo, ~a incat respectivul Memoires Chinois et Bouddhiques, 5, Bruxelles, 1937, pp. 223-242. G.
Oberhammer, Strukturenyogischer Meditation, Wien, 1977, p. 102 sq.
devine chiar un animal; daca eventual acestea sunt ~i mai rele decat 711. M. Eliade, Yoga. Nemurire # libertate, p. 150.
instinctele unui animal, el poate deveni chiar un demon. Pe de alta 712. Cf. Majjhima-Nikiiya, 1, 163-166.
parte, in eventualitatea in care cineva este stapAnit permanent de 713. Se istorise~te despre A/iira Kiiliima c!, aflandu-se sub un copac in
exerciriul meditafiei, nici n-a observat faptu1 c!, intre limp, trecusenl pe J§.nga el
706. I. Babbit, Buddha and the Occident. An Appendix. to His Work: The vreo cinci sute de care. U1timu1 om care insotea aceast! caravan! de care s-a
Dhammapada, London, Oxford University Press, 1936, p. 69; apud ibidem. adresat maestrului, atenponlindu-I cil haine1e sale amtau oribil din cauza prafu1ui
707. Emerson, Compensation, in: Selected Writings ofEmerson, ed. de Books depus pe ele la trecerea caravanei. Atunci el a exclamat: "Cat de rninunat este,
Atkinson, New York, Random House, Inc~ 175; apud ibidem.
~i cat de miraculos este ca aceia care au ie~it din lume s!-~i petreadi timpul intr
708. G. Grimm, Der Samsiira:Die Weltenirrfahrt der Wesen,
o asemenea stare de Iini~tela mintii!" Vezi Mahiiparinibbiinasutta, IV, 27-28;
Bildingen-Gettenbach, 1960,p. 122. Digha-Nikiiya, II, 130-131.
322 India. Rellgie §i fU.osofte Btidismul 323
I Cele mai vecJ:llinformatii despre practicile meditative a:rina cit apar!?i disparcwn ~i c§nd vor ele, ci sunt disciplinate in mod co~ent.
totdeauna acestea erau exersate in singurAtate. La inceputurile Mai mult decat amt, aceastii stare spiritualS. se caracterizeaza, in
budismului, ascetii traiau in locuri izo1ate ~ solitare: "El t~ alege vreun principal, prin aceea ca, de aceastA data,atentia ~i preocuparea se
_._,., locsifiguratic:'ciirifar fi mpadfrte, IdngA un copac, pe un deal, intr-o centreazAasupra unui smgur gfuldsau asupra lUlui singurpunct, acum este
vwoagA de munte, intr-o pe~terA, intr-un osuar sau pe 0 gramadA de activadoar'o singuraimagine; ~ tocmai de aceea, cuc§t:reu§imsarefiectam,
"-pai~ in camp deschis ~i, dupa ce se-ntoarce cu blidul de la cer~it ~i sapastram!?i sa intelegem mai temeinic acest gc1nd!?i aceasta?e, cu
mAnancA ceva, se ~eaza cu picioarele incruci~te, pastrandu-~i corpul atatmai pupnne deranjeaza~i preseaza81te g8nduri~iimagini 71 •
_ _ drept~l.mmtea . --x •
agt;;J.4 .X" 714
~l concentraUl.__.._ .---'" Pentru cameditapa saatinga unnivel maxim de eficientA, este
Lini~tea interioara desava.r~ita ~i 0 izolare imperturbabila nevoie ca aceasta perceppe sa fie continuatain toate activit!tile zilnice,
reprezinta, ca atare, primele condilii pentru practicarea meditapei. 0 ~a incat nici 0 conceptie gre~itA sA nu penetreze din afara asupra
alta condipe 0 constituie pozitia nemi.p1A!?i ~ta a trupului. Ascetul con~tiintei !?i sa afecteze in vrelUl fel puritatea minlii: "In ce se vede,
ia 0 pozitie contemplativa, cu privirea atentii in fatA 715. trebuie sa fie nwnai ce se vede; in ce se aude, trebuie sa fie numai ce
o altA fazA pregatitoare pentru meditatie 0 constituie se aude; in ce se simte (precum miros, gust sau pipait), trebuie sa fie
disciplinarearespirapei. Aceasta presupune un control atent ~i con¢ent numaicese simte; incegande!?te, trebuiesafienumaice gand~" 719.
asupra inspiratiei ~i expiraliei 716. Prin supravegherea mi~cArii Buddha insu~i erafoarte consecvent in aceasta privinta. Se spune CEl,
''"''~''~''"'~~~:''~abdomenului sau a cursului respirapei pe n8ri, expiratia!?i inspiratia il in viata sa de zi cuzi, el "mergfuld sA~ din casa In casa, pazindu
ajuta pe ascet sa nu mai respire doar intamplator, ci in mod regulat ~i ~i poarta(simturilor), bine infranat, i!?i umpleaiuteblidul, atent, g8nditor" 720.
con~tient. Insa, totdeauna, respiratia trebuie sa decurga liber ~i Daca nu este corelata cu experiente personale, orice
neconstrangator. Sunt inteIZise exerciliile de suspendare a respirapei cunoa~tere este superficiala. Oricata cunoa~tere sau cuno~tinte ar
in genu I Yoga. Nu e vorba de schimbare, ci doar de 0 supraveghere dovedi cineva vreodata, acestea trebuie sa izvorasca, in mod normal,
co~tientii a respiraliei 717. din experienta sa proprie, iar experientA inseamna "a vedea". Buddha
Meditatia budista nu are nimic comun cuhipnoza sau sugestia I a corel at mereu pe "a cuno~te" (nana,jniina) cu "a vedea" (passa,
~i, in acel~i timp, ea nu constii nici in abandonarea propriei voinle in j pasya) 721, pel1tru ca "a cuno~te" fara "a vedea" e ceva lipsit de
favoarea vointei altuia. Dimpotriva, ea este 0 stare spirituala realizata suport,'elipsitdeprofunzime. "A vedea"inseamna "aexperirnenta",
cu intenpe, cu vointa, care, in principiu, se deosebe!?te de ceea ce este adica a vedea 1ucrurile "~a cum sunt ele" (tathiita), in ceea ce sunt
obi~nuit prin faptul ca, de aceasta data, gandurile ~i imaginile nu mai ele.lntreagafilosofiealui Buddha vine dinaceastA "vedere", din aceastA
714. Digha-Nikaya, II, 67.
experienta Experienta, cafundament al filosofiei budiste, este nurnita
715. Ibidem, XXII, 2. "experienta iluminarii", intrucat aceasta experienta a fost realizata de
716. Ibidem, ibidem: "Monahul inspira con!?tient, el expire con~tie~t; atunci Buddha dupa ~apte ani de meditape !?i refleq.ie intensiva - ~i, practic,
cand inspira. prelung, el reCUI)o~te: eu inspir prelung; cand inspira. scurt, el
recuno~te: eu inspir scuTt". 718. M. Ladner, op. cit., p. 154.
717. G. Schmid, Wo das Schweigen beginnt. Wege indischer und christlicher 719. Uadiina, I, 10.
Meditation, GUtersloh, 1984, pp. 70-71. I 720. Suttanipiita, 412.
I j
.
..........
-l
I ..
324 Inliia.ReHgle· ~l idosofie . ~'--t
t
Budismul'" 325
I
tot ceea ce apracticat el mai tarziu pe parcursul intregii sale vieti izvora i intennediul credintei. AdevmuJ. este akalika, el insot~ orlce perioad!
tocmai din aceast! experientl interloarl Bcutl de el atunci. de timp ~i pe fiecare om 724. Din acest punet de vedere~ budistul
Metoda experimentall este metoda care realizeazl
I I
: eontemporan nu se afll, in principiu, nici mai departe ~i piei mai
,,,"-- "cuno~ierea'directA: irlteieas1fcaocapacitate de perceptie intuitiva.. aproape, in timp, de Nirvii1)Q, deAbsohit;decat eontemporanullui
Cine a preluat doar adevaruI nu poate fi considerat discipol allui Buddha, allui Pafafijali sau allui SaQkara. "AdevaruI" inse!amna.
-... ----Buddha Celce n":a descoperit d inS~i adevaruI, se considera ca I-a transformarea c011$ii11/ei aici ~ acum, ci nuWl eveniment de lainceputul
inteles gre;;it Respeetivul a tratat adevmuI ca pe 0 "dogma", ca pe 0 Wlei amnneistorii am8rrtuirii,delamijIoCul saudela~ veacurilor 72S.
- - .doetrina eareia trebuie sA subscrie imediat ~i neconditionat, ca pe 0 -~_'_ ' • .,- "~." ~' '~"".', -~ ;:,' ~ ,";'I :W_-.·""',
acest experiment nu este nici pe departe doarnegativ 742. Credinqiosul examineazAlucnnilepe care Ie poartAin spiritul sau§i II :face placere" 745
nu se "cufunda" tara speranta in durerea provocata de suferinta Din istoria budismului nu lipsesc exemplele induio~oare cu privire h
universala, ci in timp ce g8n~ §i reflectA asupra primului dintre cele teama de scrieJ.ile sacre: transcrierea plina de evlavie a unei siitre est€
patru "adevaruri nobile", el face deja primul pas pe drumul desavfu'§irii. ,,~,-considemta 0 fapta meritorie 746. "'~'* .,--- -""~='-" .... .
Celelalte "adevaruri" despre aparipa §i anibilarea suferinlei, ca §i despre De asemenea, al treilea "refugiu", respectiv "comunitatea'
calea care duce la anihilarea acesteia sunt inseparabillegate de primul ; (samgha), capat! ~i el un rol mijlocitor in experienta credintei budiste.
"adevar", care stabile§te car3Cterul universal al suferintei. .J Budi~tii au fost totdeauna convin§i de faptul c~ desavar§irea poate fi
Foarte serrmificativ pentru intelegerea credinlei mahayaniste I"~_'_'_ realizata, eel mai bine, in sanul comunitatii. In ciuda:"revolutiei"
este "refugiul" la ~a-numitele "Trei giuvaieruri" 7 3 ale credintei, organizatorice, comunitatea a dimas la fel de importanta ~i ID
respectiv Buddha, dharma ("mvatAtura") §i samgha ("comunitatea''). Mahayana. Samgha joaca un rol foarte important in mijlocirea
Fiecare dintre acestea reprezintA un obiect al credintei §i, in plus, ele experientelor fundamentale de credintA. A§ada,r, exista 0 comuniune
I I
oeup8.un loe exceptional in cult Multe expresii §i afinnapi ale credintei interumana a experientelor de credinta, ca §i 0 comuniune in credinJA,
budiste pot fi privite cadezvoltari ale acestor "giuvaieruri". E yorba Aceasta comuniune pe orizonta1! apare ca 0 consecinta a credintei
de un "refugiu" al credinciosului simplu, care transpare mai cu seama budiste in comunitate, saumai precis in rolul ~i funcf,iaacestei comunitap.
in formele de cult §i in fonnele obi§nuite de manifestare a credintei. in planul de desi1v~ire a omului. Fire~, pana in prezentnu se poate
Primul din1re cele1rei "refugii" este ''refugiul'' laBuddha Acesta consemnao ''teologie,,' prea abundenta a comunitAtii 74 7, dar, totu§i,
s-a extins dupa aceea §i s-a amplificat prin venerarea lui Buddha, 0 samgha senwn&a printre factorii esentiali de mijlocire a eliberarii
venerare care a cApatat ulterior forme multiple. in acest sens, amintim credinciosului §i, prin urmare, ocupa un loc important in practica
in primul riind venerareaacelui Buddhaistoric 744. Odatacudivinizarea religioasa budistA.
lui Sakyamuni s-a consolidat §i aprofundat increderea adeptilor sai in
6.3. Omul deslivar§it (bodhisattva)
l?ersoana sa.
. Al doilea dintre aceste ''refugii'' in credintAil reprezintad'harnfl, In centrul budismului Mal:layanase afia idealul de bodhisattva,
invatAtura lui Buddha. Este yorba de cuvfu1tullui Buddha, a§a cum a idealul omului ilwninat, care renuntA la intrarea sa imediat! inNirvaQJ,
fost el consemnat in textele de invatatu.ra §i scrierile budiste. Budistul dat:fiind:fBptulcanu~-ai:ndeplinitlnciipedep1inindatorireasafimdamentala,
se apropie cu credint! de cuvAntul Maestrului, "el ascultA invaf3tura §i respectiv aceeade a predica tuturor oamenilor "legea cea buna" 748.
742. H. Dwnoulin, Begegnung mit dem ... , p. 113.
745. E. Conze, lm Zeichen Buddhas. Buddhistische Texte. Hrsg. und eingeleitet
743. Cf. K.E. Neumann, Die Reden des Gotama Buddhas. Aus der Mittleren
von E. Come. Unter Mltarbeit von I.B. Horner, D. Snellgrove, A. Waley,
Sammlung Majjhimanikiiya des Piili-Kanons, ZUrich-Wien, 1950, pp. 40-41;
Frankfurt a. M.-Hamburg, 1957, nr. 24.
S. Matsunami, Die Steliung des Glaubens im Buddhismus, lntr-un volwn despre
746. H. Dumoulin, Begegnung mit dem Buddhismus ... , p. 118.
credintA in bud ism, ed. de Societatea Japoneza. Budista, Tokyo, 1963, 3.Heft,
747.lbidem,p.103.
1970, pp. 49-50.
748. Vezi S. Scbayer. Vorarbeiten zur Geschichte der mahiiyiinistischen
744. Cf. H. Dumoulin, Buddha-Symbo/e und Buddha-Kult, in: Religion und
Erlosungs/ehren, MUnchen, 1921, p. 36.
Religionen (Festschrift Gustav Mensching), Bonn, 1967, pp. 50 63.
M
332 India•. R-eUgte§Hllosofie BudiSmfir . 333
Totu~i. ideea de bodhisattva nu apartineexclusiv ar fi ales calea scurta catre eliberare, care I-ar fi salvat de suferintele
mahayani~lor. Numele de bodhisattvaapare deseori chiarin istoria rtenw:naratelor reincamwi Dar el ¢afoarte bine ca doartrecand prin
budismului primar, ~ anumepentrua-ldesemna peGotama, pe Buddha, focul purificator al suferintei se pc>ate ajunge la iluminareasuprem!, se
in vi$.saanterioara ~ in perioada premergMoare reaIizari.i iluminarii. '~""<~p~;t~ ci~biridi~p~ciitea: Ci(;a sliiJi intreaga·h~~. "'" . "
Practic, doctrina bodhisattva a fost promulgam de capva lideri Calea recomandatade el nu urmateasll evite suferinta, ci sa 0
budi~ti ca un protest impotriva inactivimtii spirituale ~i nepromovmii cuCereasca: sa o"Ckpll$easca, in:thintAnd-o cu mult curaJ ~i privind-o
unui altruism in viatamonahaladinacea perioada. Idealul bodhisattva n:u numai ca 0 suferin14personala, ci in aI'lSlmlblul ei, cadestin comun
trebuie inteles, ~,ca un protest1mpotriva vechiului ordin monahal· "'-<~-~ al tuturor fiintelorvH:'" in= acestrsens' trebuie iriteles;- de altfel, ~i
hinayanist, care era pe cat de "sIanf~ ~i "lini~it", pe amt de inactiv ~i "legamantul" oricarui bodhisattva:
indolent fatade viata semenilor. EI a fost conceput ca 0 contracarare ''!au asupra-mi povaratuturorsuferintelor, sunthotanitsao indur.
a tendintei tot mai crescande din acea vreme spre 0 viata monahala de Nu dauinapo~ nufug, niei nutremur. Numii tern, nurenunt, nici nuezit
claustrare ~i inem 749. Oare de ce? Fiindcaeliberarea tuturor fiintelorimi este leg~t ...
Un bodhisattva se impune, fn primul rand, prin practicarea Lucrezpentmcatlirfunul neasemuital ~si1fieirn:adacinat
eel or mai inalte virtup (pliramitli). Acestea constau nu doar in evitarea in toate tapturile. Nu rna preocupadoarpropriaizbavire. Trebuie sasalvez
raului. ci ~i in cultivarea binelui: in sacrificiul de sine prin fapte de toate acestefiipturi din oceanul sarpsarei cu vasul CWl~ perfecte" 750.
dragoste ~i "compasiune" (karuJ)ii), izvorate din focul suferintei biilperspecilViKciO'Ctdii'eTbodhlsa.ttVice:'flecare om ar trebui
unh;ersale, in care suferintele altora sunt resimtite de parca ar fi ale sa se substituie pe "sine" ins~i ~'celorlalti", dupa cum ~i inyers. Nu
sale. Orice bodhisattva ii invata pe ceilalti oferindu-Ie propriul sau exista, practic, distinctieintre sine~ ~i cei1a1p. Exista, dec~ 0 stransa
exemplu, urm§.ndu-~i calea sa spirituala, tara sa piarda vreodata din lesr.:tura intre oameni, intre fiecare in parte ~i ceilalp. Atunci c§.nd un
vedere fericirea ~i mulp.rmirea semenilor. in acest feI, el implete~e de bodhisattva prive~ pe ceilalti ca pe sine ~i, el renunt!la ideile ~i
fapt desav~irea proprie cu cea a celor din jurul sau. categoriile de "ell" ~i ''tu'', de "al meu" sau "al mu". EI trWe~ ~i simte
Top bodhisattva-~ii caut! s!-~i asume suferinte1e cic1ului bucuriile ~i suferintele altora ca pe propriile sale bucurii ~i suferinte,
reincamari1or~ ale lumii intregi ingenera1. ~asumareaacestorsuferinte tara a-~i indrepta atentia ~i preocupmile spre propria sa suferintii, in
nu inseaInna ca un bodhisattvatrebuie sacaute cu tot dinadinsul aceasta dauna fericirii semenilor sai 751. EI iube~e ~i ocrote~e pe ceilalp, •
suferinta ~i sa-~i faca sie~i ran, sa se autosuplicieze in credinta ca prin cum se iube~te ~i se ocrote~te pe sine ins~i 752.
aceasta se purifica sau face pocamta, A lua asupra-p suferinta lumii nu EI iube~te toate fiinte1e, ~a cum mama t~i iube~te proprii ei
. inseaInnacatrebuie sao cauti ori sao glorifici ori sa ti-o impui ca 0 fonna copii; toate fiin~ele Ie iube~te chiarmai mult decat pe sine ins~i, pe
de penitenta, ~cum procedeazadiferiti asceti hind~i sau cre~.
Pe de alta parte, merurea unui bodhisattva nu este simpla 750. Fragment din Vajradhvaja-Sutra, citat'in Santideva, Sflqiisamuccaya,
XVI; apud L.A. Govinda. Bazele misticii tibetane potrivit invalaturilor .
evitare negativa a suferintei. Dac!Buddha ar fi recomandat acest lucru, ezoterice ale marii mantre Orp ma1J,i padme hiirp., trad. rom., Humanitas,
749. H. Dayal, The Bodhisattva doctrine in buddhist sanskrit literature, Bucure§ti, 1998, p. 326.
Delhi (~.a.), Banarsidass, 1970. p. 3. .' , 1 '751. Bodhicaryiivatiira, VIII, 90, 95.
sopa sau pe copiii saL Iubirea sa este ~i pentru top. EI se comporta care sa-i absoarba fortele dAtAtoare de viafB,. La fel cum soarele, de~i
ca 0 mama, ca un tatA, ca 0 rod!, ca un prleten, ca un sclav ~i invata tor lumineazairnparfialuniversul, actioneazadiferitasupmunorfiinte diferite
pentru toate fiintele 753. potrivit capacitatii lorn:x;eptive ~i calitat:ilorlor, tot lafel un bodhisattva
In siitrele :rnahiyaniste se disting doua categorii de b{)dhisattVd=--"'~"'--:::' de~i iritorap~Za-cuinintea toate fiinlele vii tara nici 0 deosebire-
~i: pamante¢ ~ cere¢. Cei ''pam.a:nt.e§1i'' sunt, practic, oameni obi~uit:i; ~tie ca nu toate pot fi eliberate in acel~i timp, dar ca smniinta eliberarii
eisuntrecunoscup doarp:m "compasiunea"·~prinh?ta.rarealorde~--"I-i ---~--~ sem~ate de el va.rodi Ihai de::e~: sau m~ ~iu in funclie de
interveni ~i de a ajuta la ehberarea celorlalte fiinle. Orice om pe care 11 pregatirea sau matunz.areafieclirui indiVld. Dat fiind msafaptul ca pentru
intalnimpoatefi unbodhisattva.- M ' , - -•• n'_"_~
_____ -_L celiluminattimpulestelafeldeilUZOriucaspatiul,ine~entasuprema
Comparativ cu cei ''p8n:u1nte~ti'', cei "cere~ti" dispun de mai a iluminarii el anticipeaza eliberarea tuturor fiinlelor S6.
multe posibilitati de a acpona pentru eliberarea celorlalte fiinle; ei nu
mai sunt sup~i ciclului de reincarnari, ci apar, dupa cum vor, cu un 6.4. Nirvlll}a: Absolutul sau Nimic-ul absolut?
chip sau aItul, ~ cum 0 cere situapa respectiva, pentru a putea interveni A
in sprijinul fiinlelor vii 754. In Apus, termenul NirviiQa este tradus curent prin "a muci",
Dupa cum s-a putut obsexva, orlce bodhisattva depune un respectiv"amuri"inmijlocul focului celortrei piicate capitale (placerea
"legamant" de a elibera lumeadinimperiul sufer.intei de care este ~ I senzualA, ura ~i iluzia). Tradusa astfel, nopunea NirviiQ£l faciliteaza
Se pune, totu§i, intrebarea cum §i cAnd poate rea1iza el acest lucro; In:~::~;::~:, -=_".""~- aparilia unei' impresii eronate 757, ~i anume in sensul ea NirviiQ£l ar
primul nlnd, pentru budistnuexistAcevaprecum "Iume obiectiva", ~ insemna 0 disparipe sau non-existenta 758.
putem vorbidoardesprehuneaexperienteinoastre,0 huneinseparabila in contrast cu aceasta conceplie, dominanta in Occident,
de subiectul care 0 experimenteaza, bachiar identica cu el; in al doilea invalatii budi~ti afirma ea budismul a respins totdeauna categoric
nmd, ilurninareanu este 0 staretempomla, ci 0 experienta a tmei dimensiuni aspiratia dupa distrugere, in sensul de anihilare sau non-existenta.
superioare,plasatadincolodetimp,caretranscendespatiul~itimpu1. Budi~tii nu nazuiesc dupa incetare ~i stingere, ci dupa ve~nicie ~i
Aceasta mseamnii ca, de~i iluminarea lui Gotama, de pilda, a nemurire. eel nirvanizat nu mai este afectat nici de viatAnici de moarte.
avut loela 1U1 moment datin istoriaomenirii, nu putem identi:ficaprocesul NirviiJ;K1 esteeeva negativ doar din punct de vedere notional. Tennenul
iluminBrii cu acest moment in timp. Buddha insu~i recun()a§te ca era foarte agreat de ascelii ~i ganditorii din acele vremuci 759, el
coU§tiinta sa a strabatut nenum.arate cicluri trecute ale lumii §i, tot la insemnand starea ideala ~i fiind preluat de catre budi§ti. A~adar,
feI, va strabate nenumarate alte cicluri ale lumii viitoare; prin urmare, NirviiJ)Q este doar ca expresie 0 negalie, un "neant". De fapt, avand
infinitatea timpului, indiferent daca il numim trecut sau viitor, a devenit
pentru e1prezentuI lID · ed'tat 755 7S6.lbidem, pp. 327-328.
Se ~tie foarte bine ca soarele ii lumineaza tara restricpi pe top
aceia care au ochi sa vad!~i sensibilitate sa-i simtacaldura
753. Santideva, Si/qii.samuccaya, XIX.
organe * 757. Cf. J.P. Schnetzler, La meditation bouddhique. Bases lMoriques et
thechniques, Paris, Dervy, 1979, p. 37.
758. Vezi N. Achimescu, Atitudini mal not cu privire ta inlerpretarea conceptului
de NirvaJ)Q. Conciuzii din perspectiva unui dialog interreligios, in: Mitropolia
,
154. H.W. Schumann, Buddhismus. Philosophie ...• p. 68. Banatului.l.1989,pp.43-56.
755. L.A. Govinda, Baze/e mlstlcii ... , pp. 326-327. 759. H. Nakamura, Die Grundlehren des BUc{dhismus. op. cit., p. 27.
.' "
336 India. Religie §i rdosofle B1ldismul' 337
in vedere aceastA notiune, ne apare foarte 10gicA legAtura dintre Chiar dacA cel desl1var$it ''tr!ie~te'' in fonna sa actualA de
Nirva.{Xl ~i lnvalAtura despre non-existenta unui "eu". DacA budismul reincamare (saJpSara), el atinge $i experiazA to~Nirvii.pa. Pentru
ar sustine existenta unui suild, artrebui ca acestasa ~i supravietuiasca.. .' ...' ..... cel inlelept,insa doar pentru el, nu mai exista, practic, nici 0 distincpe
-, 'mai departe dupl1moarte ca ceva v~c §i, in aceasW:sinmpe:' Nirvii~--~"'''''''~-i~tr~ sd~ii;;;-~i NirviiJ)a. NirviiJ)Cl realizata consta in aceea ca el
ar fi un fel de paradis, in care sufletul mantuit i$i gase~ lini$ea Dar, prive~te cele cinci componente ale existentei (skandha) ca pe ceva
din moment ce budismul afirmA non.:.sineitatea tnlei persoane, NirviiI;Xl -.. impropriu. ~i m.trucat ele i-au devenit improprii, existenta sau disparitia
este privitA, fire~e, ca fiind "stingerea" definitiva a acesteia. .i lor nu-l mai afecteaza cu nimic. Dispanpa lor prin moartea trupului nu
. ' ~~iectia ~potriv~ lui B~ha, <:um c:a.ace~m: fi ~ adept al
dlstrugenl (venaYlka), ca ar sust me 1a
dlspant fimtel eXlstente, a
,• r schimbl1 absolut nimic in ce prive~e NirviiJ)'O., distrugerea lor este
L
poate fi niciodata realmente distrusa, intrucat tocmai aceasta ar ! a "ceva", ci doar disparitia inexistentului.lnNirva.pa este anihilat!
presupune realitatea ei. Numai ceva real poate fi distrus, dar niciodat! saJpSiira, intrucat aparenta devine pe deplin comprehensibila. 0
o iluzie. Aceasta este inlAturata tocmai prin faptul cA e perceputa 760. aparenta poate fi absolut anihilata doar prin cunoa!iltere, ins! dupl1
Realizind starea de Nirvii.pa, de "non-sineitate" absolutA, cel . aceea pentru totdeauna 761 •
desa~itsecaracterizeazaacumprintr-oindiferent8-imperturbabi1a. Orice Intr-un context similar, in viziunea lui K Nishitani 762,
proces de aparitie-disparitie, orice act de suferintll i-a devenit impropriu, Nirvii.pa msearnnA ''viatll'' in sensul real, deoarec: pentru eaincet~
"non-eu". De acum, pentru el, nu mm exista nici 0 dificultate ~i nimic ! viata sarpsari ca, care este in esenta ei moarte. Insa, daca unnArlm
lmpovarator. Mm exista doar fenomene straine ~i improprii (skandha), ' panA la C8pat 'Cflintialitatea" acestei vieti ''reate'' - dupa cum subliniaza
dartoatelaolaltaaudevenitpentruelnesemnificative." el -, acolo unde ea se desavar~e~te, acolo unde ea se 's~mte in
Orice suferinta de care se love~e nu-"l" mai poate speria sau plenitudinea ei, ca sa spunema!ila.apareviata ..non-fiintial~.. ca
intimida, fiindca inte1egand non-sineitatea tuturor lucrurilor, a tot ce "Sarpsara-sive-NirvalJll". Viata inse~ aici viata pur ~i simplu ~i,
existA, aceasta nu-"l" mm poate lega de existenta individuala ~i nu-"l" totodata, totu~i, paradox desavar~it. In opinia sa, aici "fiinfialitate"
mai ru?teapt! nici un fel de remcarnare, de acum el traie~te anticipativ inseamna, in fapt, ''non-fiintialitate'', dacA avem in vedere fiinta ei reaia.
"stingerea" deplina (parinirva.pa) din Nirvii.pa transcendentala. Daca acest lucru nu poate fi afinnat, atunci nu mai este yorba de viata,
care este simultan ~i realmente ve~nica~i temporal it
760. H. Hecker. Das buddhistische Nirvii1}a. Mit einer Stellenlese aus den
Piili-Texten, Hamburg, 1971, p. 28 sq. 761. Ibidem, p. 25.
762. K. Nishitani, Was isl Religion?, Frankfurt a.M., 1982, p. 282.
338 India. Religie §ifdosotie
Budismul 339
I· Dupa CUn1 se poate observa, adevarata Nirviiga poate fi
Pe de alta parte, fiinta celui desav~iteste nemArginit de profunda, ~
actllflli;zata doaratunci c8ndnu-i eadem''prizDnieri'',respectiv ihmomentu1
incat rapWlea umana, cu categoriile de detenninare de care dispune, nu
in'care NirviiQa nu este NirviiQ£l, in care NirviiJ)t:l ~i saIlEiira, respeCtiv
poate sonda~ epuizao asemenea profimzime. Din acestpunctde vedere,
".~-". '~tere-~i-moarte"; sunt practic identice; in care "existenta~·' l?i t'non- .-'"
NirvliI;Xl nureprezinta, deci, Did 0 disparipe, nici Wl '''Nihil'', d 0 "stare"
existenta", "viat8." ~ "ll1oarte", "furitudine" ~ "in:finitudine", "realitate" ~ transcendentala, 0 "realitate" care, inmod:firesc, rmnane indescriptibila.
"irealitate", ba chiar "aparenta" ~i "existenta"- '7 vorfi devenit relative,
63
Tocmai pentru ca a.ceas1A "realitate" ultima ~i neconditionata
convenponale~, tocmai de aceea, vorfi fost transcendate.
este indescriptibila §i, in consecintA, apofatica, pentru ao defini cumva
........__ Nr=.Trebuie,retin1,!t,_~~l,~caincazuliden~dintres~iira ~ ___ ._ catafatic budi~tii folosesc cuvfu1tul §iinyatii, "vacuum''. 767, respectiv
~i NirviiQa, in cazul "Sa11lYiira-sive-NirviiQa" avem· -
§ iinya, "gol". Acolo unde se utilizeaza a.cea.sta notiune, ea se coreleazA
identitatenegativa care trebuiesa-I ehbereze pe om de orice reprezentari
insa totdeauna cu procesul de "mantuire" ~i eIiberare a omului. Acest
despreNirvii.{zl, dupacareNirvacnarmai:fi doar"convertirea" saq:siirei ~
"vacuum" (§ unyatii) are, intr-adevar, conotapile lui reale in procesul
prinwnare,armmane~ihdomeniulconceptualului~inteligibilu1ui 7M.
eliberarii ~i arfi absolut eronatsafieprivit doarcao notiunepurintelectuaIa,
Totdeauna cand se vorbe~te de Nirvii1}£l, se foIose~te un mod
de exprimare predominant negativ. Dar, tocmai aceasta modalitate
sa fie "obiectivizm" sausai se cOOfere 0 semnificatieontologica. "Nimicul
relativ" poate fi, totu;;i, ipostaziat intr-un "Nimic absolut", intr-o non
de exprimare reflecta sensul rea1itatii in budism. Notiunile pozitive sunt
existenta a toate sau in negarea oric8rei realitati ~i a oric8rei existente 768.
utilizate sastabileascao unici~ ~i, ptjuJ:1~~t~;,R~~~!ea
msa nu are limite ~i acolo-i:iiide'seunnAji~~~~'eliIniriarea oriciirei limitari Pentru a nu interpreta § unyatii intr-un sens vulgar-nihilist,
nu pot fi folosite decat expresii negative 765. "vacuum-ul" nu trebuie imaginat ca nimic din tot ceea ce ar putea sta
Comparatia Nirval)ei cu "stingerea unui foc" nu trebuie I I alaturi de "existenta" ~i separat de ea Prio urmare, el nu este, pur ~i
perceputa in sensul fizicii moderne, ~i anume in sensu! cii un foc stins simplu, ''vacuum'' ca "vacuum", ''Nimic gol". "Siinyatii" reprezinta,
nu mai existA. Pentru vechii locuitori ai Indiai., stingerea unui incendiu practic, un ''vacuum absoluf' §i, inteles astfel, el s-a golitde toate aceste
de pOOure, de pilda, nu insea.mnA distrugerea focului respectiv, pentru modalitati de a concepe un ''vacuum''. Din acest motiv, § iinyatii este,
ca acesta poate reapare oricand. EI a devenit doar imperceptibil 766. dintru inceput, una cu "existenta", identic cu aceasta Acolo, 1a originea
sa, unde apare ca "existenta", "existenta" apare totdeauna ca fiind una cu
763. Cf. H. Hecker, op. cit., p. 25.
764. Fr.J. Streng, Emptiness. A Study in Religious Meaning, NashviUe- New "vacuum-ul". ~i "existenta de sine" a ceva "existent" §i cauzat de sine
York, 1967, p. 75 sq.; E. Conze, Buddhist Thought in India. Three Phases 0/ ~i, un "lucru" care "exista" ".~um-el-este", un "lucru" inrea1itatea
Buddhist Philosophy, London, 1962, pp. 225-232; H. Waldenfels, Absolutes sa este identic cu ''vacuum-ul''. Acolo unde un "lucru" exist! deja, este
Nichts. Zur Grundlage des Dialogs zwischen Buddhismus und Christentum, deschis de asemenea "cfunpul vacuum-ului" 769.
Ffeiburg i. Br. (~.a.), Herder, 1980, p. 212.
767. Referitor la etimologia ~i serrmificatia acestui tennen, vezi mai pe larg E.
765. H. GUnther, Der Buddha und seine Lehre nach der Oberlie/erung ~er
Theraviidins, Rascher, ZUrich, 1956, p. 452. I,
Conze, Der Budhismus. Wesen .... p. 123. H. Nakamura, Ways o/Thinking oj
766. D. Schlingloff, Die Religionen des Buddhismus, I, Der Heilsweg des Eastern Peoples: India-China-Tibet-Japan, Honolulu, 1964, p. 45; H.
WaldenfeIs,Absolutes Nichts .... pp. 28-29.
M6nchtums, De Gruyter, Berlin, 1962,p. 113 sq.; cf. G. Grimm, Die Lehredes
768. E. Conze, Buddhist Thought ... , p. 61; cf.Fr. J. Streng, Emptiness. A
Buddha. Die Religion der Vernunfi und der Meditation, hrsg. von M. Keller
Study ... , p. 76 sq.; H. Waldenfels, Absolutes Nichts ... , p. 29.
undM. Hoppe, Holle, Baden-Baden, 1957, p. 275.
769. K. Nishitani, Was ist Religion?, pp. 285-286.
-O'..!'-=r .'
340 In-dia. Re6gie~'-filosofie ,-,--·1·, '-' lJiidiSrriur 341
!
In acest sens, siinyata nu reprezintAnimic altceva decat "spiritul contradictoriu este transcendat, "anihilat" sau "stopat" 774. ~i, in
non-distinctiei". Acest "spirit" este mai obiectiv decdt orice este ii consecinlA, este "Iocul" in care categoriile Iogice ~i ontologice, in acest
,,,,,~ .. _. deternrinat.~ "obiectiv" ~i mai subiectiv decat orice este detenninat context, nu mai pot fi elar distinse. Un asemenea "Ioc", daca tot ceea
. .'ca "subleCtiv;;:- hi"iiiiS{iii iOcaree~de-asemeneadefeiiiilii&i;"~ . ce este evident este, este "nimic".
el confern, to~, ~-zisului "obiectiv" obiectivi1ate~ ru;a-zisului "subiectiv" Aici nu se poate vorbi de un Nimic relativ existent vis-a.-vis de
subiectivitate. AceBsta nu repre7:IntA-"obieciul" vreunei "contemplatii"· tot ceea ce exista, ci de ''Nimic-ul'' a~solut, e un Nimic care cuprinde
Dimpotriv~ el poate fi realizat doar existential, in sensu! perceperii lui ~i,_' j laolalta tot ceea ce exista ~i deopotriva Nimic-ul relativ. ~i ac~st Nimic
.... ,- ...~ simultan; a1 unei revelari dela sine;<"Acum 1ns~P'contempiatia~-! s-a~~-·-··· - . senmificanu numai contradictia, negatia, ci totodatA~ afinnatia ab~Iuta,
transfonnat in existent!- Aceasta inseaInna, practic, ca orice activitate ~a incdt in aceasta Iogica a "Iocu1ui" se unifica ~i cele douA cm 'de Ia
"spirituaUi" reprezin1A, in reaIitate, "distinctia canon-distinctie" 770. multiplu spreunu" ~ "de Ia lUlU spremultiplu" 775.
S-a vorbit ~i se mai vorbe~e mca despre un "Ioc" sau "cdmp" in acest "loc" al Nimic-ului absolut este transcendata orice
al "vacuum-ului" sau "Nimic-ului" 771. Problema privind acest "Ioc" "intuipe intelectuaIa"; cfuld ceeace ~ are "locul" sau in Nimic-ul absolut
viz~ de fapt, existenta posibilita!ii unei ultime unitap intre unul ~i este perceput, atunci nu se mai poate face nici 0 alta a:firmatie despre
multiplu, obiect ~i subiect, imanenta ~i transcendenta, afirmatie ~i ceea ce a fost perceput. Pe acest "c§rn.p", orice cuno~tere din partea
negatie etc 772. Acest "Ioc" ar putea fi detenninat, in gandirea religioasa noastra apare ca 0 "cuno~ere anon-cuno~erii" ~i orice act al nostru
indiana lli gerieml,~rniiiium8i:Ca~'Io-c"aI '~unitafii contrariilor" sau ca un "act al non-actului". in fine, este vorba despre "IocuI" unde
al "autoidentitafii absolut contradictorii". Logica acestui ~a-numit lucrurile patrund in realitatea IorprimordiaIa ~i unde se reveIeazA ~a
"Ioc" consta, in consecinta, in faptul ca "IocuI" se detennina pe sine cum sunt ele (tathatii). Acum Iimita cuno~terii ~i, in aceIa~i timp, a
~i ca "Ioc" in "autoidentitatea contradictorie" a unului ~ multiplului. practicii a fost completttanscendata, totul constituindu-se intr-o "Iwne"
Daca intr-o Iogica obiectiva Iucrurile contradictorii chiar nu se Iasa ce ar putea fi definita probabil ca 0 "lume a intuitiei mistice" 776, absolut
identificate, in cadrul acestei logici este vorba despre descoperirea inaccesibila la nivelul cuvintelor sau gandirii.
acelui "Ioc" in care se realizeaza "autoidentitatea contradictorie", in conc1uzie, trebuie spus ca NirviiQa in sine ins~i poate fi
"autoidentitatea contrariului" sau ceea ce in limbajuII ui Nicolaus justificata doar psihologic. Ea nu poate fi argumentata ~tiintific. Ea
Cusanus, He~el, sau Wittgenstein se nume~te coincidentia este contrariul diametm1 opus Iumii, este ceva care nu apaqine sub
oppositorum 7 3. Este vorba aici de un "Ioc" in care tot ceea ce este nici 0 forma Iumii, ceva care nu se afla in Iegatura cu Iumea ~i nu
actioneaza asupra acesteia. De aceea, ea ar putea fi definita, pur ~i
770. Ibidem. simplu, ca "eel cu totul altfeI", comparativ cu aceasta Iume care sufera
771. Cf. intre altele: K. Nishida, Intelligibility and the Philosophy of
Nothingness, Tokyo, 1958; idem, A Study of God, Tokyo, 1960; idem, din cauza diferitelor forme de ignoranlii. Aceasta expresie este mult
Fundamental Problems ofPhilosophy. The World ofAction and the Dialectical 774. K. Nishida, Intelligibility and ... , p. 248; H. Waldenfels, Absolutes
World, Tokyo, 1970. Nichts ... , p. 59.
772. H. Waldenfels, Absolutes Nichts ... , pp. 58-59. 77~. H. Waldenfels, Absolutes Nicht ... , p. 59, nota 35.
773. Cf. M. Eliade, Istoriacredintelor ... , II, p. 218. 776. K. Nishida, Intelligibility and ... , p. 135; H. Waldenfels, Absolutes
Nichts ... , p. 60.
· 34:%" "lnttia.ReHgie"li·'ftJosofie Budismul· . 343
mai adecvata pentru NirvliJ,)Q decAt pentru Dumnezeul cre~in:, care fi indeplinit macar 20 de ani 778; varsta acestuia. se c8lcula incepand
se aflaintr-adevardea.supralumii, 0 transcende, darto~ 0 guvemeaza chiar eu momentul procremii 779
~istA intr-o lega1:urli pennanent! cu ea. DacaDumnezeu arfi "eel cu Ritulaccederii lanoviciatestesimp1u; pretendentul ~ radeparu1 §i
..,-,-,,_.. totul altfel", El h:;ai mai putea:fi pentru suflet Cel ce-i conferAhaiul, iar
Dac! mae~trii spirituali din perioada Upani~adelor i~i Ma refugiez la comunitatea samonahal! (sangha)" 780.
transmiteau propriile experiente mistiee doar discipolilor lor intimi, Cel prostemat repeta de trei ori aceastA formula. Este su:5.cient
Buddha n-a iacut nici 0 deosebire sau selectie in ace8sta privintA El a un singur protest din partea calug!rului care conduce eeremonialul
imp~it cuno~erea despre eliberarea dobandita intregii lumi, pentru ca cererea sa fie invalidatA, intrucat t!cerea acestuia semnifica
trimit3ndu-~i discipolii sa 0 prediee tuturor. El nu s-a impus, daar msa. totdeauna aceeptul.
de peI pozipa unui invat!tor strlUucit, ci ~i ca un foarte bun organizator. Ceremonialul consacrarii (upasampadii) presupune prezenta
.
D~i a preluat camodel pentru comunitateasa monahalaordinul pre-~i a eel putin zeee monahi mai in varsta (thera), calugan care trebuie sa
~>",.~!!!!~ post-jainistNirgrantha; to~i modul in care are~it sa-~i organizeze fi implinit eel puPn zece ai de la propria lor consacrare. F~, existA~i
propria sa comunitate arata lirnpede cat de important! a fost contribupa regiuni in care este difieila gasirea a zece monahi care sa indeplineasca
~ personal! in acest sens. aceastacondipe,motivpentrucareestesuficient!~prezentaacincicaIugari.
I
I Comunitatea budista este structurata in patru grupuri: o eonditie fundamentala pentru ca sa poata avea loc
monahii (bhikkhu), c!lug!ritele (bikkhuni), credineio~ii laiei COnsacrarea este aceea ca novieele sa-~i fi gasit in prea1abil un maestro
(upiisakii) ~i credincioasele laice (upiisika). Pragmatic ~i (uPflJJhiiya) 781, care sa-l propunacaIugarilor adunap spre consacrare.
intelegator, budismul ii consider! ~i pe eei care au renuntat la lume Daca aeeasta conditie a fost indeplinitA, novicele se indreapta spre
~i pe laiei ca atare, lasandu-l pe fiecare la locul sau in functie de grupul de caIugari, se prostemeaza ~i salut! cu palmele lipite, rostind
oPtiunea, vocatia ~i dorinta sa. de trei ori urmatoarele cuvinte:
Accesul spre comunitatea monahala euno~e doua etape "Cinstip smp8ni, implor san.~ha sarna consacre. Fie casangha
distinete: pamsirea caminului familial ~i renuntarea la lume (pabbajii), sa ma primeasca din compasiune!" 82.
respectiv realizarea rangului de novice (siimagera), iar apoi Ca ~i in eazul primei formule, daea nu exist! nici un protest,
ceremonialul propriu-zis al ''intrarii'' (upasampada) in ordinul monahal, respectivul prime~te consacrarea
cand novieele dobande~te drepturile ~i obligatiile depline ale oricarui 778. Ibidem, 1,49,6.
cBlugar eonsaerat (bhikkhu). Pentru a deveninoviee, tanarul trebuie 779. Ibidem. 1,75.
sa aiba eel putin varsta de 15 ani 777, iar pentru consacrare trebuie sa 780. Ibidem, 1, 54, 3.
781. Ibidem, 1,25, 7.
777. Mahavagga, I, SO. 782. Ibidem, I, 29, 2.
.' '~ ...."':':
I I
~-~
Buddha a evidentiat semnificatia virtup.Ior omene~ti in raport sinylui ~i iubirea de sine se diminueazA prin largirea granitelor a ceea
ell ordinea ierarhicA a castelor: "Exist! patru clase: nobilii, brahmanii, ee dmul considen'1 a fi "al san propriu". IdentificAndu-se cutop cei1alp.,
oamenii de rand ~i sclavii. Uneori se intAmpia ca un nobil sa ia viata el anihiIeazA toate limitele care il separa de eeilalp..
unei fiinte, sa fure, sa nu se pastreze neprlhanit, samintA, sa-i detain1eze ...... -~.-."."." .-." DintrU incePiit budiiiiimifostconVfuiiCifufmuiaidealiide
pe altii, sa ocarasca, sa cleveteasca, sa fie Iacom ori rauvoitor sau sa iubire se impline~te in iubirea materna: "La fel cum 0 mamA.,
aiba p8reri cu totul ~ite. Astfel, noi vedem.. ~ lucruri care sunt imorale primejduindu-~i viata, ~i vegheazAoopilut.;tOi.(cuonee preO fiecare
~i sunt socotite a fi imorale, care sunt de ~ine ~i sunt socotite a fi de sa-~ cultive spiritul eel:tm:a de hotare aI prieteniei pentru toate fhpturile.
_ " ~ine ... Iar pe acestea Ie putem vedea ~i Ia brahmani ~ la oamenii de . Bunavointafata de toate cele din lume ~i spiritul cel :ta.mde hotare al' , ,.
rand ~i la sclavi. prieteniei,omul sa ~i Ie cultive ~i m sus ~i injos, ~i in lung ~i in Iat, tara
Alteori semtamplacaunnobil sanuucidanici 0 fhptura, sanu opreli~ti, tru-aura, Ia.rad~anie. Stand inpicioare,mergand, stfuld
fure, sa se pastreze neprihiinit, sanu mintA., sa nu-i detaimeze pe altii, jos sau stand intins, atata vreme cat e treaz, el sa se daruiascA in1rutotul
sa nu ocarasca, sanu cieveteascA., sanu fie lacom ori rauvoitor ~i nici acestui ~irit; acest (fel de a) tmi se spune cA e eel mai bun din aceasta
sa nu aiba pareri gre~ite. Astfel, noi vedem ... Iucruri care sunt morale lume" 79 • Din aeeasta perspectivA., chiar ~i d~anii trebuie iubip. 800.
~i sunt socotite a fi morale, care nu sunt de ~ine ... Jar pe a6estea Ie tn timpullui Buddha, caIugarii dintt-o manastire nu tacusera
putem vedea ~i la brahmani, ~i la oamenii de rand ~i la sclavi" 797. ' " nimic penttu unul dintre fratii lor, bolmv. Buddha ins~i I-a spaIat ~i 1
,,",,. Acestsentiment al egalitatli s-a perpetuatin r:mgoritatea ordinelor budiste a ingrijit cu propriile lui m8.ini ptfcelaflat iti""Siifeiiiit('dupA'cate le':'a
Inca de pe vremea lui Buddha ~i este astazi puternic accentuat, ca spus celorlalp caIugarl, nep~atori fata de durerea eelui aflat in cauza,
argument pentnI reforma sociaIa orientata de cAtre indienii apar!:i.natori insa foarte doritori sa-I slujeasca pe el, liderullor spiritual: "Oricine
castelor inferioare, dispretuite in societatea hindusa, vrea sa rna slujeascape mine, sa ii slujeasca pe eei bolnavi". Afum§nd
Educatia ascetico-moralarevendicAin budism acel~ principii identitateasacu intreaga urnanitate, BuddhaconsideracAingrijirea celor
ca ~i injainism; insa, idealul moral budist apare mult mal spiritllalizat ~i bolnavi sau aeelornevo~i reprezinta inrealitate chiar siujirea lui 801.
interiorizat In fruntea prescrippilor morale, se afla ~i aiei cea a "non- Virtutea darniciei fata de ceilalti este, de asemenea, foarte
violentei'~ (ahi~ii.). Aceasta Presupune nu doar faptul cA cineva refuza apreciata de c~itTe budi~: "Celui ce da, virtutea ii va spori" 802. Buddha
sa ucida 0 fiinfa vie, ci ~i faptul ca el se opune altuia care ar comite un sublinia ca omul caritabil este iubit de top., ~prietenialui e mult pretuim
asemenea act. Mai important decdt acest aspect negativ, este cel , ~i ca lamoarte e lini~tit ~i plin de bucurie. Tot el arata ca totdeauna
pozitiv, respectiv bunavointa, iubirea, prietenia (sanser.: maitrf, pali: ' oamenii trebuie sa fie "blfulzi ~i milo~i. .. , iubitori in inima ~ tma rea
metta) lata etoate fl'mleIe 798 ,
- .t: - d • t~
vOIDFpe dinll1un
x trull0 r" 803 .
~a cum 0 intelegeau budi~tii, el nu accepta sa faca cuiva rau, dupa 799. Ibidem, 149-151.
cum nu-i trece prin minte sa-~i facarau sie~.In acest fel, sentimentul 800. Cf. Milindapaiifia, 349.
801. Mahiivagga. VIII, 26.
797. Digha-Nikiiya, XXVII, 6. 802. Mahiiparinibbana-sutta, IV, 43; Digha-Nikiiya, 1,136.
798. Suttanipala 149. 803. Majjhima-Nikiiya, 1, 129.
350 India. Religie ,I ·iJlosotie Budismul 351
o alm preseriptie din moraIa budista este aceea de "anu fura" I sfaturi pentru a evita faptele rele ~i pentru a eultiva pe ce1e bune. Pentru
(asteya); aceasta presupune nu doar tentatia dupa bunurile altuia, ei ~ I laieii de rand, obiectivele aeestor fapte bune sunt diverse: unii dorese
deplina generozitate, a§a cum se manifesta ea, de pilda, in atitudinea sa dobandeasca longevitatea, frumusetea, taria trupului, alpi dorese
laicilor fata de monahL 0 a treia prescrippe este desav~ita "abstinenfa .'~O"~~=".~"M~'---sa dobandeasca bogatie;0" reputape bunA;'niUlt:umire ~i, mm ales, sa
sexuaHi" (brahma-carya) pentru ealugan ~i ealuganle ~i evitarea renascaintr-o existentAmai ferieitA. Obiectivul principal al budismului
divorp..nilor§i abuzurilor sexualein cazul mirenilor. Atitudineamisogina, este, intr-adevar; sa-i stimuleze pe oameni sa realizeze eliberarea de
a~a cum aparee in eanonul budist ~i eel jainist, nu i~i are originile in i suferinrain aceasta vi. Scrierile canonice CODtin, pe lBnga inv8.fAturile
invaratura lui Buddha, ci eSte pr¢usu;t..~m,m.¥~pt~ug~2r, Q~,~.---_~~L<~___ eare insista asupra~valorii.faptelorobune, l1i aItele care insista asupra
tfuziu. Pozipa lui Buddha fat! de femei este, dimpotriva, unageneroasa: renuntarii la sav~irea faptelor bune, in sensul de~arii de rezultatele
o femeie mai in varsta trebuie privita ea propria mama, cea care este ferieite ale aeestora. Impaetul religios al aeestor doua niveluri de
ll).ai mare eu capva ani decat noi ca sora noastra mai mare, iar cea eu inva~ se regas~ ~i in zilele noastre in societ!ple budiste. Pentru
eapva ani mai tanara ca surioaranoastm mai mica. A patra prescriPPFI a distinge aceste dom forme de reIigiozitate, soeiologii vorbese de un
presupune "a spune adevaruI" (satya) in oriee imprejurare. Ea nu are "b1,ldism karmic" §i de un aItul "nirviiQic" 806.
doar un sens negativ: "trebuie sanu minp", ei ~i unul pozitiv: ''trebuie ~i caIugarilorbudi¢ Ii se interziceaeu strictete sa se atingade
sa vorbe~ti numai de bine despre aproapele tau". Pentru a eultiva bani sau sapartieipe laactivitap1e economice, budismul nu a condamnat
aeeasta atitudine, fieeare trebuie sa retleeteze la sine ins~i: ''Nu ',-., nieiodataacumulareabog§1illordec8.tre1aiei,cidimpo1riva,a~at-o.
strdmbatatea altora, nu paeatele savarl1ite sau nesavar~ite de ei, ei Spre deosebire de Oecidentul medieval, nu existanici 0 mterdicpe de a
propriile lui fapte rele ~i propriile neajuns~ se euvine sa l~ vada ~el primi dobdnWi 807 la banii dati euimprumut; dobandaeste justificata, iar
intelept" 804. Budi¢i au remarcat ca e foarte snnplu sa ObselVl ~1i1~ datoriiletrebuiepIatite 808. Prinaceast!atitudine, budismul arfi pututdeveni
semenului, dar e foarte difieil sale vezi pe cele sav~ite de tine ~p: religia comerciantilor care incepuserasa prospere in perioadamedievaIa,
" ...Omul vantura gre§elile vecinului sm ~:ecum pleava, ~ar ~e~lil: dacan-a fi aparut invazia mUSlllmana care a distrus comunitateaindiana.
lui Ie aseunde, ~a epm eel p~ pe ~Iato~ ~~de ~e ce~l1~~to~ Cu toate acestea, bogapilenu trebuie acumulate altfel decltprin
zarul masluit" 80S. In fine, a cmce~ presenppe ~~IZlee ~uganlor ~l mij loace eoreete, care respecta legea: "Deeat sa traie§ti prin mij loace
laieilor eonsumul de ba~ al~h~. caIugaru ~l ~~tele trebu,:e nepotrivite legii, e mai bine samori din pricina unor fapte sav~ite prin
sa mai respeete alte einel presenptll, care pe lruelll.vlzea4 ~oar m mijlOOcecesuntpepotrivalegii,,809Jncomerteraucondamnate''monedele
perioadele eu1ll11iiplina: a) samanance doar 0 ~ pe Zl; sanu l.a ~
?) masluite, cantarele masIuite §i mBsurile masluite" 810.Idea1ul budi¢lorse
laQansurl, muziclt ~ spectacole; c) sanu foloseascacoromte, ~~ ~l identificaeu neinctUcarealegii in toateprivintele. I
pe vizi une este mai puternica decat foqa instinctului ~i indemnurile caracterizeaza Hinayana. AstAzi, cu exceppa Bhutanului, nu exist!
subco~entului, di '1ntelepciunea" (prajna) este mai puternica decat nici 0 tarliin care budismul mahayanist sA aiba vreo legMura fonnala
orice energie feminina (sakti). Pentru ca sakti este foqa oarba, cu statuI ~i nici macar 0 lara in care sa fie eu adevarat majoritar in
cre'aioarede lume (maya), care "c()nduce,toCmaipfo:fUi1d"sp:fe~"'''''==~~'-' f<'l<-" rdndurile populapei, statisticile fiind aproape cu neputint:a de realizat
domeniul devenirii al materiei ~i diferenperii. Efectul ei poate :fi doar din cauza apartenenlei unui acel~i individ la mai multe sisteme de
polarizat sau inv~prin opusul ei: ~uneainterioaracaretransforrna :re~~ Situatia.s-~co~plica~ ~i dat~~t!confli~elorpolitice a~ can:
puterea devenirii in foqa elibermii nnpledicat evo!upa liberaa budismulUl m Mongolia (prima tara budista
' , ' , , ' •· •. ·.'~'N 'q=--"~~' ..-.• ,,~_~_ . . 2ar~t~1!~£'l!tsub un regim comunist), in China, Coreea de Nord,
10. Situapa actuaHi. Budismul transfrontalier Tibet ~ in Vietnam, tamamai aduce in discupeperioadanaponalismului
japonez dinainte de eel de~al doilearAzboimondial 817•
La s~it de mileniu, lum:a budi~.este foarte divizat!. Eanu Daca ar:fi sa tinem seama de felul in care receptea:t.l poporul
are 0 limba sacra comuna, 0 autontate rehglOasa generala sau dogme religiozitatea budistii, tacfuld abstracpe de forma savant! in care este
cu definipi cIar fonnulate, iar modalitatile de implantare a budismul~ coneeput! aceasta in textele canonice, ar trebui sa subliniem ca, in
difer! mult de la 0 tara la alta. Diviziunea cea mai evident! ~i cea mm viata cotidianA ~i cu pril~ul ceremoniilor, budi¢i recurg, in fapt, dup!
cunoscut! de marele public este cea care opune Mahayana Hinayanei. . caz, ladona "religii" distincte, religia lorprincipala, budismul theravadin,
..
Aceasta diviziune, existent! de apr?ap~ ~~~~~~!!""~:- ~",,,,=~~i~ pi~ ~L!eligia populara. Din aceast! perspeetiva, perltru a tine
mai pertinent! ca niciodat!. Tarile hinayamste fonneaza un mtreg ,~,"c.,~ , .... ~'. seama de particularitA1ile unei tari anume, este mai coreet sa vorbim
relativ omogen in lumea modema. Este yorba de Sri Lanka de "budismulthailandez", ''budismulsingalez''etc.Potrivitpmmiunora,
(Ceylon), Birmania, Thailanda, Laos ~i Cambodgia, alaturi de acestea ar:fi "fonne corupte de budism", intrucat ele sunt amestecate
regiunile chineze cu populatie thai (sip song-panna) ~i de cateva cuculte,rituri ~i obieeiuristraine budismului themvadinAltiileprivesc
districte din Bangladesh. ca pe ni~te "fonne sincretice de budism" 818. Fire~te, credintele
Popoarele hinayliniste sau themvadine se reeunosc de mult! populare din aceste lAri se manifest! in diverse rituri, obiceiuri ~i
vreme drept 0 comunitate de credintA intemeiat! pe relatii constante ceremonii, uneori venite din hinduism, alteori ap8ruie in cultele locale.
in deeursul istoriei. HotArfuile luate de una din comunitAti cu privire la fusa budismul ~i credinlele populare se disting totu~i destul de bine
problemele religioase au avut, astfel, deseori conse,?inte cu caracter intre ele. ''Neintelegerea'' consta in faptul cli unii incearcli sa de:fineasdi
internaponal. 0 caracteristica principalaa tuturor acestor t8ri este rolul budismul numai pornind de la texte, :tara a line seama de aplicarea
important pe care il joaca calugarii in domeniul educatiei in general: acestora, in vreme ce alpi 11 analizeaza in funcpe de practicile actuale,
pana de curand, templul satului, waf, reprezenta pilonul principal in ignorand continutul textelorcanoniee.
instruirea elementara a populapei laice; chimin prez.ent, sistemul modem Este adevarat ca ~i ~ continua sa existe divergenfe intre
de educatie este departe de a-I :fi inlocuit complet. budismul theravadin ~i practicile populare. fntr-o anumit!masura, ele
Prin contrast, t an1e maha.yliniste prezintA un aspect ~u mult 817. J.-N. Robert, BudismuL Istorie~ifondamente, inJ. Delumeau, op. cit., p. 429. .
mai variat, in care nu regasim reunit ansamblul trasaturilor ee 818. Cf. C. Elliot, Hinduism and Buddhism, vol. III, London, 1921, p.42; J.E.
---------!..'-
816. Ibidem,p. II3.
--- de Young, Village Life in Modern Thailand, University of California Press,
1955,p.110. ,
358 India. Religie ,i fllosofie Budismul 359
corespund dezacordurilor dintreceea ce se cheama "marea traditie" cre~tina. Acest lucru a inceput, practic, cu antropoeentrismullui
~i "mica traditie" 819. Pe plan sociologic, marea tradipe desemneaza Descartes ~i panreismul lui Spinoza, a carui ontologie se fimdamenteazA
culturamarii comunitati, constituita dinmonahi, preop, savanti, scriito~ in conceppa despre 0 substan¢ universala ("Deus sive natura"). De
"-"""''<'''-',' predicatori, teologi etc:; in timp ce mica tradipe reprezinta creclintele fupt, ~ inv8fAturao regasim ~i inmonismul hinduist, potrivitcmuia
~ practieile mieii comunitati, compusa dbp. fArani, muneitori, ana1fabet:i ar exista doar 0 singurarealitate, 0 materie spirituala ve~ca, ~ cum
etc. In Thailanda, la fel ca Iii in Sri Lanka, marea tradipe este chiar o intalnim in monismuI vedantin din opera lui Saqkara (cca. 780
budismul theravadin, iarmica tradipe este reprezentat! de cultu1 zeilor cca. 820), in care spiritul ~i materia se confunda pana 1a absolut,
~i de celelalte ritwi, credinte ~i ceremonii folc1orice 820. degenerandfie intr-un pancosmism, fie intr:-tmpanteism, ce se presupun
N o.~'~~._.~_._r_'toatetanle'tlieravidine: in
.... care oudlsmw a"r&rias mtOfdeiiiiiia reciproc. Acest tip de gandire a influentat filosofia, in muIte privinte,
"religie de stat" sau "religie ofieiala", sunt conduse de laiei budi~ti, pana in zilele noastre.ln Apus se resimte :frecvent, cum ar fi in gandirea
nieiodata de monahi. Laicii considem carolul monabilor nu este acela lui Schopenhauer, Goethe, R Wagner, EdwardAmold sau Herman
de a ocupa funcpi administrative sau legislative; viata politica, la fel,ca Hesse, care au manifestat 0 deosebita "disponibilitate" spre gandirea
~i justitia, nu se fundamenteazA pe nici 0 lege zisa budista; de-a lunguI orientala. In America, filosofia orientala a inceput sa-~i faca simpta
istoriei, calugihii budi~ti nu aufostniciodatajudecatori ai soeietatii prezentaincade prin anii 1800, dind transcendentali~tii din "Noua
laice. Altfel spus, nu se impune Iaicilor absolut nici 0 lege cu caracter Anglie", intre care Ralph Waldo Emerson, prezentau propria lor
religios. ~~~inta. nu existariscul aparipei unor ''republiei budiste", versiune a panteismului.
A
mgen'uI",
rep '-ubl"cil'~~l' ,~ &1!<'WF .bl!!:&sl!iICi.~i!,-h"
1 OrIS annce~"'''·-''·'''''''''H-"''~.~.>e'--'' ,,' ,.' in ceea ce prive~te budismul, acesta s-a strecurat ~i in tarile
tn acceptiunea tarilor budiste, "religie de stat" Iii "religie cre~tine, ~i anume mai intai sub forma unei legende saere. Legenda
ofieiala" sugereaza doar ca statuI are 0 anumita responsabilitate fata despre Varlaam ~i loasafnu este nimic altceva decat legenda lui
de religia majoritatii, care este toto data ~i religia istorica legata de Buddha, transferata intr-o fonna incre~ spre Occident prin Persia,
cutumaacestei tari. Budi¢i doresc indeosebi castatul sa intretma siturile Siria ~i Bizant; de fapt, loasqf(pronunpa sirianaa lui bodhisattva) nu
arheologice, care constituie locuri insemnate din istoriareligiei lor. De este altcineva decit un Buddha devenitsffint CIe$in, pomenit anual atat in
asemenea, ei doresc ca statuI sarecunoasca~i sa sprijine institutiile lor menologionul BisericiiOrtodoxe cat~iinMartyrologiumRomanmn.
religioase, oferindu-Ie, pe de 0 parte, un '\iutormateria1, iar pe de alta, un Primul reprezentant de marca al budismului in Apus a fost
sprijin legislativ. ~efuI statuIui intr-o tara budistA, este, cu titluofieial, filosoful Schopenhauer, care s-a identificat cu budismul pana. acolo,
protectorul budismului. incat totdeauna scna avand in fatA 0 statuie tibetana a lui Buddha. Sub
11. Budismul in Occident
influentaacestuia, R Wagner s-a simpt ~i eI atras de idea1urile ~i filosofia
budista. A~a se face ca regasim muIte motive cu un caracter budist in
CaIea spre gandirea orientala a fost pregatita deja cu muIt Tristan $i lzolda, ca ~i in Parsifal. Tot la fel, Anatole France a fost
funp in unna de catre diferiti filosofi apuseni, care auremmtat Iacreclinta un mare admirator allui Buddha
Pe ~~i linie, artrebui;menponati sotH englezi Thomas W.
819. Cf. R. Redfield, Peasant Society and Culture, University of Chicago ~i Caroline Rhys Davids care, in calitatea lor de importanti cercetatori
Press, 1966, p. 72. ~i intemeietori ai pali Text Society, au contribuit foarte mult la
820. J.·N. Robert, BudismuJ ... , op. cit., p.463. I I
l- I'
I
j
M.--a~aCondq~~,i~~J1!iJYy~tlPl£tL.(6::._Q1:1~lh),_~_t!Y If. 1£ Sa~'qJie _ Allchin, B. $i R., The Birth ofIndian Civilization, Baltimore - Maryland, 1968.
des~trindu-~i activitatea in diverse universita.p budiste din Japonia,
i Benveniste, E., Le vocab"1loire des institutions Indo-europeennes, Paris,1969.
cum ar fi cazul profesorilor catolici gennani H. Dumoulin sau Hugo Bosch-Gimpera, P., Les Indo-Europeens, Paris, 1961.
Cordona, G. (ed.), Indo-European ondIndo-Europeans, Philadelphia, 1970.
M Enomiya-Lassalle, ca sa amintim doar capva.
Durnezil, G., Zeii suverani oj indo-europenilor, trad. rom., Bucure$ti, 1997.
in multe locuri din S.U .A. au fost construite temple budiste. idem, H eur et Malheur du Gue"ier. Aspects mythiques de lafonct/on guerriere
Au fost infiinlate diferite "societap" budiste, cum arfi Mahabodhi chez les Indo-Europeens, Paris, 1969.
Society care, avandu-~i centrul in Calcutta, i~i propunea nu doar idem, L 'heritage indoeuropeen aRome, Paris, 1952.
revigorarea budismului in India, ci ~i raspfuldirea lui in tArile apusene. idem, Ouranos - Varona. Etude de mythologie comparee indoeuropeenne,
-De asemenea, a ap!rutBuddhist Society in Anglia, apoi societatea Paris, 1934.
~" •. """" .:..:"... _" ..'",., '.~"-:"'~ ••-..
a
idem, Rituels Indoeuropeens Rome, Paris, 1955.
Fairservis Jr., W. A., The Roots ofAncient India, New York, 1971.
Lounsbery, editfuld ~i 0 revist! proprie- La pensee bouddhique, iar Gokhale, B. G., Ancient Indio. History and Culture, Bombay - Kalkutta, 1952.
in S.U.A. aapmut soci'etateaFellowshipfollowing Bouddha. Tot la Gordon, D. H., The pre-historic background ofIndian Culture, Bombay, 1958.
, Lomrra, a apmut 0 manastire budista, iar in Ber1in-Fronhau un
feI,lii Larson, G. I. (ed.), Myth in Indo-European Antiquity, Univ. ofCldifornia
centro pentru exersarea unor tehnici de meditatie budis!!, acestea luand Press, 1974.
~i mai mare amploare, fiind peste tot prezente. tn Anglia ~i Gennania Ma+kay, E., Die Induskultur, Leipzig, 1938.
au fost, de asemenea, organizate c6munitap budiste, cum ar fi aceea Marshall, Sir J. H., Mohenjo Daro and the Indus civilization, London, 1931.
Mayrhofer, M., Die Indo-Arter 1m Alten Vorderasien, Wiesbaden, 1966.
patronata de fiiea renumitului budolog german G. Grimm, Maya idem, Die Arier im Vorderem Orient- ein Mythos?, Wien, 1974.
Keller-Grimm" numita "Altbuddhistische Gemeinde", care editeaz! Mode, H., Indische Fruhkulturen und ihre Beziehungen zum Westen,
l1i revista Yana. Au aparut l1i comunit!p budistemahayaniste, cum arfi Basel, 1944.
Arya Maitreya Mandala, care-~i propune s!-l propov!duiasca pe Piggot, S., Prehistoric India, Hannondsworth, 1950.
Buddha s~luit in fiecare om. Dup! cucerirea Tibetului de clitre China Puhvel, J. (ed.), Myth and Law among the Indo-Europeans, Univ. ofCalifomi a
in 1950, incepand mai ales din 1959, multi budi~ tibetani au ernigrat Press, 1970.
SchrOder, L. von, Arische Religion, I-II. Leipzig, 1923.
in rarile occidentale, intre care ~i membrii ierarhiei Iamaiste, d~d
Wheeler, Sir M., The Indus civilization, Cambridge, 1968.
acolo activitali serioase de raspfuldire a inv!taturii budiste. Wikander, O. S., Vayu. Texte und Untersuchungen zur indo-iranischen
Religlonsgeschichte, Uppsala, 1941.
f I, I·
362- India. R-etigie §i-mosofie .,~'","-,
Bibliografie' 363
Clvllizat/e ~l cultur4 lndian4 Deleury, G., Les Grands Mythes de l'Inde. Paris, 1990~
AI-George, S., Liinba Ii gandire in cultura indiana, Bucure~ti, 1976. Dumont, L., Homo hierarchicus,Paris, 1979.
Auboyer, J., Viala cotidiana in India Antica, trod. rom., Bucure§ti, 1976. Farquhar, J. N., An outline o/the religiOUS literature 0/India, New Delhi, 1967.
~ _ _..J4.e.,!!,,lJ_~of/!-~!.4!!.:!'!i'£~!!~ pays indianises, Paris, 1968. Filliozat, J., Filozojiile Indiei, trad. rom., Bucure~ti, 1993.
idem, introduction aI 'etude de l'art de l'Inde, Roma, 1965. s3iZbw:g;i
Frauwallner, E., GesChichleder indiSciien Philosoph/e, I-II: 953-1956.
Aurobindo, Sri, The/oundation o/indian culture, Pondicheny, 1959: Frenkian, A. M., Scepticismul grec #jilozojia indiana, Bucure§ti, 1957.
Basham, A. L., A cultural history o/India, Oxford, 1975. Glasenapp, H. von, Entwicldungsstu/en des indischen Denkens, Halle, 1940.
idem, La Civilisation de l'Inde ancienne, Paris, 1976. idem, Heilige SttJtten Indiens. Die WallJahrtsorte der Hindus, Jainas und
Bhose, A., Eminescu # India, I~i. 1978. Buddhisten, ihre Legenden und ihr Kultus, MUnchen, 1928. I
'" Cdel: J:-M:; Civiliza/ialndusului # enigmele el, trod. rom., Bucure~ti, 1978. idem, Die Literaturen Indiens von ihren AnjtJngen his zur Gegenwart,
Dumont, L., La Civilisation indienne et nous, Paris, 1964. Stuttgart, 1961. I
Emerson Sen, G., The story of early indian civilization, Bombay, Calcutta, idem, Die Philosophie der Inder, Stuttgart, 1974.
Madras, 1964. idem, Die Religionen Indiens, Stuttgart, 1956.
Grousset, R., Les civilisations de I 'Orient. L 'Inde, Paris, 1949. . Gonda, J. (ed.), A History o/Indian Literature, Wiesbaden, 1973 ~.u.
Hitchins, K., Reflexions ofIndia in romanian popular literature. Sixteenth to idem (ed.), Les Religions de I'Inde. I-III, Paris, 1962-1966. reed. 1979.
eighteens centuries, Bombay, 1971. Grousset, R., Les philosophies indiennes, 1·11, Paris, 193 1.
Kabir, H., The indian heritage, London, 1960. Hiriyanna, M., The Essentials ofIndian Philosophy, London, 1960.
Kosambi, D. D., Culture et Civilisation de I'Inde anc/enne, Paris, 1970. Konow, S., Tuxen, P., The religions 0/Indian, Kopenbagen, 1949.
--""""" Majumdar, D. N., Races and cultures o/India, New York, 1973. Mahadevan, T. M. P., Invitation to Indian Philosophy, Arnold-Heinemann
·~---~""'~·""·"'Mal, B.,A history o/indian culture, Hoshiarpur, 1956. Publishers, India, 1974.
Marti~, M., De la Baharata la Gandhi. CMlizalie, istorie §i culturii indiana, Malamoud, Ch., Cuire Ie monde. Rite et pensee dans l'lnde ancienne, Paris, 1989.
Bucure§ti,1987. Moretta, A., Spiritul Indiei, trad. rom.• Bucure~ti, 1993.
Meile, P., Histoire de l'Inde, Paris, 1951. Nakamura, H., Orient 1/ Occident. 0 istorie comparata a /dei/or, trad. rom.,
Nehru, J., Descoperirea Indiei, trod. rom., Bucure§ti, 1956. Bucure§ti, 1997.
Panikkar, K. M., Histoire de l'Inde, Paris, 1958. Otto, R., Mistlca orientului ~/ mistica occidentului, trad. rom., I~i, 1993.
Panikkar, S., L 'Inde et l'Occident, Paris, - La Haye, 1958. Radhakrishnan, S., Indische Philosophie, I-II, Darmstadt-Baden-Baden-Genf,
Ranganathananda, S., The essence o/indian culture, Calcutta, 1965. 1955-1956; Indian Philosophy, I-II, London, 1971.
Renou, L., La civilisation de l'Inde ancienne, Paris, 1950. idem, Eastern Religions and Western Thought, London, 1951.
Ro§u, A., Eminescu et I'indianisme rom antique, Wiesbaden, 1970. Raghavan, K., Ghid pentru cultura 1/ spiritualitatea indiana, Bucure~ti
idem! India in romanian culture, New Delhi, 1960. Chi§in!u, 1992.
Sinha, N. K., Bannerjee, A. Ch., Istoria Indiei, trad. rom., Bucure§ti, 1958. Renou, L., FiIliozat, J., L 'Inde classique, I-II, 1947-1953.
Tadei, M., Inde, Geneve, 1970. idem, L 'Inde classique. Manuel des etudes indiennes, I-II, Paris, 1985.
Renou, L., L 'Inde/ondamentale, Paris, 1978.
Religie # fllosofle indiana idem, Etudes vediques et panindiennes, Paris, 1959.
Basham, A. L., The Wonder that was India, London, 1962. idem, Religions 0/Ancient India, London, 1953.
Thel!::ultural Heritage o/India, I-V, Kalkutta, 1953 §.u. Ruben, W., Geschichte der indischen Philosoph/e, Deutscher Verlag der
Dasgupta, S., A History 0/Indian Philosophy, I-V; Cambridge, 1952-1955. Wissenschaften, 1954.
idem, Indian idealism, Cambridge, 1933. Schweitzer, A., Les grands penseurs de l'Inde, Paris, 1936.
.I
364 India. R·ellgie"§i ·ftlosotie. Bibliografie' - 365
Strauss, 0., Indische Philosoph/e, MUnchen, 1925. Silbrun, 1., Aitareya-Upani,fad, Paris, 1950.
Valea, E., Crqtinismul,; spirltualitatea indian4, Timi~oara. 1996. Silbum, A., SvetiiSvatara UpanijQd, Paris, 1948.
Zimmer, H., Filozojiile Indiei, trad. rom. Bucurqti, 1997. Simenschy, T., Cultur411jilosojie Indian41n tme Ii studii, I, Bucure$ti, 1978.
_ idem,'Miturl $1 slmboluri Tn civiliza{ia indiana, trad. rom. Bucure§ti, 1994. Varenne, J. (ed.), Le Vedtz. Premier livre sacrede I'lnde, I-II, Paris, 1967.
Izvoare von H. W. Haussig, Bd. V, Gaiter und Mythen des Indischen Subkontinents,
- Al..Qeorge, S;,- Filosojia indiana Tn texte, Bucure~i, 1971. Stuttg~ 1?84.
Bercea, R., Cele mai vechi Upanilade, Bucure~ti, 1993.
Bhattacharyya, N. N., A Glossary of Indian Religious Terms and Concepts, Lucriiri speciale
New Delhi, 1990. Bhatracharji, S., The Indian Theogony, Cambridge, 1970.
Bodewitz, H. W., The Daily Evening and Morning offering (agnihotra) Bhawe, S. S., The Soma-hymns ofthe Rig-veda, 1·11, Baroda, 1957-1960.
acoordingtothe BriihmaQas, Leiden, 1976.
Biardeau, M., Malamoud, Ch., Le Sacrifice dans I'Inde ancienne, Paris, 1976.
Bosquet, J., Praina Upani-!Od, Paris, 1948.
Blair, Ch. Y., Heat in the Rig Veda andAtharva Veda, New Haven, 1961.
CO$buc, G., Antologle sanscrlta, Bucure$ti, 1966.
Bodewitz, H. W. (Hrsg.), Brlihmanas. Jaiminlyabrlihmaqa, I, 1-65. 1ransl.
DegrAces-Fahd, A., Les Upani,fad du renoncement, Paris, 1989.
and comm. with a study: Agnihotra and PriiQiignihotra, Leiden, 1973.
_ _J;~tl()ul, A._~~'1., HaJtryJlpa1'li,fad, Paris, 1944.
Buitenen, J. A. B. van, Pravargya, an ancient Indian iconic ritual, Poona, 1968 .
.~,-""-'-'" Lebail, P., Six Upanishads MaJeures. Kena, Mundaka, Isha, Aitareya, Prashna,
Caland, W" Henry, V., L 'Agnistoma, I-II, Paris, 1906-1907.
Paris, 1971. Dandekar, R. N., Srautako$a: Encyclopedia of Vedic Sacrificial Ritual,
Lesimple, Em., Tailtirlya Upanijad, Paris, 1948. Poona, 1962.
idem, MliQdiikya Upani-!Od et Klirika de Gau(liiplida, Paris, 1944. , '! Deussen, P., Filosojia Upani$adelor, trad. rom., Bucure$ti, 1994.
Lexikon der astlichen Weisheitslehren. Buddhismus, Hinduismus, Taoismus, Dowson, J., A cassical dictionary of Hindu mythology and religion,
Zen. Bem-MUnchen-Wien, 1986. London, 1957.
Maury, J., Mundaka Upani-!Od, Paris, 1943. Dumont, P. E., L 'Asvamedha. Description du sacrifice solennel du cheval
MiMlcescu, I., Imnele Rig-vedei (ironele I-X), in: "Convorbiri literare", LVIII, dans Ie culte vedique, Paris, 1927.
decembrie, 1972, pp. 903-913, LX, mai-aug., 1929, pp. 94-97. Gonda, J., Die Religionen Indiens. Bd I: Veda und alter Hinduismus, Stuttgart,
Mylius, K., Alteste indische Dichtung und Prosa. Vedische Hymnen, Legenden, 1960. Les religions de l'Inde,' I, Vedisme et hindouisme ancien, Paris, 1962.
Zauberlieder, philosophische und rltualistische Lehren, Leipzig, 1978. idem, The vision ofthe Vedic poets, La Haye, 1965.
Panikkar, R, The vedic Experience. Mantramaijarl An Anthology ofthe Vedas, idem, Loka: World and heaven in the Veda, Amsterdam, 1966.
London, 1977. idem, Four Studies in the language ofthe Veda, La Haye, 1959.
Postolache, l. L., Filitti, Ch., Texte alese din lir/ca sanscriUi, Bucure~ti, 1973. idem, Change and continuity in Indian Religion, La Haye, 1965.
Renou, L., /Sa-upani-!Od, Paris, 1943. idem, Ancient Indian Kingship from the religious point oJview, Leiden, 1966.
idem, Katha Upanishad, Paris, 1943. idem, Notes on Brahman, Utrecht, 1950.
idem, Kena Upanishad, Paris, 1943. Heesterrnan, J. C., The ancient indian royal consecration, Den Haag, 1957.
idem, Hymnes et prieres du Veda, Paris, 1938. Heiler, Fr., Die Mystik in den Upanishaden, MUnchen - Neubiberg, 1925.
idem, Hymnes speculati[s du Veda, Paris, 1956. Hillebrand!, AI., Aus BrlihmaQas und Upanl$CIden, Dusseldorf- KGln, 1973,
idem, Les Upanishad, 21 fascicole, Paris, 1943-1976. idem, Vedische Mytho logie, HI, Hildesheim, 1965.
366 India. ReHgie"§i-filosofie Bihliografte-' -.-" 367
Horsch, P., Die vedische Gatha - undSloka - Literatur, ·Bem, 1966. Demetrian, S., Valmiki, Ramayana, I·II, dup! repov~stirea in lb. englezA de C.
Kapani, L., La notion de samskiira dans l'Inde brahmanique et bouddhique, R:ajagopalachari, Ed. pentru literature, Bucure~ti, 1968.
I·II, Paris, 1992-1993. Esnoul, A.·M. (ed.), L 'hindouisme. Textes et traditions sacres, Fayard-Deno!I,
Keith, A. B., The Religion and Philosophy ofthe Veda and Upanishads, I·II, Paris, 1972. ..... . .....
Cambridge, 1925. Kabir, Au cabaret de I ,a;,;;;~tra(i: de·Ch.\la~d-~;iIk:-aall~m-d,--Paris, 1956.
KOhler, H. W., SraddhO - in der vedischen und altbuddhistischen Literatur, Larion-Postolache, 1., Filitti Ch., Mahabharata. Legenda lui Nala li afrumoasei
Wiesbaden, 1973. Damayanti, Ed. Albatros, Bucur~ti, 1975. -"
Levi, S., La doctrine du sacrifice dans les BrahmaQas, Paris, 1966. MiM.lcescu, 1., Manava-Dharma-ShOstra sau Cartea Legi/ lui Manu, trad.,
Ujlmmel, H., DiealtenArier. VonArtundAdelihrerGlitter, FrankfurtaM., 1935. Cugetarea, Bucure~ti, 1944.
Mcdonell, A. A., The Vedic Mythology, Varanasi, 1 9 7 1 . - - I Macauliffe; M. A:; Selectiiirls·!riiiinhe"scrcred'writiiigs--of thit .Sikhs,
Mehta, P. D., Early Indian religious thought, London, 1956. II London, 1960.
Mukhopadhyaya, G., Studies in the UpaniiOds, Kalkutta, 1960. Patafijali, Yoga-Siitra, trad. din lb. sanskrit! de C. Fagetean. comentariu de Gh.
O'Flaherty, W. D., Asceticism and Eroticism in the Mythology ofSiva, Jury, Informatia, Bucure~ti. 1993.
Oxford, 1973. Roy, P. C., Mahabharata, trad., vol. I-XII. Calcutta, f.a.
Oldenberg, H., Vorwissenschaflliche Wissenschschajl. Die Weltanschauung Shastri, H. P., The Ramayana ofValmiki, trad., I-Ill, Shanti Sadan, London, 1959.
der BrahmaQa Texte, GOttingen, 1914. Simenschy, Th., Panciatantra (Cele cinci cdr!i ale inlelepciunii), Ed. pentru
idem, Die Religion des Veda, Darmstadt, 1970. literaturlt, Bucure~ti, 1963.
Otto, R., Gottheit und Gotthe/ten der Arier, Giessen, 1932. Tagore, R., Underhill, E., One hundredpoems ofKablr, trad., London, 1961.
Potdar, K. R., Sacrifice in the Rig-Veda, Bombay, 1953. Trumpp, E., TheAdi Granth or the holy scriptures of the Sikhs, trad.,
Ranade, R. D., A Constructive Survey ofUpanishadic Philosophy, Poons, 1926. London, 1974. . ".' ~:.". , .' "
Ruben, W., Die Philosophen der Upanishaden, Bern, 1947. [Vivekananda, S.], The complete works ofSwami Vivekananda, I-VIII,
Schmidt, H.-P., Brahaspati und Indra. Untersuchungen zur vedischen Calcutta, 1957.
Myth%gie und Kulturgeschlchte, Wiesbaden,' 1968. idem, The life of Swami Vivekananda by Eastern and Western disciples,
Shende, N. J., The religion andphilosophy ofthe Arharva-Veda, Poons, 1952. Calcutta, 1955.
Sinclair-Stevenson, M. S., Les Rites des deux-fois-nes, Paris, 1982. Wilson, H.H., Vishnu Purana. A Sistem ofHindu Mythology and Tradition,
Varenne, J., La MahO NariiyaQa UpaniiOd, I-II, Paris, 1960. I trad., Punthi Pustak, Calcutta, 1961.
Wasson, R. G., Soma, Divine Mushroom ofimmortality, New York, 1968.
Lucriiri de specialitate I
Hinduismul Alsdorf, L., Beitrage zur Geschichte von Ve~etarismus und Rinderverehrong
in Indien, Wiesbaden, 1962.
Izvoare Altekar, S., The Position ofWomen in Ancient India, Varanasi, 1956.
AI-George, S., Bhagavat-Gila, trad., Bucure~ti, Infonnatia, 1994. Andrews, Ch. F. (Hrsg.), Mahatma Gandhi: Mein Leben, Leipzig, 1930.
idem, Sa.Q1khya-Karikii. Trad. din limba sanscritA, comentariu ~i note explicative, Archer, J. C., The Sikhs in relation to Hindus, Moslems, Christians and
Cll 0 prezentare de S. Dasgupta, Informatia, Bucureliti, 1993. Ahmadiyyas. A Study in comparative religion, Princeton, 1946.
Baconsky, A. E., Mahabharata. Arderea zmeilor, Ed. pentru literatur! Antoine, R., Rama and the Bards. Epic memory in the Ramiiyana, Calcutta, 1975.
universala, Bucure~i, 1964. Aurobindo, Sri, FlammerrwQrte. Pondicherry, 1953.
Dimmitt, C.lii Buitenen,J. A. B. van, Classical Hindu Mythology. A Reader in idem, Thefoundations ofIndian culture, Pondicherry, 1959.
the Sanskrit PuraQas, trad., Temple University Press, Philadelphia, 1978. idem, The ideal ofhuman unity, Pondicherry, 1950.
368 India. Religie,fi filosofie Btb1l'ogran~'-" ,-,-. 369
idem. Der integrale Yoga. Mit einem Essay "Zum VersttJndnis des Werkes" idem, Pataf!jali # Yoga, tract. rom., Bucure~ti, 1992. ,
und einer Bib/iogr. von Otto Wolff, Hamburg, 1974. Eliot, Sir Ch., Hinduism andBuddhism, I-III, London, 1957.
idem, Das glJnliche Leben, I-nI. 01adenbach. 1974. Esnoul, A.MM., Ramanuja et la Mystique vishnouite, Paris, 1964.
idem, Die Synthese des Yoga, Gladenbach, 1972. Gambhirananda, S., History 0/ the Ramakrishna Math and Mission,
idem, Yoga - problematicajilozojiei indiene, Craiova~ 1991. Kriimer, A., Christus und Christentum im Denken des modernen Hind¥ismus,
Bonn, 1958.
370~ India. Religie,p Ulosoire BibUografie 371
Krishnananda, S., Yoga - meditatia Ii Japa Sadhana. trad. rom., Bucure~ 1992. Patti. G., Der Siimaviiya im Nyiiyii-Vaiieshika-System. Rorna., 1955.
Lacombe, 0., La doctrine morale et metaphysique de Riimiinouja, Paris, 1938. Pereira. J .• Hindu Theology. A reader, New York. 1976.
idem, L 'Absolu selon Ie Vedanta. Les notions de Brahman et d'Atman dans Queguiner; M., Introduction a I 'Hlndouisme. Expose critique, Paris, 1958.
les systemes de Cqn,,:!!:!,~et de Ramanoudja. Paris, 1966.. ... , .........".'._a~•.~~_J~1.!~!lalqi~!m~.S., Die febensansp/!'!fJ!!!,g qer,Hindu, Baden-Baden, 1961.
Lauenstein, D., Das Erwachen de'" Gottesmystik in lndien. Die Entwlck/ung idem. The Brahma Siitra, the philosophy ofspiritual life, London, 1960.
des Bhakti-Begriffes innerhalb der tilteren religiosen Vorstellungen der Rajagopalachari, B. C.• Hinduism: Doctrine and Way ofLife. Bombay, 1959.
Inder, MUnchen, 1943. . Ramaswami (Aiyar), C. P., Fundamentals of Hindu Faith and Culture,
Le Saux, H., Sagesse hindoue, mystique chrtJlienne. Paris, 1965. Madras, 1959. I
Lemaitre, S., Der Hinduismus, Ashaffenburg, 1958. Renou, L., L 'Hindouisme. Paris, 195 L
Macauliffe. M. A. (ed.), The Sikh Religion, Symposium. Calcutta, 1958. --.-- ----~-~--~~~.. Rolland; R:; DilSLebeffdes Ramakrishna; ZUrich-Leipzig, 1931.
Maitra, S. K., The meeting of the Easl and the West in Sri Aurobindo's idem. Das Leben des Vivekananda, ZUrich, 1965.
philosophy, Pondicberry, 1956, Sadinand, B., Studies in Nyaya-VaiJeshika MetaphysiCS, Poona, 1947.
Martin-Dubost. P" Cankara et Ie Vediinta, Paris. 1973. Sakare. M. R., History and Philosophy ofthe LiQgiiyata Religion. Belgaum, 1942.
Mathur, J. C., Drama in Rural India, Bombay, 1964. Sankalia, H. D.• Ramayana Myth or Reality, New Delhi, 1973.
McLeod, W. H.• The Sikhs. History, religion and society, New York. 1989. I I Sanna, D. S., What is Hinduism? , Madras, 1941.
Michael, T.• Cleft pour Ie Yoga, Paris, 1975. Schrader, Fr. 0., Der Hinduismus, TUbingen. 1930.
Morgan, K. W., The Religion ofthe Hindus, New York. 1953. Siauve. S.• La doctrine de Miidhva, Dvaita-Vediinta, Pondicberry, 1968.
MUller, Fr. M., Ramakrishna. His lifo and sayings, Calcutta, 1951. Singer, M. (ed.), Krishna: Myths, Rites and Attitudes, Honolulu, 1966.
idem, The Six Systems ofIndian Philosophy, Varanasi. 1962. . - "-,-".,,,,'~" Singh,K.; The Sikhs, London, 1953;~"'., ....~;+;;c~'
Nikhilananda, S., Essence ofHinduism, Boston, 1948. . Singh, S:, Vedant~desika, Varanasi, 1958.
idem, Der Hinduismus. Seine Bedeutung fur die Befreiung des Geistes, Srillth, B. L. (ed.), Hinduism. New essays in the history ofreligions, Leiden, 1976.
Berlin, 1960. idem, Religion and social conflict in South Asia, Leiden, 1976.
O'Flaherty,W. D., Derret, J. D. M. (ed.), The Concept ofMythology ofSiva, Srinivas, M. N., India's Villages, Bombay, 1963.
London, 1973. idem, Caste in Modern India and other Essays, 1966.
O'Flaherty, W. D., The origins of Evil in Hindu Mythology, Los Angeles, Tagore, R., Die Religion des Menschen, Freiburg I. Br., 1962.
London, 1976. Thomas, C., L 'ashram de I 'amour. Legandhisme et I'/mag/naire, Paris, 1979.
Otto, R., Rabindranaths Tagores Bekenntnis, Tflbingen, 1931. Tondriau,J., Duyogaaufakirisme, Bruxelles, 1960.
Owen Cole, W., Sambhi, P. S., TheSikhs. Their Religious Beliifs andPractidBf, Venkatarama, M.K.,Advaita Verianta, Bombay, 1964.
London, 1978. Vivekananda, S., Bhakti-Yoga, trad. rom., Bucureilti, 1993.
Pandey, R. B., Hindu saq:JSkiiras. A socio-religious study of the Hindu Wilson, H. H., Religious Sects ofthe Hindus, Calcutta, 1958.
sacraments, Delhi, 1969. Wintemitz, M., Rabindranath Tagore. Religion und Weltanschauung des
Panikkar, R., The unknown Christ ofHinduism, London, 1964. Dichters, Prag, 1936.
idem, Kerygma und Indien. Zur hei/sgeschichtlichen Problematik der Wolff, 0 .• Indiens Beitrag zum neuen Menschenbild Ramakrishna, Gandhi,
chris/lichen Begegnung mit lndien, Hamburg, 1967. Sr j Aurobindo, Hamburg, 1957. .
idem, Kultmysterium im Hinduismus und Christentum. Freiburg i. Br, 1964. Zacharias, H. C. E., Renascent India. From Rammohan Roy to Mahatma Gandhi,
idem, Hinduism and the Mqdern Cross Roads, ~ombay, 1956. London, 1933.
idem, Hindu Society at Cross Roads, Bombay. 1956. Zaehner, R. Ch. Der Hinduismus, MUnchen, 1964.
Paranjoti, V., Saiva Siddhanta, London, 1954. ' . .
._..1 , .•
f:
Dutt, N., Aspects ofMsMyana Buddhism, London, 1977. Gunaratana, M.H., The Jhiinas in Theravada Buddhist Meditation, Buddhist
Eber, J., Parinirvll.1,1a: Untersuchungen zur ikonographischer Entwickiung Publication Society, Kandy, 1988.
von den indischen An.f1ingen bis nach China, Diss., Wflrzburg, 1978. GUnther, H., Philosophy and Psychology in the Abhidharmas, Luknow:
Eimer, H., Skizzen des Erliisungsweges in buddhistischen Begriffsrt:ihen: Buddha Vihara, 1957.
eine Untersuchung, Bonn, 1976"""":""""'"'-'''''''.''''''''''~:--'''''"''''c_''''''T """""""-.""".~ GUnther, H., Der Buddha und seine Lehre nach der Obt:rlieft:rung der
Foucher, A., La vie de Buddha d'apr6s les tcxtes et les monuments de Theravfidins, ZUrich, Rascher, 1956.
l'Inde, Paris, Payot, 1949. Hecker, H., Das buddhistische NirviiQs. Mit einer Stellen!ese sus Piili..
Evers, H.D., Monks, Pn'ests and Peasants, Leiden, 1972. Texten, Hamburg, 1971.
Frauwallner, E., Die Philosophie des Buddhismus, Berlin, 1956. Heiler, Fr., Die buddhistische Verse:akung. Eine rt:ligionsgeschichtliche
Gardet, L., Lacombe, 0., 1- 't:xpenence du SOL Etude de mystique comparee, Untersuchung, MUnchen, 1918.
Paris, Desc1ee de Brouwer, 1981. Hoppenworth, K., Der Buddhismus. Information J1i.r Christen zur
Getty: A., The Gods ofNorthen Buddhism, Rutland, 1962. Auseinandersetzung mit dem Buddhismus. Handbuch mit Quellentexten,
Glasenapp, H. von, Buddha. Geschichte und Legende, ZUrich, VerI. der Wannweil, VerI. Wort im Bild, 1977. .
Arche, 1950. HPmer, I.B., The Early Buddist Theory ofMan Perfected A Study ofthe
Idem, Entwicldungsstuft:n des indischen Dt:nkens.~ Untersuchungen uber Araba!, London, WilliamsINorgate, 1936.
die Philosophie der Brahmanen und Buddhisten, Halle, 1940. Ikeda, D., The Living Buddha - An interpretative Biography, New York,1
Idem, Vedanta llnd Buddhismus, Mainz-Wiesbaden, 1950. Tokyo, 1976.
Idem, Die Weisheit des Buddha, Baden-Baden, 1946. Kalu, R., DJe Grundlagen der buddhistischen Meditation, Ubers. aus dem
Idem, Buddhism: A Non-Theistic Religion, London, 1966. Engl., v.O. KornmUller, Wien, Octopus Verl., 1977.
Goldstein, J., Kornfield, J., Einsicht durr;h Meditation. Die Achtsamkeit Karwath, W., Erliisung hier undjetzt; eine Einfllhrung in den Buddhis111US,
des Herzens-Buddhistische Einsichts .. Meditation fllr wcstliche Menschen. Wien, Octopus Veri., 1977
Mit einem VOIWort des Dalai Lama, Bern (~.a.). Scherz VerI., 1989. King, L.W., Buddhism and Christianity. Some Bridges of Understanding,
Gokhale, B.G., Buddhism and ASoka, Baroda, 1948. London, AllenlUnwin, 1963.
Gombrich, R.F., Percept and Practice: Traditional Buddhism in the Rural Kirfeld, W., Symbolik des Buddhismus, Stuttgart, 1959.
Highlands of Ceylon, Oxford, 1971.
378 India. Religie'jililosofie BibUografte"' 3'
Kohler, H.W., Srsddha - in der vedischen und altbuddhistischen Literatur, Pye, M., The Buddha, London. Duckworth, 1979.
Wiesbaden, 1973. Radhakrishan, S., Indische Phiiosophie, I., Von den Vellen bis ZJJJn Buddhi.sm:I.
KrUger, E .• Der Buddhismus im Lichte der Christusojfenbarung, Stursberg iibers.aus d. Eng!. v. R. Jockel. Darmstadt (~.a.), Holle, 1955.
Louvain~ 1958:-'" .. w._ _ "'• • -- - - India. Wiesbaden, 1981. ... ' " .
La Vallee Poussin, L. de, Nirvlll)a, Paris, 1925 Idem, Buddha-nature. Mind and the Problem 0/ Gradualism in
La Vallee Poussin, L. de, Le dogme et la philosophie du Bouddhisme, Comparative Perspective, London, 1989.
Paris, Beauchesne, 1930. Schlingloff, D. Die Religion des Buddhismus, I, Der Heilsweg dl.
Ling, T.O., Buddhism and the Mythology of Evil. A Study in Theravada Monchtums, Berlin, de Gruyter, 1962.
Buddhism, London, 1962. Schmidt, K., Buddhas Lehre. EinfUhrung, 2. Aufl., Konstanz, Welle
Loundberry, G.C., Buddhist Meditation in the Southern School, VerI., 1946.
London, 1950. Schneider, U., EinfUhrung in den Buddhismus, Darmstadt, Wiss
Lubac, H. de, Aspects du Bouddhisme, Paris, Ed. du Seuil, 1951. Buchgesel., 1980.
Lubac, H. de, Lo, recontredu Bouddhisme ~t de [,Occident, Paris, 1952. Schnettler, J.P., Lo, meditation bouddhique. Bases theoriques et techniques
Mangoldt, U'. voil: Christeniumund Buddhismus. Verwandtes und Paris, Dervy. 1979.
Unterscheidendes, MOOchen-Planegg, Barth Ver!., 1959. Schumann, H.W., Buddhismus. Phiiosophie ZJJJ".ErlOsung. Die grossenDenksystenl<
Mangoldt, U. von, Buddha liichelt - Maria weint. Die zwei Weisim des des Hhayiina und Mahayana, Berlin-Mt1nchen, Frnncke, 1963.
Heils, Miinchen-Planegg, Barth Verl., 1958. Schumann, H.W., Buddhismus -Stifter, Schulen und Systeme, Olten
Masson, J., Le bouddhisme, chemin de liberation, Paris, 1992. Freiburg I. Br., Walter, 1976.
Idem, Lo, religion populaire dans Ie canon bouddhique pali, Louvain, 1942. Senart, E, Eseu despre legenda lui BUddha. trad.rom., Institutul European
Mensching, G." Buddha und Christus - Ein Vergleich, Stuttgart, Deutsche Ia§i, 1993.
Verlags - Anstalt, 1978. Spae, J.J .• Buddhist - Christian Empathy, Chicago - Tokyo, Chicago Inst.
Mitra, R.C., The decline of Buddhism in India, Visabharato, 1954. of Theology and Culture and Orients lnst. for Religoius Research, 1980.
Murti, T .R. V., The Central Philosophy of Buddhism. A Study of the Stcherbatsky, Th., The Conception of Buddhist NirvaQa, London, 1965.
Madhyamika System, London, Allen/Unwin, 1970. Streng, Fr.J., Emptiness. A Study in Religious Meaning, Nashville-New
Idem, The Central Philosophy of Buddhism. A Study of the Madhyamika York, 1967.
I System, London, 1955. Strolz, W .• Heilswege der Weltreligionen, II, Christliche Begegnung mit
N~ura, H., Ways of Thinking of Eastren Peoples: India-Tibet-Japan, Hinduismus, Buddhismus und Taoismus, Freiburg 1. Br. (~.a.), Herder, 1986.
2. ed., Hononlulu, 1964. Suzuki, B.L.. Mahayana Buddhism, London, 1959.
Nishida, K.,Intelligibility and the Philosophy ofNothingness, Tokyo, 1958. Suzuki, D.T., Der westliche und der ostliche Weg. Essays Uber christliche
Panikkar, R., The Silence .0/ God. The Answer o/the Buddha, trans. from und buddhistische Mystik. Weltperspektiven, Frankfurt a.M.-Berlin, 1988.
Italian by R.R. Barr, Maryknoll, New York, 1989. Suzuki, D.T., The Essence of Buddhism, Kyoto, Hozokan, 1968.
Pieris, A., Uebe und Weisheit. Begegnung von Christentum und Buddhismus, Takeuchi, Y., Probleme der Versenkung im Ur-Buddhismus, Leiden,
Mainz, Matthias-Grunewald VerI., 1989. Brill, 1972. '
380, lndia. ,R·eJigie§i "filosofie
Takizawa. K .• RejIexionen uber dieuniversale Grundlage von Buddhismus
und Christentllm, Frankfurt a.M., Bonn. Lang Verl., 1980.
Thomas, E.l., NirviiQll and Parinirviil)tl. India Antiqua. Leyden, 1974.
",,~, ..,Idem, History of,Buddhist Thought, London.,196~,:......-,"_~"",
Waldenfels. H., Faszinatipn des Buddhismus. Zum cristlich-buddhistischen
Dialog. Mainz. Matthias-GrUnewald VerI, 1985.
Welbon. G .R., The Buddhist NirviiQll and its western Interpreters, Chicago
Welte, B., Das Licht des Nichts. Von der MtJglichkeit neuer religioser
Paris, 1983.
Idem, Le Gulte des dieux ches les bouddhistes singhalais, Paris, 1987.
Arris, M., Hidden Treasures and Secret Lives, Simla-Delhi, Indian Institute
of Advanced Srudies, 1988.
Bharati, A., The tantric Tradition, Anchoor Books, New York, 1970
Lessing, ED., Wayman A., Mkhas grub rje's Fundamentals ofthe Buddhist
London, 1959.-,
I;