6.1. MOTIVATIA GA ELERENT DETERAIWANT AL ERFORMUNITEL ‘Un principiy motivational chee afirma ci peformanta indiviailor umani este bazath pe cel putin dovk elemente prn- ‘ple: aplitudinile, bile pe eat le posed si motivtia care ercateech efunle, comportamental, Alnus de acestea ac floneszio sere de factor! exogeni (izesaren mune limatl Showoeal in care se desfigoers activites, sill de conducere Bractica ete.) care pot inluenia in sens peat sau negatv pesformania. Pecind dela foncile pe care le indeplinete motivatia co clement component $i motor al activist ecopomic fi anume: “Geclansrea unuf anume tip de eomporamment in vedere ain- igeniruner obectve individual sau colectve, “SSrectionares scivnilrineprins i manifeilor de conduit ~sporiten nveluul de perforant cre poate sins ‘manager sunt tot mai mult preocypati de motivare ta munca Tor, ev aff ai mult ew et angajati doreserecunoastere si im~ pllare in stisfacerea nevoilor Trea autriatea contol! nterior st mai alba aceasi predominani fn comportmental managerial, cai recat Tn prezent pe baza datelor satistice sf a rezultatelor ‘btinute de firme din dferiesectoare deactivate, in wma in {erviuilor sa diel porate cu top manage sau cu eet de te diferite nivel, reese eu certitudine c8 cele mal performante firme esociaza compettivtetea lor cu motivatia slain, cu hivelolinalt de Tolliate,integrare si patiipae a acestora Ia fsctvtaten frmes. ‘Muli manageti sunt de pirere ef succesuloriciel orga izaieate determina de forte depuse de membre gi ek ‘bordares comportamentaluh pin prisma rotivalil este de tscbit de dificil. Problemele care $e Wese pot lua urmatoarea forma: "Cum poti si determiai pe oamen si fach cera ce ores 0" sav "Carn pot ef fi sigur c& eamenit i vor face ‘munca fir un control direct si permanent?” De exempt, dack astun angajst ve ose ox efile est conceit #000 4 et en compotaent cela a confruni TOs a atl engjtsa poate combina tel or temo de fale sau din afar organiza pte Se recapat de prosper fel eveNett in perpen sata x moiatia oamenilor er OEE in pearl gpart hirer de forme: “De ce A menses efits in aceon cont de plat st de munca”: nai ml eid actin fh do mone une vali ‘tere gi externe, ce concurl la declangarea stiri de dezechil- iH | ier ate pt cei modal exprimare dives TAF chuaren din pres individu! a eslor mat valide mij- | ale personal even este. ath de dinamiomal ari Ba fi See eet | mot, rie indi, oie momen, este garde Mal MH ‘Shsiind reulaele specaigtior tp domeniy, 5© pot | a etvol, dori si exept. Nu numal cere Sentficat rei mar categorie tort motivayonsle: i tor veh one deseor in confi. Dina de 81ers Fone ‘corte de conpinut, care explic8 motivaia fn legaturn sx ct modi tn confi cu dori de a peece mai mu So ‘irtete nevol el fines umane,ceupindise defector are | Sai Awa cng mute rT Keita ign Hh | Tecan gibt y's | ems tose smn so i cds ee ore vom west anunie mat Gt ieee tere ora | Deve aS 2 ue mae. Diese ate ote enucniazs pater corn Yorgi modu de) I 138 19.eon de tsre, care punts baza motivatek sia Compo “ria rin rsa vamitlor experi oe Lane de cae indivi, sling fein eae eter vin qobetare comportement moti £62: Toor de contin veorla lararhel nevolar, nari tae. iworla realizar nevolier, teria factorlior dual “Varitten motivelor pe care ingividul le conioniaeszt a he plaseazh tn Yoke cu o rubiadin on momen et pase in evident_ de psnologl Abra Rev eed verlneoeexpernentcoriteprins 2c Maslow. PS goorereo teri a ierariei nevolr S34 Pani aro etm ma ete cups axa worl Prince tet pl ch engl vei indivi mens APS xpi Fata vol, frie ca important si prepondereni Ssamblal nevoior. mb low dating re: nevol filo elemens ore eae tie sigur, de cotace soca-umane 0 of tase ected up, de sass socal, epee Ho lier ap are 9 autorcalizare personal Conform. tors} de sutoaenlafeficue Ino anumith ordi pent neePat ate aul nivel, ar ap. pe sure sastacri as=36e8 9 ane cledin cme soerone), Ih est er lar 9 suecesiunen Tor nu ete igh partis wnci no} PAG nerealzandse bras, cl grado (9) Reprecentarea grficd a teorielerarhzért nevolor (© alt presupozitie& teories este acoea eA nevoile din he pare sunt pol pee iin aie {ndivisilor umani, Mal mul, dack contexul stufiona. este ‘Sian ei venom psn <8 pen rp pap jt perforce: Deak ele fen demoostrearA fapul eh satishaceren diferitlor tipuri de ‘revo este posbilt doar in cone atingeritnivelulut de per- Forman prestabilt. Cu cit nivelul de performangs ese mai Fidiet vat exist ganse mai mari pent ce indivizit wmant Eakin al mae mb rile ere arscerzeazh la un moment dat. Teoria fui Maslow s-a bucurat an pn prin manager. Cc reine ‘stato top manager au 0 ai mare posbilitate de 831 falnface newoile din clasele ruperoare decit managerii de 18 nivel medi sau de exceuie aceasta, tue, ev de realizat fctvitat mult mai iteresante, mai creative, cv oportunittnuit rai mari de autosctulizare, De asemenca, personal ct waa ae echipe re capactatea de ai satisface nevoile din looted i ciome ineucth ese pus in situa de oun deci Clase eipecta echipa gi fr Dimpesrv8, personal ere are care vet redus de stfonomie sam se bucurd de autonomie I rane Teun (emnetort de fa linille de asamblare) my are Weutatea de exprimenta acer modal de satsacers = Posie perioare Stodile a aatatfotodatt c stsfacerea soe ee dient in funete de oatura activist restate, crac meron portlet i ale mediului de mune, de caracteriicile Fes Poihic ale persoane, de mbrima firmel (10, 11,12) nig acemintlonre teoret foi Maslow, este, cea cloboret do Clay Alderfer ~teoria E.R. G. oc clasifich coset mane tn trek eategorit: de existonih (nevot materiale, mexsiti de munch, benefici, de relaih wmanc, de crestere 3 Setace(oporini penta desfigurazes unei munei ereati= ra dead tei desi aseminatore, se deosebese prin doe ck Teel in cae indivi istic diteritele Firma e8 nevoilenesstisfieute acto= ce de motivator, nevoia superioart devenind Teh doar moment in care ina inferiarh a fost satnfheuts ae indivi Umer “ure” pe scar irashict' mevoilor pe ui ce ficete nivel inferior al nevoilor a fost satsfeut Shr doonebire de Maslow, Aierer susie of in esare moment, contimul sh se manifeste presiuni ati din pare mor Gin clacle inferioare ase nesatisicute fo grade ‘frit ct din parten nevolor din clsele superiowcy care Rr au Jovent manifests, se Tae total resimgite in-00 aie grad, Aatfel, alt de provesul progresv de satafcere UiNdvolor dela cee Inferioare spe cele superiore, se manifs: ‘a concomitant fun proces regesi, de-frustae, in ncercfes indivisilr de ty satlstace neva din claslesuperioare (13) 1a. ns A eel Reprecetarea gril atoriel ERG “Teoria ERG poste const spor in cise ideror sn sensi ch de exenpli dacs der an gop de mined const ta oevoila de creer ae saboronafier mu pat fans (e cd ature atv pre sisiceres scar revi i per ese cee peti icy er Pe inca eietines angen beni Se {Ghiocva unl apanenea Somers conan are snes fa de ose aa de ensfacea pot inven se i deem, ie eae poate iflueta in sens ‘David McClelland propio al toe a motive, a ‘cirei suport se aflé in culturd gi in influenta acesteia at ‘boven deel nev de elven amas [15 ‘Teoria rellzartnevollor explicscomporarestl unan rezena la ive ficdrl individ atl suepr de evo de feslzre, de afer Ge puter. Accatasufine ch oom Son motivay coresponzor doris for accentuate sa al pe acca fe da pron ave ea in per eset cco presi fede sia Ondine are revo de puters exe mare ind 840 in orgie porie eon a fai 9 suit. Eh ot ‘motive prin munci ce vieexhaingere acest obetiv. Dah tir individ petro mui timp padi cum sit sfveneze peapni epue. Di resi ering 4 conta mone pis acento de isa And in ot cnr alt aan ese negative Ft eng ian vl fine Pio ware atone sa Supra sth de satsacte est fmt tor asus fateh de vaorizare smu de com c= HPT ‘ort anje aa, recess cOnkDoS Sonat eter coponsbiisin,promovares, NUNES SEH a postili- dep reronare 3 deere anh oi Ace TI tae inrinoest mel depuse. Prezenia 8655 eter amplicare stilt de sats sree eve, iar ips Yorn produce msl is poe ele, Hertberg, suing ch cle Ooh ete ht sot independiente un de a ore cater de duce efetespciin gf a, del. ecards Prensa dessa mn se wnpoa,Pssgu,c ele ae sepa in mod iinet ‘ura urmatonre: fetes ‘anfe, 0 persoanh poate fsa nestsicus sco ere itr abla com 615 sels ae munch, nu po rene an minus ao Cetin Goa afta mines i eisai reek deere ol tore hi Herabere CR, Hours b. Da see Fetal 5) au aria ch io reainie a factor de nfuens ay ve 1 vaeje motvasonae foarte di = (of aS ei a ean Sih “Sere cpa ne pl ere a tent orien ea i i= see Cacti inepense Se 1. Hackran $i “eit eens ed i ae alate snl de vant hei came pn pine mses Pitsqunes eorior dual sup anil =i RSSpoMereuminarceeiomainecteae Sipe ata der + Masi fn Mage r nonin» Sartremsbitiy >, Fm Fetch > Cima niin > Ao ecient ede ne | ome pe on inl cnn es refi we edu Geol ol ae au Un sor mai rede. Acai lars este aia Te 2. Rspuneurile pe postr cu obictve mai fale sunt poztv penir cometil ave au nevoin deere fons iad mviscemieie en 5: Caracterstclle pe post of 2 Garis po ope sl tog in‘Adoptrea programilui de band pune 2 anagel nvesigheze nvoia de impinge 88s iar tenant predie mesiors 9° ele eins es ‘acteriil al post te P ooridctale ax fost adoptate clteva practi movin ave conn x supest derivate di tora Yi Hertzberg arate posal argirea postal, rtaia pe posts| BM file autonome. £6.22. eoril de proces: eoria asteptérl,teorts echitayn, teoria ontectivetor Pomind dele defnitestotivaiei ex ind un proses, care quvenenut alopeie fens de perssané ttre forme ate a een, V. H. Vroom propune o nuk nt ce motvae! (2, Ast, orl iets neo Pr AH, Maslow co seopurle pe ca indivi man te ein furtie de care o dat cu dozare efrtlui penta Men Io ceria i ieazh nivel recompense sepa. Teme ie care terltatele pe care le obin corespund esept Te cam peo un grad ict de motivae fr smunc ian er ye rrmpotrvd iii inivieksubmotiva gi cu on ‘ive de performani ez " See rmepeirt afirma cf participa fo munch, sunt mothe tn ral, in. care obfin din accasitportcpare tine pe eae 86 asteapa st Te obtink dacs’ depan efor are Ca aceasta, Conform teri, angjai nei firme sunt ee Stone cre prestablsscu exact ce ANLTE 8 aeeeee eae frecompensate 9 ce 4 ct reprezini8 acces tee re unt de a proveda tn realizarea Tn opt atv’ ‘at. ‘Acesiea, pot aves sabite all mle scopur = de prim sive ar production, dsextelsnul, profit, calatea ave care vot legate allel, de nivel secundar, cum ar fi ee Sec renner a i eee as Soret ernrennias moe ics Rice acorn deci oes ae aig nae seep ma Pra nave cma ference eared res areas ws Deeper fergie ‘peepee eye ete Pca ae teas a per irate aren nee Seeger ae eo Ea a atic npasin Figura urmticae exprims eocv ‘vim care pin combinaren lr dau cia ert maooge 2 sor daw oan ora mea [eee te | name amen La © epee emt | { | vetoes Asteptorea (A) sau expectant : ce itera (A) sa expecta w fet I evar Site see oar de igs prema vin anes {epust Mirna maxima expectaniieste dll de ceriadnes i anumit wet de un anumit result, Eascebaj conteste stuaionae, ind post Bettas we inl hie mata, rele separ propuse qi nivel satisfac dbinde za To ind et re pth mange re > ‘esl motive agai 8 perfor- SB eter ne cae sunt rele activi pe care ecare prc corcentia fr tame ae Chto pr teres. rail wane. ‘splicarea.diferitelor ‘sae in venue sr pn a re ernment hc nn S%k pecizeze in mod distinct gi clar pent fiecare activta ipo ica pnt ams Seales i enpecti, ce anune se astapa sts obi (labor Str sis ect tony soe ea | i a ce crganization \ oxen cen ee semi $e Pa ovedit 10 | W area mune ose ef | \ malt sunt important | ! i na wae Su in re mune Perloman | sent, material, cond ‘fees ren do ral = | Fe es orentares fe \ cept (pene) exe waar POE egatve abn: \ eh elo reas SEP rs ie eo pera nero (nis 4. mi ME votoarea cul dath He Satin care casa de prefrin | Sie en oe sa | omink pet Sauer omen | Ei ne, mi ey atte nogatve (de evi). 1 peek a lea a a ae ele nse nai acroce,a ie ne a etn Fr ceo ah a a Sis incantation owe ptm wore tga ea es Er aaa mar ie HS a pret i Sabet tn pr dat re asec Soe Cees cee aoe ce a Byes eee 2 ee ae ee Semotvara, oan ape varie ne a gern i i Ta ee ie scordate imedtat ce rezulatleseontte a s€ bjine s-au mate- Di rae et), ee een rene dae rez PE A nal Sie ain pie cea, tnd Ch nat sleet primal 3 impo ital i con ie tn consecn, webu a8 analiza inegul sunional,eliminand cfunen uno f ied 1 Tsar gent de ten apariteh unor stiri Pere © 6 fz i ate ena a VME eT he etna, ie ach 9 oe On iain Sf i rar ety Sal ml valoda es co Om, Pe recompense al mc ity suc ie te) rl a gore sur ps 23h step ef noi in sistema de esomgess sont tran sau promovare poste tea valore 22) Scars miss vor is a tea soeatickive le reer ncseietve ale so rn al eee 2 on Hip, eae one, | tori Shep oferd 0. explicate, set tl comprare entelor snividuale 19 sGivate ce loe 18 mati | m msive reaped inves ol sine eal coca Sa ence fel Inet perfomantele Bune Se) recomenee te ites st Gack I peel caer ech echiatea no oscar ean. Soe tod I ence ee noivs produc interne vrats de J. S. Adams ar ca poet de “Teoria chit ci ee tammtl coestve Fag ge ea can ch nk tip ct navie 08 oa ont tl exit pest pstoonee <7 oT i con a duck coins de 2 borla wn or care et ar. Disonansle comitive consti 0s ST Oe ind cele care-} motivesz& in ir, Constituind 0 verantt aborts a cogntve, worn chia amd A eS 2 or dv wf neh ed sunt mata Scop ak etna asf Tn xz cones OT ial Tecate generator esi CE 8 ee aan reduce anu ntreaceash sare Je huarea de mod a oa Componente eo eehal sunt rai 12 igure uricare (25) wentcere 2°) i nel Tire, confor tori fe ape deal ae Oper 26), On pri tp de compe dea uh Ae eet tue renal mune 8 Se vise espe meen acs, er Drops EP mee serncative pair oe FATE et inal dolen tip de compara alana omar angie ela stun de mene APSE See SASPe esta setviatn det Cea de patie pa tt nan fe 1a) 3 ce compart eparem pla obit OUNCE ee petite cae inflgntensk mou Forse” i oss ene dello pevind comporamer- Be seal ee ce Sachsen! hina peri tte mam rehome eet cen ep ag Snake ee Spee ee facia meee ‘Inbitura starea de disconfort prin. ae ee Ina ee aint na ort npn ee Bee nna Te ie on ie Eiewei tel iioanane: Sere nit ete tn ee pec acces interpeetenzt stati in care se Inechitate, ei pot epela la una m‘rmare este indrepei 18 0 8800 mai bine gi mab mult tpn Sa penaeel ie agemenes activa pot apela a Pensa pentru ca manageri st vit fate de mone isi ea de & oe cowl st asl nce 8 ne ah, promovere, SPOON, “explichen ccom peor vnik pene wnuare compar ae aean amet oi acrc recompense gcevlune a performanfelor, ca oe pe “coming et fe mine CE SN aye ot ie sen a sumone ens aa endete mogul Meepe apo dine fot dep # modi Gite deel smu de alte PeTsOaNe: wont ne nan ro er auger ee ae bird eatin ve sabierte inte OBIECVE cle, Ta Tere pe vA 8, c “care doreste si le ating& $1 Stim es hee atom Sera ne are ra qpetncle, Pentru a motive un sven, ae sufcen aun jectivelor de un randament Fidicaly Sion ams et Sa Steere cers ine reacroomoms can ie reat decdt cel care nua vemiregte niCLUR ODN se aie pein "fnveaxh sau adopts oblective clare §| PACT “hee enon ecoromenaa, % Ley au ‘obiective dificile are “ape a os thee chalet de ans: ice motivatia prini=> or formulath de E -obicctvele dficie fixate de un individ webu s ib un ive de ieulate reais, asl inc efor sh perma stingers lor, “indi cs eles fe necoptnte i sdopate ding ‘olzaea tn prac manegerelt cei rnc! ete [wi pumal poss, dat de dnt ar fot ch acest prin Be rgtsee nu doer a nivll managerior. ci Uh randal aici mcfei Cel cre ocaph postr ce le {fa porate dy sbi bictve,trmene fi modal © specie de fnalizare), dened valbitatea swan pratet "623. Toorii de intarire:teoria rantorsari ‘vind la baba concept “hedonism la tecut tere de ‘marie presupun cb decizlle privind comportamentul preznt 4 iu in baza consecinelor sau recompenselor date de compor famentl tecut Cind acfvnile duc Ia conseinfe poziive, in Wisi vor tnde st repete ates; dack aeftunile vor duce la con. secinje negative, indivi mule vor repeta. Aceats sccepiune # fost elaboral pentrs prime ath de Thomdike (1911), sub denumires de “legea efeculi". Degi legen nu explicd de ce ele cjuni sunt plscute sau saifhestonre $i alsle no, este pneu de plecare pentru alte eorif motivational dine care 2¢ ‘eared teoria ranforsiri, su a condition operant, formu Ith de BLP. Skinner, Aceasti tcore acrediteiza deca c& multe i comportamentcle angajor sunt fava, in sensul ch prin Bariciparea le activtsiea gropuli de mance, membril ace ‘pe bazaexperienjc individuale gi de grup invaa difrite modele 41 norme de comportament, noi necesitii si motive. de ‘Paricipae,nivelele de performantt acceptable sau cele stabi Ht de grop, noi reef la stimulente ce acjonesz4 din medi ‘Conform teoviei 28, 25), comportmentul metivat al an- ‘minor pout f modifica in senulracordit noes Incernfleafingeen un nuit nivel si fpzte Tn api figura de Pe Formulate de ere grup (2e exempt, “Br petorman) prin apelin stimuli 3 ormologs pe eae manageril © 0 Is cares rvctch a ecestel Teor ete prezerait nop acestel metodologi. manager a4 Po pen para oon saa 8 BA pte pens acgatvh nau suprimorea compote Secirbi "ariven poxitiva fvorizenssadortret unl oon: verpensei, De exemplty fee Sstees eprme pen deriren rome i care tae ise goes imbue SP reaee c peograme de intrire poztivs Hier ciferi potion compatamersuli angie (30) Proceec pot f tizte silieten modiedrs comportanen ‘organizayional mw‘Programe de ntarie poxitivt weer | Sa Sot entra af ficient in apices um re positivt manageil vor te *e pazi ine qa evalvezecomportamenicle denies “ak scordepontiai omporamente vor f sus Sw corespund obietvelo firme! SProgramal de nse piv, ce Urmet ont ei esa SRetmpensarea (materials sau moral) © RQURGr media duph aparifa comport seve ir dee canons ga cae it compensate cre, dot iver sanctions ak af aplenty webuie angie tree 58 luk ate, 8 2 Petiene diferente musa mod rie. Pe ere vn favorizzach mentinerea unui entra anumits period de timp) st pedepse (veducerea —Gblarli concedes), consitle modal prin cre compor: famenicle indeziable pot 1 eliminate. Per afi eficase, in “ Gplicoren acestor modalni, managerii vor tebui a8 aba in *Bhere cx: aplcacea podepasior gi sanctiunilor sh se fac eit mai “Sproape d= momenol apart compertanentull inderrbi Mica iegativa sso calizeze individual 51m public, part ‘Miarizat in Tuncje de gravitate efeiclr negative generate de omportamentul nedor, saetionaren comportamentlui sie {nlceproope urmata de analiza consecnflor aces demers ‘Suprimares comportamentulul se bazeazi pe premise ch ach nus aplich o inliire poztiv sau negativ, un com- Sontament inde s8dispard, Soprinarea unl omportament poo apn cao pedeapsis dur se distinge prin fapul chest vorbo fapreprivaen de oIntre poztivd su negative, ma curénd det deapre sparta uni conscinge negative. De exempli, (ed dipare dup o anumitéperioad de timp ‘rire poztive SScordail unui comportament deziabil, acts nu se va mai produce in lipse sonctunipoztve, Sal, omiteres da a flict ‘En angst pen abfinerea unel performanje bune dac8 el a Goctlcat alte pee ¢ We de natrh sA conduct la menfinere | omportemeatulujdrirabilconeretizat in peformantsatepiats iin cvitarea comportamentuui nedoritfinaizat prin Tnslearea ‘hor regul: Aceasstehnicd poate avea ins gi rezulate contrat clorajepate intr, dack un comporament pozitiv este pus Sh practich de efire angalai, sar aceytia, nu const nich 0 precire din partea finnel, vor fi tena sAina mai depund ‘tora cerut laf eomportmenol dezirabils8 fe flocut de wl Indeicbil Cilicieacesei tort av poleriaat opie specilistilor fn ‘dud cateori uni, care cted in valabiiateaapliesrit sal 51ali, care cinsiderd 8 eplicarea’ se generesi’o injelogee tres tomportamentalut angajaiior gi manipulre vBdita ‘celui Dacd, ind, ee respects regula pe care e-am menfion tt anterior ir acordrea recompenstlor gi sanetonarea neat ‘vise desitjoarh in mod objectv,inlleurnd pe ct posbi Sutiectivitates, uitatea practic &aceste teri exe cert. 6.2. HOTIUATIA TH MUNCA TK ABORDAREA TEORIEL TRADIFIONALE, A RELATHLOR UMANE SI A RESURSELOR UMANE ‘Alttr ‘de cercetile vizind clrifisares conceptelor de ‘melivatie ft motvar, a ident varitelor motive gia mees Diemlor cate genereuz8 motiverea comportamentul uman, a8 ‘lat permanente preocupiri din panceateoretcienilor, dar ‘menor de dfaceri, dea gi solu in abjinerea nel eeser ‘ce tepteines munca peitra eee dine fe organiza conduet pent ef ma Fie, dar ai umd toda? Com tebe tS repr {ez ani uni laf in proces atv or oman? Care Sun cauele inst! te monet? Care st soluie pent creer ‘See aetvitah depuse” au cond ao sere de spans, co in Jeleminatdeplasarea steniel e In Tetra de produce care defines rate ankle manage {mii cal po lass) che resurna aman, Gentes rin sce de sade personne, decom porainens cea a bash o sere de motva ania ele, Intrese gi site de nore g valor, ml mul ou ma! pun “nleorinte (aul soli behaviorist) ‘Asti, rin ai '20'aisecolf nosey, elim! pro- ‘ane principio! mune simplifet, conform cia 0 mined nai simple cu poling, jnttoduceres pe scard lrg a nied de ‘Samba, considerindi-se of organizarea actividiilr intun nod ese singura modalitate peu 9 erese producti Rezultl a fost o mane inl Fepetitiva, mont, stan davdieats, owe obosivoare,dach nz, eel putin pshologi, earls ave nu solita tn ci un fel ereativitaea,eapscitatea {Ge pindive, de soluionae a problemelor complexe Ie lou! de unc. ‘Spec inodeluai_ traditional al_motivisii comport menului Ta anes ete faptle8 angajagi eran vzuiet find Tencgi deseo! imoral, lite chiar. mercenari. Angajai ‘uchvian st sten seal, fn fabred, sh product, sarcinile webuiay Hi fie simple i repetitive, controlul 8 fie fut din afer, ar lata sf sist o'mirime "decent Src de bozA a managerul Ei de supaveghea indeaproape realzaea normelor si aderaea Wr reguile firme Pe seit, suportl modvaional al medellut adiional sa acola chy pens un pre, angajaih webuiad 58 {Slereze rte i profunda rctionalizre a postr. ‘Ca reat In efeicle negative i realitile care contrastau < oviontareataylrst, 9 apdrut noun orentare teort feleilor umane care & reconsiderat structura moti ‘omportamentlui angsjailor prin area in considerars a moti- ‘elo tip pathosacial (prestigiu social, stim de sine, relatio- are cu celal ete). Tnlocsind prcipiel muneitsimplificate cu_ principal ‘une imboiite, a gripurilor autonome de mune, sceasia 8 Ata ch posi ele wei converge ss {ctl performana, in senaul cA se poste obine 0 ath pro Guetivilatca munclt in conde uneltnalte satsfcii a mune ‘Mai mult decd ait, print serie de crest care 6-u realizt, Sra scos fn evident opt eX satisfactia I sine repezintd 0 Sursh un factor de lnfluea{h a performaniel ce poate i atins Pent aceasta ins, ctivitates gi Tocul de munch webu altel ‘rganizae incht sh ofere poibltates “imbogafii" maneih aitpe orzo in camlaea mai muir peri, FoR Pe ora ear vara, ma cnmpex, comin mene an ain dvest) tp Yeah rin En eps re jie cu muon de conocer, Hzare par fo mapa unc, ein sh feces Pe Mate Fant de ence pea omen oe orion een ml i dei), Deng, pean 8 cre ered most, « cima pahorocil de necear Shi pmbaren cull de conducere pace find Seal ee nest demers. Nu ete suport pli oa pemovare a reaior umane a mA oe a enne asin pind eae omni a0 regen rlilornpersonate #4 SYP ald conte ania, ptr, ta eset i, a performace demoeriy St 9 om Prot etriar cma de Hit id noc on Patra opis ineleghor care regex pe cl Cu mete Pi ress motive aor oma eh care uernzhcaeailinte i ptere de deci. Reza & autonome, reaeeatere de ound insecure, « climatll fot eo cain coun anasto dese Pant owe leer resprca coopers ima” meer efutalor pnp activin performer ilar et demontt eerie eu oe ingen na vedere 5 ik ae woe de rai sil cor, in erie aman avd o eich cn scnplna tenon ert cig cazal metatarsal condi Ink de cp ail 6 cave operetta fnuranot mane scroieaza Hees ch ng made radeon complex actor (bn, AT, nse sun mer opnvet co modell aptroae, scsi ciples agar pr aceen erin peeeupen 2g bien craven conifer pin care P64, unease ingh bevels prope to asl Cn co ‘Shesivele met vn itn it si mie ale aren anger ale ser el mots do wtorae -motivatie! in munca rezulté eB: _ — ‘Moselal Aion ‘Model ear mane at Smee eae” [ee Tietiew | aatities | octtte Tumewm [icon | Same Sepia | Tatreant | mae dette | cin = =m: Sh ae eee Sct Er eee Seeacis (sree [mari Seer, [Sess [Seo TeapoT ad =e ae [ieee fice ieieaee |S |Soe | soe" Feiner nero ; aesVom dein x ce ures mol de aberdteo oak slot trei modele subliniind si jae n mea! in munch «eo a iale specifice flesarcie. ‘tractors sateillor manger nic raional stteoriaX (6.34. Model de om ec “Avind en obetv valrfiaea maximum «cli ceo eee spe cempettive, manage A, eet, rem ect, oconepis geri ri aay nan momen ata el espe Sol oF amare sie tle ma a ee sila pe membr pana = pero sere, des ape nal ate Se reas Pei est au Tn coir col pti aterlcoment aaa or uae ce conte ecleeiien & a oe dusjonna comrade vN NE Se ge persone, ele EAS ai oat vel gener Se cur ect -desfligurate (de execute, de conceptic, Prods” ‘mb tcrinie cores situational ror cletiiat # cael da care coletivitatea este parte component erectile socio-paitice, socio-cultural ‘ial plbal, ci eal ind, carctrisiil prope persoane su Persoe, tu alate dea condueecoletiviates,grupul de muned (HP ae eae pti, nivel de caltrd managerial =D Iie ete) Inret d maine av omens in acest skorts, ca are Ia baz3 0 serie de presuporii pring a cantutl complexulai motivational, aftaines & rattan to muncs al engaair. In functie de acestea compere aarea Ty practca managerial 0 unora dit To ee atonal prezentat in eapitol anterior, seus aor Gta pe tans sifror engi de ot fecotcn ns annum ars wal, ‘Ait erpunatee moti de rats ecoomih 9 seta acts mel om on a Ror X, motnailor sacle Ho sci modell do om EI sor etree acacia le eps eedeh de om cassettes, ar fbr compere veal qe un prance amie Asie pi implcaressnajer sau ansia model Somcompe sora’ fom conan alone cage Sosa Dean (epee «opal Gri any eb amir {terre om Wl caslaoa toate selec a foci Se To prooe pl umiepe i tc ee i,t ln vel maxim 8 o- pu xptanh ace mel ep ‘onal exe mata nod prima ce stem economics 9 {ction nape flint sa con agg economic maxim, Bin monet ce simu rt dayne erat Srl apse con aget pany, cre pote fal, mia ‘gicontrolat de organizatie; fr on {svn Geen) nt alae. Di ana nn webuie se prev 9 slmine Ines oe Sclsiiraonl care dela ealeen wl pig masia, “2) organiza tebe afl console (acest Ive find pos ct nate tne fe eae conti renin Clin vce maifesare wnandipreie \Corespulior model de om economie raional ce "taza pe prin fl homo economious di oon lated eeeniean conduceri, a prin’ mune smpiete si ee bes way en ect. american, Dovgla NeGreor elaboreash 0 tere devent ele = icorieX. care afin Tn ompears prespociiior modal de om esonamie oon agiSie an om a em Dac sere ali Cea ot scp aceon ab sped Sava in dood expr fn i a ce fo se Sm ot 2 apr ce a Sct Nae oe ay Ene oe wie deci, se poate distinge masa calculativs rina ua ann ae pot ered, ia pe at ot a larg moive, pi pn conducts, ASE rae tip a corespnat suai in ne, ceeaigonee tec crac anes tat el recente we os ae ier iment ioral emai ind ior, Aer est sa eats 1 gi teoria X gi Tseng ent Sac ecg ccrterteince nies seater Sgr sie nu este capabil de 186 Goricia de sporte permanent a salir @ condus a tarirea itu revendicav al angajailor Dack pind Inn shunt al presunen de cretee # salailor ert seseptabild penry _pavonat, dincolo de acest prag, cing eresteea slariuli ducea ‘ute le mist post sures il vevndicav, el webule al eatza sare general, rebuilt concepfi despre onl eanomie air ‘Oli conecninepatva x model afer X ‘te unter: muneitrl concept ca un spa exzetan, Iipit de orice berate ‘de Inistiva, pane restore st ipebiliat de dvi, crespundes uci eape saute nd alist. Pe misurd Ins oe nunca devine mai comple, funciorul ese slit tt mai mult nw nore in aneie ale | mecanice de execute, cist In capacttatea st de jodecatd 9) crete Finmele cep det sf agtepte de la parcipant mai mult fntores fa de mune i grip, mai mul Iolite fader fer $i erp, rai MUR inifitva i cresivtate- Toate acose Fnsusiry devenite Yot mai necesare erau tnsd negate. sau nettalizate de medelul emul economis ronal. nsatistetia ‘rovenita dia paricipare, tensiunle st conflitele umane deve ‘est in noe Condi tot mai dif de contolat ar ignorarsa lor nu mai era posibils din ca consecnflor tt mai rave pe care acestes le genau. Din aeste motive a deveit ml a ‘nn ocul epesiuni sau al ignorai st se inceree manipula lr. ate nocesart dec eutaren do noi modee teoretice mai adecvate flseionl care sh findeze noi step managerial,ian acestora nu sont pte dor denies earls de i rch deparicaes# mcg n Bo Besser cons ch prin apes in pack puted eoganiaren proche gh nun | Eiiic inuosvee demo tehnologi ete orl aces ae conduce Te apart erporiiornfoma In extn St nepal fet bai asp moral san Site impo rer prada de motvaro eestor i Slam mo cs tte ‘aha potive spell in cova opiate imbuntien ee en Ect gupta a nam at Glass does wel acta od id In cote de Seal lr nl de raat, snp, sb aie cnulth 4 din ceretsiteinreprinse (32) a urmare Sactcn mangerialt a modelul 6.2m Ue Pana ga teorih%, nivel) prowuch vil © economist eregri acti 2 oat pati uit de crac ret ead Jn vedere ces Pt, cll ane fue wan gen Toe dee in aera mlivai ARIS. mode nt Pear cori eaillor umane— fost cabo: in bara on noha de om social, conform cbr ne made famental motive de nevel seine Ui 2) de senate numa fn ela sale ou aN sane pundr a lt fre soil le GST by om separa dott In smulemee I comes elor are exereit Fundia. de eondueste cae ae acl Bape oak a rte, ©) gm cejunen. superior sti doar in mare Avi nace volo ele asocive, RePrSTony sce der umane 9 ede souli made CE. Maye, © Lr TWF hie, H. Simon, Morena) consid $2 ier np IO tel in concep ieilor ropa dct Sait rr tia oc tou al sategie ADRES mone sei otrent ou ume de cen (6 160 oe Manager Ge caca ce sit 9 panes, ava adseind sulrint Feare. paternal obnd o ate Sooechk sae tare, ma ls coor de sparenenth SS : meso Seigis soa, nous arsine «marae, Sink emer goal ow mona Pe Pa grupat de munch fie in ansambl ee mete potve asupra performs 6.23, Nodelul de om care so autoactualizeazi sitecria Y ore Mpa ir 6, er cv (24351 08 ne ee Sesleri cles orl poral eeu 3 fs th i od caps le rin med a eS ona hana a cule ome at th Seep Nem wen Se ee i ati gates route ano ee fps fe Grr a i ae sacl ws auc] joke ra cnc In ace con fet ie te i reps scion ag fe ese ER mine, see ee sm ae ae cw auctalaien yo ou ‘tecrie, teoria Y. seer * i ict lest i fo pencil tapi propa soanome emt rep Sona ne NE ave le vil, ek coc el aie ee aie motvaienl a Sle ep Se Smeltorarea actu, x poate hreazats. reat sqrt (23) au arta superoniais note, model fn Besos doom econo eine. pundnta model il cf ait saisfctia salar eit # prod 19atoutlatzare, ate de Feateate elt ma plnarw tuturo 2Pecilor lente inivdune tro nel craton &) lca featur in munch sa 4 ete capabi b Ase, cash presiporiie Justified acerdrca un tad met imae db autonome de ndcpendenit cease pent ‘eiponsbiia a east nonce {2 ami exten od primar atemivat tocol Sim fences controll exterior amenn prsnaliates edocs Inu i wap ett mor ‘exh nc un confit te autottuliare i performan 4c rip. Dinpetrva dacs set gan, oral teed ota ‘integra propria scopr eu scope spent orespunttor models de om cae Se tech ovlzea 2 Dovghhs McGregor labored teria V eae ue tn condi fiver ava n nual sh eccee Gis ski asin eponsbiha vlad respons mehts ‘sie natal a omull cium dotindia rneaoee ae 8) anal capable exer lun nel nat Saag Gretvitin tn gsi suo exe capa de eho {Leonel enol exer simul ere end singurele ci dea determina ol st muneeaces ‘nees Deal se cans ef coast capaci ec Wee or ‘loi nme paripation {Sad ua ete bine organisa cond pone st devinn 0 ivi plea iver n sine de asc 2) sespohsbitaea peat relieve Sbecivclot se manta ‘napa u recomperane care sun asso Desir, fl de era X, tora peel a stele Imansgeii, peu! aun ab sil de conduceres cl deceeee Bartkipa. “Ailictnd tora Y, angers ebule he segaor, ach si furizezesvbcronaor as opencohn He olf sunt aceia capabil at ral semened, se scordh ial mali ierte de sean eros Pani aleBindissimprodn cae ele ma han re 2 rie 2 sri, Resizaen in pracich a postulate Boel preseune preocuarn tn parc manage ss Sed Bebeeesencs condi tm grup de rch tc pcp sgh eliza proprile Tor neces intrese tuna prt fate eforrice apc sare cu maces cites 2 BY Ssicaivetor rope se orgntzaih, frm in care aces fe pare. Neda, are loc sel moar base wot Saale apart de laa extased acini rope. Zhe species modseor precedente earl Kk ef ete deck, provennd deci in Ina desfhurcea stv pox etve Motvatile intact yesamate de toni ¥ meu pat F) “josie I stole industale tmpori,deourece con sine oeceaae des muni eu sists nu cru act sata {ole Dour dap ce code nme de slranre, ecwn Iglenh sot stfu, se pose vor de manfesare epi Ipdivilorumant spre alonuslvare Teora wotiaional 4 AKi/A. Maslow si domonsrare ef confirma acre afrmatic Deshi sie realcate pe popu a eaifene perp, anager), in geoeral, pe grpurile cu nivel reat de dicafe i calturs tu evident mporania salt $ext provente din nevola de avenue Prin urmary crores cai a graul de educate Ts fadrulgrepason,Inbontiiren coniflor de'manct ti de Via st de arts cree aden linea pct tod de om cave attenuata ya toni V (Generalstd, 2 pont faa et eu et nivel Se deevlare Soctetii este mal ria, co ad imporana modell teoriei ¥ crete, 18.3.4. Modetai de om complex si teoriaZ Pe masura aplicri practice a modeluhi de om care se suloncualizeazd 9 teriel¥ s-a consatl, c& omul, ca inf socill extrem de complex, aracerintpinr-o larg varita® a motivate, readjionenza dite la dierte situaii manifesta, 1 alde stsac, ie 6 escentuat ar fat, Te esa Win capri no Sol neal dom omolx mine 2 at or fare ail Trin mata de matali sao agin in fc de context SOc nal te 9 OE omen, motivate spot combi ee conga Sir on tvs a mate xl expt Boral et apa antenna cle el Mee enti expen 2 8D increta de iniuena pee 0 eH AHP ora sjomlt exo in} oer pat ite a foe rival, ei nu orotate tes ee ae gph mind Pry 6) on Pe a eran 1 sein 2 enim ans a ane dato pool xno See oan meron eam foe diet i ein see 2) ee mates cone enh argc ins pce coma abTeRE ain Peas demoneazh tema vali Hence Si De exempt, a comin ch oe i tenet Praesent 8 aE eckson ne i re dnote, ost seh Se ari or efor, ceil nia can ste ceric preian 3 st pi pa es nai. ih sera, anf ca au eit lo sate mange Pe un diagnostic coneret al situa him a apr not 92 a yo contingent care indica utlizarea. modeleior i teoritor ate in acelag timp sau doar a unora dint ee, in fancic Wrcircumsantele particular. ‘peck modelcle sterile menfonate pln sum ficeay ors din yoala clasich qi bohaviort®. &) management fe Tn won cu un deceniue fost elboret o nous teore, FEZ. components a geo sistemice, care venes si continue Aoi plan superior rezuateleobjinute pi tan. Myfeoria 2 elaborats nanil "80 de japonezul William G. ‘Ouchi (36), a'ehra principiu de funcionae este patcipares, t co prinl pan eral ga mo fice ere ort Fotis uncle organiza peeudo-democratie, ci grapel~ efenua ‘rein deci, coordoneazk gi controleazh itreaga ativiat. ffodelul cultural propris economie! gi societal nipone se Giria oamenii at datoria deaf bine educa, dicta, oil Fast grupul. mu in ‘modal participt "Desig, pent a inelege corectconjinutul speifcitates etree er 2 oe nant er tual, cp plasarca su in cadrul managementul curl nipone pre dcoacbire de economi gi societaten americand, dar gi de la occidental, in care rcinile modeluni cultural se fl in thzsazi: “iocrina confucinisté a bunt i aluuismului ee carnctri= frpanizaici in care actveenh si dispush afi ae semen DDoctrina incurjeazd inveprinatton si manager pentu sh ee eien in doce eapalina ys iba eccnor, Zeist fins umund (ome! st nate bun de a at), conform Pesto alvuoaul, eens finde ele de doing presi eel si respect din partes comunititii; x alu! Zon cb dterint pe poner’ scat armonia Sint ruin, npc aor Ge mane fn sch com fete individu, buco Zon 0 ncaa st coexist Ermonios etude semen, =f manifest reli de colaborae 53 eooperae, 13,Sub inflenfa acest dood doctrine, manager japonesi sctioneasa pe taza & Wet principale concepil managers, “firma, indiferent de domenisl de sctviae, de tipol acetea, funetoneaas ea o comunitate unank ce deserveste. nevoie membre sti, fe ed este vorba de angajli,manageri sau publi Cul lerg. Desi profitl este un important obieetiv umArt de manager, el ete depSsit ex imporanls de selisfaceres nevoilor ngaalilor sf asigurarea de oponunititi-de dezvoltare. pent facesla, Aceasts eonceptie permite managerilr si manieste sensbiliate aff de nevoile angajaicr si dezvolt un sim al ‘Scopulul com Sn rindul membrlor participant, indierent de ‘angul sau poziia pe care aceqtia'o ocupt tnt. fn contrast, ‘manager american gi occidental consid firmele pe cre le Condue ca find enti economice ce deservese intresle eanomice ale seionsrilr. Conform acestel visuni, slisface- rea revolor angaajilor gi publica larg devine un obiectv Sevundarafat insur obinerit de profit, ea obieev principal ‘Rezulatl este ef manageri-conddsi deo asemenea conceptic tind i devingexploatator, angijti slant tata ea ind resurse exrem de valoroase, ce Pot Eontribui in mare mfsura la crejtereaperformanjelorganiza- ie. Manager considers ch angajai sunt cel putin lel de intligeni si esponsabil ea ei, apelnd In acti in rezolvares| problemelororganizaionae i producerea de bnur de ial altate. Tat "de co) apell tn tiiarea presupoziilor-¥ gi Zest eal gi TH’ dovede Dimpotrva,apelul manaperilor american si occidentali la pre- supozitl ‘italetuli, a apitudinlor gi abiliilorangaalr in rezalva- ‘ea problemelor organizational acest findteonsderai, con {cm ere, lent espn finale de dt ~orupuile sunt considerate afi supetioare indiviilor compo- ‘ent Ta Fezolvarea problemelor operational $i in Marea dec “zilor, gindiea ée grup si efortul colectiv condvcénd In per- | orianje mai mari. Desi depunerea eforlul colectiv cere thai | ill imp, avanajul coasts in posibiliiatea de implementare | ida a deciiei lute. Spre deosebire de manager japoneti, {21 american si occidental pun accentu pe efor individu jn activitatea managerala cesta plates prejlunei famplemenir fare lente a onelrel dizi hate, intros, mul sngaiagi opun rezistena schimbiri, neflind eoparteipant a (Grouare fi lutea decize TInte-un asemenea. context, dar si detorih educaiei i menialtjii specie japonerlor se dervleazh aplicarea. cu Succes a teore!Z, ce areca obiectiv principal ereqerea produc tivti prin dezvoltarea capaci de organize gi conducere & ‘camenilor si nu prin perfectionarea tchnologiei sau & metodelor {de productie, considerate fans wn sadiv alt de deavolare 4 perectionare. Mai precs, aceasta presupunecreterea clit profesonale, valonficaes la maximim a resrsel mane, ee fea destruct nebirocrtice gi ulizarea de stimalene adecvate pentru obtine din parteaangajaloroaitudine mai coopera Fatt de muncs. Una din condiile petra ca aceasthatitudine 58 piri este exstenja une! atmostere de injelegere, aceasta le ‘indi e}provenind din exprimaren desehish 4 opnilr Int-un proces de diseufi si analize colectve, Totodat, stimulentle sf posiiliatea de a pune inebiri in mod det 3 deschis, ca tun nivel rica de incredere ridicat care 38 permité angaailor si se comport In med depajat eu colegi, suordonai su sor Periori constiuie alt component a tore! Altar de foots soeses, ceca ce este necesar es realign este coopers, obice= tiv lesne de atinsevdnd in vedere tendiniaaccenuati a japone lor spe colectvism in detriment Indiv ismil 8 tele Z mu repreznihalteva decdt © lozoiei proprit managementulus jeponer, ce 95este insu att de exicare se aft fa conduceren organizailo ‘tip Zeitg de ere toi angaiti organiza. ‘Buz pe Wel princi mari sl anume «elie fame! eu mei eau economic 3 socials ‘by obiscivele maior i nail firmel care ele ans €) mijlowele, eile principale de angre a scesora toon 2 lacags pein tate preseipile sale ereterea motivate anes Tiler, idntfcarea for eu firma fn care actvenz8 in age fe inci Ievetiiate munci fle rmanin. Care unt fe neste pre erp] Ete vorba de: “gare pe termen lng “valuarea# promovarea lent, “oplearen modell de earient nespecializaths “Teen deci rin consens 9] partcipare lar “lizares mecanismeor de conte implicit 2 Vieiie hoists fal de toy membrii ire. In Sele de excelent ce aplic eu succes teoria Z (Genumite de cite W.O. Ouchi firme de Gp J, eptste att in Seponia eft sin America de Nor dar int-o mult mai mich {ndourt, inuegul personal (de la managerul general pnd 1a Simpl ‘exzeuan) it nsugese obiectvele major ele firme Sriddqdg nveaga activate spre atingeee acestorn ou pet Forman inaxims. Int-o.atmosferh de Injekgere, enmenie Sos, ezaitarsin,coletivim gi Tneredee fecare participant {pl inolillzcad tnt fore, capaciile de care dpi anfel Fett performania ai fie ridiet, iar frm, in ansamblul eb, ‘Desi tote modelteteorile motivaionaledesrise fh aces capitol ei explicat furan anumit fe) procesul de Motives oferind managerlor of de actune pentru stimolarea ‘tivade)g creseres performanfel, a prectaa fsb cu exwetiote ‘Care din aril dserise a eorespunde in Cea mai mare masurt fn cal unel fine sau a altelg, aceasta neces realzaren de dl, de cercetin pe categorie firme, grupate in funcie de finumite enter mirime, natura propictiits} & capitallui, 196 nese Ge ectvists, darts de existent i functors, De st esimenteipagaste cam arf concep Spl maa meregron melts pl de prone Faecal oe excl, attudinen acest a de Ba 2 reel de nme ol valor al mel, cater de SU acu, da, a ale, a clorramase neat, a tials ef aceon, recur nature activi des. Fa oa epee de evalate obec wii practice « aa dine toile ce pot fi aplicwte th vederea “Set perbemane. “prod ain in vedere cde regll, fn pacticn anageriat os ob ponte apa un wilde conduoer un, ail aeeecuecr: ind: deal, on indicator extenr sl ozo eeprsrt a prncipilor pe care manageul le umeaza tn Seren sb ie clinica nes = epic worilor arora no poate fi ean, Acasa mai ales socio Tie moderne contemporane Trin umare,o tei, ria ar es dvedete ficken n sue Tn ere utlzaren pnp ei pos cont CEE Eese predcivia«perfocmani membrilr popu are mock, a fine in anaambll i fo anumie condi Cancel (meal, eice, naire soso). {GA.eN $1 MULOACE DE STIMULARE A eOTIVATIEL TH NUNCA Dep acest element au! fost pracic aise prin descrea odskor i teorlior motvaonle vor nec in Cceinane esteem cle eh importeto cp ilonee cane mie emnd ange pn ete al rv de ipa «again itnpere ebetivsor firmei din care fie parle. o re ut de refering aero dames a conse tecin Ses vol, role, aceasta ne ev nich Shaanilscvollor 9) inplist'» moivelr ewe say ln baa 17rmotivatiet fn munes, In funcfie de caractersicile persoaneior Care perticip Ia sctivitatea de muncd, pentru uncle o anni aegore de nevoi i motive influenesad in real mare mB Imotivai, pentru alle, ali categorie de névoi ese mai impor- tants. Tatt Ge ce, manager care se oriented in motivaea fesurselor umane doar asuprarecompenselor denaturkmaterio- Taccomitgregl, intrest, banil constitu ftr-adevar un factor motivator dar ni singorl factor. Banil qu sunt un remedy Universal, capabil si raspundl poztiy «wturor nevoilor ind Zilor uman gt de asemenea, cela nu pot sk compenseze toate Celelate probleme de organizare a producti gia mune ‘Motivaresresurcslor umane trebuie deci sh depa- sensed virien ingsth a motivirii peeuniare gi sa implice 0 Abordare mult ma larga, implicind © punere de acord, mere perfectibila,«oblectvelorangajalo eu coe ale fret din care cesta fac porte. In acest sons, pune fnrebarea care sunt procedetle, etlle si miloncele sslarale si nonsalarale de repere a motivait pentru perfommentt? Preaeupiile managerilor de e crete nitivajia in ‘munct trebvie sin in considerate cele dout dimensiuni ale ‘runeit~ cea obietivl 5 cea subiectvA, eae, ist, rrcor sunt ‘considerate a un Lt unita. Dimensianea objective s mune este determinstt cu rigoare do eatre economist. El evalucezdtimpul i valoarea, presales produselor moni, ofeind salarul cores Dureor, Aceasl recompeasd bineasch impreuns cu ste avaiaje ‘materiale constitveo motivate foarte putemicl pentu individ. ‘Din punctul de. vedere al motivaiel penta. per formant un sitter ideal de slarzare presupune realiarea| concomitentl a tre obiecive, In. primul ind, esie necesers pracicarea le nivel organizational al unui salaru suficient de dict pentru a fice atractiv. fn al doin rind, sistemul de Salarizaretrebui ab fle echitbil net tote fie convingt ck 3 recompensiti in functie do ceca ce ci, dau (ofer) cu fdevicatfirmel, In al tile rand un sistem optim de sfarizare so ico rezampensh prefect a pefomanilor care den arate un anfel de stem ete oe gre de Eee azoarescbicavete mentonts sm ete Shum, oe x ee tine ti sas Quel una pst ira frm crear, ol webu #8 Fee eat ce ez cao ral Tne cee ofa Be ne eel 0 aumene poli xe als de fmele Se eh mene ese a era tn mars mak are de Sa je osu de munch, peeve apo sb ssleteze ce sohctoel caja acs seg o conte fl ch araze- ae arreatioeal bunl epi prin sal pric Fea me dtm pe emen ang wane viene ren cg compettvinten Un ene de slr ae ot Fee eee in coe ce pve motivate pet pero sp (oui, a exe prohbi petermen seu Wet lcaind un ste etal de saariare ma ech tem resentments fn coe ce pve prea caer seed aprulut dare ontpu-rt (vel! sr Haat eae clon, expenens, campsera,conpetiv eo ernren tacurbe, Tesposibilata, ssi). In caZ Jee see poramenie devas care deernind odin See eran ca cre prepa stam de slat ae egabll ma snk disput 98 coopereze su oh Ghote plas p ere ou pot ia st ees, Sees vel general al prormantl, deinde foarte orca onl eel Ge peeep i exe perder socal ae eceituce feedback onlr aecsere pen psn BE peevcacto ‘are per i sood ompowabi fo aces aa etmentae mination sa msurile coercive su certo neice Ee sien prin a exacetbe gin erstom tnt cele svdnd ut impact extrem de prin eae frmele pot crea sisteme de salarzare percept, in cele mai multe cari, ca find ech- fiblleo consti distibuiaslarilr orare In concordani cu