20 C24 044 024 012.44) 4 ANDARD DE STAT EDITIE OFICIALA, STAS 10107/0-90 ROMANIA Inlocuteste INSHIFUTUL ROMAN JeALEULUL St ALCATUIREA ELEMENWELOR| S748 eione-re STANDARDIZARE STRUCTURALE DIN BETON, BETON ARMAT |— SI BETON PRECOMPRIMAT Clasiticaceaaltanumerict : on sr INDESTIALE, Conatgutions silos et tadustieles Pe poacee i » EoxterTioN Cos: vacuer HKOHCH Ss WPanA. ET oes UCTIVE DBS ELENENTS DE | HME BETONIDIN, IKR, J | conchae ako, bmg AIMiaNcy Ex ETON, nerON | TOWIDINH BEVOW | ONHREE STRUCTURAL Me nr RETON PRECOTRAIT | BAPHTRIHO HA ROUCTPY RET CUPRINS _ Pagina {04 GpNERAMTATT . sees 3 Li Obieet gi domenin de aplieare . 3 | 1.2 clasiticaren elementelor structurale Ki a urmaturilor lor... 3 1.3 Principii generale de alestuire si cateul Lee 6 2 MATERIALE : . . 5 2.1 Beton a) 22 Amita : a 3 CALCULUL RLEMBNTELOR DIN BRTON ARMAT ce stad Timita : . re Catcutul ia staren limit de reaistenfit in secfiuni normale al elementetor solicitate | Ia incovoiere, contpresiune excentrick §i intindere excentrieit 5.4 Calewhot Ja stavea limita de rezistengi in secpiunt fnclinate . + 2B SA Canuri speciale de verificare a armiturilor transversale Hoe 8 3.5 Calonilul Ia slarea limit de rezisten { al clementelor solicitate I Incovoiere ou. fursiane . er ae 32 2.6 Caloulat eforturilor nnitere in beton gi in anmiturt in atadiul IT de tueru, In elemonte olicitate la Ineovoiere eu san fark ofort axial ° 33 Vorifieavea Ia staren Hisita de oboreatt os Bh Verifiearea Ia staven tinitt de fimarare Bo eee 38 49.9 Verifiearealastarea limita de’ deformatie ; ce 5.10 Prevedleri suplimentare pentra ealeulul clementetor prefabrieate 38 14 CALCULUL ELBMENYELOR DIN BETON SIMPLU L020. 02 2 30 , t Yonifieded necesme os ; ; re j 4.2 Uxcenteeitatea de ealeut 0 | Ff eusuiit eatin . bees 0 | ‘ 1 Conipresinne exeentaivi hy pozitia zon plastice potentiate se in ea in fig. 61 b si Ol. 334 In cazurile cind sub actiunea seismic Jor (fig. 61 d), Jungimea 1, = 2h seia simetri vailtinwa seeiunlt grin), o iu elmpul viglee tervin zone plastice poten fn raport eu,seetiunen eritien 4 a 7 Sey o93, 96 99 3 i | t STAS 10107,0.90 1 GENERALITATI 1.1 Obivet si domeniu de aplienre TAL Prezental standard stabileste reglementirile de caleul gi de aledtuire a clementelor struc- Hirale ditt beton, beton atmat gi beton preconmprimat ale construcfiilor civite, industrinte gi ayro~ fontetinice, exccutate din boton ew agregate grele (beton obiznuit) saw din heton en agregate sore , cu structed eompaet Ponti elementele din betoane celulare, &in betoane de clase mai mari deett ecto presente in prozentut standard si pentrn cele din beton cu armitur rigide (din profile metalice), preeum seeiitiaelement ele vealiatecu tohnologii speciale care influen {ea} earucteristiede Tor de cate! cA meatal lor deenmporkare, seapliod prevederile din reglemntirile ebniee specie Poutiay_(ipurite de olemento xi structuni de largi ntitizare, pontrn care existt roglementitrt Lolinienspeettivetesemple :stract i prefabrieate pentru hnte industrials ,stynetunien diafragane three din panour pretabeieate penta ck dir etajate, plunge Funda sitar, rezervoare tunudaetun ete. trebune si seaibi in vedere yt preveierite dedolalinteteritome bx sleituirew Punstiaet iv, calcu stsanmare din aveste reglementii La wlomentele situate in medi ew Lemperaturi intre 50°C si 80°C, In eare cont Fingered fonts at hetonulii, precunt $i efeetele de relasare ale armbturilor pretensionate prezintt iiapon aula putin sturea decfott uri, frebtcie Si se aibit in vedeneai prevederite de exleul privind Inthicaia fempertliuid tidivate asupia eestor earacteristic’ de deforunitie , din reglemeut tile fehniew =pevitive Pyozeutul standard nn se aplies tn etzul const ruetiilor anpuse mor cond Lit lensebive de esplnutate, de esemphe in-ea7ud-eclor supase, ictemation ky Lemperaturi peste 80°C sur anh ht Vif Pouliyy eonch elit de important eseeptionaki, nomigalizate de etre uiganete tichilite pein loge, pot tiadiufer masuri dv asigurare ka un itive! superior cela din prezentul standart 3 fol thadapiate preseriplit speciale; proieetele astfel elaborate: se ayrnlsi dle estre orgunete Siahilite prin ee, $1 ha proivctava elaneateloe prefabricated mare serie, pat i fotasite ati yuredon ae Callul si pol fadoprate atte dicpnaigii constructive derit cele ehpriaee in prevent sbendiady je Tint abe utifieace Leutetien gi vetifiegri experimentabe omotypatte Tt fat pee ievtarea elementelar dit beton, betow atin ¢iheiot precomprineat penta Frrwa datalitiiiiii lon, trebnie 86 [in seama de reainin! de expnnere tn jtetnpertt i In wii= diate, de znnlal de aiesivitalea medinlu side eoudifiile specifier de exploatare. fn Ganetie de ect Thur Loni ve haat ale veglenientiie’ (whitiee specifics, se sbebibese , dapat eae elisa betomai; won.ligfite Lehnie iunpuse compoaific: betonutui (Lipul si dozajnl minim de eimont, Cipst Me agrey ie, zradul do iinpermeabilitale sau do gelivitate, raport A/C maxitn) 5 iodul de ire a clemontelor de constructii eventualele miami de protectic suplimentare nevesare, olor struct asifivaven eb e gi a urmiiturilor Lor 1 Liin puck de vedere al ratutui pocare il indoplinese, armiturile elemontelor styuetarade se elasified it aviuituri de rezistenti, care sink dinonsionate pe baad de eaten! pentyn preluares, omatwd de eonfinags, care prin efeetal lor de timitane a det tile gmninoe enna prinaate de Delon, insleplinese rolul de asport expacitabes de nakies1 Przistenta seestora 5 Hud ari constructive, 3 eixor dimen mare qn rezatitd dinkr aus calcul de veeistexha day sit necestre pentrn preluarer nhorsolivitiiri vare mt pot ficuantifieate prin eateulete exeentsy He vedere asia unel eompartat corespunzitoare t cleaeatelor sub aspretul reaistenkei, Howtilitaigid 9i reggae abe Fisnteane § =< anmitued de wontaj eu fonetia prin pine Fa intatvines etna Fine poziin eelorlalte avmtturi shi de tae Avcea starsat’ poate indeplini nti multe din aceste volar,STAS 10107/0-90 = 14 28 iam | BO Imm | MOT Hm | BOT mm | mae i 1 Pistanfa nin, | pretensionare | | | hincinive ante" | hota a” | 20 a0) | aa0@0y 0 | i i | faveeinate pentru ete | pretensonare Sueeesivd | 1845) | 18000) | | mnie | San alec , | | a | an ancroh | j wate wm fic | ja ™ ve a wan Tan) | a 10 | 1% | mn i Le te ss wanes) | snenganoy | ato | aeao in veagre dete ong200) | 2100400) f 2100 | 2s mw | ae | press ancrae, | ambele entre | \ ae | “e my 3° | Be i a | - | aan | 27 | Gaboritul preston ta cursa | | | | ran 2 260 «30 1350 !200 9005 1350 [nn 45051880 | _ wee | eee a | Lange | i] Jui io pelea canal ne | Gera petra ontares ree pe | j | intel so | 1400 1700 anh onsenvaqt . 2} te tite nomdrafat meat de stre prevSeut tn fasieule se pot fost numal numer ps elon 4,5, sl multiply de pentea cefoana 7. 5) Demetri funalult se recordent a amet gfurll din placa de repartlie (nr. 18), eu 0 pant ée aprox. 2 Racor eevatd, Feeuperabil, "00 mim Inlay. oy {& Valorie pot ft reduse eu 10 sn in exe elementelor peeabrieae {} Dimensinea sire este perpendlevarh pe axa dort 1 Nea orn nainen gar a plaen ve reptiles dls too, {2 Se rermataoytarenprilor var care pent folonees et ae mak earl de tatalait fh} Digtontte seta ne-2 suf ata teal ear orentarea gue ‘shut stl ill prctongiea avehacetots A wt bnferseeteze ancorsjol IneL-con J)"arte in pavanteas se veferd Ta earl pletion de orale 5) Lat ancorjce ew dvn mst, valorie Weta ne 21 st labile pena eau tn ear orn se dispune paratet Bingen eo mol aprelat sel innit eazal Tarare dened ae As pe targncn cen mal oat distant mnnd presi se mfsoarh din 1y'rn anplusreaanewrajlar ae laparten de Jos seein tretale se ind seama le nodal rezemage o ‘eynentalot st sle-gahortul uel J) Diatantcl ne sperese petra nee sluatl speciale 1a care condiile de armare transversal roneloe de Js cumpactare a betenula sink ral ile (escinplsnervurile de ncorare de Ta revervoarele dia beton Drecanpeial). Tn) alrite stu orlentative ele se detiitiveasa tn funette de utilajul existent pe gant.SPAS In107 0-90) a Je strmetaerate se 4 tyiv panel de vedtere aL cantita(it si rotulut armaturitar, element ate sat ewo armare sub cca minima admist pentrn elemento din heton simply (nearn lemwntele din beta armal) : _- clemente din beton armat, en armeit uri de reaisten(y mepte cconnitiile de armare minim date in prezental standard ; ft. in care se introdue efortmi inifiale prin interme ie san dupa (ransfernl Forel de ys uisionate, care respect _ elemente din beton precomprin dint unor aumiturt pretensionate, cirora Hi se asigurt i eomprimare nderenta cu betomnl, ie final 124 Din pret de vedere al modului dernpere, clementeteatructuratese clasited it Hlementele strue= im sehema de calc Thin punet de vedere al forte’ sub care intervin ‘elsitied ine: Hiviane, de supratata sia, — aetite, eare inainte de rupere dezvolld deformafit postelastice semnitieative; — en duetilitate redusit ; — neduetite. OnSERVATHE = So apes eevnelor de duciitate by raport ew prelaaren acniter sett, ementele GUSNate be staifed wut etaan, conforms pete 128. {ou }yin pune de vedere al modulai de participare Ia preluares acliunilor seismice, elemen- 1S auttnele se elnsified in tref eategorié, conform pet. 1.2.6.1, 1.2.5.3 Lo.s.1 Mlawwente partieipante lastruelurt antiveismice, in zonele seismice dle calent A B I sueasts eateyorie intr elementele destinate sk asigure absorbfia si disiparea energit rte eee at care trebuie confernnte si dimensionate in consectn Pentre aeeste elemente, procedovile de aleStuire constructing de ealeul din prezent standin he teatgneatcee tehiniee apeeiiew pe Cpuri de structact sink date diferendid Mt Teuefie decainplongen estimala a incursineitoy in domenial post-elastie, penta imnvitonrele tei clase de element: elas oh mente ene capil defoumatii post clastice senmifieative si care, it conseein(, necesiti rea ued duvet Lita Hmingitoare cerintelor preseripGilor de proiee- consecin weesi efraaceste essen, preveaderie de abetaire comstrged iva ie exe 0) rare a ares in ezuanile cima eabe neeestr. ylentet zinete plastice potenttale | Gavele sh) City fie prodeetaren struct, se diijewnt tocalizavea. aparitiet de deforeti pistelastiee sub aetint pe Ti remuarelor puternice) si rest zonelar dite elementele respective. inform it Jor do vateul se face Stabiliren zonelor plastice potentiate si evatwaren Lanes reglimentarilor tehnice speeifice pe Hipuri de structuri inte, in a Cind xe pot determina eu sufieienta, exactitate poritite zonelo plus iee Pet a se Peprotandat a stiveturih ay damiovil post-etasfie, textul zonetor dine shel dasa D. wn respectivs poate fi consideral de ea sub actinmea. seismied si rimind hn fase bs elemente pentmreare se pune conditk 1 yadlRlaka ponimnaaven rlgiaitate neces ea leita intre diferitele componente Mere | tut (plansecte Tuesind ea gaibey nediaile de cada lente imibindrilor verticale de mano: Fee raise chaailay din panoutri mari ete.), sa pe considerente de etanseliate (pereltt Wr Fr a ipientt huerind ha presi} de gae cic): essa elemente xe Uitensionee aera ee ee pyperior de asigurave "1 Taport cu fextul steuetarih din, ene fe pane hewniart ate en ywevesertte ditt Tahmive specifies ge tipari de steuctuni, ‘Tak in Heeeceene ce eadgenisi elanontcle cate sin proiectale Sk lucreze ih stain ekestie prin eae eat altaist anud amunit meeanism do plastifiewan strwetaial nin domeninl elastic datorita faptotat ea ‘printr-o ariare minined consteaetive I spins seismnie elastie (eset s daft - ea sa ¢:elemente care sub actiunseismice Gi areste aetiuni Te revin solicitiri reduse, asttel ¢ Maan orapuritate portant cotesprnzatcare Um Shab sulicdtate, ka elatliri ew pagie,stiv elas). styucturi antisedsmice, proieetale penta ran seistiies 1 1.2.5.2 Elemente participante ree ee iad element se diferen{ iad xi ele Tn etasete ny legie, cantor pet[320 tam a8 ‘eaptoltx, | mebcon feat ‘sau dom a empl tras] Incheon ceaplusit eu % ened di bat {i de tabla fa feet mete elptuyt eu, an eesti, ‘bila peia 38 ‘canal clptigit | 80 (209 7 Deton, neal: 8 . anal need eee SS aL ape | Distanja mi anal eaptagt | 8) 2 | ming aint oe Ss anal), [| tint enzu ——] 9 10 anal neespte a Z = Dimensiunle an- oo carat a eal fe mim 8 Diwensiunite dor o || nutut a eapatat a woyimes Damen |e rulnine ale plict |-Corruni Ta mal ‘Serepartiie, mu | ste uneoraje {grosinen) imensiunile pdeufelor de re- semare a_dortulut pe plact de epartiie, Diametrt gurtlor tu plice de | O est. eset epic ecole) | fag Sn Faetenn, sn sat aot Dinensanite | furior tn pliene | tnatyme ff. isrepaute gf —— fe cama a | apie Bee? fapatul eu dor, . 1” Tiga est teach | O ext os i | i om | we La | emaie le co tmetean | elon | |sucire |] « we | | | ” oe Se wh 0 : wo fm » oo VP _ » o : | 0 1 - | » 10 » 1m aw 0 “aon a0 0] 3000 20 0 - coxeocts_| sos ran.25 Su | Raat sn ween ote | = fig | mm a0 fxr _ se _| sie foe [we ANEXA Tcient: nepantieipante Ta structed ant iseismnes estst eat Sh elramentele eave sil inne fortelor orizantale se eps fins si se dbeformiere (exenplir: geil prefabrieate articulate pe stilpi, eu sint grin pritei pale dle acoperis ale halelor fidust dake, svingile de rubare ete), hy aceasta eatezorie se mtd Si elementele ale canoe deformalié Taterale «fer cutyenmtelir Sit prs ti impiedieate de clemente mult ovai vigide (diafmgne si conteavint uit), astfel eX sitiei tril lor din aveste aetiuni sint neseninifieative 1.8. Prineipii generate de aledtu re si de ealent L341 Galenul clomentelor din below, beton armat si beter precomprimal se fie pe baz principiilor generale de calcul stabilite prin STAS LOL00/0-75 si SUAS 101027 verifiearea in raport eu sLirile Timils ultime si en eele ale exploatarii normale, Pentr clementele de construct ii vare in faze intermediare ale executiei (decofrate, {ransport, manipulare si montaj lt clementele prefabricate, construetia partial exeeutatd ete.) aitalla scheint statics, alld secliune activi sau scheme de inevigeare diferite decit in construe Terminals, verifiearea’ prin caleul seefectucazi gin aceste faze. 1.32 Pentru clementele participante ta structuri antiseisn Li care sub actinnea cutreni materialele utili ce (clasifiente conform pet. 1.2.8) or se pol produce deformatii plastice (rebuie si se asigure prin, te, aledt nite si dimensionare, o comportare ductiki, eare st permita disiparen nrespectate fnergiet induse decul terre, [n-aeest stop, pentru elementele din beton atimat trebu toarele ulilizaven pentru anedituria ofelurilor ductile (PC 60, PC 2, OB 37) 5 APH Otcur de avetititate redoxt pot 1 falite nina a elementele din elasele W 4 evitaren ced ilor neductile premature in zonele comprinate ale elementelor soliei- oka ineoveiere cn sa Fir efork axial, prin: limitarea superioard a procentului de armare din zona iulinisa sia nivelalai do solivitare Ia efurt axial de compresiune (limitarea zonelor om primate din seetiunile elementotor); asigurarea jie suliciente config prin arn’ te eu doformagiz post-elastive ; rile (ransversale a zonelor compri- eciteren cedirilor preniature ale arneiturilor di liunttares infer ian i procentului de armare din aceste zone 5 noncle intin vale clemwntelor, prin —- evitarea cedkirilor premature in seefiuni inelinate, prin limitarea superioarit a nive- lului de solicitare Ia fork Ulietoare 5 asigurarea unei aucoriti suficiente a armgi urilor in beton. Pentru elemintele din beton armat, prevederile de caleut si de alest ire coustrnetivit Jegate de satisfaverea rerinfelor de duct lifate sint date la pet. 3 si 6 din prezentul standard, dife- rentiate pentru zonele plistice potentiale gi restul zonelor Pentru elementele din beton p.“cpmprimat care fac parte din cls (clasifieate eons form pet. 1.2.5) compurtarea ductili se asigurt conform reglemey ivilor Wehnive spevifice 1.8.3. Elementele participante la structuri zitoare la deplasirilaterale, in vederea Limi turale! iliseismice, trebuie 8h allio rigidil ate eorespun ii degradkirior lastruclunitgi la elementele neste 2 MATERTALE, 21 Beton 211 el jase de belo BAL Clasa betonului se defineste prin valoarea rezistenfed earactoristin Kya (resistentit Ta compresiune determinata pe cubuti cu atura de 141 ime ku vista de 28 aile confor ST AS 127588, sub a ered valoate se pol intilhi statistic eel anult 9°, dine rezultate ilimetru Peutiu elementele structurale din beton sinipl clasele de betoane (conform STAS 8622-86) Sint : Be 3,55 He Be Wy He Tay Be 20; Be 25; Be 30 3 Be 60, Clase betoanclor eu agregate usoare (a care se impun condifif de redistenga) siut cele din interyalulde elise Be 7,5... Be in newtoni pn botany arniit si beton precennptinmat OUSENVATHE ~ Ia eazurl speciale 11 econonie Hentea eure valorle de ealel se atabllese prin Interpolare Unlaed Gard pentru He 20 sl Be 25 sl respeetlv be 25 gl We 0. ah Ne 275 recent sta alorle prevacute1g — Pee Pierderen de tensiune od in armiturile retensionate sl cfortului unitar A din A eG a ea Sa% a Sy Fone WY aw SSC an " tue Atelier nore in Bhry de heten dela nivelal contralal de greutate alana pee ere eee Be eee eee een cnr cern ate ° Ky Ry ee cence eee ees cee eer Opera de OA, A . erent ats rat 7 mie Ty poy) ‘Meche | » | vo doa | ow sy) 2080 | jw |» | , |.» | « | om, i is [ex oa me 3) joe [ine fee Le eee ria ee te Seles tfanl eae ual pula See arate ea a area ete len eu relatin s elt) Bate Me al, WM earn one) ay Wat fg A we in ns stn pes ats ean a SE eee atten contin ens.SUAS LoLnT/o.90 -6- 2412 atoa aparenti la virsta de 28 de zile, brtoancle se cavities in ealeyorii ‘densitate confor SPAS 3622-86, Tn eadrul_ eategoriei de deusitate beter wor (1000 100 kein) hetoanele eu agregnte usoave se clasificd in subeategorit de densitate contorn the intuit “Tebetal 1 Denaitat a Betonutat a vrata yen 01 i804 400 onsrnvatit | Penta elementele de consteuetit din beton cu agregate ujoure s€ Indic¥ pe planurtle le excrutie sf sabe ie le densitate. inbilives greutitt proprll s clementelor, clnd mann acestora mu este determinala prin usr ae ‘aga Te Tinta ruperloora a densltati aperente eorespuneRtoere subeategosied ste erste ‘in tabelul 4. "80 kali tabetut 2 {as ind de Beton rset | - . See | dattate intra cate de rezaten|a 31 bh cnact_cu apa suber | Sip ale tundaitr e785 [rctemeave gin teton simply ew diaenstunt statiite pe baea | Be 78 Tn canal elemeutelor ti Ul caeol te fezisteni@, cu except ia Mocurilor din beton cuntaet etapa stern | input le -inaitor eu eneiet 9 DI inte an | vos eat ew. -_ ~ — | saemente ain tou armat eu procente de armare reduse, eu rmvator! preivute predowninant constructis. din OB 37 Qa | Be 10 | Serente tn Srrespectiy O8 37 sf 1% 82 la elemen | Len totais eleva | Elemente din beton a Be 15 th caeat elewentelor su Hemente presnbeteate din Beton armat en soicitari reduse ise ta presen apel fea | esnente peetabeieate dia beton satiety reuse rat ev exceplia eclor co ne 20 | | | | | ste nite din beton precomprimat eu armAturt | bare de tip | Be 2 | pretensionate PC 90 ij rotate De ta ea ba en tr Funetie (ire, te dds unpertau element Fone, Hite) Ink tn strctura sue re- ln de sleitare se ad tite te Yn anumite cazuri, pe baza de justifieare tel ieo-economied pot fi adoptate majorate faa de cole din fabelul 2, ex de exemplu se de Luton ind miirinea clasei conduce 1a mi sara pe considerente de sporinen ductili reat semsiDit a sei {iisat rigiditapit elementos: le betun W este nee cind este necesaa linitare: nivehurile inferioare ale secfiunilot elementelor stractutsde po cousidereste de gabatit, ta adirilur efajare tuilte saat eu wea reat wile uti: pentru unilovinizarea elase’ de eton Ja acelayi eta) al ane monolit 5 lit ayivsive, in eazunile preeizate in reylemettivite Lehniee sf evitiee — in fineqin de eondigiile de exploatire (utad de inperiuesehibtite gelivitate, subeitad dinamice) sau de regimul de ex puncre stabilit prin regloment it teliiee + iti8) STAS 10107/0-00, (F.s0) Arn © Fa. aia Ba Wa wdas (ty) 8 peniry mnontentul trynsferubal (pet. 1.58 seaina de seaderea efortului din annvitura preteusionat Hforbin tinitar inigiad of pentrn care we determin’ Ao, (S80 Agia), ex umn -efectatut tratamentulet terinie de aecelerare a Tot ririihetonnu $i a seur tari elas Jyelonntui le transfer An bp OD Here On R, (sy de tip PC sé admite si se considere y, = 1 11.5.2. Valorile finale sale lerilor de tensiune datoriti relaxdrii_armaturii, pretensionate (Aoos) in fimetio. de raportul dintve efortul unitar inifial din armaturd gi rezistenfa sa normatit {atitsly exprimate in procente fat8 de valoarea of, se dan in tabelul 45. Efortul anita inifial in armitturd of, se determin eu relatiile uri postintinse : = Ori Hay — armiaturi preintinse (Las) Tati SuP, SBPA arr OBSERVATI Ponte ate quel de atmatur pretensonate valerie perder de tensive datrite relaniri fests pe hare ch Hates spenentae Ba) ai 11.9.3 Coefieientul care exprim maturié yretensionate fa un mement f, iu raport ex vatoanen nat & etasaot (Ky fatclor experimentale, se poate tus cu valorile din tabetul 46 ‘Tabetal 40 ‘woo | soo] jae 2% fa atZmun | ae | | ty) to | 2130 (2 ale | (0 ate) a | 115.4 Influen{a temperaturii de Tugd duratit cu valori > 40°C se va Iu bani de date experimentale considentre petou eae 21.2 Rezistente 2121 2 calentut clementelor din beton, beton armat si beton precomprimat, rezisten{ele 2.1 3-leigtion ate hetontulu Ia comprestunce sila intindere se stabilese in ftnetiovte elasn betonulu eu relatiile deduse experimen — revistenta caracteristic% la compresiune Ree racteristice gi de ealeut Ra 0,87 — 0,002 Ruz) Rue [N/tnm?] o _- rezistenfa caracteristiek 1a intindere Ty pentru Detonne eu agregale rete (heton ‘obiguuit) Ry = 0,22 (Re)! [N/mmt] F a intindere Rj, pentra hetoane ew agregate upon oe ) {sje “) revistonfa cameteristie’ Ra(beton user) ~ Fry (heton obignuit) (0, (veton uyor) ~ Fr ( »( 7 jneare Beste densitates aparentit a betonulut uxor determina conform pet. 2.1.1.2, date in tabelut 3, ive si Valotile reristentelor 2.1.2.2 Rezistentele de caleul ale belonului se stabilese eu relatitle : Be = mine RE = moe Mer a Ye Moy RP == My ae (5) ww in care . R,, Ry reristenfele de calcul ale betonului Ia compresiune si la sntindere ; ame, my cosficienil condifillor de Iucru ai betomului la compresiune gi Ia intindere 5 vy coeficienti de sigurin{a ai betomilui, 1a compresiune si Jaintindere. 85, y= 1,80 nt date ts Yer ‘Valorile rezistenfelor de ealeul care se obfin pentru mye= 1, mo = 1 YVe sint denmnite valor de bazi ale reristentelor de ealeul, sint notate eu Rey RP # tubelul 3 in funcfie de clasa betonului, ‘Tavelnl 3 “Tiput eexstentel, casa teers : - essen [oa] as! | «| wav [aan [ao TT Conpresione Tiston tne | obignnit tine ee fere | Beton cu agre: fate so. fori de estate yan | 1,42 eristente de aio | Stes | er tyes 18 f iat i “) Vatoril stot rezultatul multiplet eu uit coetictent suplimentar egal eu 0STAS 10107;0-90 10 fn care ound toy efortul care apare in beton Ta nivehil armitueii feonsiderate, in unm intine Heri ulterioare a ectorlalte armituri, de hed 1 hun ousenevaTt 1 Te rut tn care grutatea propre sau alte tncSreri permanente Intra actune In curs operator de pre lensionare terior Totinderitarmaturitcoteiderate, treble se tn seatna 18 ella (et) ste wise scene Incvedr. De asemnenea tebe an ina sea de nfvents dierentel de ungine oeleleloe ution, ‘svi In eae sn nat sebele et all deep det Taste cuir 2 tect hatindrt wteceive xe couniderd fx avi aru Taguates I care preeomprlinsten se ee lear progress In eva in raport ew di urilor pretensionate ta eforturi egale si siupate pe o zon relativ reste nensiunile elementuluf, pierderen de tensiune siedie se pont eur rela Baym Le any in care ip efortul unitar i heton, Ie nivelul centrului de greutate al geupulu de armaturi subs actiunen efortulut total de precomprimare ; n nmarul de armaturi postintinse succesiv HA.2 In eal clementelor pref medie ca nrmare’a seurti poate calcula cu relatia : te executate in tipare portante, pierderea de tensiane ‘tiparulat in timpul Int succesive a arméturilor preintinse se Ao, Op Ls) in care . ov efortnl vinilar in clementele longitudinale ale iparulni, Is nivelul centrului de grou tate al armAturil pretensicnate, sub activnea forte totale de pretensionare n numdrol de armiituri pretensionate succesi n= EH Gina modu de elastcitate pentru: tipar onsenv.ars Tica my teat wk se {a seamen se fect deformatiie ste tneooiere sh actanes fret de pretn= fieqare sur it pirat He teneee Se Fi 2'Sereconnd en iparle sh fe aatckpreectate Yelt perpen meee Censiane smi depdcaea 9 Niro? HA Plerderca de ten 1e Aon, datorita strivi fh ea7¥4 inftgurint sub tensiune a unei aumituri continue pe etemente avind diametral sub 3 any pietderea de tenshine datonith efectulul striviit hetemult sub spire se consider’ cualé cu zero. ii TLS.L_ Pierderen de tensiune datorith fenomenului de relaxare o efortului din armitura pre- tensionatt ce poate calcula eu relagia =a timpul nvituri postintinse HL5 — Pierderea de tensiune datoritd relaxi So Don Bora don (1~ $e) cay © armituri pretntinse Bee Bow + nfo — Arad (1— Ae ) (18)STAN HOG 12.3 Ponty elementele dia betun precomprinit, vexisten(a inedie ty eonupre a hetonulul necesaiid in fuze de Gauster a far{ed de precomprimate 2, se preserie prin project in frne|ie de-starea de eforcari in transfor si de carneteristicile armaturié protensionate, In eorelare eu conditille tehnotagien de executio a elementelor, dar mt ca avea valontoa mai mies deett cea alot in tabotal : 1 eristentete do catont ale betontni a transfer, necesare pentru veriticarea la staren limita die vexistenta ln transfer, se stabilese considerind o clad de heton conven{ionala Be care. 60 determing din tabelut & in funotie de reristen(a fa transfer preserith prin project ft,. Pentru Ret afttel determinatd, reristenfa de eatent a hetonsthit In transter se stubitegte in tahetul 2 pain Interpotare Tinian Te beh 1a : 2 » | «| a | | «| 2.1.2.4 Coeficientii condifiitor de Ineru ai betonului 2.1.2.4.) Pentru elemente din beton armat si beton precomprimat, valorile coeficientilor #4. gi oy int date in tabelal 6, in unefie de pozitia de turnare, . Pentr toate elementelo din heton si iste de clasdi Be 30 gf He a valorilor din tabehul 6. > plu gi peut elementele din heton ew agregate 5, valorite cocficien{ilor 1, 44 mn, #6 obfin prin nltiphienren cu 0,8 “Tabelal | Dimensionen cea al | Nertlsla. en tnaltine de turnare := 1800.0 (tpi, die= | [ni aenzi ~ pereti, pereti de seeipienti ete. din hetow i ‘wiurtity san Muebbala, ct cara pe toate elele | presiune excentien ‘stip fabricalt ete.) rleontak an vertu Thali de to lemente lnlare goliltate Ie tnco- ‘© 150th wolere (gine rile de . ale latragmelor te.) 1 pte 212.42 Pentru calewlul la transfer al eloment din heton precomprimat, cocficientul me ‘obfimit conform pet. 2.1.2.4.1 se mai multiplied eu 12 in canal olen nntelur prefabrica in fabrici wonubloe, realiza 1,0 pontrn culotalte element,— 109 2 Cooficientii de freeare jw sik In arnsituai jostintinse sub foun de faseieule din sine sau foroane paralele, exeentate ih eontomnitale cu smuesa T, se pot ennsidera eq yatsrite din tabelul 43, fatal ts Nowa le raeane 9 enol 12 tan [o,f | ten [mete ome _ was mam | oat | as | | Tevet ain PVE oe) nant | ame o,cats | i - - | {a (terme ajeerel wine (rt car | | tat. " boon vay oon | ih are fastener st dp tare, et Bb 2 ste ipa dealt psn sale wu wats xs Wes a determing pe cule esperimentlt : in Steedh We wanadtunl pacitinee rial de date exper'nrentale, 8e penile si se negli Hurl preiatinse rect ili 24 Pierilerea de (ensiune datoriit luncetvilor Ivcale iy anemaje by Mucare Aer, penta armituri postin inse se determing’ adnuilind peutin eveficientit de Freeare ye yf k" eorespunuitori, valorily 1,3 w respectiv 133 f (iz. 60 1), Dimeesirils Toeale in aneoraje ky Dloeare 2, se pat eo ute se Af piordene ale Feneie: era eu val in tabelul 1 “Pabetad Mneorje fi econ np, en oor nae, pete flea ob: 4 118 Bm | 29 Tw | el com pentru fescue 4 @ 7 shen ~- 2 F125 Pentrn elemento cu anvil eittior locale Ia Ite uri prchitinse reetitinil pierderen de tensiune datoriti hme- exe poate stabili eu relat cM pg, (is) ty in care dy si ty Innectitte Ieeale din ancoraje ta ee dou eapete de Blaeare ai nngur cay 2, = 5 n ewrul blo Jy ——‘Vunginiea armturii yretensionate futre ancoraje, ONSERVATUE — Pentru alot ate tung! armiturit yootenslonate Lpctin, penderra de tensions esfeu Tat eu rela (FL) se spaente eu 23% 3 Efeetul in m3. deforma ula eu relat urilor afin (seidetea sau sporitea) efortulai nitar ein amutuurile postintinse, dulorit fe a betonulu in wria intinderii ulterioare a altor armituri As,, se poate eal Aa = ty aap VAS any” STAS lon 124.8 entry calentul Ia oboseali, coaficientul aye determinat conform pet. 2.1.2.4.1 se mul: plied eu covficiontul m7, doterminat et relatin : mg = 0,8 4 045 p< 1,0 (6) in eave fs cocfiviont de asimotrie, determinat cu relatia, Comay eforlul unitar maxim in beton, in fibra extrem comprimatt ; sn efortu unitar mininy de compresiune in beton, in aceeagi fibri. Valorile cha, 1 dpm, 8 determing in stadiul II de lueru, din inckredrile de expl tare corespunzitoare verificktii la starea limita de oboseal’. Minx os in caro ME, si MEqx Sint momentele incovoietoare, minim gi maxim, din inedirc’ + tare corespunaitonte verificiri Ie staren limita de oboseald, ile de exploa 2.1.8 Alte caraeteristiet de cateul 2.1.3. Yalorile modulului de clastic inedre: ate al beton ‘ivi de sour duratt, ew dau in tabetul 7, ui obignuit solicitat Ja compresinne pete Aanebit 7 tua te Toners] meio | we 5 | we 20 | nie 28 | ne a0 | eas | ne | nero | ne sn jst { stv | ate | anme | arom | soo anon | awn [cen | wo tou ase Fae | am | me [atm [ase | sim | sen | asim | | Pontry betoane cu agregate ugoure, pentin gate, priute-an ealeul static in stares de echilibru limita, se poate determina inekrear veal global (de esempht phiei vite) werifieanea la starea Tithe reistena se poate efectta pe eormparanea divects 3 eek cairii de eatleul ent cea heard un ealeul postelastic detatiat al structnii, verificaren ba poate face punind conditii de nedepagire a defornatiiler specitiew qa) ite see tiunile cele nai solicit tu ean stare linsith de rezistenti se tiltime in betom (4) 31 4 celor maxinie utitizachile in anmatny $1.2 Tufiuenfa avelte{el elementelor conpriniate eseentrie in eaentul tx starex Tawita de reristenta 1), se recomandi ex solutitle constins Live ined ina joraren nmueutelor jectelor dle ovditaul TH) si mit La strweturite formate din elemente linise (hs ‘hu xi dinensiunile secfiunilor harelor si fie astfel stabil ive datorita influentel zyeltetei clementelor comprinate di limitare exte reapectali, consideraren indluen{ei zveltete: canst ual Weamentelot incovoielwate die calenl dbatorita efeetetor de aveinad 11, Grae Pir staten mits de pictdere se stabilita(it de forind auabajy La yet be eee eee vunuille in care efeetels de otal 1T pat fi negtijate in eaeut, paecnn cele ye eute aoe ee eecaluatea lot prin procedee siaplifiete, Rind wn eaten de ardinat Hal stata yeeros de xupratagcen perefi subtint (diatraygme, pied eurbe: subir, tusnai Gah Jane) ponita care nase dispine de procedee de ealeal de otchnul HE temeluie fundanentite or trate in cousiderare , in mxl sinuplitiety ‘oefieien{i globali de reducere a rezinten{ed de calenl a betouul sreyperimental, Se adguite ex efeetele de ordinal 1st fs iSTAS 10107}0-00 — 102 — ‘Tabata 95 apart o9!Poy | : |___ 00%. —| . re Ryo rezistenta betonu'ui la transfer; 5 efortal unitar maxim de compresiune, in seofimnen consierata, terial (alte alta de clmentrl sade agrogate, tiliare pistrate in mod obigmud, tm cond deosebite (auteclavzate, VC), valorite corespunadtoare ale earaetertiel deformatiel In onsERVATHE: 1 Pentru Detoanele confections dinate 1 te). preci f pent betoane fnlaeite pistrate la temperatur de peste 10°C, at {inp a betonul ae stabilese contorm fee 2 tabette 33,34, 35 318, pentru var! In B.3__ Valoarea maxim de caloul a deformatiei specifice datoritt contractiei se poate deter- mina eu relatia : . Ey Mig kgs es te (aay in care te valoarea de ban’ a deformatie’ apecitice n betonului datorit contractiel, earé se Dpte Inn ew valonte din tabelul 375 m1 pel. Bas rg cocticient two exprim’ influenta iimensimnitor absolute ale gectiuntt clementetor ilo din tahelut 33 nt care expr infinena moduli de re fn valorite din tabelul 39. imire a elementului si ke poate Tan, Taba ‘Tabata 38 > 200 man 9 00" Modul de realizare al element co Beton armat Beton precomprimat cu armdturt pretatinse [Beton precomprimat cu armiturt petitinee “65SPAS Wing 0-90 sind 4.153 Caletlul a starea limita de pierdere a stabilitatii de pozitie (eaturuares se face consid tlenentele ea solide rigide, La determinarea momentuhul de risturiare trebuie si se ging tHe ia jutaitea acestitia datoritl efeetelor de ordinal 1. we 8 structurale sotieitate de inearetri repetate care pot produce apavitia fone Lise verified si la states Tinnitl dle oboseali, in confonnnitate eu prevederile de 41.5 Valeutul la starea limita de deschidere a fisurilor se efeetueuzi in seopul asigunatié condi fiilor de aspect si de protectie a armaturilor impotriva coroziunii, precum si pentu usigurares ned etsuseitiqi imbundtsiqite la elementele in contact direct eu Kiehide. SAH Caloulul Ja sturen limita de deformatie se face pentru elementele In care depigiren defor mafiilor adimisihile poate cxuza deregliai in procestl funetiontl, avarieri ale peretitor despartitert sustinuty de elementele respective san senzatit nepliente ta cireulatie (pe phanyee, sei cle.) SALT Determinaren capacitaii de preluate u solicitarilor seisinice pentru elemente strvetitnale Si pentva structuri ia ansambhy 1 verifieatea ex pacitagit de pretirare a sol citinilor seismive si se efectueze la inereiti seisnien conven{ionale stabilite conform regleme Litilor lelinice specifice gi considerate ea neionind statie (inetredri de cod). Ta acest ez, ealeutil e reduce 1a verificarea elementelor componente ale structurit ln stavea limita de revistengs si In Verificarea eonditillor de rigiditate la deplasitri laterale (limitarea. deplastrilor relative de nivel) fu funclie de xpecificul gi important constructici, Cerinfele de ductilitate corespanzitoare valori- Jor adoptate pentru inedredrile.seismice de cod se considera realizate prin respectarea regutitor de ale’lnive constructivd gi de dimensionare date in prezentul standard pentru elementele strue. tuvale participante la strateturi antiseisinie La constructiile de tipuri eurenie xe ad La construct de importan{a deosebits sau eu forme constructive speciale se reeomunda fectustea unei veritiedti a eapacititii de preluare a solicititilor seismice gi pe baza wnut ealetl Ginanste neliniar, Veriliearen ae face, de regulf, +i pentru constructiile en earneter de mare repe tabiitate, care aw solieitttt semnifieative din actiunile seismiee, Caleutul ‘dinamie neliniar ee tfectucarh pe constructia consideratd in ansamblul ef gi consid in compararen capacitagi de Geformiare clasto-plasticd a construefied cu deformarea indust de acfiunea seismic’, far pentrat infiturd se introdue in caleul rezistenge de ealeul medi pe ansamblut strueturii, care boton si se ia: Bo ,13 k, 2 RA ae Ry nao, — ¢ sein conform fig. 1a iuloewin ew B tate Se admite si utilizaren unor procedee sim lifleate de analiza post-elustie’, fundat eu analize dinauie nelininte. tate tat lementelor soli 32 Galeulul ba st lw al voiere, compresiane eyeentried y S21 Distributia gi amavimile eforturitor anitare in Heton si armaturi, im cate Ia stare Winita de rezisten{i in seotiuni normale, se stabilese pe bazar urmidtoarelor ipoteze de defornare Minin plane si dupe deformmure (ipatera sectinni seeininile plane in tor plane) (fig. 1) 51 — 101 — ‘TAS 10107/0-90 ANEXA B (CALOULUL SIMPLIFICAT AT, DEFURMATTET SPECTFICE DE PULATA A BETONULUI BA" Deformatia specifies de durati a hetomului exe se calouk i eu relatin : en = Bead F fu caro eo deformatie specifi’ clastic’ initiakt a betomutai (pet, 2.1.5) 5 % caraeteristica defornmafie’ in timp a belonntai; %, _deformatin specifies maximi datorits contractie B.2., -Valoarea maxima de calenl acarneteristieii deformatiei in timp a hetowlut % se poate determina din relatia “% in care po Yaloaren de bazil a caracteristicti deformafie! In timp a etonului ; pentru betoaue W agregate naturale (de balastiens sam din piatrit spartit) cu intgyinen normals sat aeceleraté prin aburise, mirines , se poate Ina ex valorile dia tabelil 235 pentru betoane eu agregate ugonre valoarea de Ine 2 earneteristieti defornnagiel in timp go. #0 caleuloas eu relutin + BE on ce og 3) ea (aay in care 9 conform tabelulal 33 5 By, rnodulal de clasticitate al betomulut cu agregate ugoare (conform pet. 2.1.8.1). “Tabetal 89 cu wows [ow [oe [om [= [mm [om [melo [we 23,00 | 2,00 | 2,70 | 2,68 | 2,00 | 2,00 | 2,48 % Ea Ay coeticiont care exprim influens gradului de matusi ne s1 betonului gi ge poate . Iu ou valorile din tabelul 34 ; ky cooficient care exprinit influen{a gradutni de solicitere al betonulni gi se poate Ina, cu valorile din tabelul 35, ky costicient care exprimis influenfa umiditaii relative a mediutai gi se poate Iua eu valorile din tabelul 86. . Tabet 34 apa de sotetare |. 1, | Forta de precomprimare pentru Ryo = RS" (label ) pentru transfer Ia 2 2, | tnetreiei permanente ineusiy precam ‘ an : entra fneiveinte pomanenteaplinte inainie de 28 de le de ix turnarea betoma, valorite fy s0 determinit en penta forta de preeomprimare, ” fn cumnt in care mt ko poale apreeia. momentul aplicdvii inedretnilor permanente, do ‘exemplu, Ia prefabrieate de mare serie, 86 permite # se. ia In consierae un Inferval de 3 huni (90 aile)'de In tumaren betonulai.for sitoni fea. snnle soli men ull sila sivel) lori ulilor wanda caleul repo tii de entra care ata siuni 8 10107,0-90 ea eforturilor de intindere este weg ja lilt; coutribufia betonulu fa prek diagrama a, — eso iw eonforu fig. 1 fe din beton Ghignni, detirstatia specifica ms iui adbnind in fies ext Ay in stadia de rapere's secfiUnth ey qa NO 1 ER, 8, Mg. B RF pet Be, 1 obenienit oes ats cone peta in eazul compresiunii exeentricn, cind F = 12546 kh gus Olfig. 6 dreapta d) : in eau fimitd conventional al compresiunii centrice (lig. 6 drenpta 2) --in caguni intermediare, eind E>, Oe eye Bye fee ee determaind prin interyohare Tiniard inti valorile 2"%.9 i cig (Hig. # dreapta, eve se retetd la Beton xeeu de cast 76 ONSPIEEATIE, = tig € etre in ye In nceste relatii ay se fu en valorile preciznte Wa pet 214 jar ge reprints defor snagin specitied a hotonutt ia Hibra coo tiai pntin eounprianat a sec Hn fig. 2, Deformatia specified maxinna utilizabili » ark flor Ia prupati de ineaveaut care includ aeqiuni seismice dingrama.a, — t4 confor Lutii egy 80 in BUM, in exaul verified gi 10% in celelalte eaxuri, OUSENVATIE —Venten entevle nelineare ole strictuslor pot M1 edaptate alte valor ale Toi spun st fone ta couifille prectzate ba pot. 2b Sy al he 6STAS 10107 0.90 Notiunw Moment de decompre. j sume 8, Slee rr Hlemente din Bete prevompritnat total primare tetas ete at par ! j Blemente prevompr tial Precomprimare imoderats, Tranter “Ancorarea armiiturit Dretensionate- prin _aderent; Ancorarea anmitturil pretensionate eu Ancoraje Zon’ comprimatt ungimo de * transmitere 1, Zois do.transmaitere Lnngime de -anco- rare iy ~| Grad de precom "| Faz considerati dupi ce au loc tonte piorterile de Monent cate primar Fy init thtin expat efortatit de prevent ui eetitral, eps mat i putin comprimate a see innit i Sub efectut aeestui moment reralis anult ementionahe | Elemente La ea in Wr pretens Grad ae Hs lcd eforturd wnitare de Hatinlere hormate pe ditectin de ilispnewre. a anit nate weirearen tatahi ale eploatare evonnprimar ~ enrecpunsind dlenuentelor din al total Cie ty mente vi suitor Sub) eae itratene ay deschidetes timitatar efi exploatare, ca san tana | ii Hisuritor sub ineinearea de luni ala rent saw ew Timitirea sevend a deschi de Tngst dara xm perma rad de prevomprimare penira momenta de de compresiune JE, se situeaza intre moment dat de ine maxima de exploatare 7" si momentul dat de irearea de lungi durats Wf tu de decor. at de inesnvaren dat de orimare pentiu care mon presiune $72, se situ re momentul de exploatare de Tungk durati Wt icdrearea permanenti, Wf, ‘Transmiterea_precompr asuprebetonuly turii_nepretensionate ale elementulut omprinat aunt rit Te realizatd prin ad beton, pe tunginiea dea ANU postin Tealizatd cut piese speciale de fixare la exttemitd {ie ar turit te, care pot fi metatice su din beton ar mat, inglobate in masa betonului sim dispuse Ia spi fata’ elementul Fazi_conside din armitura pretensionatit Zon’ din sectiunea unui element din belon prec mat in care, in ipoteza de ealeul cunsiderati, apar turi unitare normale de intindero Zonk din vectiunea waui element din beton mat in care, in ipoteza de calcul considerati, {uri_unitare’de compresiune “ Tungime necesari transmiterii betonulul (garmin nepretensionate), prin aderesifa, a introgului efort de. pr comprimare din’ armatura_preintinsd, Ia transfer Porfiune dintr-un element din beton. precomprimat, pe lungimea cireia t, efortul de precomprimare ¢e-difuztart pe intreaga secfiuho transvereilt sila eapitul caren che tele locale ale sneonii-armiturilor asupra eforturiior unitare devin neglijabile, distribufia lor patind {i eqnst, deratd LiniarS pe eectiumes elementulul . Lungime necesars ancoririi prin aderen{& pink Ia rupe. recon ‘apa rea armituriiSUAS 10107, J letimitares exzanitor de sole dle interaeiune petra seetiuni simetiien, armate sinmerrie Incovoiere we HM le SUL aw sau fi i tig. 00545 Neg loner Fig. 7 3.2.3. Pentru elementele solicitate la incovoiere, la compresmne excentrick sila int tried cu excentiieitate mare, se adinite un caleul simplifieat vind in considerate (fig. 8): Fig 8 detonul din zona compri nea Ii,. Relatiaintre a vi F(fig. 4si8)esteB ~ 1 eforturile unitate i fimea 2a acestei zone si auma ~ sali &, crosman panera de bans in. pot fi Iwate din tubetul 12] fort. axial, in semplitieativ, dere ex ata sint distribuite uniform pe indl- = RIB), bela 12 wigan fon | {oe 52, ee wn srt tow eu agrequte youre é Ai ay wi rel as ela new bi,9 STAS 1O107/0-90 i ANEXA D 4 | Precomprimate hiale iniram element ad Actiunea de introducere a efortutui de intindere in arms tury de inalld rexistenta Anmatuns de i itor cred se real £1 preeomprin puri de anni pnetensiona prvintitiss postintin 2 | Pretension: pretensionatt 4 | Armituri, prvintins’, care se pretensionenat xi se fixes {urnarea elementului, inite puncte fixe, att pe tipate rggide, eapabile si preva pi Lransfer efortul Alun. profensionata ; arpuiturt prvintinsd este inglobals iy hetound tuimat, are prit, Fite signa cone prin aderen(a. ‘Trans: ferul se efectucaz’ dup afingerea rezistentel precerise & Hyctanntu, prin eliberaren ariniturilor din bloeaje in mod Tent sai bruse (prin taiete), Preeomprimarea are toe prin antrenatea hetonulid in tending de seurtare elastien siviturilor adderente | Anmatues Anmatin care xe pret post infin elomentulurs Anueitira postintinsd este. age Canale, previzute, in interiorul seetiunii element wht We Leesteriarnl acestuin, Armiatura postintinsi se preten Sura ew disporitive speciale are reazemi direct pe ent, astfel incite coneomitent cl preensionarea, are Transferul, In aceasta categorie se considers gi elemen- Meonstrucliite la eare precomprimaten se realize [rin iofignemeaarmitiri sub tensitne pe Detomul in Finis (iubani, rezervoate ete.) Drupsprevennp ea ata si protec inland contriunii, prin Hnjeetare, befonare sam Lorene ave | sca dein fit protensonarit prin care art | feu blocaje pe culel saat tipar ‘postintinsi este fixe 6 | Blocare Opera tits preintinsh este fixal metalic portant, respectiy “armit Hew al Arnutiturd 8 | Armitur nepreten ara de tip PC 60, PC Abnatt complemen. | {ie cu armitura pretensionath ¢ tari Ae tnatum pretensionats la realizarea solicitarit capa: | hilenecesare pentru statea Timiti de rezistentit avind (ot cddatit in salistarerea condiilor de verifieare Ia fisur 9 | Rfort de precom: Solicitarea de compres primare, No Ny, {ura nepretensionald dup {uit precomuprimii in seeps ter de deton sia roprezentinnd efec tu Forti de pretensio. | For{a exereitatis asupra anit nare, , povitivele de pretensionare de etre utilajele gi aise Gradul de precom. | Raportul inlre xotieitarea de decumprestune, 9 marti primare, J Fee in exploatate a sec{iunit fafa de soficitares tials de exploatare