CAPITOLUL Ix PRESEDINTELE ROMANIEI § 1. Statutul constitutional al Presedintelui Actuala Constitutie a Roméniei cons: ‘ A ; un executiv bicefal sau dualist', in care unul dintre sefi este Presedintele, iar elalalt Guvernul. Forma de guvernamant in Romania, potrivit art. 1 alin. (2) din Constitutie, este republica, dispozitiile constitutional referitoare la forma de guvernamant ficand parte din categorie celor calificate prin art, 152, ca limite ale revizuirii. Republica reprezinta »acea forma de guvernémént in Care, asa cum se spune, cetatenii se Suverneaza singuri, desemndndu-si sau alegand un sef de stat denumit, de regula, pregedinte’”. Art. 80, intitulat ,, Rolul Presedintelui", raportat la celelalte prevederi constitutionale relevante si la constantele doctrinei si ale jurisprudentei Curtii Constitutionale, determina urmatoarele dimensiuni ale statutului constitutional al sefului de stat, a) Este unul dintre cei doi sefi ai executivului, alituri de Guvern. Cum am precizat deja, actuala Constitutie consacri un executiv dualist’, acesta reprezentand, cum se exprima in doctrind, ,,0 structurd caracteristica regimurilor parlamentare, in cadrul carora functia executiva este incredinfata unei persoane $i unui organ colegial, care au atributii pe care le exercitd in mod relativ autonom; persoana indeplineste functia de sep de stat, iar organul colegial poarté denumirea de cabinet ministerial, Prin natura sa, executivul dualist comporta nuanjari de la stat la stat sin cadrul aceluiasi stat, in | functie de natura concreté a raporturilor dintre seful statului si organul colegial’™. Spre deosebire de Guvern ins’, rolul executiv al Presedintelui este mai atenuat, primand celelalte dimensiuni ale statutului sau. / b) Este reprezentantul statului roman, pe plan intern si extern. Aceasta calitate este prima enumerata de art. 80 alin. (1) conform céruia ,, Presedintele Roméniei reprezinta statul roman (...)”. an Eisele: ¢) Este garantul independentei nationale, al unitafii si al integrititii teritoriale a Art. 80 alin. (1), dupa functia de reprezentare, 0 mentioneaz& pe cea de garant al independengei nationale, al unitdfii $i integri teritoriale a farii. I ee BOL. seis 2 meee Es. eet Drept constitusional si institutii politice, Ed. C.H. Beck, ed. 15, vol. I, RE de sim juridic, a c i .stui tip de regim juridic, tea N.N anasid Ge EE HE democratice, in Studii de stiinta si cultura, nr. Hoo, Pe 72-176, 4apud I. Vida, L.C. Vida, Puterea executiva si administratia publica, op. cit, pp. can nota de subsol 40, “1, Vida, LC. Vida, Puterea executiva si administratia publica, op. cit, pp. 43-44. vedea N.M. Stoicu, Controlul parlamentarire Fale - « adamentale ale poporului roman!) sefyy alori fundamentale Por Ul stay a a7 ‘atl izeazi V Krocts 64 fe 4 in practics . tu in realizarea ei, cae VEEN sera urmiareste sa transpund in practi dees py ributii prin interme’ . eniul apararii, cea de prese, are o serie de atributit pr 11 rand, atributiile in domen f ae aie eSedingg i >, in primul rind, : > in situatii de stare de asediy Avem in vedere, aes Tari, atributiile in situati ete, “onsiliului Suprem de Apara ctarea Constitutici. a dea veghea la respectarea stitutionala a Presedintelui, ca d) Rolul de a veg 1 aceast misiune constitut Sedintelui, care trey, 80) 4 2) consacra aceasta . — ° atrage ater > : Art. $0 a oats activa, nu pasiva. Dupi cum se atrage atentia in docing inteleasa in dimensiunea et act fie are un continut complex, in semnificatii juridice ye > aceasta functie a t See drept constitutional’, acea: _ fur . “a, in acest scop, Presedintele exercita functg si politice, Constitutia adaugand ca, & at si societate. Ea se concretizeaza, printre altele siza Curtea Constitutionala in cadrul contr la existen{a unui conflict juridic de mediere intre puterile statului si intre oly Naturg prin atributia Presedintelui de a sesiza Cu prealabil de constitutionalitate sau cu privire eee veghea la buna functionare a autori¢itilor publice, penta ra zarea careia exercita rolul de mediere intre puterile statulu intre stat si societate’, Constatim cA legiuitorul constituant leaga functia de mediere intre Puteri statului si intre stat si societate de exercitarea unui alt atribut al situ, prin are presedintele vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice. In scopul realizinii acestei_misiuni, el exercité rolul de mediere. Am putea spune cd medierea este instrumentul, iar buna functionare a autoritAtilor publice este finalitatea. Nu avem de-a face cu doua functii distincte, ci cu una singura, mai exact cu dowd atribute ale aceleiasi functii. » Medierea realizaté de Presedintele Romédniei nu se opreste la autoritatile statale, ci irebuie sé meargd mai departe si sa transeze eventualele divergente care se pot manifesta intre autoritaile publice si diferite segmente ale structurii sociale de pe o pozitie de neutralitate (subl. ns,)"* Precizim cA la adoptarea Codului administrativ, s-a pus problema dacd el sis regaseasca sau nu in continutul i acestuia, alétura de Guvern. S-a optat pentru solu i @, din rafiuni care tin de faptul c& in Cod trebuie si de atributii preponderent administrative sau calificaé 4 avand un asemenea rol. Exemplu, Constitutia rege lui de a exercita conducerea generala a administrate regaseasca autoritati care dispun expres prin legea fundamentala e: menteaza in art. 102 rolul Guvern publice. § 2. Alegerea si mandatul Presedintelui op. cit, vol. ll, pp. 272-276 21. Muraru, E.S, Tandsesct, 1 LES, . Drept constit Linstingit Hi lin. (2) prevede e& , Presedingarn institu politce, op. cit, vol I, ed. 15-4P.2! Sunctionare a autoriteyilor ‘publice. fn & le Roméniei veg i a ae *sheaza la respectarea Constituf! lo recum si intre stat si societate". %0P, Presedintele exercita functia demedlore ire ae I. Vida, LC, Vida, Puterea executi * Republicata in M. OF. nr. 650 “in eins ‘ha publica, op. cit, p. 53. Prembrie 2011, cu modificarle si completarile ulterioar®edintele Roméniei —_—— a 119 completirile ulterioare, intre care mentionam O.U.G. nr, 64/2019 privind modificarea si completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Roméniei, precum si modificarea si completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camere Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente, precum si unele masuri pentru buna organizare si desfigurare a alegerilor pentru Presedintele Roméniei din anul 2019'. Acesteia se adauga, in principal, Leg nr. 288/2015 privind votul prin corespondenta, precum si modificarea si completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente*. Autoritatea publica in a carei competent intra s& vegheze la respectarea procedurii privind alegerea Presedintelui este Curtea Constitutionala’, care, de altfel, valideaz4 si rezultatele alegerilor', Astfel, in competenta Curtii intra solutionarea contest a tiilor privind inregistrarea sau neinregistrarea candidaturii la functia de Presedinte al Roméniei, potrivit art. 37 si 38 din Legea nr. 47/1992°, precum si al art. 31 alin. (1) si (2) din Legea nr. 370/2004. Eventualele contestatii, potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pot fi depuse de catre cei interesati®, in cel mult 24 de ore de la data expirarii termenului de 48 ore de la depunerea candidaturii, in limitele carora Biroul Electoral Central are obligatia si se pronunte in sensul inregistrarii sau respingerii inregistrarii unui candidat sau respingerii unei candidaturi la functia de Presedinte al Romaniei. Depasirea acestui termen poate atrage respingerea contestatiei astfel formulata’. In jurisprudenta sa constanta, Curtea Constitutionala a statuat ca ,,atdt condifiile de eligibilitate, cat si impedimentele constitu- tionale pentru a fi ales in functia de Presedinte al Romdniei sunt prevazute expres si limitativ in Constitugie si in Legea nr. 370/2004*. in ceea ce priveste ultimele alegeri prezidentiale desfasurate in Romania ,,Curtea Constitutionalé a emis un numar de 50 de hotirari privind solutionarea contestatiilor depuse impotriva candidaturilor, iar aceste contestafii i-au vizat deopotriva pe tofi cei 14 candidati la alegerile prezidentiale”. La data redactarii prezentei editii a lucrarii de fatd ne aflam in preajma unor noi alegeri prezidentiale, care vor avea loc, in primul tur, pe 10 noiembrie 2019. Mentionam ca anul ' publicata in M. Of. nr. 746 din 12 septembrie 2019. 2 Publicata in M. Of. nr. 866 din 19 noiembrie 2015. > Atributie prevazutd de art. 146 lit. f) din Constitutie. + Potrivit art. 146 lit. f) din Constitutie. 5 Republicata in M. Of. nr. 807 din 3 septembrie 2010. : © Poate fi vorba de ceilalti candidati, de partide politice, de aliante politice sau clectorale, ori de alegatori. 7 Hotérérea Curtii Constitutionale nr. 44 din 28 septembrie 2014, publicata in M. Of nr. 71 din 29 septembrie 2014 privind contestarea inregistrarii candidaturii domnului Szolt Szilagyi la alegerle- pentnt Pregedintele Roménie! din 2014. Aceleasi aspecte au fost invocate si in hotardrea nr. 40 din 26 septembrie 2014 a a Cunt Constitujionale privind contestarea inregistririi candidaturii domnului Kelemen Hunor Ia alegerile pentru presedintele Romaniei din anul 2014 prin care Cae ‘cdia fost tardiv introdusa contestatia si o respinge” (public in 29 septembrie 2014). peek. en Ee cana nr. 49 din 17 octombrie 2014 privind contestatia inregistrari candidaturii domnului Victor Viorel Ponta la alegerile pentru Presedintele Roménie! din 2014, publicata in M. Of. nr. 760 din 20 octombrie 2014 prin care a hes ei contestatia formulat pentru c& ,,a fost introdusci i i nr. 371 ce a ae K ae ce Constitutionale de garant al respectirli procedurii de alegere a Presedintelui Romaniei - Experienfa anului 2014, in RDP nr. 4/2014, p. 74.Prept adminis Naty 120 fiind anul in care se implinesejgg ania bazate pe votul universa]! de de a semnificatia lui, anizate in Romania il tur de scrutin, este necesara majoritatey fe important pr nerale org: 2019 este extrem de « mele alegeri ge! Ff ani de la primele aleget! + din primu svea Presedintelui din Pp ‘ — Q 2 Pentru alegerea Presedi ‘si in listele electorale, conform art. 81 alin, (2) a voturi ale alegitorilor im teste dificil de realizat, de regula se orgetingst cs semenea procent dif aati un ee posibilitatea alegerii in functia de Presedinte al statulyj 8 tn de ee i sre in randul alegatorilor er’ » cuo larga sustinere in ran ee a revizuirea Constitutiei, durata mandatului Presedintelui era de 4 anj, Pn Pana la rev ‘a S 2 7 : a : de revizuire, mandatul sefului de stat a fost prelungit cu un an fata de cg era necesara pentru a asigura continuitatea institutie; prez. lor electorale parlamentare, ceea ce reprezinta un plus ge Constitutie. Cum doua tururi, ceea ce legea Parlamentului, solutie care dentiale in perioada campant! r garantie pentru stabilitatea politica a tarii’. : : : ae Mandatul se exerciti de la depunerea jurimantului, pana la depunerea juraméntu Presedintelui nou ales. El poate fi prelungit numai prin lege organica si numai in caz gy rizboi sau catastrof. Pe perioada exercitirii mandatului, Presedintele RomAniei nu poate fi membrual unui partid politic si nu poate indeplini nicio alti functie public® sau privati Constatim ca prin Constitutie se consacra o incompatibilitate absoluta intre demnitatea publica de presedinte si orice alta functie publica sau privat. Este singura funcfie sau demnitate publica in stat pentru care se instituie un regim atat de sever al incompati- bilitatii. Incompatibilitatea exprima interdictia ca 0 anumita persoana sa poata exercita in acelasi timp doua activitati sau functii, inclusiv demnitati publice, care prin caracterul lor sunt contradictorii’. Incompatibilitatea nu reprezinta doar 0 masura de protectie a func in considerarea cAreia a fost instituita, ci si a celor cu care aceasta functie devine incompatibila, impiedicand cumulul lor, deoarece confuzia de competente si de roluripe sea mae camo Fn dana clr dou fans « impail Ji un conflict de interese intre misiunea Pres dintelui de reprezentare a poporului si activitatile sale e rivate aducatoare poporuli ctivitatil ic i ae st activitatile sale publice sau private § 3. Atributiile Presedintelui Romaniei sunt previiratayn arena i titlul II, capitolul II, consac unt prevazute in principal in Constitutie, cu precadere Constitulici. Exempli gray acipe omental acesteiinsttutii, dar gi in alte pitt + atributia de promulgare a legilor, cate ie specifica fieci™ " St. Deaconu, M. Enache, Ed. CH. Beck, Bi Votul ta romani, Oj ‘ 3 SDN mae / O incursiune tn evoluja sistemelor electorate din Rome PACH Beck, Buctres, 2008p, 76g, TaMSESCU (Coord ; , {M-Contaninesi nM, Cone ); Constintia Romani, Comentari Pe ‘ Cohen G. lonescu, Consttujia Roménier eset © lorgovan, 1. Mi Curti Constituionate, cor furaru, B.S, 43. ee cons Publicata in M. Of. nr. 931 din 16 decembrie 2015. * Publicatd in M. Of. nr. 201 din 6 martie 2018. $ Publicata in M. Of. nr. 636 din 20 iulie 2018._Prept adminis iit i, u —— induese succesiunea logicd 1 ideilor gj 12 — indu-se wr COeten a wcested, Asiguye u legatura cu ne cele care au leg ca Constitutionale, date fiind problemele . ur ae : a cy : de parlamentar, de r jn calitate de fost parlamentar, de multe gg rlitate ale Senatului. Este apreciabil reglementar Am prezentat @ ele le ridied in practic e la comisii confruntam cu ele la com seste decizii ale 4, marturisind ¢ Je de specia a Persevagyt a tiile, nu intotdeauna clare, ne Curtii de a elarifiea disposi 1. Taeceasi obiectivitate semnalim gi ragiltateg “ comet argumentlor ase, Cu acca 90 TN consttutionale privindclaye’® dintre ele, cum ar fi cele care Tne se pronunte confruntind legea criticat 4 8 cu dispori ii sau care determina Curtea ‘ unei alte legi, nu ale es ai ca de mesaje Parlamen é . ao . Ro, e Saal aueriol ene art. 88 din Constitufie, Care, int-o Formula coneis,rectngy Sediul materiei este a je Parlamentului, cu privire la princi Palele adresa mes: dreptul Presedintelui de 2 probleme politice ale natiunii. oie ' Art. om alin, (2) interzice presedintelui interimar s4 exercite mai multe at printre care si pe aceea de a adresa mesaje Parlamentului. : Din punetul de vedere al semnificatiei sale, mesajul reprezinta un mijloe de legj, {ura intre doua autoritati publice, unul dintre sefii executivului si organul reprezentatiy suprem al poporului roman. : i : Sfera problemelor discutate cu ocazia mesajului este Lisata la deplina latitudine a Presedintelui Mesajul reprezintd un act juridic exclusiv si unilateral al Presedintelui, care ny imbraca forma unui decret, si care intra in categoria actelor politice ale sefului de stat, 5 gs El nu atrage efectele juridice ale unui decret, singura consecint pe care o deter ining find, potrivit art. 65 alin. (2) lit. a) intrunirea Camerelor in sedinfa pentru ol primi” Nu este obligatorie si dezbaterea mesajului, ributi, e e , dupa cum a statuat Curtea Constitutional in Decizia nr, 87/1994? : a alt regi juridic va avea mesajul Prevazut de art. 92 alin. (3), prin cat Tesedintele aduce la cunostinta Parlamentului ngy i s a masurile lua ia respingeril unel agresiuni armate, astfel: ee ae ~ Camerele vor fi obligate s& se i a i intru A pri A a eee neasci nu doar ca si primeasca mesajul, ci ¢ ~ Presedintele va Partici ipa la dezbatere; Pecialitate s-q formulat Mesajului, ca si cele ale Consultarij Parlamentului 1 St. Deaconu, in 1, 9%. cit, ed.2,p, 664, MMB ES, Tanasesey (coord,),presedintele Romaniel ee 7 125 consultirii_cu_ privire la organizarea unui referendum care si vizeze trecerea la Parlamentul unicameral, care a si fost urmata de un referendum. ¢) Convocarea Parlamentului in sesiuni Sediul materiei este reprezentat de art. 63 alin. (3) si art. 66 alin. (2) Art. 63 alin, (3) reglementeaza convocarea, de eitre Pi ales, in cel mult 20 de zile de la al Art. 66 alin. (2) vizeaza inj uni extraord a Parlamentulu cererea Presedintelui Romaniei, a biroului permanent al fiecirei Camere ori a cel putin o treime din numarul parlamentarilor. ’ resedinte, a Parlamentului nou eri. Dreptul de a cere convocarea apartine celor doi presedinti ai Camerelor. d) Dizolvarea Parlamentului de cétre Presedinte in conformitate cu art. 89 din Constitutia Romaniei, Presedintelui fi este recunoscut dreptul de a dizolva Parlamentul, care este suspus unor conditii speciale, si anume: —consultarea presedintilor celor dou’ Camere si a liderilor grupurilor parlamentare: — conditiile in care poate fi ceruta dizolvarea sunt reprezentate de neacordarea votului de investitura in termen de 60 de zile de la prima solicitare, coroborata cu respingerea, in acest interval, a cel putin doud solicitari de investitura; —in cursul unui an, Parlamentul nu poate fi dizolvat decat o data; — este interzisi dizolvarea Parlamentului in timpul starii de asediu ori a celei de urgenté ori in ultimele sase luni ale mandatului Presedintelui. Exercitarea acestui drept este o facultate si nu o obligatie pentru Presedinte'. in doctrina s-a formulat o propunere de lege ferenda interesanta cu privire la art. 89, pornind de la faptul ca, astfel cum este reglementat, textul constitutional nu rezolva nicio problema si se impune o ajustare a lui. Aceasta deorece dizolvarea Parlamentului este consecinta unei crize politice si institutionale profunde, determinati de imposibilitatea investirii unui nou guvern. ,,Or, prin dizolvarea Parlamentului , asa cum este regle- mentarea constitutionala actuald, nu se rezolvd nici probema numirii unui nou Guvern si se ajunge si la dizolvarea camerelor legiuitore. Mai degrabd, criza se addnceste decat se rezolva’”, Gasim cf este foarte pertinenta observatia si cu mult perspicacitate juridica, la fel ca si cea referitoare la trecerea unui termen de 60 de zile de la prima solicitare, pentru ca s& se poata proceda la dizolvarea Parlamentului de catre Presedinte. Termenul este mult prea mare si poate atrage perpetuarea crizei si adncirea ei, nu solutionarea, cum ar fi de dorit. Acest lucru justificd reducerea termenului, chiar la jumatate, astfel cum Propune si autorul citat. § 4. Atributii realizate in raporturile cu justitia a) Numirea judecitorilor si procurorilor ; Senet. 2 i in conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) din Constitutie, judecatorii si Procurorii, cu exceptia celor stagiari, sunt numiti de Presedintele Romanici, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Sus: ends seer Beare 11. Vida, 1. C. Vi terea executiva si administratia publica, Ed. Cordial Lex, Cluj-Napoca, 2012, p. 79. * St. Deoti ae ia ES. Tandsescu (coord.), Constitutia Romédniei, Comentariu pe articole, op. cit, ed. 2, p. 778.parses Dich aan Naty, egedintele Romanici se bygy,, si in art. 2 alin. (1) din i. te Bey judecai in. (1), J i 125 alin, (1), udecer -neipiul inamovibll namovibilitate. P curori i ibili atorilor si procur ae inamovibilitate. jjudecdtorilor iP. Go garantie pe care statu] statute alaturi de stabilitate, 0 8} { — nr. 303/2004 privin a altri de S eprezin oa o] fi Sau revocati de, Inamovibilitatea TePreZIN og mu vor fi suspendat a ‘ de rij de functionari PUNCH FT izave prin aceca cd functionaral obeste de S Saar py % ree deoseb see orviciu, nici macar prin avansare eres eau initial de plenul Consiliului Super; eau i plenul _ Superig aa de catre Sectia de judecatori a C.S.M_, Pan acitate, in termen de maxim 30 de zile zi su promovat examenul de capacitate, in es a 304 i fe : le Fal A erea se face de catre Csy judecatorii care enului’. Faptul ca propunerea de numi a e ‘ SM. . data validarii exame nt al Constitutie’ si nu de catre ministrul justitiei face si se evi rant a stitut calitatea lui de . a politizarea actului de infaptuire a justitiet Potrivit art. re Gt a Cat Dery Mamoyigy unor cat cauce disciplinare. Ea se eos mu va putea firma nick U Iniere® Popunerile de judecttori Se Magistraturii (C.S. M.), iar in pre: Acordarea gratierii individuale | : Praca te vorba despre gratierea individuala, deoarece egy 5 Precizim, dintru inceput, ci colectivi se acorda prin lege organic: ' Se realizeazi prin decrete care, conform art. 100 alin. (2) sunt contrasemnate de primul- ru. Decretul de gratiere este un act administrativ, cu caracter individual, Acordarea gratierii reprezinta un drept universal’, sacrosant, al sefului de stat, ¢, totodatd, un act de clement pe care il face acesta si prin intermediul caruia o persoani condamnata penal este scutita, integral sau partial, de executarea pedepsei, care a fost stabilita prin hotardre judecdtoreasca de condamnare ramasi definitiva. Gratierea repre zinta, prin natura sa, astfel cum se apreciazi in doctrina, un act de iertare, de gratie” care, odata ce a fost acordata, nu mai poate fi retras’. Regimul siu juridic este ae pein ar 17 alin, (1) din Legea nr. 546/2002 privind gratierea individualé cordaril gratierii’, care in art. 17 prevede ca gratierea individuala se acordi neconditionat, in vreme ce gratierea colectiva se ©) Declansarea urmari . OF, nr, 82 nM. Of ne 137 dy i 1 » cu ultimele modificari aduse prin OU" alin, ames Bucuresti, 1998, p. 144, d Siar. 31 gins L288 nr. 317/204, astfel cum a articole, op. cit, ye4.2, 1135. * M80, ES, Tanageqt (1) $i 2) din Legea nt, 303/2004. ; : : *' (Coord.), Constitutia Romdniei, Comentar™ é DP. nr. 32018, pp. oie : "Pac Me ae excetivay, Bi Gratlerea colectiv — masura de iertare wit mM. OF. nr. 755 dis Administrari - in 16 octombrie st Public, op i 902 Si repubticats in ie ie: aot M. Of, nr, 287 din 18 apriliepresedintele Roméniei Presedintele So fe persoana respectiva a fost hi care P t trimisa in judecata, intervine suspendares =n pendarea de drept a §5. Atributii exercitate in relatiile cu poporul Potrivit art. 2 alin. (1) din Constitutie, in doua moduri indarul suveranitatii este poporul, care 0 exercita in mod direct, prin referendum; in mod indirect, prin organele sale reprezentative Referitor la aceasta reglementare, in doctrina s- a apreciat cd, Legea fundamentala romana a injeles ins sa combine regimul juridic al suveranitaii nafionale, exprimata prin democratia reprezentativa, cu unele instrumente ale democratiei directe, mai precis cu exercitarea shen a puterii de stat de cétre poporul institutionalizat prin modalitatea referendumului Organizarea si desfaisurarea referendumului este reglementata prin Legea nr. 3/2000", care a facut obiectul mai multor excepti Curtea Constitutionala’. Existi mai multe tipuri de referendum. Astfel, prin art. 151 alin. (3) se consacra ceea ce doctrina denumeste referendum constitutional cu caracter obligatoriu’. Un alt tip de referendum este cel care priveste adoptarea unei legi, referendumul legislativ’ si, in fine, referendumul cw caracter consultativ, in categoria caruia se incadreaza cel prevazut de art. 90, care are caracter facultativ. Tot despre referendum este vorba si in art. 95, care consacra acel tip de referendum care intervine in cazul suspendarii din functie a Presedintelui Roméniei, referendum care are ca scop sé determine demiterea Presedintelui a cdrui suspendare a realizat-o Parlamentul. Din punctul de vedere al sferei problemelor ce urmeaza a constitui obiectul referen- dumului, art. 90 dispune c& poporul urmeazd sd-si exprime voinja cu privire la proble- mele de interes national. Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 567 din 11 iulie 2006° s-a statuat cA ,,art. 90 din Constitutie stabileste competenja exclusiva a Pregedintelui in determinarea problemelor de interes national ce se supun referendumului, chiar daca consultarea Parlamentului este obligatorie. Numai Presedintele Romédniei are dreptul de a decide care sunt problemele de interes nagional si, in cadrul acestora, de a stabil oe decret, problema concretd ce se supune referendumului si data desfasurarii acestuia de neconstitutionalitate solutionate de catre 1, Muraru, E.S. Tandsescu in I. Muraru, E.S. Tandsescu (coord.), Constitugia Romdniei, Comentariu pe ), cu modificatile si ile ulterioare. ae ic ‘in M. ( tc aiedin 2 julie 2012, Decizia nr. 334 e 471 din 14 noiembrie 2013 publicata nirecizari! jduit si facem unele precizari! cy Privy, 7 roblemelor supuse Teferendy eh atung am ingaduit sa” 2a stabili sfera proote ar nsforma intr-una excesiy " ; i cg propunnd ca obiective ale refs eh. veste, ne sedintelui d e Present de ate a che area Constitutiel. in ceea ce ne pr exclusiva a Pt asupra faptului ' 4 cu incale competenta si am atentionat Presedintele actionea7 pecte care ; > impune adoptar te privind regimul juridic aj dumului a Teferey, A ational, aceasta se s1 Apreciem ci ve data referendumului nation fetta siabilete Din in ceea — . e rebarile care urmeaza s4 CA oh; dumului. In oa Fa mpreuna cu obiectul § intrebar 8 obey decret al Presedintelui, bileste nicio interdictic expresa cu privire la Stabilireg da abiles 2 egea nu st . gislative, iar Curtea Consti " referendumulu 7 cu alte evenimente legislative, iar Cur a Constitutions TEE ae 472007? 8 mu existe nicio alta conditie care sq interzicg ecizia nr. 147/2 a mi Glecerie see ene etasuratrea referendumului simultan cu alegerile Prezidentiale si desfas ial, locale sau alegerile pentru Parlamentul European, ori intr-un numit lo sau aleg organizar parlamentar penitra Parlament jn interval de timp, anterior sau posterior alegerilor mentionate Cu toate acestea, sustinem teza, pe care am exprimat-o $i noi, ca recomandabil ar j ca referendumul sa nu se suprapund cu niciun alt tip de alegeri, pentru a nu fi influentate alegerile respective sau rezultatul referendumului"™, ' — in ceea ce priveste problema daca referendumul trebuie organizat intr-o singury zi, si sub acest aspect legea nu contine posibilitati sau interdictii, insi Curtea Constitutional a apreciat, prin Decizia nr. 735/20125 ca ,, desi regula este ca referen- dumul sd se desfaisoare intr-o singurd zi, in cazuri exceptionale, pentru a se asigura o mai mare participare la vot, legiuitorul poate reglementa si in sensul ca referendumul si se desfasoare pe parcursul mai multor zile ies $6. Atributiile Pregedintelui ca sef al executivulut categorii 1. Atributié in raporturile cu Guvernyl . c a) desemnarea candidatului Ja functia de Prim-ministru. ; , se rezuma F are uimeaza ri un candidat pentru functi@ 4% iP8 Buvemamentaig meaSe4 Votul de increder. de la Parla a desemna eendun Ulrdi, Bucurest, 2018, pp re i bcameral cua 3 oreanizat de fostul Preseli ‘“Hunul monocameral a fost contrar Cons Ua «Publica in M. Of nr. 519 ~Prdganu, op cit, vo. icole, os i, Comentariu pe artical din 24 julie P22, eesPresedintele Roméniei_ - Nici in desemnarea candidatului Presedintele nu dispune de o putere discretionara absoluti, dat find faptul ca el este obligat sa se consulte cu partidul care a castigat majoritatea alegerilor in Parlament, iar in cazul in care nu exista o asemenea majoritate. cu toate partidele reprezentate in Parlament, Curtea Constitutional a statuat, insa, prin Decizia nr. 98 din 7 februarie 2008! asupra cererii de solufionare a conflictului juridic de natura constitutional dintre Presedintele Roméniei si Guvernul Roméniei, formulata de primul-ministru in exercitiu la acea data, care privea refuzul Presedintelui de a numi ca ministru al justitiei pe doamna Norica Nicolai. Curtea a apreciat c& (-) pentru preintémpinarea aparitiei unui blocaj institu- fional in procesul de legiferare, legiuitorul constituant a prevdzut la art. 77 alin. (2) din Legea fundamentala dreptul Presedintelui de a cere Parlamentului reexaminarea unei legi inainte de promulgare, 0 singurd dat&é”. Pornind de la aceasta prevedere, Curtea a considerat cA ,,aceastd solutie are valoare constitutionala de principiu in solutionarea conflictelor juridice intre doug sau mai multe autoritati publice care au atributii conjuncte in adoptarea unei masuri prevazute de Legea fundamentald si cd acest principiu este de aplicatiune generalé in cazuri similare”. Din interpretarea acestei decizii rezulta concluzia ci Presedintele poate refuza o singur’ dati si numirea unui ministru, si o propunere de prim-ministru. Urmand aceeasi filozofie, si in cazul in care se propune, de catre partidul sau alianta care a obtinut majoritatea in urma alegerilor parlamentare © persoana pentru a fi desemnata candidat, Presedintele poate si refuze persoana propusa, urmand a da curs unei alte propuneri care se formuleaza’, b) numirea Guvernului, pe baza votului de incredere acordat de Parlament. Potrivit art. 85 alin. (1), Presedintele Romaniei numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament. in exercitarea acestei atributii, Preedintele emite un decret, in care sunt incluse acele persoane care au primit votul de incredere de la Parlament, lista Guvernului, dup’ cum 0 califica art. 103 alin. (2) si (3). Constatim ca puterile Presedintelui sunt limitate de votul exprimat de Parlament, el nu poate numi alti membri decat cei inscrisi pe lista Guvernului sau refuza numirea unora dintre acestia, Avem astfel de-a face cu o competenta legata a Presedintelui in exerci- tarea acestei atribut ¢) revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului. nals, in doctrina, remanierea guvernamentali e definita ca reprezentand modificarea listei Guvernului aprobata prin votul de incredere al Parlamentului; una sau mai multe functii guvernamentale urmand a fi atribuite c&tre alte persoane decat cele care au figurat initial Pe lista aprobati de Parlament*. 5 2 P Si aceasta atributie implica, in termenii expresi ai art. 85 alin. (2) 0 alt autoritate Public&, respectiv primul-ministru. ts ee ee | Publican M, Of. nr. 140 din 22 februari 2008. Este vorba sopescu-Tariceanu. fi Yin nes OR i Sa regisit o atare situate, cind Presedintele a refuzat 0 persoan propust de ce jgnt majoritatea in aleger. ‘ Mee ee. Ed Univer de, uewe 201.67_Prept tii a remanieril SUV ernamentale este faptyl 7 “ci doar uncle functit ale Guvernului! in a (ea se ab-ministru a propus, iar Presedintele tg jreptul public si politicienii si se exprime a refuza o propunere de ny, i afla in prezent Esential pentru a ne Gauvermul in invegrali drut situatia embru al Guvernulu " iligtii in d gralital poate v administrativa a 4] numitea unui nou membre i atare situatie a determinat sf ferit. fie sustinind dreptul u comtesind uo eee foe sesizatd Curtea Constitutional, oe : - Prin deci lit. e) din Constitutie, a rresedintele poate si refuze o singuré data nUmirea ya or sc mitarea tao singura respingere a Propunerit 5e jung ee pentru o altsi nominalizare revine in excl estui rationament, Coeds a Priming ste obligar sa propuna o alti persoand, in cazul refzulut : oe os Mag mine deg : : or vropusa, in conditiile prevdzute de art. 85 alin ) diy numi ca ministru persoana z op ersoane fiind exclusi prin chiar faptul nena tee ieee Ronnie ees aati dae Pecan tes Si emidl deal de numire in functie ,,ca un act pur formal”, oun se afirma in Aecize, raspunderea pentru nominalizarea unui ministru revenind in exclusivitate Primului-minsty, Aceasta solutie nu este in afara oricaror critici, si ele au fost exprimate in octrina gj practica administrativa, motiv pentru care ne raliem propunerii ca 0 reglementare vit sa detalieze regula inscrisa in art. 85 alin. (2) din Constitutie, regula care raspunde unor exigente ale principiului separarii, colaborarii si echilibrului puterilor in stat. $4 s prevada posibilitatea Presedintelui Romaniei de a refuza numirea candidatului propus de primul-ministru, si se statueze, eventual, de cate ori poate acesta refuza, in ce conditi, Gum Webuic sa procedeze in consecinta primul-ministru, intreaga procedura trebuind s fie reglementata in lumina necesitatii colaborarii puterilor in stat si asumarii raspunderi prin deciziile luate*. Dupa cum se exprima unii autori, ,,dreptul Presedintelui de a mui ministrt nu pote fi unul formal, dar nici nu poate fi interpretat ca un drept de veto in numirea_membrilor Guvernului. pentru’ ca responsabilitatea pentru _activitatea Guvernului revine prim-ministrulut siinu Presedintelui", a Cu Conon tt guveman ras Ae nea eo Curtea s-a pronuntata asupra unui conflict ire), decembrie a ts die Presedinte si Guvern, determi ret dutidic de natura constitutional’ dint » Celerminat de faptul ca Prim. ministrul a solicitat Presedintell! act, doar den ern instru sia altor doi ministri, iar Presedintele nu a emis nicit! + doar declarand c& aceste solicitari sunt ivite” si ca a a stb Vreun termen in acest sens’, rmepotrivite” si ce va refuze, fir as e in Mir Presedintelui de 7 Presedinte BE ei prevazuty * fi in aceste conditii, in baza atributici prevazutg qe any Mo Iq precitata, in sensul ci. Prese candidat propus de premier, prin faptul ca, in continuare, raspunc primului-ministr’, in continuarea “1. Vida Vida, Py is fe unr Phere executive si administratia publicé, Op. cit., p. 87. raporturile dintre Presediniele, aaa Vrabie, Interpretarea tumor icsceolanide ce rego et dome na Gang Consecinfele practice ale absengei unei concept! «Caza Cui Consttuionale 98/2008, publicata 4 i i 55. tu Merete. art ch, Be OE St Deacomu in 1. Murary, Bg. Tans . cit, ed. 2, p,752, ene Publicaté in M. OF nr, 1003 g ati nM. Of. nr, 1093 din > i : ? Cu privire la aceasth decizie, acer ae urtea Constitutionala, cit ne ies ‘in CurierulJudiciar ne 3/2019, : cals Constituyia Romaniei, Comentaria pe at escu, St. Di j de Juris Pp. 174-178. on Sintezdpresedintele Roméniei Prin Decizia sus-mentionati, Curtea a admis se conflict juridic de natura constitutio ; incepand cu data de 30 noiembrie 2018 Presedintelui cele dowd demisii din functia respectivei decizii, Presedinele m sizarea si a constatat existenta unui intre Presedinte si Guvern, statuind ca ednd prim-ministrul a comunicat formal de ministru, si pana la data pronuntarii nu si-a exercitat atributia legala de side a constata, prin decret, vacanta posturilor, timp, irevocabile. Concluzia Cur a lua act de acestea p . desi respectivele demisii au devenit intre a fost c& Presedintele nu a actionat in niciun fel, deci mu sia exercitat atributiile constitutionale prevaizue de art. 83 alin. (2) iin Lege fundamentald, (...). Drept urmare, Presedintele Roméniei urme sd emita de indata decretele de constatare 4@ vacantarii celor doud func fii de ministru si sa raspunda, de indata, in scris $i motivat, propunerilor inaintate de prim-ministrul Roméniei cu privire la nunirile in functia de ministru, Transpunerea in legislatie a Jurisprudentei Curtii Constitutionale a constituit o prioritate la redactarea Codului administrativ. Problema vacantei functiei de membru al Guvernului a fost reglementata de acesta in art. 43, care prevede ca, in cazul in care inceteaza functia de membru al Guvernului in conditiile art. 42 din Cod, Prim-ministrul ji transmite Presedintelui Romniei in termen de 5 zile propunerea privind declararea vacantei, iar Presedintele, in termen de 15 zile de la primirea propunerii, ia act de incetarea functiei si declara vacanta functia. Prin exceptie de la aceste reguli, atunci cand incetarea functiei de membru al Guvernului, ca urmare a revocarii sau demisiei, intervine in caz de agresiune armata sau in stare de asediu sau de urgent, conform art. 92 si 93 din Constitutie, termenul in care Presedintele ia act de incetarea functiei si declara vacanta este de 30 de zile de la primirea propunerii prim-ministrului. Solutia este logica, deoarece tara se afl intr-o situatie speciala, Presedintele Romniei este comandantul fortelor armate iar Guvernul trebuie si continue sa functioneze. in stransa relatie cu problema prezentata anterior, a fost reglementati prin Codul administrativ numirea in functie in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului. Potrivit art. 47, prim-ministrul propune Presedintelui, in termen de 5 zile de la publicarea decretului prin care se constata vacanta functiei, 0 persoana pentru numirea in functia de membru al Guvernului, iar Presedintele in termen de 10 zile, numeste in functie persoana propusa de prim-ministru sau motiveaza, comunicd prim-ministrului si face public refuzul siu de a numi persoana respectiva. Prin alin. (4) si (5) ale art. 47 se prevede ca Presedintele poate refuza, motivat, propunerea, doar dac& persoana nu indeplineste conditiile prevazute de art. 17 din Cod pentru a dobandi calitatea de membru al Guvernului, adica pe considerente de legalitate, nu de oportunitate. i i De asemenea, se prevede faptul ca Presedintele poate refuza motivat o singura data, o propunere a prim-ministrului. 1 Art, 42 din Codul administrativ prevede cazurile de incetare a finsty eo ee a Funetia de ui inceteaz in urmitoarele cazuri: a) revocare; sie; 2 eps cect caine oti judecdtoresti definitive; d)starea de a aaa conse in conditile Leg nr. 176/2010, cu modificaril si completrile ulterioare, ca urmare uni raport de evaluare definitiy sau une! hotaréri judecdtoresti definitive; ) deces; f) este eeuitlp othe judecdtoreasca definitiva: 2) imposibilitate de a-si exercita atributiile mai mult 5ere prevazula de art. 85 alin, nseeinta schimbarea strueqyy,) ty euirea unor membri ai Guverulyis 1 de remani re drept ¢ ic are situata j remanieres : uvernului, PT initiala a acestuia, asa cum a fost aprobatg lista Tdere, dupa alegeri’. i + + fie se mareste, fie se micsoreazé numarul ™Membyi Lee sooptate sau ies de la guvernare unul sau maj pn” a a "control parlamentar exercitat printr-un. Un alt regim jurid nei cand Constitute, atune' or comporitici politice @ e Te farea votului alle asesc pe lis : de incred persoane carc nt S Parlament, prin acoré Este vorba despre cazu! uatia in care ste necesar Muy Guvernului sau sit m= partide, In acest caz ¢ aprobare a noului Guvern’. intr-o atare situat aaa eci aceasta actiune are facuta direct cdtre Parlament, deci aceasta act ai pe baza aprobarii Parlamentului’, Guvernului si ce Ne ee oe in art. 46, inforimatul func 4 ee net reglementand atitinterimatul functiei de prim-minisy, si al celorlalti. membri ai Guvernului. In cazul in care Prim-ministrul se afg ih imposibilitatea de a-si exercita mandatul sau i-a incetat functia de membru al Guvernuy Presedintele desemneaza un alt membru pentru a exercita functia respectiva pani | formarea unui nou Guvern. in acelasi mod se procedeazd si cu ceilalti membri Guvernului. Perioada de timp in care Prim-ministrul sau ministri se pot afla ip imposibilitatea exercitarii functiei este de 45 de zile. © problema juridicd aparuta in practica guverndrii priveste numirea unor minist interimari si mai coneret, cine poate exercita, cu caracter interimar, o functie de ministru. S-a constatat, in practica, faptul ca, de cele mai multe ori, este numit ministru interimar chiar Primul-mini tru’. Uneori functia pentru care se exerciti interimatul are un dublu statut de ministru si de viceprim-ministru, si pentru ea : cu caracter interimar chiar Primul-ministru. in opinia noastra, pe care am Sustinut-o constant’, Primul-ministru nu po: ea de remaniere apartine primului-ministry 5 iff i Cite emnificatia unei restructip propunet tia oe ire la probleme urgente si de important! Aceasta atributie este Concisi, statueaza cA Pres ese : side importanyas deosebing Consulta Guvernul eu privire ta probleme uret® V. Gilia, Consideragi; ul Stiingific ne, 11, (2008, 5 1. Deleanu, 7 er Bucuresti, 2006, p, 736M! Procedure : Privind : 07, rin Heominie 2014 pentru desea ys 1a in V. Vedi I" iM-ministry chia, lin 10 octombrie 1994, prin ¢ Brews 2012, pp, 23.26, “4 D. Cioching gn chiar itularal fume pr-cinna intate $i normatitate, Ed. Universi!Presedintele Roméniei La fel ca si problemele care urmeaza sa fa cele asupra cirora este consultat Guvermul Prin consultare se intelege obiectul mesajului catre Parlament, si Se apreciaza de catre Presedinte x brit : atat posibilitatea presedintelui de embrilor Guvernului asupra unor probleme i membrilor is H “' asupra wnor probleme de interes national, cét gi solicitarea unei opinii Guvernului bazate pe date si informatii pe care numai acesta le de intregului sau aparat pe care il are in subordine"® ©) participarea Presedintelui la sedin(ele Guvernului si prezidarea lor’ In conformitate cu art. 87, regimul participarii Pregedintelui la sedintele Guvernului presupune mai multe coordonate. Din punctul de vedere al sferei problemelor care justificd participarea Presedintelui la astfel de sedinte, este vorba despre acele probleme de interes national care privesc politica externa, apdrarea nafionald, asigurarea ordinii publice Presedintele nu semneazi hotardrile si ordonantele adoptate in cadrul sedintelor Guvernului la care a participat si pe care le-a prezidat’. Situatiile in care Presedintele participa la sedintele Guvernului sunt practic de doua categorii, si anume: ~ cand se discuta probleme de genul celor prevazute de art. 87 alin. (1); ~ la solicitarea primului-ministru. Curtea Constitutional a decis cA ,participarea Presedintelui Romaniei la sedintele Guvernului constituie, intre altele, un mod de consultare a Guvernului, ca si un mijloc de veghere la buna functionare a acestei autoritati publice, prerogative ale sefului de stat prvdzute de art. 80 alin. (2) si art. 86 din Constitutie... Caracteristica acestei atributii prezidentiale o constituie faptul cd exercitarea ei nu modificd raporturile de drept constitutional intre Presedintele Romdniei si Guvern. Presedintele nu se substituie Guvernului, nu poate impiedica Guvernul sé adopte actele juridice pe care acesta doreste sd le adopte si nici nu-l poate obliga sé ia masurile contrare vointei acestuia’”’, @ cere parerea tine, datorita 2. Atributii exercitate in legdturd cu alte autorititi publice in aceastd categorie se includ mai multe tipuri de atributii, si anume: a) este presedinte al Consiliului Suprem de Apirare a Tari Aceasta autoritate publica are rolul de a organiza si coordona unitar activitatile care privesc apdrarea farii si siguranja nationala. Atributul de a conduce C.S.A.T. reprezinta mai mult 0 calitate pe care Presedintele o exercita in virtutea atributiei sale de a fi comandant al fortelor armate. Precizam faptul cA art. 65 alin. (2) lit. g) din Constitutie cnumerd, printre situafiile care determina intrunirea Parlamentului in sedinfe comune, examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apdrare a Tarii. In doctrina s-a semnalat faptul ca ,,examinarea raportelor Consiliului Suprem de Aparare a [arii exprima 4 i i . Vida, Puterea executiva si administratia publica, op. cit., ed. 2, p. 90. 3 ee ere Tanasescu (coord.), Constitujia Romédniei, Comentariu pe articole, op. cit, ed, 2, p. 761. ; ; . 5 calificd aceasta atributie pri r ticiparea la sedinele Guvermului (A. lorgovan, er ee aaa epe Mee coAe petalesek VY peciatl de nol, lc Tratat, op. cit, vol. , ed. a 1V-a, p. 314; I. Vida, op. cit, p. 58); alt conceptia cérora ne-am raliat (T. Draganu, op. cit, vol. II, p. 254). 47 Dragan 25: 28 5 ea eager publicat in M. Of. nr. 258 din 18 apriie 2007.Drept adminis, a iy -eprezentativ suprem si, in mog p Je de catre organul repreze a, at de de “ - exercitat de ¢ nrar exercitat CC adinta comund controlul parlmer la numire in diferite functii Public zd in $e participare ae 2) car He enumire sau de pare nit de la art. 94 lit. c) care dispune o. by atribugil tip de atributic tamu iile prevazute de lege a ja analiza acestui tip de aru” itiile preva: 4 In ee meste on func publice, NPN TT re, potrivit art. 100 alin, (2) py ; Presedintele numes eara prin dec Stn atributie Se realizs contrasennate de primal. De exemplu, Presedintele potrivit art. 142 alin, (3) din Cor el supleanti ai titulari si doi membri supleanti a Co! nr, 504/2002°, restul de 9 membrii fiind nur ane ae doc ina de specialitate, atat Presedintele, cat si Par. mentul sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret ee a 8 desemneze alte organe ale statului. Legitimitatea lor politica es! ie ee gerea lord catre cetateni, pe cand legitimitatea Guvernului este data de desemnarea de cite Parlament’. = . 3. Atributii exercitate in domeniul apararii si in situatii exceptionale A) Atributiile in domeniul apara Sunt concentrate in art. 92 din Constitutie, dupa cum urmeaza: a) declararea mobilizarii generale sau partiale a fortelor armate Textul instituie o reguld si 0 exceptie. Regula in ceea ce priveste mobilizarea fortelor armate este cea care implica Parl mentul, care aproba, si Presedintele, care declara, in baza acestei aprobari prealabile, mobilizarea partiala sau generala. H-minist ie rei dintre judecdtorii Curfii Constitution e numes edintele , “ ticatic De asemenea, Presedintele propune doj Memb, nstitutic. Consiliului National al Audiovizualului, potrivit Legi ; niti 6 de Parlamentul Romaniei ~ cate 3 4, fiecare Camer Dupa cum se apreci Exceptia este reprezentata de posibilitatea recunoscuta sefului de stat ca in cazuri exceptional sd declare mobilizarea, iar hotdrdrea de mobilizare sa fie supusd ulerit aprobarii Parlamentului, intr-un interval de cel mult § zile de la adoptarea ei. Dispozitiile evocate trebuie coroborate cu cele ale art. 65 alin. (2) lit. ©) di Constitutie potrivit cdrora dec! i t jararea_ mobilizarii_ tot i rob parlamentul reunit in sedinta comuna®. tale sau partiale se ap! » respingerea agresiunii armate Presedintele, in caz de agresi i 2 . z de agresiune armata j Ai iva tarii obliga ao Tmata indreptata impotriva tArii, are dou’ oblig# ~ sa ia masuri urgente pentru reg ~ st le aducd la cunostinta Parl —_—__ ee "1. Murary in 1 op. cit, ed. 2, p, 580,” Muraru, E.S, ‘Tanisescy Publicata in M, Pingerea agresiunij armate; al . Diet Ay ? mentului nefntarziat printr-un mesaj*. 0 (Coord), Constituia Roméniei, Comentariu pe 2 0 F nr. 534 din 22 iulie 2007, PR le, a Se vedea I. Vida, 1 Ng Duculescu, Legitimitatea : Politic D.A. Tofan, Drept aadministratiy, y < C. Vi i a Vida, Puterea executiva si administragia publicd, °P © Cu prvi Yaporturite dj ng “U privire la regimul juridical ©. cit, vol. 1, ete ‘instituttile statului, in RDP nr. 3/2008: Roméniei in relatiile ey Parlaest ip de mesa}, y. 48 }- discutia ficuta cu privire la atribupile Presetpresedintele RomGniei 135 in situatia in care Parlamentul este in vacan la declansarea agresiunii in vederea luarii masurii respective de voca Consiliul Suprem de Aparare a T: fi hotardte Se cuvine sa precizim faptul ca prin H.G. nr. 33/2015! a fost aprobata Strategia national de aparare a arii pentru perioada 2015-2019, care ,,... reflectd necesitarea promovarii unui concept de securitate nationala extinsa constitutionala $i respectul mutual dintre tA, el se convoaca de drept in 24 de ore de Tespingere a agresiunii, Pregedintele va con- arii, pentru a decide supra masurilor ce se impun a fundamentat pe democragia cetafeni $i stat ~ care vizeazé interesele care converg spre asigurarea securitafii nationale, manifestate in urmdatoarele domenii aparare (ingeleasd in dubla calitate normativa, de apa are nafionald si aparare colec- tivd), ordine publica, activitate de informatii, contrainformatii si de securitate... Strategia are o abordare integratoare si multidim ensionald, in care dimensiunea de aparare se imbind si echilibreaz reciproc 0 serie de alte dimensiuni...”. Am considerat necesar sa redim respectiva mentiune regasita in punctul 3 din introducerea la Strategie, pentru a scoate in evident faptul c4 aceasta realizeazi o ,, schimbare de paradigma” in materie, 0 »extindere a conceptului de securitate nationala”’ , care este motivata de necesitatea de a se realiza convergenta cu Strategia de Securitate Europeana si cu Strategia de Securitate Interna a Uniunii Europene, ,, in care securitatea si dezvoltarea sunt plasate intr-o relatie de directa proportionalitate”. Atribufii exercitate in situatii exceptionale Regimul acestui tip de atributii il regasim in art. 93, conform caruia Presedintele instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgent, in intreaga tara sau in unele localitati, si solicita Parlamentului sa incuviinteze mdsura adoptatd, in termen de 5 zile de la data cand a fost luata. In situatia in care Parlamentul nu se afld in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea starii respective si functio- neazd pe toaté durata acesteia. Regimul stirii de asediu si al celei de urgenta il regasim reglementat in O.U.G. nr. 1/1999, aprobati cu modificari si completiri prin Legea nr. 453/2004°, Ambele reprezint4, potrivit legii, situatii de crizd, care impun actiuni cu acelasi caracter, care, ca naturd juridicd, semnificd forme de restringere a exercitiului unor drepturi si libertati fundamentale, institutie reglementata de art. 53 din Constitutie*. Decretele emise de Presedinte in astfel de situatii sunt contrasemnate de primul- ministru. § 7. Atributiile exercitate in domeniul politicii externe a) incheierea, in numele RomAnici, a tratatelor internationale : Aceasta atributie este prevazuté in art. 91 alin. (1) teza intdia, conform caruia: »Presedintele Roméniei incheie tratate internationale in numele Roméniei, negociate de Guvern $i le supune spre ratificare Parlamentului, intr-un termen rezonabil”. } Publicata in M. Of. nr. 450 din 23 iunie 2015. 2 Publicata in M. Of. nr. 22 din 21 ianuarie 1999. > Publicata in M. Of. nr. 1052 din 12 noiembrie 2004. 4D. Apostol Tofan, Drept administrativ, ed. 4, 2018, p. 160.