Areurile maxilare (superior si inferior) cel mai adesea, au o form’ sem circulari. Urmeaz’, ca frecvent, arcurile cu partea anterioara mai plata, mai turtita (intalnit& mai des la mandibuli), La maxilaral superior, se observa uncort siun are alveolar mai ascutit (,gotic — A. M, Schwarz), care ar fi o forms Congenital de arcada ingusti cu porfiunea anterioara in protruzic. Se grisese multiple forme intermediare intre cele amintite mai sus, iar diversitatea se va mii prin evolufia denttic, in special a celei permanente. Se observa de asemenea 6 varietate mare de aspecte ale palatului, privind atat dezvoltarea sagitala, ct i cea vertical (Hoffer), Cel mai adesea’se intdlneste insi palatul putin adéne, chiar plat. Nu s-a gasit nici o corelatie intre dimensiunea maxilarelor $) gabaritul corporal. ‘Dup’ Sillman (1951), atdt in repaus cat gi in functi, la nastere, nu ar existe nici un contact (strans) intermaxilar, desi Clinch (1934) aratase eX in timpul funcfiei crestele maxilare vin in contact prin migcari postero-anterioare ale mandibulei, care se afl& cu 0-8 mm posterior fafa de maxilarul superior, Cand acest decalaj este mai mare, cresc sansele pentru stabilirea unei anomalii dentomaxilare, desi nu se poate stabili o legitura categorie’, datorité particula- x dezvoltirit ulterioare ‘In ceea ce priveste natura migcailor mandibulare fa nastere, Sillman accept’, pe lang’ migcarea vertical’, numai o migcare antero-posterioara de amplitudine mica. Migcarea de lateralitate apare odati cu eruptia molarului If temporar, Acum se institule gi 0 pozitie intermaxilard relativ stabild. ‘A. M, Schwarz aratii e% apofizele alveolare prezinta variante in coca ce priveste aspeotul si raporturile dintre ele. El distinge urmitoarele cinei tipuri principale (amprenta lor s-ar risfrange in evolufia ulterioara a aparatului den tomaxilan): 1) Oclusia plana (Flacher Stufenbiss) in care creasta superioar’ este lat’, iar creasta inferioari vine in raport cu nivelul mijlocului crestei superioare. Creasta inferioari este de asemenea bine dezvoltatd. Este forma cea mai favo- rabili de evolutie a aparatului dentomaxilar (Lig, 150). 2) Ocluzia in acoperis abrupt (Steiler Stufenbiss), in care crestele sunt mult mai inguste; infre cle exist o distant sagitald si un anumit grad de acoperire vertical’, Creasta inferioard este agezata inapoia crestei superioare. Este cea mai frecventé forma. La mulfi nou-nascuti exist o adevirati stare de distocluzie tranzitorie, ee se poate permanentiza, dact in timpul primilor ani de TS Fig, 150 ~ Ocluzia plana @ now ig. 151 ~ Ocluzia ,in cutie” niscutul a nowniseutslui, dup A. M, Schwarz, 199) Raporturile inter. maxitare fanastereba mineralizare fiziologica amandi- bulet viata se instituic un obstacol in calea cresterii anterioare a mandibulei, sau se stabileste o angrenare a dinfilor temporari in eruptie, care si inhibe cresterea $i pozitionarea anterioari a mandibulei. 3) Ocluzia in cutie (Schachtelbiss). Creasta superioara este puternic de: voltat vertical si acopera pe cea inferioarti ca un capac de cutie. Este forma inijiala de ocluzie adaned acoperiti (fig. 151). 4) Ocluzia progend (Progenerbiss), in care creasta inferioar’ depigeste anterior pe cea superioara, uneori cu un spatiu de inocluzie verticala in care se face interpozitia limbii (fig. 152 a), 5) Ocluzia cap la cap (Kopfbiss) aseminatoare cu cea de mai sus, in care insa erestele alveolare — ambele relativ inguste ~ se giisese impreuna pe acclasi plan anterior (fig. 152 b).. Tipurile 4 $15 pot fi continuatea post-partum al stadiului al II-lea(stadiul de progen) si in aceasta situafie ele dispar repede, spontan, in primele luni. Dack persist, sunt considerate ca forme initiale de progenie. In aceasti perioada, copilul face, in special in timpul alimentafiei, migcari de propulsie a mandibulei si conttaetii ale musculaturii buzelor si obrajilor pentru sugere. Deglutitia se face cu maxilarele distantate. La nou-nascut, epiglota se giseste aproape Ia inilfimea valului palatin gi in timpul sugeriilaptele curge lent de-a lungul peretilor glotei, iar copilul poate s& respire linistit in timpul acestui act. Mai térziu pozitia glotei este coborita $i copilul trebuie si sio inchida cu ajutorul epiglotei, in timpul cand lichidul curge citre esofag; deci el nu poate face migciri de respiratie gi deglutitie in acelasi moment (Rix). De Coster acordi o foarte mare importanja acestu fenomen in etiologia sugerii degetului. La unii copii, transformarea primei modalitafi in cea de a doua nu se face usor sau complet. Se pot instala stiri de neliniste si atunci, in mod reflex, copitul introduce un deget in gura Mandibula, din situatia sa posterioara in raport cu maxilarul (raportul cu ea mai mare freevenf intalnit la nou-niscuti), ajunge s& aiba ~ treptat ~ rapor- ‘uri mai anterioare si, in conceptia clasic’, s¢ consider’ ci aceste modifica favorabile sunt rezultatul algptatului la sin (Davies, Kantorowicz, Korkhaus, Dreyfus, Schwarz etc). Rezultatul unor cercetari mai recente ale lui Hoffer st gereazi cd acest fenomen nu-si are justficarea pentru a fi considerat ca rezultat al stimulului functional al aliptatalui ta sin, ci trebuie interpretat in ordinea Fig, 152 ~ Octuzia progent (A) si octuzia cap la cap (B) nou imiscutulu, dupa A. M, Sehwarz, 200fenomenologiei propriia morfogenezei. El si-a efectuat eercetrile pe now-niscuti, care au fost hrdnifi cu sonda de fa varsta de 3 siptimani gi la care s-a produs mezializarea fiziologicd a mandibulei v2. EVOLUTIA DENTITIEI centrali temporari superiori si inferiori au coroanele formate complet; de asemenea, este edificat& o mare parte din radacind; incisivii Jaterali temporari difera numai prin faptul e& au rid&cina mai putin dezvoltati., Coroana caninilor temporari este mineralizati numai pe 1/3 din inaltimea sa, cea 4 molarilor I temporati este complet format si in mare parte mineralizaté, La molarii IT temporari este mineralizat& regiunea cuspidian3. De asemenea, este inceputa mineralizarea la nivelul molarilor de 6 ani. in ceea ce priveste stadiul de dezvoltare a celorlalti dinti permanenti, in aceeasi perioada, se pot pme bine in evident ~ situati oral fagi de omotogii temporari ~ germenii incisivilor central superiori, a incisivilor centrali si laterali inferiori, Germenii incisivilor lateral superiori sunt ceva mai tn rma cu dezvoltarea, Pot fi pusi in evident& ~ intr-o pozitie foarte inalta — si mugurii caninilor permanenti si, intr-un stadiu mai incipient, germenii premolarilor I si chiar IL In jurul varstei de 6-8 luni incep si-si facd apariia primele elemente dentare in regiunile anterioare ale maxilarelor. Odata cu eruptia incisivilor superiori inferiori, mandibula, care nu avea decat © zona de precat sprijin posterior (in A-T.M.), capati acum si o zona de sprijin anterioara si, din acest moment, transformarile sale vor fi in corelatie si cu dezvoltarea dentitiei. in aceasta perioada, datoriti formelor si raporturilor existente la nastere intre cole dowd maxilare (Schwarz), datoritd cresterii specifice (de responsabilitate eredoconsti tutional’) (Hoffer) si a rasunctului pe care I-au avut influenfele functionale (Dreyfus, Kantorowicz) incisivii de pe cele dou’ maxilare se pot intilni in Faportul cunoscut psalidodont, cu o supraocluzie minima si exist multe sanse pentru evolufie ulterioari normala, Dac& nu se realizeazi aceste raporturi optime, pot sa rezulte situafii care chiar din aceasta perioada trebuie suspectate de posibilitatea unei evolutii anormale. Una dintre aceste situatii se referi la 0 crestere prea lenti anterioari a mandibulei, sau o oprire in dezvoltare, mentinindu-se raportul inifial dintre zonele frontale: incisivii de pe cele dou’, arcade nu mai au posibilitatea si intre in contact normal gi risedl sl egreseze excesiv. O alti situatie se poate crea atunci cand intre cele douk maxitare initial s-a stabilit un raport normal antero-posterior, dar cfind dintr-un motiv sau altul (dup De Coster de cele mai multe oti exogen), se produce un surplus de crestere mandibular sau 0 deplasare anterioara a’ accstui os, favorizat labilitatea mare pe care 0 are A.T.M. la aceasti varsti, incisivii in eruptie vor stabili inure ei raporturi inversate. Dar, in aceste cazuri, de cele mai multe ori este vorba de ultimele dou’ grupe de raporturi intermaxilare existente la nastere in clasificarea Schwarz. La acesti subiecti se observa o componenta eredocon- stitufionala, legata de situatia primitiva a germenilor dentari anteriori la maxi- larul superior (Chapmann, Korkhaus, Schwarz) 201 Modificari dinfitor temporartv2.4. ERUPTIA DINTILOR TEMPORARI Eruptia dingilor temporari, este un fenomen de seriatie; din 6 in 6 luni, erupe cefite 0 grup de dinfi; cei de pe arcada inferioara preceda cu putin pe omologii Jor superior, cu o inversare mai frecvent’ la niveful incisivitor laterali, unde cei superiori pot sa preceada, cu 0 mai mare frecvenfi, incisivii inferiori, Ordinea ‘grupclor este: incisiv central, incisiv lateral, molar I, canin, molar Il, Se observa multe variajii (freevente in regiunea incisiva) in special in ceea ce priveste momentul eruptici, cat si ordinea dintre omologii superior si inferiori, Sau deseris si cazuri de copii care s-au niiseut cu dinfi erupti, De cele mai multe ori, este insit Yorba de formatiuni camoase, cheratinoase (fara alveol proprie si care cad foarte repede) intexpretate ca un fenomen de atavism. Prin erupfia succesivi a dinfilor temporari, maxilarele erese in partea lor alveolati, etajul inferior al fefei se mareste in ritm crescut, intre cele dou maxi- lare se stabilesc raporturi constante, migearile mandibulei sunt de acum dirijate side fefele ocluzale ale dintilor in contact, cu conseeinfe asupra morfologici si funcfiei A.T.M, si a musculaturii orofaciale. Se stabileste inaltimea ocluziei (cdimensiunea verticals"), care este de presupus e8 se va miri (De Coster) cu fiecare unitate masticatorie adugati, dar ale cdtei etape mai importante sunt legate de crupfia molarului de 6 ani, de cea a caninului si molarului I perma- Arcadele nenti. Revenind ins’ la dentitia temporara, se reaminteste c’, prin eruptia suc- temporare; cesivii a dintilor temporari, se constituie arcadele dentare. La 0 evolutie nor- conul dentar mata, cle descriu o forma de semicerc al carui diametru, dupa Bogue—la arcada temporar supcrioara ~ este egal cu distanfa ce uneste mijlocul fefelor vestibulare Fig, 153 Forme normale de arcade temporar. 202ale molarilor It emporari (drept si sting), iar la arcada inferioar’, uneste partea distala a fefclor vestibulare ale molarilor Il inferiori (fig. 153). Dintii au un ax aproape perpendicular pe planul palatinal si totalitatea axelor lor descrie un trunchi de con cu ambele baze relativ largi (conul geometric De Coster), ce rispunde foarte bine la exigenfele functionale rezultate din noua situatie. Daca se are in vedere c& baza craniului se alungeste pana la 7 ani, se ntelege usor c& masa osoasé a fefei are posibilitatea si se adapteze la impulsurile legate de formarea arcadclor dentare si sub influentele fortelor ce o strabat. La inceput, arcadele dentare se afli situate intr-un astfel de raport antero- posterior incat fetele distale ale molarilor II superiori gi inferiori se gisesc una in prélungirea celeilalte (plan postlacteal in linie deeapta). Ulterior, raporturile se pot modifica print-o deplasare inainte a parfiiinferioare (dupa unii numai dingii, dupa aljii mandibula in totalitate), iar fe{ele distale ale molarilor nu mai sunt in prelungire, ci fac o treapti meziala, Supraocluzia incisivi - normal — e foarte redusd, si acest fenomen este explicat de De Coster (reludnd o idee a tui Seward) prin existenfa unei migcdri reduse de forfecare Evolutia arcadclor temporare este legati de unele evenimente importante: ~ prezenta sau apatitia diastemelor fiziologice; ~ aparitia abraziunii fiziologice; ~ resorbfia radiculara, urmati de ciderea dinjilor, Toate acestea creeazi condifii si pregitese terenu! pentru evolufia dingilor definitivi. V2.2. DIASTEMELE FIZIOLOGICE Clasic, se sustine e&, datorita cresterii arcadei intre 4 si 6 ani, apar (si se miresc) spatii intre dingii anteriori, care tradue cresterea maxilarelor in vederea eruptiel dintilor definitivi (care, in aceasti zona, sunt mai voluminogi decat cei femporari). Daci o arcadi la varsta de 5 ani nu are diasteme, trebuie considerata cd este insuficient dezvoltata (Bogue). Punctul de vedere asupra acestei probleme sca schimbat, in special datorita fucrarilor Iui Baume. El denumeste diastemele »spatii de primate”, deoarece aminteste situapia existenta in arcadele primatelor. Aparitia lor este contemporana cus eruptia dinfilor anteriori, Din acest punct de vedere, se pot gsi doud feluri de arcade: 4). cu spatii intre dingis ) fara spatii intre dint Cele mai mari spatii sunt situate, la arcada superioara, intre incisivul late~ ral si canin, iar la arcada inferioara, intre canin si molarul I tempotar. Walther a probat concluziile lui Baume si a aritat c& in arcadele fart diasteme lipsea 0 component a dezvoltarii, care a devenit evidenti odatd cu eruptia dintilor definitivi. Cele dowd forme de arcade — fara si cu diasteme ~ n-ar deriva una din alta, ci existé in paralel. Pentru Baume, cresterea in largime si lungime a arcadelor dentare n-ar avea nici o valoare. Dupa Sillmann, intre 2 gi 7 ani, se Produce o oprire in dezvoltarea arcadelor dentare; De Coster sustine ci intre 4 si 5 ani exista numai cresteri sporadice ale arcadelor dentare, Arcadele fara diasteme sunt net mai reduse decat cele cu diasteme la copii de 4 ani (Neumann). Morin, studiind 520 copii intre 1 si 6 ani, conchide ca aparitia 203Studiu statistic diastemelor este contemporana eruptiei dentare gi c& originea ,endognatiei pare s& fie anterioar’ varstei de 6 luni. El giseste urmitoarele procente la loturile de copii cexaminate (tabelul 32) Tabelud 32 FRECVENTA DIASTEMELOR FIZIOLOGICE (DUPA MORIN) ‘Varsta 1Ne. cop Procentul arcadelor cu diasteme 1 | 80 ne 2 88 550 3 | 103 60% 4 99 51% 5 109 53% 6 41 66% Total 520 ov Dupii Hoffer, care a interpretat atdt lucrarile personale, edt si pe cele ale lui Baume, ar rezulta ci din punct de vedere ontogenetic existi dou forme de arcade temporate cu diasteme: una in care ele au aparut de Ja inceput; cea de a doua in care s-au instalat ulterior, A doua este predispusi la tulburdri de dez~ voltare. Deci, ar exista dou’ posibilitati dintre care mai favorabilé este cea care prezinta ,diastemele primatelor cu topografia diastemelor maxime, amintité mai sus. in orice caz, exist unanimitate asupra unui aspect: arcadele temporare cu diasteme traduc 0 bund dezvoltare si 0 situafie favorabila pentru evotutia dintilor definitivi. Stimularea dezvoltirii arcadelor dentare fara diasteme este de uat in considerate cftre varsta de 56 ani. Dupa observatii personale, pe copii ‘urmitifi prin controale succesive, s-a constatat cdi cei cw arcade fara diasteme au evoluat edtre anomalii dentomaxilare. v2.24 STUDIU PRIVIND DIASTEMELE FIZIOLOGICE LA UN LOT DE PRESCOLARI DIN BUCURESTI Diastemele fiziologice au fost studiate pe un lot de 235 copii, care au fost impartiti pe grupe de vars, in fiecare grup, copiii au fost repartizafi in dou’ categorii: una in care au fost situa(i toti subiecfii care aveau diasteme fiziologice ce insumau la o arcadi peste 4 mm sia doua cei care nu prezentau deloc diasteme sau acestea erau foarte reduse. Situatia se prezinté astfel pe grupe de varste, la cele doug arcade (tabelu! 33) Din acest tabel rezulti ca diastemele mai mari (peste 4 mm) se gisese la maxilarul superior intr-un procent mai ridicat decdt la mandibuld. Cresterea procentuald in raport cu varsta se face foarte lent, ea fiind mai evidenta in perioada trecerii de la 5 ta6 ani, decat in cea de Ia 4 la 5 ani. In ceea ce priveste localizarea, se mentioneaza cd diastemele cele mai mari sunt situate, in majori- tatea cazurilor, intre incisivul lateral si canin la arcada superioaré, $i inire ccanin $i molarul | temporar lacea inferioard, adic& corespunzator descrieri clase, 204Tabetul 33 PROPORTIA SUBIECTILOR, PE GRUPE. DE VARSTA, CU DIASTEME FIZIOLOGICE (NSUMAND CEL PUTIN 4 mim LA FIECARE ARCADA) Varsta =| Total copii Maxilar sup eatin re % Ne % Fan @ , 27 0 308) Sani | 80 | 2 35 3 Gani 87 | 49 56 35.7 Total 235 L104 441 327 V2.3, ABRAZIUNEA, Uzura dentarii ~tocirea suprafefelor de contact ~ este considerata in prezent ca un fenomen natural atat pentru dinfii temporari cét si pentru cei definitivi, ind ea se face in anumite perioade ale morfogenezci aparatului dentomaxilar $1 intre anumite limite, Pe ling aceasta zur se intAlneste o tocire a dingilor, care, prin intensitatea ei, prin momentul aparifici si prin mecanismul de producere, nu mai poate fi considerat® ca un rezullat al dezvoltarié si funetionacii normale a aparatului dentomaxilat, Inainte de a expune abraziunea dintilor temporari, consideram util reamintirea unor date generale asupra acestor fenomene. ‘Termeni utilizafi pentru definirea procesului normal gi respectiv patologic ‘nu aw acelasi infeles pentru tofi autorii, Astfel, unii autori (Periér 1949, Brabant si Twiesselmann 1960) utilizeazi termenul de wzurd pentru primul tip, $i abraziune pentru cel de al doilea, Autorii de limba englezit (Dahlberg, 1960) infeleg prin abraziune primul tip, al doilea tip il definese cu termenul de atrijie. La noi se folosese mai mult termenii de abraciune (sau abrazie) fiziologica pentru primnul tip si abraziune (respectiv abrazie) patologica pentru al doilea tip si poate c& acestia sunt termenii care se preteaa cel mai putin la producerea unor confuzi Dupa clasificarea tui Broca, se pot distinge patru stadii privind intensitatea abraziunil ~ stadiul I: wzura smalfului; ~ stadiu! IE: se observa insule mici izolate de dentin; ~ stadiul IML: insulele de dentin incep si conflueze; stadiul TV: unirea insulelor s-a terminat, relieful ocluzal a disparut Incepand cu stadiul al H-lea, apar reactii de adaptare ce constau in depunere de dentina secundara, ingustarea canaliculelor dentinare cu sclerozarea lor. Abraziunea, ciind este mai accentuata, poate modifica orientarca fefelor ocluzale si, din acest punct de vedere, au fost descrise patru tipuri (pentru dinfii definitivi): — abraziunea orizontalis (Gysi); ~ abraziunea ad palasum (Parma), c&nd suprafefele ocluzale superioare gi inferioare sunt oblice in sus si catre linia median’; ~ abraziunea ad linguam (Monson), orientarea fojelor ocluzale jos gi spre linia mediana 205 Abraziunea fiziologica ‘Terminologie abraziunii Forma abraziuniiMecanismut abraziunil Istoric Abraziunea temporari ~ abraziunea cu torsiune ~ helicoidalis ~ (Cambell, Drenau, Ackermann). Pasul de torsiune este situat la nivelul parti distale a fetei ocluzale a molarului al I-lea inferior permanent. ‘Abraziunea se produce datorita: actiunii mecanice a alimentelor si depinde direct de consistenta lor; deci pe partea activa; ~actiunii de contact cuspidiene; pe partea de balans; ~ miscdrilor de control (contactele in afara actului masticator) (kontrol Bewegungen-Hildebrandt), in timpul deglutitiei, cdnd intre arcadele dentare se produce o frecare. Studiile facute pe mumiile egiptene (Holender, Meyer, Frank), $i actual- mente pe populatia aborigend din Australia (Begg 1954) araté ci in preistorie si chiar in antichitate, abraziunea a fost foarte accentuala mergénd pana la disparitia, complet, sau aproape completa, a coroanelor atat la dintii temporari cat t la cei definitivi, fiind pusd in legatura cu natura alimentafici, Alimentele gasite in sarcofagele mumiilor egiptene confirma acest lucru. Intensitatea proceselor abrazive la aceste populafii a permis si se distinga pe langa abraziunea orizontalat a fe{elor ocluzale, si 0 abraziune verticalé la nivelul punctelor de contact, ce s-au fransformat in suprafefe intinse, dintii sprijinindu-se puternic unii pe ceilalf Begg atribuie tocmai acestei abraziuni puternice raritatea remarcabila a anomaliilor dentomaxilare la populatiile amintite, La omul civilizat, abraziunea este foarte redusd atat la dinfii temporar, cat sila cei definitivi gi, la un moment dat, era considerati ca un fenomen patologic (Gysy). Astizi, din contd, se considera ca patologica lipsa abraziunii moderate, In acest caz, se incrimineaza fie 0 functionare insuficienta a aparatului dentomaxilar, fic existenfa unuia sau mai multor obstacole in calea migcarilor mandibulare (Thillemann). Prin aceasta prisma, se considerd ca articulatia den- tard trece prin patra stadit evolutive (Dai Pont): dow’ de angrenaj intercuspidi- an si doui de abraziune. Studiile de angrenaj intercuspidian sunt tranzitorit, ele find situate in perioadele de dezvoltare scheleticl mai intensé, perioade in care se stabilizeazi automatismele funetionale, se dezvolta sistemul proprioceptiv gi memoria kinestezici a aparatului neuromuscular si a ATM. Se considera ci muschii pterigoidieni externi (si partial fasciculul posterior al mugchiului tem- poral) au rolul major in producerea abraziunii deoarece ei controleaz& migcrile de propulsie, lateralitate si diagonale ale mandibule. v2.3.4 ABRAZIUNEA DINTILOR TEMPORARI La dinjii remporari, procesul se produce relativ rapid si este legat probabil side o fragilitate mai crescuti a acestor din{i in ultima lor perioada de existent pe arcadia (perioada de involutie dup’ Chatellier). Clinic se traduce prin tocitea cuspizilor la nivelul molarilor si aparitia unor fafete ta tocul de contact al caninilor, observandu-se modificiri corespunzitoare stadislor 1 pana la TI th regitinea molara si de I pana la II la canini. Abraziunea poate aparea si pe fetele de contact dintre incisivi. Datorité abraziunii fiziologice se produce 0 dezan: grenare relativa a arcadelor si mandibula gliseazi mult mai liber. Ea trebui interpretati ca un fenomen normal, ca 0 etapa normal in evolutia aparatului dentomaxilar. 206Prin examen direct si pe mulaje, am urmarit dinamica abraziunitfiziologice « diniilor temporari la un lot de copit din Bucuresti, cercctand la diverse varste proportia copiilor cu absenfa abraziunii la nivelul tuturor dintilor, numai la nivelul caninilor, sau cu abraziunea prezenta la nivelul tuturor dinjilor temporari. Dinamica acestui proces este prezentata in tabelul 34. Tabet 34 DINAMICA ABRAZIUNH FIZZOLOGICE 1 ? Niven roma | ORME | aivceneto, | Abraxine | sar gpraune versa) Tout | rain a4 Sogma pi incl pn, bea Fe vmi] os | | a | |e] Pua] a | ss smi] | | $ |) BE] B 1 BE] BL OS aim | § | do | | if | aa | 8 at ‘root [as | me [us | | [os Pass Paw | as Dupa cum reiese din acest tabel, se constatd o crestere progresivit a pro- centului de copii cu abraziune dentard in raport cu varsta, fiind evident la copii de ambele sexe (diferentele pe sexe sunt foarte reduse si arala 0 ugoar’ predominanté a abraziunii la baiefii din grupele de 4 si 5 ani, iar la grupa de 6 ani predominanta de observa la fete). In acelasi timp, se constatd o seddere, odati cu varsta, a procentului de copii, ce prezinti abraziunea restuli dinfilor, dar caninii Fimandnd incd neabrazafi, Este binecunoscut rolul pe care-1 are lipsa abraziun fiziologice a caninilor (in special a celor inferiori) in producerea unor anomali de ocluzic. La varsta de 6 ani, fiecare al cincilea copil prezinta riscul aparitie: unor astfel de tulburar. Situagiile anormale rezulté din: = absenja completa a abraziunii: se mentine o ingridire a migcarilor mandibulare, ce poate impiedica mezializarea fiziologic& a dintilor temporari gi a mandibulei in totalitate; = lipsa abraziunii unor dinti; in aceasts situatie se stabilesc contacte pri- mare Ja nivelul cuspizilor neabrazati si in partea final a drumului de inchidere a arcadelor, copilul, in mod spontan, face o deplasare orizontali a mandibulei jn vederea ocolirii obstacolului, Aceasti deplasare se poate face exagerat in directia anterioara, gi dintii frontali se intalnesc in raporturi inversate; sau mandibula capati o tendinti la deplasare posterioara si implicit se produce blo- carea posterioar’ a arcadei inferioare. O alt eventualitate este dati de deplasarea laterala a mandibulei, in sfargit, se poate produce o combinatie intre © deplasare in sens sagital si o deviatie lateral’, in special cfnd contactul pri- ‘mar este unilateral, Dintre (oti dintii temporati ‘mai pun procesul de abraziune gi raman in suprapozitie, Poate fi pus fenomenul in legatura cu structura minerals diferita fafa de ccilalti dinfi? Asa-numita perioadi de transformari regresive, pentru a deveni receptivi la uzurd, se i, caninii sunt cei care suferd cel 207 Studia privind abraziunea fiziologica Consecin- jole absentei abraziunEvolutia intraosoasa ‘a molarului do 6 ani instaleazi mai greu la canini? Nu s-au gist cercetari in acest domeniu, Parerea noastra este ¢& explicarea lipsci de abraziune a caninilor trebuie apropiati $i de conformatia arcadelor de lapte cu spafii mari intre incisivul lateral gi canin la arcada superioara (adica a locului de angrenare a caninului inferior) sia spatiului cel mai mare intre TIT si IV la arcada inferioara (adica locul de angrenare a caninului superior), care face ca interesarea acestor dinti de catre procesul de abraziue si fie mai dificila ‘Abraziunea foarte accenituat, eu desfiintarea teliefylui ocluzal si scurtarea inalfimii coroanei dintlor laterali, se intalneste foarte rar. In aceste cazuri, trebuic suspectata, in primul rand, o fragilitate anormala a fesuturilor dure dentare, 0 mineralizare deficitar. V2.4. __ERUPTIA DINTILOR DEFINITIVI. TRECEREA DE LA ARCADA DE ,LAPTE" LA CEA PERMANENTA v2.44 INCEPUTUL ERUPTIEI DINTILOR ACCESIONALI Molarul de 6 ani este considerat de multi autori ca un dinte temporar perma~ nentizat. Bolk il situeazA categoric in cadrul dingilor temporari. Cunoasterea fenomenelor legate de evolufia sa prezinta mare interes pentru infelegerea not aspecte ale dezvoltirii aparatului dentomaxitar gi pentru aparifia unor anomalii dentomaxilare, Imediat dup§ terminarea eruptici dintilor temporari, molarul TT temporar se giseste situat in veciniitatea planului tuberozititii la maxila superior 5i foarte aproape de ramura ascendentti la mandibula. Dupa Broadbent, in timpul formarii, mugurele molarului de 6 ani s-ar gisi in teritoriul molarului II temporar, avand 0 pozitie aproape orizontala. Din acest moment, incepe scentuarca cresterii osoase in regiunea tuberozitatii si dinfii de lapte impreuna cu osul lor alveolar fac o deplasare inainte, deplasare ce este favorizati de cresterea general a fefei inainte gi a partit anterioare a bazei craniului (se reaminteste ci sutura sfenoetmoidala este activa pina la 7 ani — Brodie, De Coster, Fernex, Perkun). Din aceste motive, se pastreazd o armonie de ansam- blu si conul geometric al dintilor de lapte (De Coster) isi mentine conformatia sa, Se considera c& acum existl o perioada de maxima eficacitate si importanta a dinfilor temporari pentru cresterea si arhitectura aparatului dentomaxilar si a felei, Paralel cu aceasti erestere, se realizeaza gi un teritoriu osos pentru molarul I permanent, care incepe sa se deplaseze. Dupa Brodie, cl cfectueazi, in primul rand, 0 migeare ctre planul de ocluzie, dupa care isi schimba axul, efectuind deci o miscare de rotatie, care este in sensul invers al acelor de cca sornic pentru molarul superior si in sensul acelor de ceasornic pentru molarul ferior. Daca exist o concordant intre dezvoltarea osoasa gi formarca acestui inte, molarul de 6 ani nu perturba echilibrul existent al dintilor temporari. In azul unei dezvoltiti insuficiente a patului osos sau al unui ritm prea ra evolutic a molarului I permanent, el incepe si exercite presiune asupra dintilor de lapte. Relatiile dinfilor de lapte sunt perturbate, acestia fiind deplasati an- terior in uncle cazuri, pot apdirea resorbi precoce ale raidacinilor molarului Il * Contacte premature pot fi date gi de egresinnie dentare, unele malpozii, obturait ocluzale debordante ete 208Fig. 154 ~ A) Schita eu rizaliza mo- Jarului I cemporat, provocata de evolu fia mezializats a molarutui de 6 ani; 1B) Meziopozitia moterului I permanent poate eauza incluzia premolarului I; (©) Rizaliza unui molar f temporar pe ‘ele de reinchizie, 4 Aparatal dentomaxitar 209Eruptia molarului de 6 ani in cavitatea bucald Mecanis- permanenti temporar, ccea ce va gribi climinarea acestui dinte de pe arcadt (ig. 154), Molaral { permanent se comporti atunci ca dinte succesional (i nu accesional), inlocuieste motarul Il temporar si determin’ incluzia sau eruptia ectopica a unuia dintre inti suecesionali din zona de sprijin. {in jurul varstei de 6 ani, molarul I permanent perforeazi mucoasa bucala gi c deplaseaz’ progresiv catre planul de ocluzie, ajungind sé intélneasca ntagonistul. Majoritatea autorilor sunt de acord ca, prin intrarea tn ocluzie a molarilor de 6 ani, se produce o miirire a dimensiunii verticale: este a dowa indiljare fiziologicd a ocluziei. Prin intrarea in ocluzie a acestor dinti, isi incepe activitatea al doilea con dentar geometric De Coster, schiat initial de axele acestor dinfi, fa care vin si se adauge ulterior axele celorlalfi dingi permanenti Aparatul dentomaxilar primeste acum un element de 0 cficient masticatori mult mai mare, ce determina 0 modificare a forfelor ce se transmit Ja nivelul suprastructurii osoase Raporturile ce se stabilesc intre molarii de 6 ani (normale sau nu) vor avea 0 influenfa foarte mare asupra evolujiel ulterioare a aparatului dentomaxilar: Numai intr-un numiir limitat de cazuri se intalneste de la inceput (prin intentic primar) un raport neutral asa cum a fost descris de Angle (Schwarz). in cele mai multe cazuri, raportul inifial este cuspid la cuspid, iar angrenajul neutral se stabileste ulterior (prin a doua intengie). Problema mecanismelor prin car realizeaza, in aceste cazuri, angrenajul neutral a suscitat interes multor cercetitor (Schwarz, Baume, Witzel, Korkhaus, Izard, Neumann, Weisskop/). Dupi Baune, stabilirea unor raporturi intre molarii de 6 ani, conforme cu cheia lui Angle, se pot realiza prin trei mecanisme (fig, 155) J) cand motarii temporari sunt asezafi cu planut postlactcal in treapta meziala; 2) cfind la mandibutd existt diastema primatelor 2 (Spatiu mare intre II si IV); 43) end in absenta acestor diasteme molar intra mai intai in raport cap la cap gi ca urmare a caderii dintilor temporari, molarul inferior sc deplaseaza 4 mezial, mai mult decat cel superior. Aceasti de- plasare este, dupa el, pur alveolar si nu articulara; cu alte cuvinte, nu se face deplasarea inainte a man dibulei. Cercetiile lui Schwarz, Witzel, Weisskopf, Kork- ¢ haus, Neumann sunt in opozitic cu aceasta ultima coneluzie a lui Baume. Ei au probat ci se realizeazi si 0 deplasare anterioard a mandibulei — in toto; este a doua mezializare fiziologica a mandibulet Dupa Fzard, aceasta depiasare ar fi posibili numai Fig, 155 ~ Modaltii de stabilirearelatilormolare : HommaledopaBaune Ex. if perioada de inlocuire a dintilor temporari din zona plicai intext. Korkhaus de sprijin a ocluziei. 210Fig. 156—Raporturile dstalizate deocluzie [a nivelul molarilor de 6 ani, Aspecte pe imodete. / si 2~ in cadeul compresiuni eu protruzie; 3 4~ineadrl ochuzie’ adinet acoperite; iniaginile b ~ aspectul dup ‘ratamentsl ortedonti. 2Fig, 157 -Raportur dstaizate de octuzie fa Yelul molarilor de 6 ani. Aspecte tsle-radiogra~ fice: A ~ intro micrognajie mandibulart; 1B intr-o compresine bimaxilaré asociati eu 0 ‘ugoari asimetre facial (C), Angle a considerat c& molarul de 6 ani superior ocupi o pozitie totdeauna fix in raport cu maxilarul superior gi, in gencral, in cadrul scheletului partii superioare a fefei; considerand pozitia acestuia totdeauna fix, I-a luat drept criteriu pentru clasificarea anomaliilor dupa pozitia molarului de 6 ani inferior fata de el, Incd din 1911, analiznd in raport cu apofiza zigomatica (punctul Zigo-maxilar Zsigmondy) pozitia molarului de 6 ani superior, Zsigmondy ajunge la concluzia c& acest dinte se deplascaza. La aceeasi concluzie ajunge si Oppenheim, Mai tecent, Atkinson, reluand studiul (denumind punetul Zsigmondy: 212Key-ridge'), arati cf este vorba nu numai de un raport pur morfologic ei si de uunul funefional, scojind in evident curba ficuti de catre apofiza insisis deci exist o legatura intte deplasarea dentara yi morfologia maxilarelor (fig. 156, 157, 158, 159). ig, 158 Report merit de olla nivel moll de ani, Aspect pe modete.(Int-un caz de prognatie mandibnlars, eu ocluzie inversh fronto- laterals dreapti.) Imaginileistrea78 aspectul ocluziei si arcadelor: a — inate de Inceperea tratamentului gi b— dupa prima eta de tratament, efetuat eu un aparat fix: are palatial agreyat bilateral prin gutiere eu microplanusi Tnelinate " Keyrridge este perpendiculs-a a plan Frankfurt, cae rece prin vasfuleresteixigomatice a snaxiarul 213Fig. 159 Raporturi mezializate la nivetut molaritor de 6 ani. Aspect teleradiografc A~tn potioada dentajei mixte,lainceputul Penman dentae (este asociat gi ochuzie Aeschisi,coea ce agraveaz’ prognosticul): B — prin asocierea la macrognaia mandibular une hipodezvoltti maxilare;, CC aspect tcleradiourafic al cazuli B, ‘dupa 14 funi de tratament eu aparate fixe {arcu agregate prin guiere ev mieroplamsr ‘nclnate) Cronologia V.2.4.2. INLOCUIREA DINTILOR TEMPORARI ei ERUPTIA DINTILOR PERMANENT! SUCCESIONALI {n general, se considera ca si dinjii permanenti erup tot pe grupe, in cadeul grupetor erup ia inceput dintiinferiori, apoi cei superiori, Distan{a dintre grupe este in medie de un an. Se obscrva insi multiple particularitafi. Incisivii centrali isi incep erupfia Ta 7 ani. La un procent destul de mare de copii ci erup chiar inaintea molarului I permanent (al edrui termen este situat la 6 ani). J. Koperzynska, studiind loturile de copii care gi-au inceput eruptia ingilor permanenji cu molarul de 6 ani gi pe cele ce si-au inceput erupfia cu incisivi, a cmnstatat c& din punct de vedere al dezvollarii somatice generale, copiii din ultima categorie (Ia cate primii dinti erupfi sunt in regiunea incisiva) 214«rats in avans fat de ceilalf (la care eruptia incepea cu molaral I permanent). De multe ori se observa o altemare a dinjilor din cele doud regiuni sau o eruptie concomitenti, Eruptia incisivilor este influenata gi de o serie de alti factori, pe langa cei expusi la capitotul privind in general erupfia dentara ca: pozitia germenilor in maxilar (Schwarz, Hoffer), dezvoltarea arcadelor, resorblia dintilor temporari. Dupa Farrel, incisivii ar pistra o inelinare fix in raport eu planuri determinate ale fefei. Cercetiri mai recente (Owerstin) arata ins’ cd gi acesti dinti i pot schimba directia de erupfie prin modificiri ale conditilor locale, in sprijinul acestei afirmatii vin gi observafii clinice (persistenta unui dinte temporar, existenfa unei cicatrice ete., pot schimba axul de eruptic a incisivilor). De regula, prin eruptia incisivilor, aradul de supraocluzie antetioara ge accentueazs, aceasta fiind in legatura cu cresterea parji alveotare anterioare, In unele cazuri,cresterea supraochiziei poate fi corelatt si cu unele fenomene de {a nivelul dintilor temporari din zona de sprijin (abraziune accentuata, distractii coronare ete.) Prin angrenarea incisivilor superiori $i inferiori se ereeaza condifii noi pentru statica si dinamica A.T.M., ducdnd la modifieari in conformatia ei (condil, cavitate glenoidi, dezvoltarca tubercutului anterior, Prin eruptia incisivilor laterali la 8 ani, intre acestia si molarii primi per- manenti se delimiteaza um sector de arcada, in care sunt asezati dinfii de lapte (canin si molari). Acesti dinji temporari (caninul si cci doi molari) ale impreund aga-numita ,,zond de sprifin a ocluciei” ~ Korkhaus. Denumi zona de sprijin provine de la Faptul c& acesti dinfi stabilizeaza si menfin rapor- turife interarcadice in perioada dentatiei temporare. De asemenea, dupa eruptia ‘molarului T permanent si a incisivutut lateral, ei asigura spafiul necesar eruptici dinfilor suecesionali corespunzatori (caninul permanent si premolarii). Inte- sgritatea dinfilor din zona de sprijin joaca un rol important in dezvoltarea ocluzici atat in sens vertical edt si orizontal Ordinea de eruplie a dintilor din aceasti zona este diferits la maxilar gi la mandibula, Pe citi vreme la mandibula se pastreaza, in majoritatea cazurilor, ordinea asezarii pe arcadit, adieX primul erupe caninul, ultima! premotaral TT; la arcada superioara — in multe cazurj ~ caninul erupe dupa premolarul 1 si jinaintea celui de al doilea premolar. In majoritatea cazurilor ins& caninul este ultimal dinte care erupe. Daca spatiul dintre molarul I permanent si incisivul lateral 2 miegorat (de obicei prin migrarea meziala a molarilor de 6 ani), dintele care igi face ultimul eruptia suferd consecintele, deoarece el este acela pentru care nu mai existt spatiu suficient. Aga se explied freeventa mare a incluziilor si ectopiilor de premolati Hl inferiori i, in special, de canin superior. Reduceren spatiului in aceasta zona se afl intr-o masuri atat de mare in legatui afectarea prin caric, pierderea integr -distale a coroanelor sa i uw cu caderea precoce a dintilor temporari din aceasta zona incat, dupa pirerca noas- tra, curba frecventei ectopiilor de canini superior’ ar putea servi ca un indicator in colectivitayi, asupra afectarii anticipate prin carie a dinjilor tenporari din aceastd zoni ia eficientei asistentei stomatologice. Dintre cei trei din tempo- rari, importanta cea mai mare, prin valoarea si pozitia sa, o are molarul I tem- porar. Cand acesta se distruge inainte de cruptia molarului de 6 ani, practic nu avemt mijloace de a combate mezioagresiumea molarilor de 6 ani. Daca diferenta de dimensiune intre incisivii temporati si cei definitivi este niet in favoarea ultimilor, la nivelul zonei de sprijin situatia este inversa, in sen- 215 Incisivi centrali Incisivit © lateral Zona de sprijin acocluzielMarimea zonelor de sprijin sul c& suma dinfilor temporari din zona de sprijin este in medie mai mare decét cea a dintilor succesionali corespunzatori si acest aspect are mare importan{& pentru infelegerca dezvoltarii aparatului dentomaxilar. Redim mai jos tabelul lui Korkhaus (tabelul 35) consacrat raporturilor dimensionale dintre dinii tem- porati si definitivi, Tabelul 35 DIMENSIUNEA DINTILOR TEMPORARI $I DEFINITIVE DIN ZONA DE SPRIJIN; DIFERENTE (DUPA KORKHAUS) T Nr. | Dintele permanent este fat de tsa cide tenporarn de crt Piet amare] elma mie [nanan mio “oadla wm | a] 0 | 0 + [as | -o4 foseoor ay | as] 49 | oa » |% a5 we fis) ‘> | %o | am |as | te Sans meivev | ss] ¢ | so jae | an Lasoo ‘area nferoarh sat] 126] 8 r Tas ipso aw fs} "S| | ao | Soa wlio) 0 | o| toe | seuss | muivey | 701 0 it | so Valorile absolute ca si diferentele dintre dinfii temporari si cei definitivi din zona de sprijin rezulta din compararea datelor trecute in tabelele 36 si 37. Tabelul 36 DIMENSTUNEA DINTILOR DEFINITIVE DIN ZONA DE SPRIJIN ‘utoral pra emeeen Saito ‘Arai Tvagachi Arita Cau 3 7961008 7.142003 PLL sup 8 71920,34 3240008 Piltsup, {| om 6741032, 6,900.04 int | 10 7.053034 6,740.03 M.L inf, 74 T18s01 7,040.03 P.Tinf. 28 71324034 6,920.05 Tabetul 37 DIMENSIUNEA DINTILOR TEMPORARI DIN ZONA DE SPRIJIN “Autoral eo Enamoto ‘Arai Tvagachi Arita Csup. 64 60805 6.352008, ML. sup. 716 728039 | 7,180.04 MI sup, 95 9312039 | 9:3820.05 Coins. 59 6,03+0,22 5,6280,03 M. Lif 78 8.772049 8120.06 Mint id 10'5520,59 10,0 20.07, 216Media diferenjelor dintre suma dingilor temporari din zona de sprijin gi suma dintilor succesionali corespunzittori este variabila dup’ diversi autori (tabelul 38). Tabelul 38 ‘Autorut Areada Korknaus| Enamoto | Aral | Ivaguchi | Weal | Black Superoara] 156 | O71 | 1a 105 220 [09 Inferioars | 2,45 \ 3.75 273 395 | 17 Din examinarea acestui tabel se desprind mai multe coneluzii: 1) Zona de sprijin a dinjilor temporari este mai mare decat cea a dintilor succesionali corespunzitori. Cu toate acestea, intre dinfii definitivi nu apar dis- tanari pentru ci migreazt mezial molarul de 6 ani. 2) Diferenfa dintre cele dow’ zone este mai mare la arcada inferioari decat Ja cea superioara. Rezulta c& migrarea molarilor de 6 ani inferiori este mai mare decat a celor superioti, aceasta constituind una din modalitiile (pe care o admit tofi autorii) de a se ajunge de la raportul cap la cap al acestor dinfi, Ia angrenajul normal antero-posterior. 3) Aceast diferenfa se realizeaza in special pe seama diferenjei dintre ‘molatul II temporar si premolarul Ii 4) Mediile variafiilor difera de la o colectivitate la alta, ceea ce arati necesi- tatea unor cercetiti $i in fara noastra pentru cunoasterea valorilor acestui fenomen. 5) Diferentele variazai de la individ la individ mergdnd de Ia egalitatea intre cele doua zone (exceptional zona definitiva poate fi mai mare decat cea femporara), ping la diferente mati in favoarea celei temporare. Din acest punct de vedere, capata important cunoasterea dimensiunii mezio-distale a dintilor succesionali inainte de erupfia lor. S-au preconizat mai multe metode: apre- cierea lor dup radiografii simple, pe teleradiografii, radiografie panoramic’. Yalim, Finn, Hichoock preconizeaza efectuarea a dowi radiografii suecesive; pe cea de a doua o executd dublénd distanta con-film si pornind dela lifimea fieckirui dinte misurati pe cele doui radiografii se afl lifimea adevarata dupa formula: S-L 28-L X= in care: lijimea reali a dinteui ljimea mezio-distala, misurati pe radiografia efectuaté eu distanja con-pelicul scurti ~lisimea mezio-distalt a dintelui, masurati pe fll expus eu distanfa con-peiculé lung’ Ballard (1947), Moyers (1958) apreciaz’ necesarul de spatiu pentru ‘eruptia si alinierea caninilor si premolatilor in functie de suma liimilor mezio- distale ale incisivilor permanen{i intre care pune semnul de egalitate, Nance si Willie (1947) sustin cA, cu cét suma latimilor mezio-distale ale incisivilor inferiori definitivi este mai mare decat suma incisivilor inferiori de lapte, 217Eruptia molarulul It permanent ‘supra dimensiunii verticale cu atit este mai mica suma canin-permanent + premolar I+ premolar I, decat suma canin + molar I-+ molar Hl temporati V2.4. ERUPTIA MOLARULU! AL I-LEA PERMANENT Eruptia molarului [I permanent (molarul de 12 ani) se face, aga dup cum ii spune si numele, in jurul varstei de 12 ani si este, in mare masurd, asemiinaitoare cit cea a primului miolar permanent. Prin intrarea in contact a molarilor Il supe: rior $i inferior se obline 0 erestere marcat& a suprafetei masticatorii a arcadelor gi se considera ca sc realizeazA 0 noua inilfare a ochuziei: cea de a treia indilfare fiziologicd a ocluziei, Acest fenomen este atribuit de unii autori contactului intercanin. In general, trebuie considerat ca fiecare noi unitate masticatoric constituit’é poate contribui la cresterea dimensiunii verticale. Prin adiugare: distala a unor unitafi funetionale masticatorii noi, eficienta activitatii musculare devine mai mare pentru masticatie, daca se iau in consideratie zonele de insertie ale muschilor masticatori de fort. Datoriti conformatici arcadelor si relatiilor dintre cle, precizate de A.T.M., cresterile verticale ale parfii alveolare, cu cit sunt situate mai posterior, cu atdt duc lao dezvoltare mai mare a etajului inferior al fetei. Reichenbach si Briickl descriu o corelafie interesanta intre cresterea sagi- tala a arcadelor gi supraocluzia incisiva (fig. 160). Cand dezvoliarea sagitala a arcadei superioare s1infevioare se face in aceeagi proportie, se mentine acelasi nivel al supraocluciei incisive. Cand dezvoltarea sagitald este mai mare la arcada superioard decdt la cea inferioard, supraocluzia incisivé se accentueazd, iar etajul inferior al fe{ci se micsoreaza (fig. 160 c). Cand insi predomina dezvoltarea. arcadei inferioare, supraocluzia se micsoreazii iar ctajul inferior al fetei se mareste (fig. 160 d), ‘Asa dupa cum s-aui observat uncle variatii privind momentul eruptiei intre molarii de 6 ani si incisivii centrali, tot aga se observa variatii privind momentul cruptiei intre molarul de 12 ani si canin, si care depind de acest ultim dinte (canin). El are un timp de cruptie foarte variabil, Molarul de minte este ultimul dinte permanent care igi face erupfia. Evolutia sa, respectand in mare mecanismul celorlal{i molari, este de foarte mult ori dificila; el poate constitui sursa unor complicatii binecunoscute astiizi din punet de vedere clinic, patogenic si terapeutic, ce depagesc cadrul studiului de fat. Se va mentiona numai faptul cA, in legituré cu ovolutia acestui dinte au Fig. 160~ Dinamica praduhsi de supra: ‘ocluzie incisiva in raport cu predo: ‘inanfe eresterisagitale a maxitarul ‘sau mandibulei (dup Reichenbach), (Cand eresterea are loc in aceleasé pro- porfi le ambele maxilare, gradul des Draocluzie se pastreaza (b): cdnd pre- ddomind eresterea kx maxifarel superioe supraocluzia se accentueaza (). Cind predomin’ la mandibula,supraoeluzia se reduce (a,fost puse unele ingramadiri dentare aparute tardiv in regiunea anterioars, pre cum gi redesteptarea unor pusee de erestere exagerati a mandibulei, v2.44, STUDIU PRIVIND ERUPTIA DINTILOR PERMANENT! LA DOUA LOTURI DE COPII Au fost efectuate studii pe dows colectivititi distincte, in ceca ce priveste ‘componenfa Jor. Unul dintre cle a cuprins copiii intre 4 ani si jumitate si 7 ani, celalalt intre 7 gi 14 ani, astfel incat a putut fi cercetat tot intervalul de timp in care se desfasoara acest fenomen (ficand abstractie de eruptia molarilor de minte), La primul lot de copii (A) a fost studiatt eruptia molarului prim perma- nent gi a incisivilor (vars, ordine) privita in corelatie cu dezvoltarea somatic’ generali, La al doilea lot (B) a fost studiatd in special eruptia caninului, a pre~ molatilor si a molarului de 12. ani, Numarul de subiecti en varsta de 7 ani este foarte restrans, astfel incat datele referitoare, in special, la incisivul central, trebuie corelate cu cele de fa primul lot, Cele dou loturi nu au fost contopite, datorita caracteristicilor deosebite pe care le prezinti si care vor fi expuse suc A. STUDIUL STATISTIC PRIVIND ERUPTIA DENTARA INTRE 5 $17 ANI Determinarca a fost facut pe 373 copii de varsti intre 4 ani si jumitate gi 7 ani, apartinnd unei colectivititi onganizate— Ciminul de copii cu orar siptamanal al ,F.C. Bucuresti”. Din punct de vedere al dezvoltari staturoponderale, lotul se incadreazi in mare parte la indict mijlocii ai datelor orientative ale Romaniei (valori medi pe tara, 1957 urban), majoritatea avand indici mijlocii de inalfime (M, +1 D.S.). Dezvoltarea ponderali apreciata prin raportarea datelor individuale la valorile tabelelor corelative elaborate in 1957 (Roméinia, medin urban), indica 0 variabilitate mijlocie a greuta{ii in funetie de inaltime, fapt ce este atestat de procentul copiilor eu dezvoltare armonica (79,63% la baieti si 83,96% la fete). Restul copiilor prezint& usoare deficiente ponderale (in special Ja baieti) sau surplus ponderal (in special la fete) (G. Taniisescu si colab.), Copii au fost impartiti pe sexe si grupe de varsti. Copiii care la data examina aveau: intre 4 ani si sase huni si S ani gi cinci luni au alcatuit grupa de varstit de 5 ani; ‘ntre 5 ani si sase luni si 6 ani 5i cinci luni au aleatuit grupa de varsta de 6 ani; ~ intre 6 ani gi sase luni si 7 ani aw aledtuit grupa de varsti de 7 ani. Copii au fost repartizati astiel: Tabelul 39 REPARTITIA COPILOR PE VARSTE $I SEXE Virsta Fete Sani 38 ry omni 8 8 Tani 3 45 Tal 196 + m7 = 37 219 Loturite Dezvoltarea somaticd a copiilor din lotul A Gruparea subiectilor