50 Tulburiei do nourodexvaltve Tulburarea din spectrul autismului —— ee Tulburarea din spectrul autismului 289.00 (FB4.0) etsistente in comunicaroa 9 nteraojunea social care survin in numereasa care se manitesta la moment ‘anlocedant, rin urmitoarels ‘nha 8 socio-amolionall, care vatiaz® de Ia aboare soctals, gun nivel eas sn panda epee ‘au 8 rdspandh jen compartamontele do comunicare nanverbale utes 12 do [acorn i gi nonverbals slab nt crparl sa arena ce eager " ccpesel eon gs comune senses lor contexte sociae, au de al face pretont pnd la absen|a Severitatea este datorminata de gradu de afectare @ com Iadielete restrictive, repetive te comportament ives! Taba Mode restrictive, rapative de ia abeleapi alr i fecare 2) 3 Intros foarte rstritive grate care au intestate orm fe. tage Sau preocupare excesiva pani obiocle hecbiy ‘Sevantatea oste daterminati de aradul de afectare a comunicit sociale gi do odolele restrictive, repotitive de compartament (vod Tull 3) Pevioada umpurie de dezvltre (dar pot deven odie depasase capac Tulberarea dn spect acts 6 intelectual Noi inviiieu un desgosi state conor Asparger sau tuburare pervezia prmeasoa dig 56 camunleare 20 spectrl autem Ase epectica dack (Cu sau tied atectare intalectua asociats edical sau geneticd eunoscuti sau! eu un rea Se va ace Mediealé eau genetic’ asocieti. Asociata cu o alt tulburare de neuro 1sezVoltare, mintalé sau ee comportament (Notd ‘seu mal mute coo(ur) supinont ‘cod 30380 [F08.1] oninu & isica przenia catatonia comorbid). Proceduri de inregistrare Ineaa 2 (aumele fect jn asocath ex i registra spe Ixasocits ineepistesaseparat ie evaluaen pote Venera oles spe“Tulbude de neurodervonace “Tulburarea an spect autsemutt a t descrsnivelul arent de funcfonare verbal, De exemphs,desexerle specie pentru "eu TABELUL 2 Niveluri de severitate pentru tulburarea de spectru autist i a? Fa g z care | aj asociaté” ar putea inchude vorbirea neint (nonverbal josirea 225.8 [2 de.? ik dears cron eve Ne corer ue ttre el Spazei [@ faces aga Baitaea ailis [gegiel clededets lgeecie? |geke Segeacés leeeaeesl, |pess VEG Ws B/ES 2a 834 é aun Bilgs sleecietls |a iota y] leenray ages PT ligt) De sere, ete spect ere de odes teleaie: Beis ve) | ase2 estab dosent dsp iba defo faa ee PELece Seen oes areata QHECURS [ESETSEATE |QE2ESS note tburee decomperanen lien pietls | xdeda gh Pela ounces leo a nn gelbe ed fefesis LLG ae A) pecan fe dehle eyetide |[EUEE2 jggsi hele Ean aeons Baes aay HEDgE EEE ‘vctonzt functionarea 2 gee Ties plthe Biggeli, Teeays |e uP EES pe laine [es Seedlgae |2gcagee eaadg Serologic de da coment de Ste, Halbcrres in spe foie Ge Hen SIREN tet tt a atten hia Seis sce Bsageee2 |PeEaP ae gg aes gies ‘Kanner, autism cu functor ‘tipi, tulburaren creas eeeaeee Saeah ese ‘pespecificata malt parte. regrativa a copilane i tulimrarea Aspen Py iH Ra TcsaieecmaScir gues g(beeegell legeigie abi tase 1 sustinat, Dlagnostenl are giescdiida [eilites [fataiagey imu suis de for bee haess Eeeghee eaideaig’ 1 Seses Gear [ESCaSEs perso rae geeeaeed PPseees SSSGERGE | orbit eotale mu iba) pres gi encesv de peda , [en % ¥ i i ale : ' a a) E : i 5 deans Hie 2 i 3 |e as aero anes Ed ee | " lelee® Es Hg | ia eneri burr denawedeovoare | Tubes de spectnd autem = nptome precum mutism, posta ima. gases Feito de ac rertn ato comin parc acnine sceloaeete Prevalenta Inulin frecvenete raporate pontrarulhuraea din specs {Grisam apopiat de ain populate esti to 5 agp Weal pot fo tasatura aFactori de risc gi prognos' “ ine cunoseul ttre prognostic piv eve ‘tom fs se factor de tse nespecifc, cum ar fi Ws expunerea fetid la valproat po lat pent tlbursies din spectral ‘ncn sudilor basa pe fata de TulburSi de nowodezvetane Tulburares din spectral aus a7 entra esl cazaron pave afl plier ‘steonedbuti tla minor legrestleati tira in ade Elemente de diagnostic dependente de gen “Tulburarea din spect de sex rascal dec Consecinje functionale ale tulburarii din spectrul autismulul lacop nd yb din spect usm ele funcional a viet ede comanicare fe cal Tulburdle de mba gtulburarea de comunicare social (pragmatics). i une forme de“Tulburar de nowredeavoltare Digest ‘de comutnicare sx te neesarlocamuunerd stent juve pre ete la momenta preset sain atecedehta, a) far tuburare din spect Tulburarea cu deficit de atentie/hiperactivitate “creer Tulburarea cu deficit de atentie/hiperactivitate Often de diagnostic A.Un model petsistont de lips’ de atent alectoa iat print) sua ( Gase (cau ms! rule) inte umatoerole wis -corespunztioare ni lecleazt nega activate cociie gooarlprotesion "Nol Smptorile nu sunt exci o mareseze& comportamentui opcijonal asi, ‘sti sau incapsctaide a Fyelege saronia sauin se mal ma (e917 onc Suto testament, pot f sdcvate ambele dlagnostice “Tuburare cu deficit de atnfihiperactvitate in nd al stim menjineroa atenyel cind electueaza sa inaLramano ate a timpul ase a i ‘gestonare a sarcvor seovenile; dull de apa De cele din ju munca vezordonala, dezorgenizata 0 ‘fe In respacisroatarmenoir de predare}. istry © aetna si NR aN de a sina ce frnale comorbid). wend spect cele ines ish apis dagrostclr ‘olluravea de doavdlarea chorlended, hh. Deseor este astras do eimai exter poate vorba de ganau lara lea? | Ui reovent aspect legate ce0 “Tbr da nouodervaltre dua elurna eps eietonics, ineroetviae gi impute: Sas (mam Tim da eal paqe & ll cine umdtoarcte spon ‘sau ou polar Sa este lps de ‘in situagin care ar tabula ramand agezat isa Galt las de mune, sal din ale ‘auto poate grou s8 prs 1, Deseor!vorbogte i ile -mpulsvitate au fost prozento isis impulovtte sun! prozente in (cig. acest ta pooala va servlet cu pra or au fost rune toate eerie, dar In uliale rune mai pune ore, iar simptomele actuate Ina provoged dstunche secild,goolard sau profesional Ase specttca nivel de severitate acti ‘Ugoard: Patino simptome sunt prozente (dacd eunt prezents) In exces fajé de-cole i ea as eee RA gs ease eee Tulbusarea cy deficit de atentemiperscrvtate ot pecesere pentru stablirea dlagnostout Tistera soc sau profesional Moderata: Sunt prezante simptome sa in exces tts de orlo necesare perry stabiivea ciagnostculu, eau siplomele provoack sshuncho Semifctia in fora soc sau profesional ai ‘Adulilor despre stmt cbyinere Mani Eeonangimagaetc au valoae diagnostic feTutburan de neurodezvorare senels caportamentcle ae med = 4 Spe dbosebine de vorbise foreaparse ‘Tutburarga species de invatare 6 ite. Pebazarfionament medisns populates 258D sb nneurologiov san In indivi co logics (eg acident re coe ut deseo ‘Sone at oak liagosticats name! ‘moment ltertr, in €9 ‘debut! i timpal arifor de Sfiiend o singura curs de defnvajare. Mat degrabs,tuburates specified de siucail formate, dat poate ig lesen su a virsté adit dach xi deved ftTutburt do neurodezvotiars Tuurarea spectcd de nvetare 7 Elemente asociate care sustin diagnosticul doses da nina spat rf efor ffetexerea rent Yo Debut gi evolutie de favijare au loc de obicel ia fest citescd ed silabiseascd st ica In, Ey Tick rsmeron greg zee pe cate formeaz4“Tlburar de neurodervorare Tulburerea specie de nvejare 73 scrsul, sau pot fol abordisi orcas sete es e aton\ieMiperactvitate. Tulburarea specitick de iavijare se {ormanys selata slabs asecata av ADHD, ‘AD ips limlata a mbit engleze sau dintro tulburare i derive pentru tulburares species de invaters In persoenele“utburan do newadezvettare ile pentra abe tbs, ptf areca sessta domeni income, specif de nvdtare nu et Tulburari de dezvoltare motorie eee ee eee tee eee eee Tulburarea de dezvoltare a coordonarii oi ci FS fori de diagnostic resin urcarea sci, pexalate, ineheletea eco me i mm me ct Eee ne pestis “Tuburarea de deavotare © coorionie 75 cep moto ‘de mactee, cul eu mingea (wal ales eehipe, se ‘conducerea sul automoDI, sau auto-ingriiten, warea de dezvotiare «cordon ‘se Gagmosticheas am 2 (riza ipuat de stabiitate » mieuselonr in cop! Bs alte cauze de inteziore motor ot itetecsiala Elemente asociate care susjin diagnos! Unico lace de dezvalice a coor {plese suprimata com ath mises ‘Neotel “oxcadenare“utburan do newadezvettare ile pentra abe tbs, ptf areca sessta domeni income, specif de nvdtare nu et Tulburari de dezvoltare motorie eee ee eee tee eee eee Tulburarea de dezvoltare a coordonarii oi ci FS fori de diagnostic resin urcarea sci, pexalate, ineheletea eco me i mm me ct Eee ne pestis “Tuburarea de deavotare © coorionie 75 cep moto ‘de mactee, cul eu mingea (wal ales eehipe, se ‘conducerea sul automoDI, sau auto-ingriiten, warea de dezvotiare «cordon ‘se Gagmosticheas am 2 (riza ipuat de stabiitate » mieuselonr in cop! Bs alte cauze de inteziore motor ot itetecsiala Elemente asociate care susjin diagnos! Unico lace de dezvalice a coor {plese suprimata com ath mises ‘Neotel “oxcadenare