Prof. dr. ovan Gabriel-Constantin Logica, argumentare si comunicar: EXAMENUL DE BACALAUREAT 2018 25 de TESTE cu bareme si rezolvai Profilul umanist din filiera teoretica, profilul servicii din filiera tehnologica si toate profilurile si specializarile din filiera vocational cu exceptia profilului militar /BeleinLucrarea este realizaté in contormitate cu programa scolar in vigoare. Consilier editorial: Prof. Florin George Popovici Coperta colectiei: Adina Elena Craciun bliotecii Nationale a Romiini IOVAN, GABRIEL CONSTANTIN Logici, argumentare si comunicare : examenul de bacalaureat national 2018 : 25 de teste complete / lovan Gabriel-Constantin, - (Bucuresti : Delfin, 2017 ISBN 978-606-993-044-1 (16 Editura Delfin, Bucuresti Comenzi si distribute a tel: 021 627 37 20, (0766 22 20 21, 0727 44.44 55 ‘Comenzi online: www.librariadelfin..0 E-mail: contact@edituradelfin.r0 www.edituradelfino Copyright © Editura Delfin, 2017 Toate drepturile asupra acesteicArti apartin Editurii Delfin, Reproducerea integrald sau partial& a textului sau a ilustratilor din aceasta carte este interzisa fara acordul prealabil scris, al Editurii Delfin.Dragi elevi, In primul rand, trebuie s8-mi exprim admiatia fat& de oei care vor s& patrunda in ta entru a sustine examenul de bacalaureat la disciplina logic, argumentare si comunic Aceasté culegere este alcatuité conform criterilor cerute in manualul de logic, argumental ‘comunicare din clasa a IX-a, confnutul manualvli find folosit in rezolvarea subiectelor. Testel au fost fécute dupa preferinte, ci conform modelului conoeput de minister pentru exament Bacalaureat 2017. Culegerea vine in spriinul elevlor prin faptul c& explic’ aceste teste; tof care urmaresc atent modul de concepere si pag de rezolvare a subiectelor vor putea promov usurin{& examenul de bacalaureat din aceasta sesiune. In primul subiect, gasim la punctul test grill ce ne verifcd cunostinfele teoretice (propozifi categorice clasiicate dupa cantitate caltate, defn, clasicarea, argumentarea, deduc(a, inducia complet si incomplet, extensi i intensiunea, raporturi ine termeni atét sub aspect intensional, ct i extensional), la pune {ot un test-grlé ce testeazd raportuie inte termeni cu ajutorul giagramelor Euler, Al dolea su ne introduce in raporturie patratului logic al lui Boethius, apoi in operatile de conversiune : incheie cu un exemplu de nerespectare a leg cstibuir termenilor. Al trellea subiect ne arata s& folosim corect diagramele Venn pentru veriicarea valida moduror silogistce, iat in ul cexerciu vedem cum se pot incalca regulile define. Toate aceste exemple, desi diferite integreazé intr-un sistem, labirint de idei, care ne arat& unicitatea logiai, felul in care g&r ‘demonstrém pentru a gsi veridictatea, solufile corect. Doresc sie urez succes tuturor candidatior la examenul de bacalaureat de anul acest: ‘Examen Bacalaureat|e Test 1 | ‘Subiectul | (30 de puny AA. Scrief litera corespunzatoare réspunsului corect pentru fecare dintre enunjurile de mai jos. E ‘corecté o singura varianta de raspuns. 41. Raportl de concordant inte doi termeni presupune ca: ‘a. extensiunea fiecdruia sa creasca concomitent cu intensiunea lor; b. extensiunile lor 58 nu aiba niciun element comun; ¢. extensiuil or 88 aibd cel pun un element comun; d. primul termen sa aiba extensiunea mai mare decat cel de-al doilea. 2. Din punct de vedere intensional, termenul sportv poate fi clasificat ca: a. abstract, reat, diviziv, compus; b. absolut, precis, colectiv, negati . absolut, individual, concret, vag; d. absolut, concret, pozitv, simplu. 3. Deduct reprezinté un rationament in care se poate realizatrecerea de la: 2. particular la general; b. general la particular; . particular la particular; general la general. 4, Predicatul logical propozitei Tot fazanii sunt pasérifrumoase.” este: a. tof b. sunt; ©. pasérifrumoase; 4, (of fazani. '5, Dac’ termenului bicicleté ti addugam proprietatea de culoare rosie, extensiunea va: a creste; b. scadea; . rméne la fel; 4d. depinde de caltatea propoziti. 6. Rationamentul .Dacd unele gutui sunt culese foamna, atunci toate qutule sunt culese foam este un exemplu de: a. induce completa; b. induce incomplets; c. deducte; 4. rafjonament mediatic.7. Pentru raionamentul .Dacé fiecare elev este preocupat sé Invele la goal, atunc tof ‘sunt preocupatis& tnvefe la scoald." vom avea un exempu de: a. induce completa; b. induce incompiets c. deducte; d. polislogism. 8. Propozitia.Unele for sunt garoate” es a. universal afirmativa; b. particular negativ 6. universal negat 4. particular afrmatva 9. Un rationament gresit neintentionat se numeste: a. sofism; b. paralogism; c. conversiune prin accident; . obversiune. 10. Termenii aufoturism BMW si autoturism Dacia Logan, ca specii ale genului autoturism, s1 in aport de: a. contradictie; b. contrarietate; d. ordonare; d. identitate. 20p B. Fie termenii A, B, C si, astfel incdt termeriiC si D se afld in raport de contradicte unul fe cella (acelasi univers de discurs); de asemenea, alét C, c&t si D, sunt in rapo subordonare cu termenul A, termenul B este in raport de incrucigare cu termenul A iin r de contrarietate cu C si, 1. Reprezentati, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagrama comund, raporturile logice + ‘ej patru termeni 4p 2. Stabilif, pe baza raporturilor existente jnire termenii A, B, C, D, care dintre urmite sunt adevérate si care sunt felse (nota propoziile adevarate cu litera # file false cu itera F): a. UniiB nu sunt A; b. Tof D sunt 8; . Niciun D nu este A; Unit A nu sunt B; e. TofiD sunt A; £.UniiA sunt B 6ptSUBIECTUL al Il-ea (30 de pun Se dau urmatoarele propoziti: 1. Nico actvitate agricolé nu este actvitate de construci civil. 2. Uniltigr sunt animate siberiene. 3. Tofileii sunt animale camivore. 4. Unele animale ain junglé nu sunt animale carnivore. ‘A. Precizat formulele logice corespunzatoare propozitjilor 3 si4. 2 pun B. Construif, tat tn imbaj formal, cat si in limbaj natural, supraalterna propozitei 4, contradict propoztiei 2, contrara propozifei 1 gi subcontrara propoziiel 4, 8 pun . Aplicat) explicit operatile de conversiune si obversiune, pentru a deriva conversa si obve corecte ale flecéreia dintre propozitile 1 si2, att in imbaj formal, ct si Tn limbaj natural 8 pur D. Constuif, att in limba] formal, ct i in imbaj natural, obversa conversei propozite 3. 4pun E, Doielevi,X si Y, opineaza astfe!: X: Pentru c& tof ei sunt animale camivore, rezultéc& niciun leu nu este erbivor. Y: Daca unele plante sunt frumoase, alunci unele plante nu sunt uréte Pornind de la aceasta situate: ‘a. scref, in limbaj formal, opinile celor doi elev; pur b. explicat corectitudinea rafionamentelor formalizate. pur SUBIECTUL al i-lea ‘A. Fie urmatoarele dou modurl sfogistice:eio-, eae-2 1. Scrieti schema de inferenté corespunzatoare fiecéruia dintre cele dou’ modurisilogistice « sjiconstruf, in imbaj natural, un silogism care s& corespunda pentru una dintre cele doua 8 pur 2. Vertical! explicit, prin metoda diagramelor Venn, valitatea flecdruia dintre cele dou mo silogistce date, precizdnd totodaté decizia la care ati ajuns. 6 pur B, Constr, atét in limbaj formal, ct si tn limbaj natural, un silogism valid, prin care s& justit propozitia ,Toate aparatele electronice sunt aparate funcfionabile pe curent electric.". 6 pur C. Fie urmatorul silogism: .Dacé tofi agricultorii sunt preocupati de recolte sanatoase, atunci ‘cameni nu sunt preocupaii de recote séndtoase, avand in vedere c& unii oameni nu : agricutor." 2. Precizafitermenul mediu al sogismului dat; 2pur b. Mentionati, in limbaj natural, premisa minora a silogismului dat. 2pur D. Fie urmatoarea definite: .Soarele, lacrima Domnului, cade in merle somnului (Lucian Blaga) 3. Precizafio regula de corectitudine pe care o incalcd definitja data, 2pur b. Numil o altS regu de corectitudine a definiri, dferita de regula identifcata la punctul cconstruif o definite care s& 0 incalce, avand ca defint termenul .Soare”, 4 pur Framon RaralarreatTest 2 S| UBIECTUL| 0. de AA. Sore litera corespunzaloare raspunsului cerect pentru fecare dintre enunfurile de mai jos. Ccorecté o singura varianta de raspuns. 1. Fundamentul clasificdri il reprezint ‘a. obiectele pe care le vom clasifica; b. dlasele pe care le vom obfine; . ciiteriul clastic d.valorile de adevar. 2, Daci la termenul floare adugm cuvintele ce creste intr-o saxie, etunci extensiunea: a. oreste; b. scade; ©. depinde de contextul propozijl; , ramane la fel. 3. lnexemplul de mai sus, intensiunea: a. creste; b. scade; c. depinde de contextul propozitiei; d. ramane la fel. 4. Din punct de vedere intensional, termenul surd este: . colectv; 9. negativ; c. nevid; d. relativ. 5. Propoziia.Unii sporti sunt de nationalitate americana.” este un exemplu de propozije: 2. universal afirmati b. particular negatva; , universal negati dd. particular afirmativa ‘Subiectul logic al propozitei. Toy! fazanii sunt p&séri frumoase.” este: a. tof b. sunt . pasérifrumoase; d. fazani TEvaman Raralannaat7. Silogismul este o forma de argumentare: a. deductiva mediata; b. nedeductiva imediat’; . deductva imediata; d. nedeductiva mediata 8. Concluzia unui argument este introdusé unui indicator sau expresii de genul: a. conchidem ca; b. in masura in care; 6. pentru c&; d._intrucat 9. Termeni tgru siberian sitigru bengalez, ca speci ale genului gry, se afé tn raport de: a. contradiotie; b. contrarietate; d. ordonare; d. identiate. 10.Ce valoare de adevair va avea propozilja .Méine va plova. a. adevarat; b. fals; . probabil d. imposibil. 20 pur B. Fie termenii A, B, C gi, astfel incdt termenul D este subordonat termenului B si tn rapor ‘norucigare cu termenul A care este in rapert de Tnorucisare cu termenul B, termenul C » ‘subordonat att termenului A, c&t si termenulul B, astfel incat termenul D este in rapor ccontrarietate cu termenulC. 1. Reprezentali, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagram comuna, raporturile logice di ei patru termeni 4pur 2. Stabilif, pe baza raporturlor existente inte termenii A, B, C, D, care dintre urmatoe propoziti sunt adevarate si care sunt false (notalj propoziile adevarate cu litera A, propozitile false cu litera F): a. Unii Anu sunt B; b. TofiB sunt D; . Niciun C nu este D; d. Uni A sunt B; fe. TofiD sunt A; 4. Unii A sunt. 6 pur Feamen Raralavursat‘SUBIECTUL al II-lea (30 de pur Se dau urmatoarele propozifi 1. Nico bid nu este un obiect patrat. 2. Unele apartamente sunt locuinte cu tre cemere 3. Tofi brazil de Créciun sunt pom jubit de copi. . Unele juodri nu sunt obiecte de caltate bund. ‘A. Precizaiiformulele logice corespunzatoare propazifilor 1 si 2 2pu B. Constr, ata in limbaj formal, ct sin lmbaj natural, subalterna propocitei 1, contradic propozijei2, contrara propoziei 3 si subcoirara propoziti 4, 8pu . Aplcati explicit operatile de conversiune si obversiune, pentru a deriva conversa si obv corect ale fecdreia dintre propozifile 1 gi2, at&t in mb] formal, cat sin mba) natural. 8pu D. Construif,atat in imbaj formal, cétsi tn timbaj natural, obversa conversei propozitil 3. 4pu E. Doielevi,X si Y, opineaza astel: X: Dacé toate activtitie sportive sunt activtefi sénétoase, atunci toate activitaile sénat sunt actvitat sportve Y: Daca unele céiti de povesti sunt crf dante de copii, atunci unele car dorite de copii aii de povest Pomind de la aceasté situate: a. sctel n limbaj formal, opinllecelor doi elevi Apu b. explcat corecttudinea rationamentelor formalizate, Apu ‘SUBIECTUL al Il-lea (30 de pur AA Fie urmatoarele doua modu slogistce: eae aaa-1, 1. Scrieli schema de inferent& corespunzatoare fiecéruia dintre cele dou moduri silogistice siconstruf, n imbaj natural, un sllagism care sa corespunda pentru una dintre cele doua. pu 2. Vericai expt, prin metoda dagramelor Venn, vaiateafecuiadnte cole doud me silogistce date, precizénd totodata deciza la care ati ajuns. 6 pu Construij atin limbaj formal, c&t gi in limba natural, un silogism valid, prin care sa just propozita .Unele zile de toamna sunt figuroase.” 6 pu C. Fie urmétorulsilogism: Dac& tofi sporti sunt preocupat de propria condi fied, atunci oameni nu sunt preocupati de propria condijie fizicé, avand in vedere cé unil oameni nu sportivi. a. Precizai termenul medi al silogismului dat 2pui b. Mentionaf, in imbaj natural, premisa minora a silgismului dat 2 pul D. Fie urmétoarea definite: .Luna este regina moarté a nopti.” (Mihai Eminescu) ‘a. Precizalo reguld de corectitudine pe care o incaled definitja dats; 2 pul b. Numifi o alta regula de corectitudine a dafiniri, diferité de regula identificata la punctul construijo definite care s& 0 incalce, avand ca defini termenul,Luna’. 4 pu 40D Feaman RaralanaatTest 3 | SUBIECTUL (30 de pun ‘A. Sorel litera corespunzaloare réspunsului corect pentru fecare dine enunfule de mai Este corecta o singura varianta de raspuns. 41. Clasifcarea este 0 operafjune logicd ce presupune: a. elementele clastic, clase de obiecte sicriteriul de clasificare; b. propoziti adevarate, fase si posible; cc. argumente, deduei si induct; . termeni poztv, vag s singular. 2. Termeni elev in clasa a Xa gi elev in clasa @ Xika ca speciale termenulul elev se afl raport de: a. contradiate; b. contraritate; c. identitate; d. incrucigare. 3, Atunci cénd avem un rafionament de tipul ,Dac& fiecare tren merge pe calea ferat,atuncit trenurile merg pe calea feraté.” vom avea un exemplu de: a. inducfe complet; b. induce incompiet’, . conversiune; d. obversiune. 4, Obversa propazifei Tot sportvi sunt oameni sénatos.”va fi a, Niciun sporti nu este om gras; b. \Niciun sportv nu este om bolnav; c. Unil sportvi sunt senior, 4. Uni sportvi nu sunt antrenori 5. Subiectul logic al propozitiei ,Unii bucétar sunt interesat de refete frantuzest." este: a, retete: b. refete frantuzesti; c. bucdtari; d. sunt. 6. Din punct de vedere extensional, termenul Fegele Germaniei este: a. vag; b. pozitv; ©. vid; d. abstract. Framen Raralauinat7. Daca termenuiui tren a. creste; b. scdidea; . rdmane a fel; 4, se adepteaz’ contextlui olosit 8. Intensiunea termenului tren din exemplul de mai sus va a. creste; b. scddea; c. ramane la fel; d._ se adapteazd contextului folost. Valoarea de adevar a propozijiei Maine va ninge." este: a. adevarat; b. als; ‘probabil; d. incoerent. 10. nferena ,Dacé tof sporti sunt ament stnétosi,atunci unii oameni s&nétosi sunt sp0 este un exemplu de: a. obversiune; b. deduce; . conversiune; d. inductie completa. 20 de pu B. Fie termenii A, B, C si D, astfel inc&t termerul B este subordonat termenului A, termenii C sunt in raport de inerucigare atat intre ei, ct gi cu termenul A, termenul B este in rapoi contrarietate atat cu C, cat si D. Reprezentaf, prin metoda diagramelor Euler, pe 0 diagram comuné, raporturile logioe d cel pat termeni 4pu 2. Stabilif, pe baza raporturilor existente inte termenii A, B, C, D, care dintre urmato: ropoziti sunt adevarate si care sunt false (notati propozitile adevarate cu litera A propozifie false, cu itera F): a. Tol/B sunt A: bb, UniiC sunt D; . ToliB sunt D; d. UniiC sunt B; e. Uni A sunt B; f. Niciun B nu este A. 6pu 1dugm proprietatea interregio, atunci extensiunea va: 1 SUBIECTUL al IFlea (30 de pun Se dau urmatoarele propozifi: 1. Niciun tren nu este autobuz, 2. Unelebiciclete sunt obiecte de culoare absastra. 3. Tofieroii sunt persoane demne de respect. 4, Unele zile de toamna nu sunt friguroase. 19 Faman Raralanneat‘A. Precizaijformulele logice corespunzatoare propozitlor 2 si 4 2pun B. Construf, atat in imbaj formal, ct gi in limbaj natural, subalterna propozitei 1, contradict propozitiel 2, contrara propoziil 3 gi subcontara propozie 4. 8 pun . Aplcalj explicit operatile de conversiune si obversiune, pentru a deriva conversa gi obve ccorecte ale fiecdreia dintre propozifjle 1 $2, att in limbal formal, ct si in limba] natural 8 pun D. Construi,atat in imbaj formal, ct si in limba natural, obversa conversei propoziie 3 4pur E. Doielevi, X si, opineaza ast: 1X: Pentru cé niciun hof nu este persoan demnd de respect, rezulté c& tf! hofii sunt perso inedemne de respect. Y: Dacé unele cari de beletrstca sunt cite rapid, atunci unele c&rtide beletristicé nu sunt c lent. Pornind de la aceasta situate: in imbaj formal, opnile celor doi devi Apur i corectitudinea rafjonamentelor formalizate Apur SUBIECTUL al I-lea (30 de pun ‘A. Fie urmatoarele dou moduri sil 280-3. 4. Sctielj schema de inferent& corespunzatoare fieczruia dine cele dou’ modurisilogistice « siconstrulf n imbaj natural, un silogism care s& corespund’ pentru una dintre cele doua. 8 pur 2. Vertical) explicit, prin metoda diagramelor Venn, valditatea flecdruia dintre cele dou mo silogistice date, precizand totodata decizia la care aj ajuns. 6 pur B, Construl, tat in limbaj formal, cat gi in limtal natural, un silogism valid, prin care s& justi propozija Toate zele din ile sunt célduroese.”. 6 pu C. Fie urmatorul silogism: Dacé tof informaticieni sunt preocupali de calculatoare, atunci ‘ocameni nu sunt preocupati de calculatoare, avénd in vedere c& unii oameni nu informaticeni a. Precizaij termenul mediu al slogismului dat; 2pul '. Mentionat, in limbaj natural, premisa minor a silogismului dat. 2pul D. Fie urmatoarea defintie: Pipaitul este capacitatea de a distinge lucrunie. 2, Precizalio regula de corectitudine pe care o incalcd definija data, 2pu b. Numi o alt regulé de corectitudine a dafniti,diferité de regula identficaté la punctl constr o definiie care s& 0 incaloe, avand ca defini termenul,ppdit” Apu ‘Examen Bacalaureat Ia Test 4 SUBIECTUL! (30 de pur ‘A. Scriefi itera corespunzltoare raspunsulul corect pentru fiecare dintre enunfurie de mai Este corecté o singurd varianté de rspuns. 1. Peléngé defint si definitor, dfinifa presupune: a. termeni pozitvi si negativ; b, argumente interesante; . relatia de definre; d. sofisme sau paralogisme, 2, Din punct de vedere intensional,termenul autst este: vid b. abstract; . pozitv; d. negativ 3. acd termenului minge ii ad&ugm proprietatea de fotbal, atunci extensiunea: a. creste; b. scade; c, réméne la fel; d._ se adapteaz’ contextuluifolost. 4, Intensiunea termenului minge din exemplul de mai sus: a. creste; b. scade; . raméne la fl; d, se adapteaza contextuuifolosit 5. Rajionamentul .Dacd fiecare ténér este preocupat de informatica, atunci tof tineril preocupati de informatica.” este un exemplu de: a. inductie completa; b. inductie incompleta; c. deductie; 4. polsiogism. 6. Inductia complet’ trebuie s& alba o concluzie: a. posi b, adevarata; ©. fals3; di cert’, 14 [&xamen Bacalaureat7. Concluzile inferenjelor imediate se obtn in: a. doua premise; b. doud sau mai multe premise; ¢, osingura premisa; d. dou sau mai multe premise. 8. Un rjlonament deductiv ne d& 0 concluzie etonata atunci cind: a. nu se respecta legile specifice validitati; b. considerdm cd predicatul poate lua loculsubiectlui in concuzie; c. oricare dintre premise este falsa pentru ca trebuie sa fie fals; d. se folosesc premise negative din punct de vedere gramatical. 9. Predicatul logic al propozitet.Unil cntéreti sunt preocupati doar de muzica popular.” este: a. sunt preocupali b. sunt; cc. uniicantaref; dd. preocupati doar de muzica popular’. 410. Propozija ,Unii elevi sunt preocupati de sportul gah.” este: a. universal afirmativa; b. particular negatva c. universal negative d. particular afirmal 20 pur B. Fie termenii A, B, C si D, astfel incdt termenii C si D se afla in raport de contradictie (ao univers de discurs) intr ei, termenul A este supraordonat termeniior B, C, D, termenul B es raport de contrarietate atat cu C, cat si cu D. 1. Prezentafj, prin metoda diagramelor Euler, pe 0 diagramai comund, raportuile logice dint patru termeni 4pu 2. Stabilij, pe baza raporturilor existente inte termenii A, B, C, D, care dintre urméto: propoziti sunt adevarate si care sunt false (notat| propoziile adevarate cu litera A propozitile false cu litera F): a. Unii Anu sunt B; b. TotiD sunt B; c. Niciun D nu este A; i. UniiA sunt B; e, TofiD sunt A; f. Niciun C nu este A. 6pu Examen Bacalaureat‘SUBIECTUL al Il-lea (30 de pur ‘Se dau urmatoarele propozifi 4. Niciun schior nu este handbalist 2. Unele for sunt trandafirroz. 3 Tofi campionii mondial sunt persoane iteligente. 4, Unele autoturisme nu sunt masini cu patru usi. A. Precizati formulele logice corespunzatoare propozitilor 1 i 2. 2pu B. Construf, atat in imbaj formal, ct si tn limbaj natural, subalterna propozitiei 1, contradic propozitiei 2, contrara propozitiei 3 si subcontrara propazitiel 4. 8pu C. Aplcali explicit operatile de conversiune si obversiune pentru a deriva conversa si ob\ corecte ale iecdreia dintre propozifile 1 2, atat in imbaj formal, ct sin imbaj natural 8pu D. Constr, atat in imbaj formal, cat si in limbaj natural, obversa conversei propozitiel 3. 4pu E. Doielevi,X siY, opineaz’ astfel: X: Dacd tof actor sunt persoane demne de respect, atunc! toate persoanele demne de res sunt actor : Dac unele cr cite rapid sunt romane de dragoste, atunci unele romane de dragoste crf cite rapid, ‘a. scrieti, in limbaj formal, opiniile celor doi elevi; 4pu b. expicaf corectiudinea rajionamentelor formalizate, 4pu ‘SUBIECTUL al Iea (30 de pur Fie urm&toarele doua modur slogistice: ait, 1, Scrifi schema de inferenté corespunzatoare fiecgruia dintre cele doua modu silogistice siconstulj in imbaj natural, un silogism care s& corespunda pentru una dintre cele doua. pu 2. Verificali explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fecdruia dintre cele dou me silgistice date, precizdnd totodaté decizia la care afi ajuns. pu Consul, atat in limba) formal, ct si in limbaj natural, un siogism valid, prin care s& just propozita,Tofireporteri sunt cameni care ne aralérealitatea celor existent.” 6pu . Fie urmatorul silogism: Dacé toate zilele de sérbatori sunt zle asteptate cu drag, atunci zile nu sunt zile asteptate cu drag, avand in vedere c& unele zile nu sunt zle de s&rbator. a. Precizal termenul medi al silogismului dat; 2pu in imbaj natural, premisa minera a silogismului dat 2pu D. Fie urmatoarea definitie: Sportul este metoda de a ne mentine sandtosi.” a. Precizafo regula de corectitudine pe care o incale’ definiia data; 2pu b. Numifio alté regula de corectitudine a dafinii, diferité de regula identifcata la punctul construitio definitie care s& o incalce, avand ca definit termenul ,sport”. 4pu 16 TV Examen Bacalaureat‘SUBIECTUL | 4. Atunci cand demonstrém, noi depindem de: 1 felul in care este pozitjonat subiectul fata de predicat; b. felul in care ne apar premisele; cc. felul in care rationam pentru a obfine concuzia din premise; ._ felul in care suntem impresionai de confiutullingvistic. 2. ‘Dacd termenului 9p mineral fi adéugém preprietatea de Borsec, atunc 2. extensiunea creste gl intensiunea scade; b. extensiunea scade si intensiunea creste; . extensiunea giintensiunea sunt egale; d. exiensiunea creste si intensiunea dispare. 3, Din punct de vedere intensional, termenul sportivtate este: a, abstract; b, negativ; ©. nevid; . precis. 4, Termeni sporti si handbalst se afl In rapor de: a. Incrucigare; b. ordonare; . contradictio; d. contrarielale. 55. Subiectul logic al propozili ,Unii oameni sunt inaif." este: a. uni b. inal ©. oameni; 4. uniioameni 6. Inferentele imediate au, ca numar de premise: a. doua; b. trei; c. una; d. patru sau cinci (30 de pune A. Scriefj itera corespunditoare raspunsull corect pentru fecare dintre enunfurle de mai Este corecté o singurd variant de rspuns. Framan Reralanreat7. Obversiunea este oinferenta: a. medial’; b. imediaté; «. inductiv sintetica d. deductv anaitc’, 8. Propoziia \Niiun tigru nu este erbivor.” este un exemplu de propoziie: a. universal afrmativa; b. particular negativa c. universal negativa; 4. particular afirmativa. 9. Inferenta ,Dacd fecare try este camivor,atunal of trl sunt camivori” este un exemplu de: a. induce complet’; ' inductie incompleta, deduct; d. echivalenta 10. in unele situati,rationamentul deductiv poale sa treacd side la: a. general la particular; b. general la general; ¢. particular la parfcular, d. particular la general. 2p B. Fie termenii A, B, C si D, astfel incét termenul D este subordonat termenului B, termenul afla in raport de contradicfle (acelasi unive's de discurs) cu termenul B, dar de incruciga termenul C. 1. Reprezentaj, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagram comund, raporturie logice cei patru termeni. 4p 2, Stabilij, pe baza raporturlor existente tnire termenii A, B, C, D, care dintre urmato ropozifi sunt adevarate si care sunt false (nota propozitile adevarate cu litera £ propozifile false cu litera F): a. Unii Anu sunt 8; b, TotiD sunt B; . Niciun D nu este A; d. UniiA sunt B; fe. TofiD sunt A; 4. Niciun D nu este C. 6p 18 WFvaman RaralannaatSUBIECTUL al Ikea (30 de pune Se dau urmatoarele propozifi 1. Nicio pérte de schi nu este un teren pln de gropi. 2. Unele schiur sunt obiecte de culoare galbend. 3. Tofi antreprenori sunt oameni preacupati de prof 4. Unele afaceri nu sunt activa profile, A. Pret formulele logice corespunzdtoare propoziilor 2 si 3. 2pun B. Construf, in limbaj formal, subaltema propozitiel 1, contradictoria propoziie’ 2, contr propozie’ si subcontrara propozite 4. 8 pun C. Aplicati explicit operatile de conversiune si obversiune, pentru a deriva conversa si obve corecte ale fiecdreia dntre propozfile 1 $2, tat in limbaj formal, cat sin imbaj natural 8 pun iba) formal, cat sin imba, natural, obversa conversei propozitel 2. 4pun D. Constuif, att E, Doielevi,X si, opineaza astte X: Pentru c& niciun agricutor nu este 0 rersoand lenesé, rezulté cf tofi agricutorii s persoane hamice. Y: Dacé unele case sunt locuinfe frumoase, alunci unele case nu sunt locuinfe uréte: a. crit, n imbaj formal, opine celor doi evi; 4pun 'b. explicaticorectitudinea rajionamentelor formalizate, 4pun SUBIECTUL al l-lea (30 de puns A Fie urmaloarele dowd moduri siogistice: aa, eae-1 41. Scie schema de inferenfé corespunzatoare fecdruia dine cele dou’ moduri siogistice ¢ ‘si construifi, in limbaj natural, un silogism care s4 corespunda pentru una dintre cele doud. 8 pun 2. Vertical! explicit, prin metoda diagramelor Vann, valiitatea fiecdrvia dintre cele doud mox silogistice date, precizand totodatd deciza la care atjajuns. 6 pun B. Construitj, att in limbaj formal, ct sin limba natural, un silogism valid, prin care sa justi propozila, Toi brazi sunt pomifrumosi. 6 pun . Fie urmatorul slogism: Daca tofivénétori sunt preacupat de céutarea vant, atunci uni can ‘nu sunt preocupati de céutarea vanatulu, avand in vedere ci unii oameni nu sunt vénéitor a. Precizafitermenul mediu al siogismului dat; 2 pun b. Mentiona, in imbaj natural, premisa minera a silogismului dat 2 pun D. Fie urmatoarea defini Medicina este actvitatea mediculu. 2. Precizafio regula de corectitudine pe care o incalc’ definija data; 2 pur b. Numi o até reguld de corectitudine a defini, diferté de regula identiicaté la punctul cconstruij o definiie care s& 0 incaloe, avand ca defini termenul ymedicina’. 4 pur Examen BacalaureatTest 6 = SUBIECTUL| ____.._._.__ft£..c__________(30depu A. Scrieti litera corespunzatoare raspunsului corect pentru fiecare dintre enunturile de me Este corecté o singurd variant de raspuns. 1. O clasificare este corect’ dac’ a. exist un singur oriteru al clasificri; b. existé mai multe criteri ale clasificii pe acelagi nivel al clasficaris c. obiectele clasfcdri sunt din genuridiferte; 4. obiectele clasificarii sunt in raporturi de concordana din universuridiferit. 2. Subieotu logic al propozite , Tot! spadasini sunt buni ménuitor de sabie.” este: a. sunt; b. spadasinit ¢, sunt buni; d,_ ménuitori de sabie. ‘3. Din punct de vedere intensional, termenul spadasin este: a. vid; b. vag; ©. poz; 4d. imprecis. 4, Demonstratia este alcatuita din a, inceput, cuprns si sfarit, b. termeni, propoziti si analogi; ©. teza de demonstrat, fundamentul demonstrate si procesul de demonstrare; 4d. propozifi afimative, negative si probabil. 5, Dace termenului boxer! se adaug’ proprietatea la categoria cocos, atunciextensiunea: . creste; b. scade; c. ramane la fel; 4d. depinde de formularea predicatului 6. Inferenta .Dacd uni frizeritund bine, inseamnd cé to frizei tund bine." este un exemplu d a. inducfle complet; b. induce incompleta; c. deductie; . echivalenis. 20 [Examen Bacalaureat7. in cazul inductiei complete, concluzia trebuie sa fie: a. generala; b. negativa; . particulars; . analtics. 8. Propoziia ,Uniicdini sunt curajog." este un exemplu de propoziie: a. universal airmativa, b. particular negatvas . universal negatv’; 4. particular afrmativa 9. Fundamentul demonstrajeireprezinta ‘a, ansamblul de premise pe baza cdrora vom trage o concluzie; b. 0 propozitie negati . opropozitie afirmativs; 4. opropozite posibla. 10. Termeni boxer $i fotbalis,ca speci ale genuui sporty, se afl a. contradiclie; b. contrarietate; d. ordonare; d. identitate. 20 pu raport de: B. Fie termenii A, B, C si D, astfel inca termenul D este in raport de incrucigare cu termen termenii B si C sunt subordonaij fatd de A si, totodaté, sunt In raport de contrarietate unt cellalt, 4. Reprezentati, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagrama comund, raporturile logice d ‘i patru termeni 4pu 2. Stabilij, pe baza raporturlor existente inte termenii A, B, C, D, care dintre urmato: propoziti sunt adevarate si care sunt false (notati propozifile adevarate cu litera A propozifile false cu litera F): a. TotjB sunt A; b. UniiA sunt C; . TotjC sunt A; d. TotiD sunt A; e. UniiD nu sunt A; f. UniiB nu suntA. 6pu Framan Raralaureat‘SUBIECTUL al ILlea (30 de pur ‘Se dau urmatoarele propozii: 1. Nicio padure nu este un spatiu lipsit de arbori 2. Unele excursi sunt actvitat educative in éomeniulistoret 3, Tofiiceenii sunt elevi care studiazé mult 4, Uni pomi nu sunt arbor dn padure. ‘A. Precizaij formule logice corespunzatoare propazifjilor 3 gi 4. 2pu B. Construij,atat in limba formal, cat si in limbaj natural, supraaiterna propozitei 4, contradic propozitiel 2, contrara propozite 1 si subcontrara propozitiel 4, 8pu C. Apical) explicit operatile de conversiune si obversiune, pentru a deriva conversa si obv corecte ale fecdreia dintre propozfie 1 si2, atat in imal formal, ct sin imbaj natural. pu D. Consul, atatinimbaj formal, ct sin imbej natural, obversa conversei propo 3. 4pu E. Doielevi, X si, opineazé astfe: : X: Daca toate animalele camivore sunt animale care se hrénesc cu came, atunci t animalele care se hrénesc cu carne sunt animale carnivore. Y: Dacé unele plante medicinale sunt plante din care se obfin ceaiur, atunci unele plante care se obtin ceaiuri sunt plante medicinale Pornind dela aceasta situate: ‘2, scrief in limba) formal, opnile celor doi elevi; 4pu . explicati corectitudinea rationamentelor formalizate. 4pu SUBIECTUL al Il 30 de pur A. Fie urmatoarele dou moduri slogistice: ea02, aai-1 4. Scrieli schema de inferenta corespunzatoare fiecdruia dintre cele dou’ moduri slogistice siconstru, in imbaj natural, un silogism care s corespunda pentru una dintre cele doua. 8pu 2. Veriicali explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fecéruia dintre cele doud mc silogistce date, precizénd totodata decizia la care afi ajuns. 6pu Constr, att in imbaj formal, ct si tn limbaj natural, un siogism valid, prin care s& just! propozitia: ,Unele srbatori de iarna sunt fenomene iubite de oameni.”. 6 pu C. Fie urmatorul silogism: .Dacé tof elev sunt preocupet de a lua note mar, atunci uni tne sunt preocupat de a lua nate mari, avénd in vedere c& uniltinerinu sunt elev.” a. Precizafitermenul mediu al slogismului cat; 2pu . Mentionati tn limba natural, premisa minoré a silogismului dat. 2pu D. Fie urmatoarea definite: Buturuga este un cbieot mic ce rastoama carul mare." a. Precizafio requlé de corectitudine pe care 0 incalc& definiia data; 2pu b. Numi o alté regula de corectitudine a defini, diferit de regula identificaté fa punctul constuif o definite care s& o inoaloe, avand ca defnit termenul .buturuga'’ 4pu 7 UFvaman RaralonnaatEz Test 7 | SUBIECTUL I (30 de pur ‘A. Scriej litera corespunzatoare rspunsului corect pentru fiecare dinlre enunturle de mai Este corecté o singurd varianté de r&spuns. 4. Una dintre regulile tezei de demonstrat este: a. teza de demonstrat trebuie s& cuprinda alt termeni vagi, cat sinegativi b. teza de demonstrat trebuie s& cuprindd doar propoziti universale; «. teza de demonstrat trebuie s& fie car si grecis formulat&; d. teza de demonstrat s8 poaté suporta modifica pe parcursul demonstrate. 2. Ce infelegem prin teza de demonstrat? ‘a. 0 tezé intransigenta; . o propozije complex’ probabilé; . 0 propozie concret pe care o vom demonstra; 1. 0 argumentare cu mai multe infelesuri 3. Daca Apeste, B= crap, C=stiued, arétali varianta corect&: a. AsiB sunt in raport de contradiole; bb. BsiC suntin port de ordonare; ¢. AgiC suntin raport de identitate: d. B SiC sunt in raport de contrarietat. 4. Subiectul logic al propozii.Unitaietor de lemne sunt putemic."este: a. puternici; b. tBietor de lemne; ©. uni uni tietor 5. Rafjonamentul .Dacd uni tGietori de lemne sunt puterici, atunc tof taietorii de lemne pputerici." este un exemplu de: a. induce complet; b. inductie incompleta; ©. deduote; d. echivalenté. 6. Din punct de vedere extensional, termenul Regele Chine/ este’ a. vag; b. vid; ©. colecty, d. general. 7. In cazul obversiuni, predicatul concluziei fafa de cel al premisel: a. vafinegat; b. va riméne la fel; ¢. se transforma in subiect; |. neaga subiectu. Examen Bacalaureat8. Propozita ,Cinci elevi dn clasa @ Dia se pregatesc pentru Olimpiada de Logicd.” este exemplu de propozif a. universal afirmat b. particular negativ . universal negativa; . particular afirmativa. 9. Occlasificare este corecté daca: a. avem mai multe criterii de clasificare; b. avem un singur criteriu de clasificare; . pe parcursul procesuiui de clasiicare putem inloci crteril cu care am inceput, d. nueste nevoie de criteriu de clasificare. 10. Conversiunea simpla cere ca in concluzie: 84 schimbam calitatea; b. 8 schimbam canttatea; c. s& schimbam locul predioatulul cu subiectl; d._ sd nu se schimbe nimic fai de premisa. 20 pur B. Fie termenii A, B, C si D, astfel incat termenii B si C sunt in raport de contradicie (act univers de discurs) intre ei g, totodat’, sunt subordonalj termenului A, termenul D se afl raport de incrucigare cu termenul A. 1. Reprezentalj, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagram comundi, raporturile logice di cei patru termeni, 4pur 2. Stabilif, pe baza raporturior existente inte termenii A, B, C, D, care dintre urmatoe propoziti sunt adevarate si care sunt false (notati propozitile adevarate cu litera A, propozitile false cu litera F). Tofi A sunt B; Unii A sunt B; Toff C sunt A; UniiD sunt A; TofiB sunt A; TofiD sunt B. 6pur seapee CUE eer Se dau urmatoarele propozii: 1. Niciun motociclist nu este o persoana impresionata de autoturisme. 2. Unii oameni petrecéirefi sunt persoane infiventate de muzica popularé. 3. Toate televizoarele sunt mijloace de informare in masa. 4. Unii actori de cinema nu sunt persoane care danseazé in mod deosebit. 24 [Examen Bacalaureat