ISBN 978-973-7680-53-2 SPet boa Elena Alexandrescu Emilia Meirogu Cecilia Vasile Ghidul elevului Chimie ctasa a 8-a Sinteze + Aplicatii > ExperimenteAutor prof. gr. I Elena ALEXANDRESCU CN. National “Mihai Viteazu prof. gr | Emilia MEIROSU - Grup Scolar “Romeo Constantinescu” Vatenii de Munte coala Generalii “Mihai Eminescu” Ploiesti Ploiesti prof. gr. 1 Cecilia VASILE Tehnoredactare si grafict: Coper Sultana Vizireanu Raluca Geongescu ISBN 978-973-7680. Desciersa Ci Bibliotoi Najonale a Romer ALEXANDRESCU, ELENA Ghidulelevtui = Chimie tsa a VIE splicai experiment Ele Dloiestis LVS Crepuscl Bibtiogs ISBN 975-973-7680-55-2 | Vasile, Cela 161583733 © 2008, Editat si tiparit la EDITURA LVS CREPUSCUL. Ploiesti, Prahova 100066, Str. Erou Calin Catalin nr. 5 Tel.: 0244-51124, 595348, 0723-38725, 0745-36722 Fax: 0244-51946 E-mail: office@erepuscul.ro wwwcrepuscul.ro 0344-401285 Lucrarea de fata se adreseazi elevilor din clasa a VIlT-a. Pentru ca programele scolare sunt into continu schimbare, caietul cuprinde atdt conjinuturile prevédzute de actuala programd de chimie pentru elasa a VIII-a cat si consinuturi suplimentare, uxele dintre ele intdlnite la concursurile scolare de chimie side stinge ale nanurii. Profesor'i vor recomanda elevilor continuturile din programa scolaré in vigoare si aplicatiile corespunsétoare acestor confinuturi Caietul esie structurat pe unitati de invagare. Jn secvenja ,,Retineti” sunt prezentate cele mai importante informagii referitoare la conceptele chimice studiate. Sigla , Rezolvagi si invéjoqi” introduce fige de lucru care euprindl mai multe tipuri de itemi. Rezolvarea acestora faciliteazdi procesul de predare - invajare si ii qjuta pe elevi sé infeleaga si sé asimileze mai usor noile informatii Seeventa ,,Aplicagii” cuprinde exerci si probleme prezentate in ordinea cresterii gradului de dificultaie. Aplicayiile complexe si difieile sunt marcate eu asterise. Acolo unde este cazutlsunt prezentate modele de rezolvare a problemelor de chimie La sfirsitul caietului se afld fisele de laborator concepute pe unitati de invajare, cuprinzdnd rubricile: experimentul, reactivi si ustensile, modu! de lucru, observagit si concluzii Fiecare fisé de laborator asigurd prezentarea experimentulul si prelucrarea observatiilor Sub sigla ,,Portofolin” sunt prezentate informatii referitoare la modul de realizare a unor mici investigaiit pe diferite teme si de intocmire a unor referate. Toate aceste lucrdiri realizate pe parcursul anului scolar pot fi euprinse intr-un portofolin cu tema ,, Chimia si viata”. Alituri de toate acestea, elevii vor intdlni in caiet surprize ..chimice” placute si momente importane din istoria chimiei. Autoarele ureazd mult succes in ,,descifrarea” chimiei elevilor care vor utiliza acest ghid $i mulfumese profesorilor care se vor orienta asupra tui prof. Elena AlexandreseuTABELUL PERIODIC AL ELEMENTELOR Ag Cd a ae) |,@3 ai Sil ei] =i Si 2 33 wel oe |e? |, 23]. Si], 2) Fe silter Ica! = a ai Fd lewd Norme de protect i Aechimie =) Refinefil pul desRisueari ‘© Pentru a preveni producerea unor evenimente nedorite ect s norme de experimentelor in laboratorul de chimie, trebuie si se re: protectie. Cele mai importante sunt + elevii nu intra singuri in laboratorul de chimi¢, ci numi sub supravegherea profesorului sau a laborantuluis + se poartt halatul alb, incheiat cu nasturi, curat, pentru protej0 imbricdmintel siapieli + toate experimentele se executt cu cantiiti miei de substante: + se lucrenzii cu vase earate; + inainte de utilizarea reactivilor se citeste cu atentie modul de lueru si etichetele de pe sticlufele gi borcanele cu reactivi pentru identificarea substaniclor chimice; + substantele chimice ru se gusta; + substanfele chimice nu se miros findind nasul deasupra vasului. ci se ventileazd ‘cu mana aerul de deasupra vasului pentru a aduce o cantitate mica de vapori spre nas; + substantele nu se ating eu mana; + pentru manipularea substantelor solide se foloseste o spatu + eprubetele si paharele se manipuleaza apucindu-le din partea de sus, astel ned, in ceventualitatea spargeri,lichidul din vas si nu se scurgii pe man + agitarca materialului din eprubett se face cu atentie prin misetri circulare sau vat prin scuturare; + in timput desfigurritexperimentuli, gura eprubetei s ‘unde nu se afl nicio persoant; + eprubetele care se incilzese se manipuleaza cu clestele de lem; + mu se atinge cu mana partea incizit a eprubetei; + in timpul inedlzii, se va agita continuw material din eprubeté pentru asigura indveapta spre © zona © incAlzire uniformé: * renetivi se earn cn i inn rine dens + dopurile sticlujelor cu reactivi mu se asaza cu pariea umed’ pe mast: + inainte de a utiliza substante inflamabile se sting becurile de gaz sau spirtierele nesel de hen sot deasupra chiuveteis aprinse; + manipularea substanelortoxice se face su + resturile de substantetoxice nu se arune& in chiuvert, ci se ad se aruncd in locur special amenajate + aparatele eleetrice nu se manipules + se efeciueazii numai experimentele aprobate de profesor si nu se amesteca la intimplare substantele din laborator; nigh; in borcane si cu mana ud;+ in cazal in care unii reactivi vin in contact cu pietea, locul se va spaila cu multi apts + se anunja profesorului orice + dupa ef ident cttarea experimentelor, se va lisa masa de lucru curat Chimi altfel Cititi cu atentie panoutile de mai jos. Alegeti si ordonati panourile astfel incat si objinesi demersul corect pe care trebuie sf il urmeze un elev atunci cand realizeaza un experiment in laboratorul de chimie. in spatiul liber indicat mai jos, scrieti numfirul flees panou tn ordinea pe care ati stabilit-o, Turi in Taboratoral de chimie la invitatia profesoralui Prinde momentul eind aw este nimeni in laborator, intr si asazi unde doreste, _ ©) Giese ex aentie modal de) lucru si identities renctivii eitind indicaliile de pe eticheta Seintoarce tot timpal a vex spate, risturnand sticlure nul din 1 reactivi Amesteca rea vit 1a Intimplare, rf si citeasei modul de lueru si clichetele de pe sticlufele si boreanele \ cu reactivi le {se — Gy ceuph oat indicat de profesor) {in taboratr. experimental ile primite observa cu alemtie desFisurarea lui OY Observa experimental gindinda-se le ts uza ce urmeaz& si nunoteazé observatiile timp ce 7 J feoteaz perimentele, s¢ jo telefonul mobi Oy vowaat cbeenaiie [re de laborator si formuleaza Orne cae a ee on sat pic ste 9 td os al ema 13) Paiseste laboratorul la indicajia profesoralul, >) OOCOCOOOO000O 12) Pardseste laboratorul, Tish “(wast deem indezovdine, a Jor concept chinicestadae ia elaue Vi Retineti! © substangete ehimice pot ssustane simple untfornate din 04, Py Cle CU. Fe} + snbsiafe compuse - sunt H,0, H,S0,, AICI, CaPO,)) stomi ai aceluiasi element chimic (exemple mate din atomi ai mai multor elemente chimice tere : : (temperatura de fierbere, temperatura de topire densitate: 0 subs prin transfiormari fizice: + constantele fizi etc.) au valoti bine determinate solid® sub 0°C, se topeste In 0°C, este lichida pani la +100°C. prin topire sau prin fierbere. Apa pura ft ‘ompozitia apei nu se modific Sp Amestecu + amestecuri omog ; exerplu: saramuri, ae, bron) proprietayi (exemplu: saran Propietamestecnri eterogene ~ wi comnpoziie ciferith si prop masei lor (exemple: nésip $i apa, ulei si apa. fu de subsante pot fi masa lor aceeasi compozitie si ace se ~ aut in toatt rietitidiferite in puncte we se allt in 100 de unit clu 100 V,,, 100 “ po My Vo unde: p= puritatea unui amestec, exprimata in procente de mast saw de volun: rm... = masa substanfei pure din amestec (z. | ‘Mheey SAU Mjgyge= Masa amestecult (2. Ke); ; Vo volumul substanfei pure dintr-un amestec (om, dm’, my Vong S80 V zazos (em, dm volumul amestecului 2 mr) Solutia este amesiecul omogen Format din dowd sau mai multe substante, ‘obfinut in urma procesului de dizolvare, (settome HES componeatete une soli sunt + solventul - substanja in care se produce dizolv’ re ain cent pr area si care se aflé in cantitate + solutut - substanta dizolvaté gi care se afl in cantitate mai mica in solutie. solvent: apa Exemplu: saramuri li sm soul eso & sotuta saturatt ese sola care contin cant 7 ; ine eamitaten maxima de solt la 0 anumit temperatura care nu mai poate dizolva nol canta de sot ‘S concentratiaprocentuai a une soli inden mase, exprimats de solut care se aflé in 100 g de solutie. " Shes Sopra gras, 15-100 m, 100 unde: © = concentrafia procentuali de mas ‘m,= masa substanfei dizolvate (solutului; 1m, = masa solutiel 1m, = my mq (pentru solutie apoase) sana Some repreznt propictatea uel substante dea se dizotva into att Solubilitatea se exprima prin masa maxima de solut care se i xii de dizolva in solvent la o anumiti temperatura none De exemplu, in 100 g de apa, la 20°C, se pot dizolva maxim . 7 fizolva maximum 36 g de NaCl sau 2-10 g de AgCl sau 218 g de AgNO, ee Factorii care influen{eazii solubilitaten substanfel lubilit mnfelor, diet determin ereserea cant de solt cae se dizols@ ino anumia cana de solvent sun _* natura solventului sia solutului -substanjele se dizolva in solvent cu structur asemiinatoare lor (exemplu: NaCI se dizolva in api si nu se dizolva in ui) + temperatura - in general, cu cresterea temperat ‘ eneral, turit_creste_ solubilitatca substanfelor solide si lichide si scade solubilitatea substanjelor gazoase (exemplu: in aceeasi canttate de api fierbinte se dizolva o cantitate mai mare de zahar so cantitate ‘mai micd de CO, decat in acceasi cantitate de api rece); + presiunea ~ cu cresterea presiunii creste solubilitatea gazelor (exemplu: in acta canst do aps nv cite mat mare de CO, pee nn deca la presiune mai mica. ° iH Tivol! 2 Recapltrlarea princpalelor conceptechmicestudlate bi elasaa Vila Rezolvati si iaviqati! Fiecare dintre intrebitile de mai jos are trei rspunsuri notate A, B, C. Pot fi corecte toate cele trei ispunsusi, dou’, unul sau niciunul, Completatt spatiul liber din fata fecdrui rispuns cu litera A (adevaat) pentru rlspuns corect si cu Iitera F (fas) ‘pentru rspuns incorect. 2) Sunt substante simple: ACI, (clor}; BJ NaOH (hidroxid de sodiu); +) Sunt substanfe compuse: .A) NH,CI (elorura de amoniu); uC) Cu (cupru). ©) Clorura de sodiu (NaCl) este: ‘A) un amestec omogen format din sodin si clor; B) o substan pura: su €) 0 substanta compusd. 4) Se consideri reactia dintre CuSO, (sulfat de cupru) si NaOH (hidroxid de sodin). ©)0, (ozon). B) HCI (acid elorhidrie); A) Eouatia reactiei este: CuSO, + 2NaOH — Cu(OH), + Na,SO,. B) Din reactie rezult un amestee eterogen, ©) Hidroxidul de cupra (Cu(OH),)este 0 substan insolubla in apa de culoare alba «@) Se considera reactia dintre HCI (acid clorhidric) gi KOH (hidroxid de potasiu) in raport molar HCI: KOH = 1:1 “wA) Ecuafia reacfiei este: HCI + KOH — HK + CIOH, " B) Din reactie rezulté un amestec omogen. ©) Din reactie rezulta 0 solutie de KCI (cloruré de potasiu). {) Se considera o probii de calcar cu masa de 400 g in care se afld 320 g de CaCO, (carbonat de calciu. .. A) Puritatea calearulai este 80%. = B) In proba se afla 80 g de impuriti. " C) In proba se afli 32 moli de CaCO. 2) Solubifitatea azotatulut de argint (AgNO,) in apa fa 20°C este 218 g, ‘A) Solugia objinuth prin dizolvarea a 21,8 g de AgNO, in 10 g de api la 20°C este o solufie saturati, «= B) Solufia ot este 0 solutie nesaturat. “we €) Solufia obfinutt arin dizolvarea a 2,18 g AgNO, in 200 g de apa ta 20°C este o solutie diluaté in care se mai pot dizolva 433,82 g de AgNO,. hh) Se amestecd inte-un vas: 76 g de aps, 4 g de NaOH (hidroxid de sodiu) si 5 g praf de carbune. 1 prin dizolvatea a 43,6 g de AgNO, in 20 g de apa la 20°CA) Amestecul rezultat este un amestec eterogen, ~- B) Dupa separarea prin filtrate a prafului de c&rbune, se objine o solute de concentrate 5%, " ©) Amestectul rezaltat este un amestee omogen ce conine 470 nae gen ce confine 4,7% NaOH si ') Solubilitateasulfatuti de cupru (CuSO,) in api la 20°C este 2 i 1SO,) in ap a 20°C este 21g ‘A) in 100 g de api eu temperatura de 40°C oe cus0,." 9) 00 #4 a8 1 temperatus de 40°C ep lola mall de 2 pde 8) In 100 gde api cu temperatura de 40°C ae Bde ap eu temperatura de 40°C se pot dizolva mai putin de 21 de ©) in 100 g de a temperatura solutiei, N21 B de CuSO, 1 indiferent de 2. eu? PrObi de cupes tehnic cu masa de 20 g se gis Calculai puritatea probei de cupru. Completa spate likere My 100 m, st se 2,5 g din alte metate. Rezolvare: Mh = 3. Determinafi volumul de metan . (CH) dinteo prob de gaze n 97%, cu volumul de 200 L. Completati ‘i ie tural de purtate spatiile libere, mnie Rezolvare y, tonal = T=, 4, {ntr-0 solutie de hidroxia de sod (NaOH) i 10%, se dizolva 20 g de NaOH. Cal a Completati spatite liber, pi, cu miasa de 500 g giconcentratie culati concentratia procentuali: a solutiei finale Rezolvare: solujia | (iif fm, solutia2 (finals) [m, = 5. Peste 200 cm? de solutie apoasti de ccare are densitatea p= 1,84 g/cm’, se adauy ‘concentratia solugiei dupa dilu acid sulfurie (H,S0,) de concentratie 98%, 1g8 50 em! de apa (p,,, = | a/em?). Deter 2a = | glem), Determinati tre. Completati spatile libere, : vena ‘Recaphularea prncipalelor conceptechimice tue in elasa a Vi Rezolvare: eV esac Bom Pay solufia 1 (iniiala) 4¢= om, m, sina2man | speciale. Cateva dintre ele sunt: ASS. + npa de var -solutie apoasa de hidroxid de caleiu (Ca(OH), + apil de clor - solutie objinuth prin dizolvarea clorului in apt + apa de brom - solutie obtinuté prin dizolvarea bromului ia ap; + api de Javel - solute objinuta prin refinerea clorului gazos into solulie apoasd de hidroxid de sodiu (NaOH) si care contine hipoctorit de sodia (NaOCI) + reactiv Tollens - solufie apoasi de hidroxid de diaminoargint (1) ((Ag(NH,) JOH. % Aplicatii ie de NaCl de concentratie 10% (¢ i 14 g de NaCl (solutia SEE LTTESED Inte-un vas se amestecd 50 g de solu de NaCl, 70 g de solutie de NaCl in cares ‘pa. Caleulati a) masa de apa din solutia 1; ») concentratia procentuala de masa a solutiei 2: ©) concentrafia procentuala' de masa a solutiei finale (solutia 3): 4d) concentratia procentual ce masi a solutieirezultate (solufia4) dupa evaporarea 230 g de apa din solutia 3; €) volumul de apa (Pa I glem?) ce trebuie adaugat soluyiei 3 pentru a obfine 0 solutie de concentratie 15% (solutia 5); £) masa de NaCI ce trebuie adiugaté in solutia $ pentru a obtine o solutie (solugia 6) in care raportul de masii my. : Myc = 10:3; 2) masa de NaCl ce trebuie adaugata in solutia 6 pentru a objine o solutie saturata 1a.20°C (solubilitatea clorurii de sodiu la 20°C este 36 2).ive esa a Vib Dolomitul este o roca formata din carbonat de cak oC u rr carbonat de calciu (CaCO,) si carbonat 4 iv (MgC) Se cosiderto prob ce dlomit ex conse 30" agen care raportul molar CaCO, : MgCO, = 1:1 Pee Sin 2) Caleulati masa de dolomit ce conine 400 g CaC b) Caeulaiconsinutul in CaCO, $i probei de dolomit. 5 1gCO,, exprimat fn procente de masa, al ©) Caleulati conjinutul in carbon, exprimat in procente de mast dolomit, considerand ca impuritiile nu congin carbon, rede Recapitulreaprincpalelor conceptechinice studlate i elasa a Va \ Retinetil { Atomul este 0 particula component a substantelor extrem de mica, neutra din punct de vedere electric si earenu poate fi fragmentaté prin procedee fizice gi chimice obisnuite, Atomul este aleatuit din particulele fundamentale: protoni, neutroni si electroni. protoni (p"), aumirul de protoni (p) =Z ucteu< peut (n?, numdrul de neutron ¢n Atom 2 invelis de electroni — eleetroni (e"), numarul de electroni (e) = Z. © Numarut atomic, noiat cu Z, indict numrul de proton’ din nucle! unui <) Numirul de masi, notat cu A, indica suma dintre numarul de protoni si numarul de neutroni din nucteut unui atom. Masele relative sunt determinate in raport cu unitaten atomica de mas dlefinitd ca a 12-a parte din masa atomului '{C si notaté cu u. = 166-10 kg ~1,66-107g 1,67252:107" kg 1,66:107 kg. eI Exemple: masa relativa a protonlui plait 5,4861 1ot = 1,66-10 ke 1823 \é masa relativa a electronului = = Sarcinile electrice re'ative sunt determinate in raport eu sarcina electric a proton (yyy 1,6021-10"C= 1,6-10°C). =1,6021-10°°C 1,6021-10" Exempli: sarcina electrica relativa a electronutui = © protonul este particula subatomic’, din nucteul atomic, cu masa relativa 1 gi sarcina electric& relativa +1£ este particula subatomic’, din nucleul atomic, Neutron si neutea din pun cu masa relativa Electromal este particula subatomica, dir celeeiticd relativi -1 lisul de electroni, cu masy Totalitatea atomailor cu acelasi numar atomic (Z) reprezinti un element chimie. 2 Speciile de atomi cu acelasi numir atomic, dar cu numere de masa diferite se numeseizotopi, Izotopi sunt atomi ai aceluasi element chimie su ene a numar de protoni si numere diferite de neutron. lotopii se reprezinta astel: Ssimbol chime. Exemple: UC, 4C. 230, 0, 80 Totalitatea electronilor care invelisul de electron 7 el atom formeaza al atomului Fiecare electron se roteste in jurul bine determinat si are o anumita energie. Mai mi axei sale $i in jurul nucleului intr-un spatia Uilti electroni cu energii apropiate forme: ai energii apropiate formeazi Invelisul de electroni este format din 7 straturi de ek 5,6, 7, incepand de Impreund un stat electronic lectroni notate cu ciffele: 1, 2, 3, 4 i la nucleu spre periferia invelisului de electron Electronii din stratul | au energia cea mai gia electronilor creste de I € i mica si sunt cei mai apropiati de nuck la stratul 1 spre periferia inveliguitui de electron * Numarul maxim de electroni dintrun strat electronic este dat de relati atului (pe stratul 1 pot fi maximum 2 + Pe stratul 3 pot fi maximum 18", pe stratul 4 pot fim: 2n?, unde n este numirul stra maximum &% © Pe stratul 2 pot fi imum 32¢ Straturile electronice conform schemei de mai jos: m . “ Seren | Exemple: Mg | Configuratiile de dublet pe primul strat side octet pe straturile 2, 3, 4, 5, 6 ‘afi stabile de gaz nobil sunt 0 Tubelul periodie este format din grupe si petioade. Jada este sirul orizontal din tabelul periodic format din elemente ai - notate cu ‘or atom an acelagi numr de straturi ocupate cu eleetroni. Sunt 7 perioad ciftele: 1,2, 3,4, 5,6, 7. ‘Numirul perioadei indica numdirul de straturi ocupate eu electron Exemple: + Mg se aff i perioada 3 pentru ci atomul su are 3 straturi ocupate cu *Br se alla in perioada 4 pentru ci atomul sau are 4 straturi ocupate cu electron J Grupa este coloana vertical din abel periodic formati din elemente ai asi nuntr de electroni) pe ultinuul strat oF atomi au aceeasi configurafie electronica (a Sunt 18 grupe, notate ou numerele: 1, 2, -., 18. Grupele: 1, 2, 13, 14, 7, 18 sunt considerate grupe principale, iar 4,5,6,7, 8, 9, 10, 11, 12 sunt considerate grupe secundare. Dupi.un sistem de numerotare mai vechi, grupele principale sunt notate cu; TA, IIA, .. VIIA, iar grupele secundare cu: IB, 1B, ... VIB, 7 La elementele dir. grupele principale, electronul distinetiv este plasat pe ulkimul stat, Citta unitagior din numarul grupei principale indici nurncul de electron de pe ultimul strat Exemple: + Mg se afta intr-o grupa principal, pentru ca electronnul stu distinetiy este plasat pe ultimul strat al atomului sianume in grupa 2, penttu c@ atomul de Mg are pe ultinul strat 2 eleetroni * Br se afla intt-o grupt principald, pentru ci electronul stu distinetiv este plasat pe ultimul strat al atomului sianume in grupa 17, pentru ci atomul de Br are pe ultimul strat 7 electron ctronul distinctiv este plasat pe © 3 La elementele din grupele secundare, penultimul strat. (earNumdirul grupei secundare indiedi suma dintte numarul de eleetroni de pe ultima ctroni adugati in a doua etapa pe penuiltimnl strat strat gi numirul de el Exemple: + Fe se afl intro grupa secundara, deoarece electronul stu disti pe penultimul strat si anume in grupa 8, pentru e& atomul de Fe are 2 el Liugati in a doua etapa pe penultimul strat (2+6 = 8), ctiv este plasat fon pe ultima sirat si 6 electroni a 14 ingrosati din tabelul periodie desparte cele dou mari categori emetale, Sub aceasta linie se afia metalele, iar deasupra Linia fe mente: metale tonii sunt speeti chimice in care numarul de electroni este diferit de numarul de prowoni onli pozitivi se obfin din atomi prin cedare de electtoni. inte-un ion pozitiy, lectroni din inveligul de electroni este mai mie decat numarul de pr umairul de: nucleu, Exenppl Mg2{P7!2 Gon Seto Proprietatea atomilor de a ceda electronii si de a se transforma in ioni pozitivi se mumeste earaeter eleetropozitiv. Elemente! cu caracter electropozitiv au un comportament chimic de metal 6 Toni negativi se obtin din atomi prin acceptare de electroni. intr-un ion negativ, nuniirul de electroni din invetisul de electroni este mai mare decat numicul de protoni din nucleu, Exempt = F (= doom in ioni negativi veil a f 1a vita Elementele cu caracter electronegativ au un a Recaptntere p se muimeste caraeter electronegativ Sompostament chime de nemetal Atomii si ionii cu acelasinumir de eclectroni se mumese speci izocleetronice. Atomul de 5 OF, Fr Nav, Mg? AB* sunt neon (Ne) si ionit Exemplt igoeleetronici o V sak cu numa d ‘auunci edind acesta se leag jena unui element este e atomul unui element Valenta metalelor este Unele 1 una dintre valente este egal cu lor din petale a mai multe r ul grupei. Sunt si exeeptii de la aceasti regula. Evemple: ~ Na, K (G=1) au valenta ! = Ca, Mg (G = AL(G=13), Se (G=3)au valenga 3; = Cu(G=Hl)are valentele I si 2 = Fe (G=8) are valentele 2 si 3; 14) au valengele 2 si £ netaleior in compusii cu metalele si hidrogenul este acu aiterena dine nual Wp . rns Sulfa (C16) are valenta 2 (18+L6=2) in compusut cu soda (NnS) si fa Exe vompusul cu hidrogenul (HS) in compusii cw oxigenul, nem Valenia maxinn nulte valent 1 cifta unitajilor din numaral grup: Exempla: Sulfal (G=16) are valenfele 4 si 6 in compusit eu oxigenu, 6 find vatenta ee Sa iexeepi url (G17 axe numa valela I osiganal (G16) are mn van g Formula chit a unei substante compuse se poate stabili pe baza valentei clementclor componente dupa un algoritm exemplifieat pentru umitoarete substan = $,0|> 50, ALS, (sulfura de aluminiwy (iviosid de sul) NaHCO, > Zn(OH), Na (HCO) r (carbona acid de sociu) (hidvoxid de zine) = Molecuila este & stare libera si care prezinta toate propr mai mied particula dintr-o subsiangi care poate exista in ile substantei respective.Atego dei Spry caine syn Cn molecule, ioni) se umeste ‘mol, GeateTmieeaa Masa unui mol se name te mass moa ise noteaes eu (i), Noma de toll Nota), se caleleza ups celal: v= . unde: m= mash de substan, NS n= numa de particule (atomi, molecule, ini), masa atomied relatives unn ome relatvl exe un num are rath deste or ‘masa unui atom decat unitatea atomica de masa, Ge SHE OF este mal mare My _ 44,7868-107"kg Exemphe: A'y Bo 166-10" kg 6,98 = 27 © mtotut de atomi rprezioe’ caniate di ee es a dintr-un element chimic care confine | | ne, exprimath in grame, ex atomica relativa a elementului, Same este numeri egal ou masa Exemplu: Aéy,=27 = thy 7 g/mol “Muster nh nmi ct rata aa a une molecule decat unitatea atomic& de masa. Masa molecularai se noteaz cu M i se cal prin insumarea maselor atomice ale atomilor di a a i : lor din molecula. 54 Motul de molecule reprezinta | preainta cantitatea dintt-o substan i ce a r nf care confine ‘umaral lui Avogadro molecule scare, exprimat in grame, este numeric egalscarmace | molecular’ relativa a substan. : “meus Exemplu: Mysyo,=98 = ty 1104 8 g/mol P04 ‘Semnificatia -calitativa: indicd elemental simbotuluk a ais cninya [BAO Me am ta scar macroscopic un mol de atom elementul aluminiu Exemplu: AL micro: un atom de aluminiu macro: un mol de atomi de aluminiu otter ees formal a Sit Le antana-f7 HSS momo mi lasea macroscopic an mol de moleie acid fosforie Exemplu: H,PO, micto: 0 molecula de acid fosforie macro: un mol de molecule de acid fosforie ibenvaiisaitl | cau in care reacfioneaz& substangele chimice se numese caleule stoechiometrice. Receplitarco principalelor concept chimice stuiate in clasa a Vila cateuete chimice eae se refer la rapoartele in care se combint elementele Rezolvati si invittati! 1. Fiecare dintre intreaile de mai jos ate tri rispunsuri notate A, B, C. Pot f orecte toate cele trei rispunsuri, ous, unul sau niciumul. Completai spatial liber din faja fiectrui rispuns cu litera '(adevarat) pentr rispuns coreet si cu litera F (fats) pentru rispuns incorect. 4) Despre atomi sunt eorecte afirmafile “. A) se conserva in reaefile chimice gi prin topire sau vaporizares = B) sunt particule de substangh extrem de miei; ©) sunt particule inedreate cu sarvin electrice pozitive. 1) Despre particulele subaiomice sunt corecte afirmatile: A) proton si neutronul au masa relativl aproximativ 1; 'B) electronul are mesa de 1823 de ori mai mare decdt a 12-parte din masa izotopului $C; _"C) sarcina electric& a neutronului este egal gi de semn opus eu sarcina electric a protonului €) Despre nucleul atomic sunt corecte afirmatiil 'A) in nucleu este coreentrata aproape toaté masa atomulu 3B) sarcina elecricdrelativl a nucleului este pozitiva gi egall cu numirul de protoni din nucleu; " C) in nucleul unui afom se afl. un numa de protoni egal eu numérul atomic (Z)al clementului si un nur de neutron egal cu AZ, unde A este numarul de mast. “d) Aluminia este un element monoizotopic caracterizat prin: Z = 13 gi A= 27. Sunt coreete afirmatile 'A) nucleu atomului de sluminiu este format din 13 protoni si 14 neutroni; 'B) sarcina electra relativl a inveligului de electroni din atomul de aluminiu este 275 2 C) in inveligul de electron el atomuui de al 3 stratu ©) Despre molecula sunt corecte afirmatile: ‘Ay este o particuld de substanfi cu caracterstci bine determinate, formatd din atomi identici sau deri unit ntre ei prin punere in comun de electronis B) nu se scindeaz in reacile chimices ©) pentru substanfee ionice, moleeula semnifica grupul deioni care reprezintt comporitia substan £) Molul de atomi de cupru este: niu, electronii sunt plasafi pe (seth EDA) cantitatea de cupru in care se afli 6,022-1073 atomi: @) cantaten de cup exprinats th ran sla cura jae soit sa macs sin Cu 4)6022.10" aon deeabons nn" OD Sea 8) 2 olde tom de oxigen, C) 132,484-10"? protoni 2 Despre elementl stunt in pron 3 sun crete afi 4) atm ora 3 seat comple ocapatecu cect 8) stomi or au 3 electron pe lial ss numeric egal cu masa atomica i) Despre stementl state in grpa Tsun cncaoneis A) atom lor au pe altima sat eeeront B) electron ditty est pls pe la sta C) au valenta 1 le metale gi fatti de hidrogen. : 2. Petru izoopt nica majo, completa dele care tipsese fe f= (p= 18 = soln tufn= aqn=i8 ln e= lex les e=6 3. S© comes elemental sod (Na) cu Z = 11 gi A= 23, Compleat dtele cert 4) Precizati numarul de particule din etomul de sod, P nucleu< = ‘Atom de Na tree chee 5) Reprezentayi modelul atomului si modelulionului de sodiv, —@: ©) Precizati pozitia sodiului in tabel G (grupa) lul periodic si motivati alegerea. P /merioada) = 4) Precizati caracterul electrochimic gi valenta sodiului - caracter : - valenti Recaptularea principlefor conceptechinice stdlate in clasa a VIA ¢) Determinasi numrul de atomi din 16,1 g de sodiu Bs {) Determinati masa de sodiu in care se afl 397,452-10% proton numar de protoni _ Ce ‘numar de protoni dintr: n atom an Na 4. Seconsidera elementul azot (N),aflatin perioada 2 si grupa 15. Completati datele vea-= m=vye. cerute 2) Reprezentaji modelul atomului si modelulionutui de azo. ) Stiind ca in atomul de azot, numérul de neutroni este egal cu numarul de protoni, determinafi numfrul atomic si numarul de mas& pentru azot. ) Precizaji caracterul electrochimie si valentele azotului. = CarACLET: eee - valenfa fat de mesale si hidrogen: .. - valenga maxima fat de oxigen: : = 4) Stiind c& azotul formeaz’ molecule diatomice, scriefi prescurtat 5 atomi de azot si 5 molecule de azot. e) Determinati numirul de atomi de azot din 10 moli de molecule N,, rnumar de moli de atomi de azot (v) = VN y= 5. Caleulaji masele molare pentru urmitoarele substange simple si compuse: Dn Ayn — WCh Me ©) CAHCO); Meseicoyy Hexgicosy Bea = HerSe considera dioxidul de sulf, combinafie inte sulf si oxigen in care sulfial are valenta 4, 4) Stabiliti formula chimick a dioxidului de Sabi ola chim lulu de sult 4 ») Interpretati formula chimicd a dioxiul i trp mica a dioxidului de sulfin ambele acceptiuni macro: ©) Determinayi raportul de masi $ :O din dioxidul de sue Age b Mg mg = A ‘o Ho= 4) Determinati masa de dioxid de sulf care contine 8 g de sulf Mou este ™ ~ § dioxid de sulf Hii sue = X_g dioxid de sulf... ©) Caleulati compozitia procentualii de masti a dioxidului de sulf 8 dioxid de sulf 8S 20 100 g dioxid de sult. xgS ygo y 1) Calculayi numairul de atomi de 07 i Hi numarul de stomi de oxigen alain 12,8 g de dioxid de sult Voiosd dosatt= = in I mol dioxid de sult. mali de O . moli de dioxid de sulf ximoli de O ‘n (numaul de atomi de oxigen) = v 1 Se consider’ elemeniele: calciu (,,Ca) si zine. in * pls pe rimel el satu care sumtendplet sene cactencen eee sit 4) Reprezentati modelele atomilor gi ale ionilor de calciu si 73 »)Indiagilocul in tabétul periodic pentru caleiu zine. €) Preeizati caracterulelectrochimic gi valenjele celor dou Bhewvaiistit! 18 elemente, ecopititareaprincipalelor conceptechimice stadia in clase a V-a 4) Caleulati masa Je caleiu care contine acelasi num de electroni ca si 1,3 g de joni Zs 2. Seconsidera elementele: clor (,,Cl) $i oxigen. lonul O are configuratia gazului nobil din perioada 2. 1) Reprezentati modelele atomilor gi ale ionilor de clor si oxigen b) Indicafi locul in tabelul periodic pentru clor si oxigen. ¢) Precizati caracterul electrochimic gi valenfele celor doua elemente in compusii cu metalele gi bidrogenul, «d) Scrieti formulele chimice ale urmatorilor compusi = compusul dintre Mg (G = 2) si Os = compusul dintre AL (G= 13) si Cl; - compusul dintre Cl si O, in care clorul are valenja maxima. ¢) Caleulagi masa de clot care acceptt acelasi numiir de electroni ca si 8 g de oxigen. 3. Se considera substantele compuse: CO, (dioxid de carbon) si Ca(HCO,), (carbonat acid de caleiu), Cateulay: 1a) masa de CO, care contine 4,8 kg de carbon; 'b) masa de Ca(HCO;), care confine aceeasi cantitate de oxigen ca si 8,8 g de CO, ©) raportul de mast Ca:H:C:0 din Ca(HCO,)5 4) compozitia procentuali de masa pentru CO,. 4. Despre dou substanfe compuse A gi B se cunose urmatoarele informati ~ A ate compozitia procentualli de mas: 19,166% Na, 1,666% H, 25,833% P, 53,333% O si are masa molar p= 120 g/mol: ~ Bare raportul de masa H:N:0 = 1:14:48 gi are in molecu un atom de azot Determinafi formulele ctimice ale celor dou substante.1 2 , SS Procesul in urma c&ruia una sai substange cu proprietifi noi, diferite de cele inifiale, se numeste reactie chimiea 1u mai multe substane se transforma in alte | Schema general a nei reacfi chimice este - reactanti — produsi de reactie 4 Dupa modul de desfagurare, reactiile chimice dintr se clasifict in + react de combinare; Bxempli: 4A1 +30, — 2Al,0, + react de descompunere: Exemplr: 2KC10, 2» 2KCL+30,p + reactii de inlocuire: . Evemplu: Gt 2AaN0, * Cu(NO,), +2Ag re substanjele anorganice | “sag de shims Exemplu: FeCl, +3NaOH — Fe(OH),) +3NaCI fore Ds 2.

NH, + 11,0 + CO, reaciie: de combinate, de descompunere, de sehimb, exoterm’, endoterm, catalizati, necatalizatt ©)Na,O+ H,0 — NaGH reactie: de combina, de descompunere, de inlocuir, cataizat, necatalizatt @)N, +H, 2 NH, +Q reactie: de descompunere, de combinare, catalizat#, necataizats, exoterma, endoterm ©) Mg + AgNO, > Mg{NO,), + Ag reacjie: de combinare, de schimb, de fnlocuire, catalizata, necatalizata NAIC, + KOH — AMOH), + KCI reactie: de combinare, de schimb, de inlocuire,eatalizata, necatalizata DKCIO,+Q > KCI+0, reactie: de combinate, deinlocuie, de descompunere,catalizatd, necatalizata,endotermi, exoterma h) KOH +H,80, + K,S0, +H,0+Q reactie: de combinare, de schimb, de inlocuire, exotermi necatalizat endoterma, catalizati, 2. Completafi si egalati ecuatiile de mai jos si interpretafi ficcare ecuatie in cele doua acceptiuni, la sear microscopic’ si la scar’ macroscopic, urmatind modelul dat. ‘Model de rezolvare Mg+2HCI —+ MgCl, +H, micro: | atom de Mg+ 2 molecule de HCI— 1 motecula de MgCl, macro: 1 mol de atomi de Mg + 2 moli de molecule de HCI — 1 mol de molecule de MgCl, + 1 mol de molecule de H, a)Al+ Cl, > 1 molecu de H, macro: ») KOH + AlCl, > micro: c) Me+ Fe,0, —> micro: macro! d)Hgo micro:a 7 pentru fieeare ecuntie stabilili coef chimice. 2) K,0 + H,0 — Kon b)NH, + H,S0, — (NHL),S0, ©) Ca(OH), + HNO, — Ca(NO,), + H,0 AKC, S Ker+t, - ©) NaNO, — NaNO, +0, AgNO, > Ag+ NO, +0, B)AI+ CO, = Cr+ALO h) AICI, + AgNO, — Agct Aplicatii enti! si precizafi tipul fiecdrei reacti AK(NO,), Serieti ecuatile chimice care au interpretivile i acti Seale chimice care au interpetaite de mai jos si precizai ipul cael 4) 1 mol de atomi de Ni + 2 moli de molecule de HCI— 1 mol NiCl, + 1 mol de molecule de H,; ») | moteculé de NO, +1 moleculit de HO — 2 molecule ¢) L mol de PB(NO), + 2 moli de KI— I mol de Pbl ) I mol de Ca(HCO,), — 1 mol de CaCO, + | mol de C de molecule de le HNO,: moli de KNO, ‘0, + 1 mot de #0. Rea DEA 22 CCatente pe baza scuotltorchinice i ) Refineti! Intr-o reactie chimic2, suma maselor reactantilor este egal& cu suma maselor produsilor de reactie (legea conservarii masei substantelor in reactiile chimice). Inte-o reactie chimica, atomii se conserva ca specie si numa in timpul unei reacfii chimice, atomii ce intr in compozitia reactantilor se asociazit intr-un nou mod, forménd produsii de reactie. Exempt Zn+2HCl + ZnCl, +H, ‘masa relativa a reactaniloe = AY, + 2‘My = 65+ 2-36,5 = 138, masa relativa a prodiusilor de reactie = Macy, + My = 136 +2 = 138 “3 Calculele chimice cate se refer la rapoartele in care se combing clementele aleule stoechiometrice sau in care reactioneaza substan;ele chimice se numese “3 Relatii necesare in rezolvarea problemelor de chimie: ve m ve vi H v= numir de moli (moli, kmoli, mmoli) ‘m= masa de substanei (g, kg, mg); n= numar de particule (atom, molecule, ion) Nj = 6,022-10 (numarul ni Avogadro): volumul unui gaz masurat la 0°C si | atm; 4 Limol = 22,4 m*/kmol = 22,4 mL/mmol. ou unde: Observatie: ‘Volumul ocupat de un gez nu depinde de natura gazului, ei de numarul de moli de substangii gazoasa, de temperatura gi de presiunea gazulti si presiunea de f atm reprezinta condipiile normale de ‘Temperatura de 0" temperatura gi presiune, Se notenza prescurtat e.n Volumul ocupat de un gaz in e.n. este notat cu V". Volumatl ocupat de un mol din orice gaz in en, este acelasi, se numeste volum molar in e.n,, se noteazi cu Viq si are valoarea: Viq = 22.4 L/mol, 100 concentratia procentuali a une soluti ‘masa de solut(g, kg): m, = masa solutie (g, kg). unde: