“1. COC M. CATRINA , N. CRISTEA INSTAL ATI ELECTROMECANICE CONSTRUCTII DE MASINI St APARATE ELECTRICE Manual pentrs licee industriale si de matematicé-fizicd cu profil de electrotehnicd, clasa a Xi-a, seoli profesionaleConf. dr. ing. |. CIOC Ing. M. CATRINA Ing. N. CRISTEA prof. gr. Il INSTALATII ELECTROMECANICE CONSTRUCTII DE MASINI SI APARATE ELECTRICE Manual pentru licee industriale si de matematicé-fizicd cu profil de electrotehnicd (meseria electromecanic), clasa a Xl-a, si scoli profesionale @ EDITURA DIDACTICA $I PEDAGOGICA, BUCURESTICAPITOLUL 1 INTRODUCERE ciapa actual, masinile si aparatele electrice ocupa un loc din ce in ce iai important in economie, datorité multiplelor avantaje pe care Ie oferi ulilizarea energici clectrice. fa fara noastra, odati eu primul plan cincinal, industria electrotehnies a intrat in centrul preocuparilor conducerii de partid si de stat, trecindu-se la construirea unor intreprindcri mari, dotate eu utilaje moderne, pe baza unor proiecte bine studiate. Fabricarea masinilor si aparatelor electrice s-a grupat astfel ineit si se asigure posibilitati optime de organizare pentru ob{inerea unor produse cu ealit&{i superioare, in condifii de inalt& produc riearea de masini electrice rotative s-a grupat dup& tipul si_marimea masiniler. pentru asigurarea unei specializari rationale a productiei. In acelasi seop, fabricarea transformatoarelor s-a grupat dup mérimea lor, iar fabri- carea aparatajului, in special, dup tensiunea de Incru. In prezent, se poate spune ck nu existi produs din acest domenin care sA nu fie sau si nu fi fabricat in tari neerea operatiilor In procesul technologie de fabricatie a maginilor si atelor clectrice se poate aprecia astlel : Masini electrice rotative : eratii generale de prelucrari mecanice, sudare, stantare, civea 70% 5 — vealizarea infigurrilor, inclusiv procesul de izolare, eirca 20% 3 operafii de control pe faze si finale, precum si alte operafii specifice, restu! de circa 10%. ts general, masinile clectrice rotative sint earacterizate printr-o foarte mare diversificare constructivii si de aceea problemele de automatizare $i chiar mecanizare a diverselor faze sau procese tehnologice sint dificile, prelucririlor este ridicat& avind fn vedere pirtile in migcare gi tatea realizirii unui intrefier relatiy mic Operafiile de stantare sint deosebit de importante, de ele depinzind in primul vind calitatea miezului magneti Q problema deosebita o ridicd contactele alunecdtoare fntre colector sau inelele de contact gi pe Trensformatoare : -— operatii generale de prelue — operalii specifice industriel el referiadu-se la infisu ni mecanice, sudare, stantare, circa 76% 3 ctrotchnice, circa 24%, din care circa 22% vi si izolatiile sale.reduse si se refert In general, procedeele de prelucrare la cald sint mai in special la sudarea cuvelor. Stantarea si calitatea stantarii oeupa si aici un rol deosebit de important pentrn asigurares calittii miezurilor magnelice. Aparate electrice : — operalii generale, cirea 90% — operalii specifice, restul de circa 1040. Prelucrarile prin agchiere ocupi un volum important, d: un grad ridicat de precizie decit acolo unde sint piese in mise amovibile, actioniri ete.). Din punctul de vedere al rolului pe nilor si aparatelor pot fi grupate in doua p frtile active, prin care se intele: magnetice) rile ew anexele lor (caile de cure — pirtile au c, In care sink ineluse elementele c: structiv (careasi, lagire, cuve ete,). Materialele aferente fieckrei pirli se grupeaz%, de asemenea, in materiale active si materiale anxiliare. mu se cere are (contacte ave-l au in produs, elementele masi- i cirenitele magnetice (miczurile t, contactele ete.) 5 re au un rol con=PARTEA INTII PROBLEME GENERALE ALE TEHNOLOGIEI CONSTRUCTIILOR DE MASINI $I APARATE ELECTRICE CAPITOLUL 2 PROCESUL DE PRODUCTIE 2.1. ORGANIZAREA $I DESFASURAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE INTR-O INTREPRINDERE CONSTRUCTOARE DE MASINI $1 APARATE ELECTRICE Prin proces de produclic inteleg surate in scopul transformarii materiei prime si a ma finite. , Condifiile uecesare desfiguririi procesului de productie sint asigurate de © pregitire corespunziitoare a fabricatiei, care cuprinde : — pregitirea tehnici ; a material ; — lansarea in fabricatie. Pregatirea tehnicd a fabricatici depinde de modul de orga prinderii respective si in special de tipul siu de productie. In general, fazcle, de la prevederea in plan pind la punerea in fabricatie a produsului, sint urmitoarele : — proiectarea produsului; — proiectarea tehnologiei de executie a produsului ; — proiectarea seulelor, dispozitivelor si verificatoarelor (S.D.V.-urilo necesare ; — exeeujia si omologarea $.D.V-urilor ; — realizarea, experimentarea si omologarea prototipului ; zarea si omolos Etapa pregdtirii tehnice poate fi stitutele specializate, care urmeazi si predea intreprinderilor toata pregitirea tehnici verificata prin realizare prototipului si a-seriei zero, fie de serviciile specializate in pregitirea fabricatiei, ca : Tehnolog-sef, Constructor-sef, Sudor-sef, Metalurg- sef etc. ale intreprinderilor care nu sint deservite de institute. Oricare ar fi miodwi} de realizare a pregilirii tehnice, ea trebuie si cuprind’ urmatoai sectoare > ‘orul de proiectare si constructie, care se ocupa cu elaborarea proiec- telor noi si de modernizare constructiva a proiectelor existente in fabricatie; e intregul complex de activitati desti- ialelor in produse — pre; are a intre- — real 5— sectorul de tehnologie, care se ocup& de proiectarea si imbunitafirea continua a proceselor telnologice specifice M.A.E., precum si de coordo- narea, din punct de vedere tehnic, a celotlalte servieii coluboratoare, ca Sudor-sef, Metalurg-sef ete. ; ectorul de conceptie S.D.V.-uri, care proiecteazii si da in executie toate S.D.V.-urile cerute de conceptia tehnologica respectiva, intre conceptia constructiva a produsului si cea tehnologic& trebuic st existe o strinsé legitur% si interdependent’. O constructie necorespunza toare nu poate fi imbunatalit printi-o tehnologie chiar excepfional de bine pusé la punct, dup cum si un proiect bun poate fi compromis de o tehno- logic necorespunzitoare, Numai dup& ce proiectul si tehnologiile au fost verificate prin realizarea prototipului sia seriei zero, reusind a se obfine parametrii prevazuti, cu tehnologiile (procedeele tehnologice si manopera aferenti) si dotirile pre- Vazute, se poate spune ci pregilirea tehnici a fabricatiei este terminati si este posibild lansarea in fabricatie. Pregilirea materiala a fabricatiei se face in conformitate cu consumurile specifice Stabilite la faza de pregitire a fabricatiei si in baza planului eco- nomic si social al activitatii intreprinderii, urmérindu-se asigurarea conditiilor materiale necesare desfasurarii in bune conditii a procesului de productie. Lansarea tn fabricatie constituie ultima etap& a pregitirii fabricatiei si se face de catre serviciul Planificare, serviciu care dispune executarea pro- dusului prin intermediul comenzilor de fabricatie corelate cu planul de pro- ductie. Comanda de fabricatie lansat% in sectiile productive este analizat& si apoi se trece la defalearea lucrarilor pe om si pe masin’ Schema de organizare a whei intreprinderi constructoare de masini si aparate in general cuprinde: compartimente — sectoare — sectii sau ser vicii ,— ateliere — linii. Cea mai important parte a procesului de productie al unei intreprinderi se desfisoara in cadrul sectiilor productive. Dup& modul de participare-la realizarea produsului finit, procesele de productie pot fi: de baz, auxiliare si de deservire. In eadrul proceselor de bazt, matcrialele suferi moditicari ale formei, ale dimensiunilor, ale proprietafilor, ale pozitiei relative a suprafetelor si ale aspectului lor, transformindu-se in produse finite. Aceste procese cuprind procedeele tehnologice : turnare, prelucrare mecaniei, slantare si impache- tare, bobinare, impregnare, asamblare, incercare, finisare, vopsite etc. Procesele auailiare si de deservire completeazi si a gurii realizarea proce- selor de baz. Ele cuprind procesele de producere a energiei clectrice, a abu- rolui si a aerulai comprimat, fntretinerea masinilor-unelte si a utilajelor, constructia si intretinerea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor, intre- tinerea cladirilor, transporturilor interne ete. S-a aratat e& procesul de productie se realizeazi in cadrul sectiilor sau al atelierelor de care dispune: intreprind Dupi modul cum participa 1a realizarea produsului, seetiile pot fi : — de bazit, pentru procesele de baza ; — auxiliare, pentru procesele auxiliare ; — de deservire, pentru procesele de deservire. Sectiile de baza cuprind: turnitoriile, forja, tratamentele termice, pre- lucrarea mecanied stanfarea si Impachetarea, bobinarea. si impregnarea, montajul si probele, vopsitoriile ete. 6Secfiile quviliare particip’ indirect la realizarea produsului, furnizind sectiilor de bazi energia necesarA si asigurind intretinerea si repararea ma- sinilor si a utilajelor, constructia, intrefinerea si repararea S.D.V-urilor. Seefiile de deservire asigura transporturile interne, aprovizionarea cu. ma- teriale si desfacerea produselor finite. Organizarea procesului de produetie si stabilirea proceselor tehnologice depind de volumul productiei care urmeazii a se executa. 2.2, TIPUR] DE PRODUCTIE Cel mai important factor care determin’ desfiisurarea proceselor de pro- ductie si a proceselor tehnologice este volumul productiei de acelasi fel ce urmeaza a se executa. Din acest punct de vedere se deosebese urmitoarele tipuri de productie de unicate, in serie si in ma: Producfia de unicate, sau individual, se caracterizeazi prin fabrica produsului intr-un singur exemplar sau intr-un numér redus de exemplare. Operatiile se executi cu un numar redus de S.D.V-uri, muncitorii aviud © calificare superioara. In productia de unicate intra fabricarea prototipurilor in atelierele expe- rimentale, a turbogeneratoarelor, a hidrogeneratoarelor si, in general, a ma~ sinilor si a transformatoarelor foarte mari. Producfia in serie se caracterizeazi prin constanta operafiilor specifice fiecrui loc de muned, efectuate asupra unui lot (serii) de produse. Dupa fabricarea unui Jot de produse de un anumit tip se trece la fabri- carea unui alt lot de produse de alt tip, eu alte reglaje ale masinilor sau ale instalatiilor si, partial, eu alte S.D.V-uri. Dupa& cum seria (lotul) este formati dintr-un numar mai mie sau mai mare de unitati, productia in serie poate fi de serie mica, mijlocie sau mare Productia in serie se intilneste la fabricarea masinilor electrice de puteri medii, a transformatoarelor medi si mai ales a aparatelor electrice de linic. Productia in mast se caracterizeazi prin aceea cA 1a locul de munei se executé in mod -permanent (foarte rar, 0 perioadd mare de timp), aceleasi operalii. De aceea, calificarea. muncitorilor direct productivi este mai scd- zuti, insi a celor. auxiliari (reglori, mecanici de intretinere etc.) este mai ridicata. Procesul de producfie se remarei prin organizarea fabricafiei in flux continu", pe linii specifice, ew ritmuri sineronizate. Din a liniilor’ fac’ parte unelte de mare productivitate, masini peciale, masini-unelte automate ete. Productivitatea cea mai ridicaté o asigura Jiniile’ automate de fabricatie, care necesita numai ali- mentare-descireare, ‘supraveghere si reglaje. De asemenea, -procesul de productie’ se caracterizeaz’ pi seara largi a S.D.V-urilor speciale. Productia in masi se caracteriz elementelor compon Acest tip de producfie se intilneste la fabricarea motoarclor electrice mici si foarte mici (micromasini), precum $i a transformatoarelor si a aparatelor clectrice mici sau med folosirea pe aa cazii prin interschimbabilitatea total2.3, PROCESUL $1 FLUXUL TEHNOLOGIC 3.1. PROCESUL TEHNOLOSIC Procesul fehnologic cuprinde totalitatea operatiilor ce se efectueazi in scopul modificarii, proprietatilor, a. dimensiunilor si a formei mate i materialelor. El reprezint{ partea cca mai important& a procesului de pro- ductie, fiind in legatura directa cu transformarea materialelor si a semi- fabricatelor in produse finite. Aceast& transtormare se realizeazi dupa o documentafie tehnologic’, printr-o succesiune de procedee tehnologice (tur nare, aschiere, stantare, bobinare ete.). Acclasi produs finit se poate obtine prin aplicarea a diferite procedee tehnologice, Alegerea unui anumit proceden tehnologic este determinald de conditiile tehnico-economic Rezult deci ec procesul tehnologic are un rol foarte important, el tre- Duind si asigure : ~ realizarea performantelor impuse produsult — realizarea volumului de productie stabilit ; 0 productivitate ridicata ; un consum minim de materiale si wn cost redus ; realizarea aspectului comercial al produsului Mijloacele prin care se realizeaz’ aceste cerinfe sint : —organizarea corespunziitoare a fabricatiei, in functie de mirimea serie ; — alegerea celor mai rationale planuri de croire a materi prevederea unor adaosuri de prelucrare cit mai mici; —- folosirea S.D.V.-urilor necesare ; — divizarea operatiilor complexe in operatii elementare, care permit specializarea muneitorilor si folosirea eficienti a ulilajelor ; — studierea atent& a ciclului de fabricatie, in scopul reducerii timpului global de productie si al transporturilor interne ; — alegerea celor mai potrivite si mai eficiente procedee control, La proiectarea procesului tehnologic, tehnologul trebuie si aleagi va- rianta cea mai economica. Procesul tehnologic poate fi descompus in mai multe’ elemente. Operafia este o parte a procesului tehnologic electuati de editre un lu erator sau de mai multi, pe un anumit loc de mune’, prevazut eu anumite utilaje si unelte de munca, actionind asupra unor anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muneii, in cadrul uncia si aceleiasi tehnologii. Operatia poate cuprinde mai multe faze. ‘aza este acea parte a operatici ce se caracte: prin utilizarea ace lorasi unelte de munca sia aceluiasi regim tehaologie, obiéetul muncii sufe- rind o singuri: transformare ; de exemplu, strunjirea de ebosare, strunjirea de finisare, giurirea etc. sint faze ale operatiei de strunjire. Trecerea reprezinta partea din fazi care se repeti identic; de exemplu, inliturarea unui adaos de prelucrare prea mare se obfine prin mai multe treceri. : Minuirea pregatirea un elor 5 i mijloace de ste totalitatea miscirilor executate de wn muncitor pentru treceri sau a unei faze de lueru, cel maj simplu clement al activititii executantului, care | dintr-o deplasare, Iuare de contact cu desprinderca ‘acestuia de utilajsau de organcle sale de comanda, de unealta de Imcru sau de obicetul muncii asupra ciiruia actionea: In totalitatea lor, aceste clemente se intilnese in special, Ia procesul teh- nologic de prelucrari mecaniee. Ca parte a procesului de productie, procesul tehnologic se realizeazi asa cum s-a aritat, in cadrul sectiilor san al atelierelor de care dispune in- treprinderea, 2.3.2. FLUXUL TEHNOLOGIC Ficeare intreprindere. ave un anumit plan de amplasare a utilajelor. In functie de acest plan si de operatiile la care vor fi supuse, se stabileste, in ordine cronologici, drumul pe care trebuie si-] urmeze fiecare pies sau fiecare subansamblu de la intrare — ca material, pind la iesire — ea piest finit, drum care constituie /lueul tehnologic. Fluxul tehnologie poate fi in serie pentru o pies, insti in fparaiet ow al altor piese eu care aceasta se asambleazi. De exemplu, flusul tehnologic de execufie a unci carcase sudate este in serie, operaliile find: trasarc, debitare, sudare, detensionare, prelucrare ete., dar el este in paralel eu {laxul tehnologic, de executie a tolelor, eare, Ja rindul Ini, este tot in serie, ope- Taliile Gind : debitare, stantare, debavurare, sortare ete. Ambele fluxari se unese Ia asumblarea statorului (impachetarea miezului magnetic). Cele aritate sint ilustrate in figura 2.1, Figura 2.2 reprezint& fluxul tehnologic al unui ansambla motor asincron cu rotorul in scurteirenit, Ia care s-a considerat ci miezurile magnetice sta- tor $i rotor sint impachetate si presate separat (eu scoahe), asamblarea | eu careasa si, respectiv, cu arborele fucindu-se dup bobinare. 2.3.3, ELEMENTE DE NORMARE TEHNICA IN PROCESUL TEHNOLOGIC Una din condi tionarea intr: e eresterii productivititii muncii o constituie peste: ii productii, respectiv introducerea pe scart larga a tehnicii noi si @ proceselor tehnologice avansate, mecanizarea si automatizarea pro- ductiei, imbundtafirea organizarii muncii, ridiearea nivelului de calificare al acelora care ereeazi si deservese mijloacele de productie. Careaso sore Lol aeaitore bel saat Detensio A ne bes) Sudore pera eee Tnpackerare nies aa magnetic _\qustate 2) elt al petvare | stonore | [oeeaaror samme peor | Fluxuri tehnologice paralele (carcasa si miez}.‘pjuemo epee; WP ‘yMaN}MIs UE TMUCJOX No WoLOUIse JOJOU MUN Te oxfeoLIaE ep syGojouya ImMIy we Sid Tayraque oRuBu2I/ ald BaRaTe, wopsnbast tasosanialg se[esny098 paauonjaeig a2sosanjad wea0I00 ojeueojaps Wa0S3d dajes09j048 sojas0o}o{s oadcubeucluy ‘oauow/g0g \d0/aS 02403 avBUNN Tajaaodeo eaeanynas cops sojajagaed oa) asad 8 oargeyooduy Dato BB ~pnogap yay 23.0} Taagooss $ auabueys of 3}20) OB SOULE peaud ap jnsueg payedon Banasiey ‘ayjuly asnpaud ‘9 o1z0609¢ gunjaysayo 3p soyaued oyna asons9s ajojaw ap wjzubig eo boy apunjo2t ao Ksezou ap ssjanpuon ap oj2 fourgag2.3.3.1, Norma tehnick de timp st structnra ei. Norma de timp reprezint durata de timp ne pentru exeeularea unui produs, in anumite condifii tehnico-organizatorice si se compune dil — Timpul de pregktireiucheiere Ty, reprezentind timpul in care executantul studiaz’ documentatia de execulie, pregateste condiliile necesare executirii acesteia (reglarea masini, montarea sculelor si $.D.V. urilor ete.) si, dupa terminarea Iucririi, aduce locul de munca in stare initiala. —Timpul operativ T,,, reprezentind timpul in care exeeu- tantul modifica cantitativ si calitativ cbiectul muncii. —Timpul de deservire a Tocului de munca 7 reprezentind timpul in care exceutantul asigura, intr-un schimb de mun mentinerea in stare de functionare a utilajelor si a seulelor, organizare: narea, ordinea si curtitenia locului de mune ~Timpul de intreruperi reglementare Ty, repre: zentind timpul in care procesul muncii este intrerupt pentru odihna si ne- cesitatile firesti ale exceutantului f.,, precum. si timpul de intreruperi con- Citionate de tehnotogic si de crganizarea muneii f,». 2.3.3.2. Determinarea normei tehnice de timp. ‘Timpul de pregiti incheiere depinde de organizarea locwhui de munca, de constructia masin unelte, de complexitatea piesei care se prelucreazi eft si a S.D.V-urilor folosite. Din relatia de calcul a tim catie este indicat de munca se pregiteste o singu pului normat pe operatii rezulti c& In fabri- de piese cit mai mari, deoareee Tocul dati pentru intregul lot : e lanseze lotu: T= 74 Ty, unde T,, este timpu! normat pe operatii, in min; Ty — timpul de pregitire-incheiere, in min; 2° — numiirul de piese din lot ; Ty — norma de timp unitar, in min. din: ‘Timpul unitar se compune — timpul operatiy ; — timpul de deservire a Io — timpul de odihni, necesitt ganizatoric Norma timpului unitar se calcul Ta ae In conditiile productiei in serie x melor tehnice, rekitia pentru determi T,= Pep [t ui de muned ; ii firesti, de intreruperi tehnologice si or- yA cu relati Tart Tu 2) , pentru simplificarea calculului nor- area normelor de timp unitar este al [min], (2.2) in care K reprezinta timpul total pentru deservirea Iocului de munca, odih si necesititi firesti, in procente, din timpul operativ. APLICATIE S se calculeze timpul normi pe operatie la depiziaren unor bobine, admifindu-se timpul de progitire-incheicre T,, = 20 min si timpul unitar T, = 5 min, pentru o lansare tn fabri eatie de 10 bobine si pentru o lansare de 100 bobine. WwPF Rezolare: Se foloseste relalia: +Ty tm primul caz Ty = 2245 10 7 min, iar in cazul al doilea Tye = — 100 Deci, © economie in cel de-al doilea eaz de cirea 26% fati de primul caz. CAPITOLUL 3 PRINCIPI] GENERALE DE ELABORARE A PROCESELOR TEHNOLOGICE 3.1, GENERALITATI La claborarea unui proces tehnologic, fie de preluerare mecanici, fie de alti naturé (infasurare), trebuie si se Inceap’ prin analizarea caracteristicilor constructive si dimensionale ale piesei sau ale subansamblului, a conditiilor de precizie dimensionala si de forma, cit si a calitatii suprafetelor prelu- crate. Pe baza acestei analize se va stabili procesul tehnologic optim. Factorii prineipali de care trebuie si se {ini seama la alegerea variantei tehnologice sint : proiectul de executie a produsului, utilajul disponibil, ca- acter! productici, sensifabricatelor folosite, organizarea procesului de fa- bricatie, cadrele disponibile, conditiile de munca etc. 3.1.1. PROIECTUL DE EXECUTIE A UNUI PRODUS Decumentul de baz pentru claborarea procesului tehnologic il constituie proiectal de executie a produsului, care trebuic sit euprinda : borderoul de desenc, nomenelatorul de piese, desenul de ansamblu, desenele de suban- sambluri, desenele de detaliu pentru ficcare pies componenté, memoriul justificativ de caleule, documentele tehnice (directivele tehnologice, memoriul iehnie, cartea maginii, caictul de saccini). 3.1.2. INFLUENTA VOLUMULUI PRODUCTIEL ASUPRA ELABORARI| PROCESULUI TEHNOLOGIC Volumul productiei pentru un anumit produs influenjeazd si determina proiectarea tehnologici de executie, alegerea utilajelor si a sculelor, precum si amplasarea masinilor-unelte. 12In funetic de voluinul productici, se deosebese : — procese tehnologice pentru productia de unicate si alunei eind trebuie si se execute o singuri bucat& (amagin: san un numiir foarte mic ; — procese tehnologice pentru productia in serie mare, caract briciirii unui mumir mare de masini sau aparate ; — procese tehnologice pentru productia in mas%, atunci cind trebuie sii-se execute un numér foarte mare de produse identice. Pentru productia in serie mici sau de wnicate nu se executd o pregatire de detaliu a fabricatiei, intrucit aceasta ar costa foarte mult, ridieind ne- mijlocit costul produsului. Productia in serie mare este cea mai rispinditA in constructia de mas si aparate si se caracterizeazi, in principal, prin efectuarea dup’ anumit perioade de timp a acelorasi operatii asupra unor loturi de_piese. Pregitirea fabricatiei si a procesului tehnologic se face in detaliu, utilizindu-se utilaje si masini-unelte wniversale, modernizate, specializate, precum si scule, dispo- zilive si verificatoare speciale. La productia de masi este caracteristie faptul cA Ja locurile de muncé se executa in mod permanent acecasi operatic in ritm continun, la o cadent: ovari stabiliti. Din aceste considerente, claborarea procesului tehnologic se cere sa se faci in mod am&nuntit, la cel mai inalt grad. fa mod deo- sebit trebuie si se stabileasc& tehnologia amanuntita pentru liniile tehnologice si pentru liniile de transfer. n serie mica, sau aparat) tice fae Se folosese masini-unelte, utilaje si $.D.V-uri de mare capacitate, in neral masini specializate, masini speciale, masini agregate si masini auto- mate. dispuse riguros in flux tehnologic si partial sau total linii automate de fabricatic. Calificarea muneitorilor seade odati en eresterea gradului de meeaniz san de automatizare, dar califiearea reglorilor trebuie si fie inalta, La productia in masa, desi pregitirea tehuologied se realizeaza 1a cel mai jnalt grad, cheltuielile raportate la unitatea de produs rezulta ea fiind minime. re 3.2, INTOCMIREA DOCUMENTATIEI TEHNOLOGICE Elaborarea procesulni tchnologic pe baza clementelor de mai sus incepe cu intocmirea documentatiei tehnologice. Prin documentafie tehnologicd se intelege totalitatea docuinentelor de uz intern ale unei ‘intreprinderi, prin care se sistematizeaza elementele proc sului tehnologic. Documentatia tehnologic’ este materializarea conceptiei gene- vale despre procesul de realizare a unui reper, subansainblu sau produs. Documentatia tehnologic’ nu are o component unitari la toate intre- prinderile si formularele, difera ca forma ; fondul lor este ins& intotdeauna acelagi. Planul de operafii se aledtuieste avind ca element de bazi ope se refera la o singura piesi si prezinti operatiile de executie in suecesiunea lor in procesul tehnologic. Operatiile sint tratate fiecare in parte, amanuntit, punind la indemina executantului toate detaliile uecesare unei intelegeri clare 'a modului in care trebuie cxecutat& operatia, cu indicarea cotelor pe schifii, a preciziei necesare, a netezimii suprafefelor si a conditiilor ce tre- buie asigurate pentru respectarea desenului de constructic. tia. El 13In scopul implinirii acestor deziderate este necesar ca din planul de ope- rafii si reiasi cu claritate : “ produsul, ansambhul si subausamblul de care apartine piesa 5 = sectia si atelierul cAruia fi revine éxecutarea piesel ; seria de fabricatie sau cadenta orar’ ; mnodul de objinere a semifabricatului, forma, dimensiunile si catitatea materialului ee Filmul tehnologic al operatiilor de prelucrare divizate pe faze, minuiri, miseari-ete., deserise si codificate ; cM schita piesei, dimensiunile suprafetei care se prelucreazd, tolerant si rugozitatea ce trebuie obtinute dup’ operatia respectiva (supraletele care ge prelucreazi se deseneaza cu linie ingrosati) 5 eee modutl in care se face prinderea piesei in vederea pretu utilizeazi simboluri) ; — mirimea adaosului de preluerare 5 = Glementele de regiare a masiuii-unelte sau a utilajului (uneori se dau wfise de reglaj* aparate) + — masina-unealti sau utilajul ; — ciclurile de Incrn cu evident — timpii normafi pe operatie si sculele, dispozitivele si verificatoarele, indicind’ norma, cind este cazul ; — lichidul de raeire ; — numirul de repere executate simultan ; — preciziri asupra modului de organizare a operatiei, instructiuni sau indicafii speciale de protectie a muneii ; umele persoanelor ce au intoemit planul si care i-au adus modifi- cari ulterioare. Dupa redactarea generala, inainte de a ajunge la sectia de productie, lanul de operatii va trece pe la atelierul de proicctare S.V.D.-uri, unde se Faboreaz& documentatia soulelor, a dispozitivelor si a verificatoarelor ne- standardizate. In afara indicatiilor tehnologice si organizatorice, fisa tehnologic’t indic& utilajul sau masina-unealt, dispozitivele si sculele previzute, preeum si Valoarea manoperei si a materialului, Ea poate fi folosita Ia antecaleulul costului, Nomenclatorul de piese se foloseste in uncle intreprinderi pentru o privire de ansamblu a produsului, El este util, in special, pentru stabilirea nece Sarului de materiale, si apoi, pentru urmarirea asamblarii pieselor finite. Documentatia de control, formata din plane, fise ete., se elaboreazt in paralel cu planul de operatii. La intocmirea documentafici tehnologice trebuie si se fink seama de: — calitatea productici, care asiguri competitivitatea desfacerii produselor si confer’ acestora parametrii functionali din project, functionare silentioas’, Aspect frumos, anduran{i mare, intrefinere usoart si condifii de securitate a muneii — tehnologicitatea pieselor, definit ca totalul operatiilor necesare si posi- pile pentru executarea unui produs, si care este caracterizati de urmitoa- rele elemente : _. forma simpli si optima, numfr mic de suprafete ce trebuie preluerate sau se 4— semifabricate cu adaosuri de prelucrare mici; — numir minim de calititi de materiale ; — unificarea pieselor si subansamblurilor in vederea aplic de grup ; ii tehnologici — economicitatea procesului tehnologie al cirei principal indice este costul, aviud ea bazi de caleul antecaleulatia si postcalculafia; produetivitatea muncii, care, in expresie valoried, se determin’ en relafia Q=-, BA © este costul unei anumite eantititi de produse 3 t timpul consumat pentru prelucrarea lor. 3.3, ASPECTUL ORGANIZATORIC $1 ECONOMIC Urmitoarea etapa a elaborarii procesului tehnologic 0 constituie organi- zavex procesului de fabricatie (executie) a piesei in functie de datele initiale si de procesul tehnologic stabilit, pentru asigurarea unei producti ritmi Pentru aceasta, se efectueazi urmitoarele : — se stabileste caracterul productiei ; se stabileste numarul de utilaje, gradul de incireare al acestora, de muncitori si gradul lor de calificare ; — se stabileste marimea lotului optim de fab: prieatie si perioada de repetare ; — se organizeazi locurile de munei si transportul pieselor. Se face o sehité de amplasare a utilajelor si se indica drumul pareurs de reperul respectiv 5 — se caleuleazi costul piesei sau al produsului ; — se stabileste eficienta sau eficacitatea economica a procesului tchno- logic coneeput. munar atic, durata ciclului de fal 3.4. ALEGEREA VARIANTE! OPTIME A PROCESULUI TEHNOLOGIC. Avind ca punct de plecare condifiile impuse procesului de’ productie si cerintele care determina seopul acestuia, se intocmese mai multe variante tehnologice, capabile sa asigure calitatea produselor, prodweti- necesara si cerinfele protectici muneii (fig. 3.1). Dintre aceste procese tehnologice se alege pentru aplicare cel mai eco- nomic eae comporta wn minimum de cheltuieli cu. materiile prime, mate- rialele auxiliare, utilajul tehnologic, retributia muncitorilor ete. Vitate 15Wine aT ahnico-e rane al uni producdtoare Wirimer serie’ de fobricare Praces fehnologic nn2| Conaitite impuse proce] sulu' de produce ‘Seopul procesului de productie Prorecio| uneil Fig. 3.2. Evidentierea lotul i Rosters c t . elles | | Reprezentarea grafiek a dows provese tehnologice diferite (fig. 3.2), de exemplu, executarea unei piese de reduetie pe un strung universal care costit G, si executarea accleiasi piese pe un strung automat care costa C., se indu-se, prin doua linii, cele douk costuri functie de numbrul de Alegerea variantei optime a procesului teknologic se face in funetie de numirul de piese ce trebuie executat ; dac& acesta este mai mic decit Morse Dack acesta este egal cu Mersey alegerea se face in este egal. Daci nu- a doua variant ca se alege varianta 1. functic de utilajul mai putin tneareat, intrucit cost mirul de piese este mai mare decit Merci, se alege optima. De asemenca, la alegerea variantei optime, eft si pentru determinar volumului de lucrari necesare pentru proiectarea si executarea echipamen- tului tehnologic (S.D.V--uri), In un anumit numér de repere, se foloseste coeficientul de echipare : ea in care deste numérul de dispositive, seule si stante necesare 5 p ~— numérul de piese originale ale masini care se vor fabrica. 16CAPITOLUL 4 PRECIZIA DE PRELUCRARE SI CALITATEA SUPRAFETELOR 4.1. GENERALITATI Datorité influentei unui mare numir de factori obiectivi sau subi dintre care cei mai multi sint legati de imperfectiunile mijloacelor de pro~ ductie si de control, precum si de gradul de pregitire a muncitorilor, piesele sau produsele finite de acelasi fel se deosebese unele de altele, si, respectiv, de piesa sau produsul conceput prin proiect. Precizia de prelucrare este important pentru obtinerea unor masini de inalt nivel tehnie, care st asigure un mers silentios, misciri precise, curse de lucru precise, precuin $i utilaje rezistente, productive si ct o durati de funetionare cit mai mare, Din punet de vedere geometric, p sub urmatoarele aspecte ? precizia dimensiuuilor ; — precizia formei geometrice a suprafetelor — precizia pozitiei reciproce a suprafetelor ; rugozitatea suprafetelor preluerate, izia prelucrarii pies elor trebuie privita 4.1.1. DIMENSIUNI, ABATERI, TOLERANTE $I AJUSTAIE Dimensiunea este caracterislica geometricd liniard, care determina in generat miirimea piesei. Dimensiunea rominald N este valoarea de bazi in unei anumite dimeusiuni si este inseris’ pe desenul de executie. — Dimensiunea efectiod E este valoarea dimensiunii obtinu Incrare si evidentiata prin masurar — Dimensiuni limita sint cele doud dimensiuni serise de proiectant pe desen sub forma abaterilor, si anume : — dimensiunea limité maximi — Dyas (SAU Lm acterizarea, e prin pre- — dimensiunea limita minima — Dygq (SAU Linn) Dac dimensiunea efectiva iese in afara dimensiunilor limit%, piesa poate fi rebut. —- Abaterea efectivt’ A este diferenta dintre dimensiunea efectiva si di- mensiunea nominala A= E-N. ty Abalerea superioard A, este egali cu diferenfa dintre dimensiunea mi si dimensiunea nominal’ : Ae Daas — (4.2) — Abaterea inferioart A, este egali cu diferenta cintre dimensiunea inima si dimensiunea nominalé : A Duin ~ Ne (4.3) 2 — Instalatft electromecanice, Constructit dé magini si eparate electrice — ed. 244 7Fig, 4.1. Dimenstuni si abateri @— pentr'arbori ; b — pentru alezale. — Toteranja T este intervalul de variatic a dimensiunilor limita : T = Dyer — Dnin = As — Ape (ay Cimp de tolerante — Cimpul de toleran{a este \ zona cuprinsA intre dimensi- unea maxima si dimensiunea ZA vinim § Conventional, in asambla- “| rile cu suprafete cilindrice, suprafata cuprinziitoare se nu- Fig. 42, Toleranja st clmpul de toleranti, meste alezaj, iar suprafata cu- prinsé — arbore ~ corespun- Ly \ z&tor cavora se vor folosi no- { tatii cu litere mari, D sau L, Bi pentru alezaj si notatii cu +4 Titere mici, d sau 2, pentru arbore. In figura 4.1 sint repre- zentate diametrele si abaterile arborelui (fig. 4.1, a) si ale alezajului (fig. 4.1, 0), iar in figura 4.2 — toleranta si cim- pul de tolerant Dup raportul in care se @asesc diametrele alezajului si arborelui se disting : = asambliri cu joe (fig. 4.3, a), cind diametrul alezajului este mai mare ca diametrul arborelui ; — asambléri cu stringere A. (fig. 4.3, 0), cind diametrul Fig. 4.3, Tipuri do asamblati: arborelui este mai mare ca dia- @— ct Joc; b — cu stringere, metrul alezajului ; ial iametrat efectiv al alezajatui -diametrul efectiv ‘al af Decl de 18— Jocul J (fig. 4.3, a) este diferenfa dintre diame- trul efectiv al alezajului si diametrul efectiv al arbo- relui, cind primul este mai mare decit al doilea : J=D—d. (43) In funetie de dimensiu- nile Himita ale ale: arborelui valori Toleranta ji = Imaz — Snia = T —‘Sirtngerea 4.3, b) este diferenta dint diametrul efectiv al arbor lui si diametrul efectiv alezajului, cind primal este mai mare ca al doilea : S=d-D. al (4.6) Ca si la joe, pentru stringere se disting doui va- mith + (4.6, B) =a -— Toleranja stringer Smin = T+ te —"Ajustajul este rapor- tul in care se gasese doud piese montate una in. alta, din punctul de vedere al jocului sau al stringerii. Exist trei tipuri de ajus- taje — ajustaje cu joc, la care diametrul oric&ruti alezaj este mai mare decit diametrul orickrui arbore (fig. 4.4, a); oe LZ la a — cu joc ; b — cu stringere ; © — Linio aj a . WA Fig. 4.4. Tipuri de ajustaje | La Vy zero T = + Larbore Z Y TA. WHT, VA WHOA Fig. 4.5, Sisteme de ajustaje : a — sistemui alezaj unitar ; 0 — sistemul arbore unitar. 19firui arbore este mai mare — ajustaje cu stringere, la care diametrul decit diametrul oriedrui alezaj (tig. 4.4, b); — ajustaje intermediare, la care pot rezulta atit asambliri cu joc cit si asamblari cu stringere (fig. 4.4, ¢). In toate sistemele de tolerante existi doua sisteme de ajustaje: stemul alezajunitar (fig. 4.5, a), cind alezajul este fix, iar dife ajustaje se obtin prin varierea tolerantelor de Ia arbore ; — sistemul arbore unitar (fig. 4.5, 6), cind arborele este fix, iar diferitele ajustaje se obfin prin varierea tolerantelor de la alezaj. Mai freevent se foloseste sistemul alezaj unitar deoarece ajustajul se realizeazi mai usor (prin eotele arborelui). 4.1.2. LANTURI DE DIMENSIUNI Prin lan{ de dimensiuni se nfelege tolalitatea dimensiunitor succesive dintr-un sir, care formeazd un contur inchis. Dimensiunile conturului pot fi liniare (Gig. 4.6, a) sau unghiulare (fig, 4.6, 5). Cel mai simplu lant de dimensiuni liniare s-a intilnit in cazul ajustajelor in care lantul era format din trei elemente D, @, j sau s (v. fig. 4.6, a, b). Dimensiunile unui lant se impart in: — dimensiuni componente sau primare (D si 4) ; — dimensiuni de inchidere (j si s). Dintre cele mai importante lanturi de dimensiuni -- In funetie de elementul 1a care se refer’ : de dimensiuni ale pieselor separate sau de reper (lig. 4.7, a) 5 de dimensiuni de asamblare sau de montaj (fig. 4.7, B). ic de cum sint stabilite bazele de cotar ¢ mentioneazi : —— In fune' Fig. 4.6. Lanjuri de dimensiunt : @~ liniare ; B — unghiutare, . 4.7. Lanturi de dimensiuni: a= de reper jb — de aéamblare, 20— lanturi de dimensiuni in paralel (dimensiunile au aceeasi baz de cotare — fig. 4.8, a) 5 —lanjuri de dimensiuni in serie (dimensiunile au baze de cotare diferite — fig. 4.8, 6); — Tanturi_ de dimensiuni mixte (fig. 4.8, c). Din acest punct de vedere, la proiectarea M.A.E. sint re- comandate : —lanjuri de dimensiuni in serie si paralel, Ia piese simple; —lanfuri de dimensiuni mixte, la piese complexe si ausambliw 4.2. CALITATEA SUPRAFETELOR PRELUCRATE MECANIC Unul din factorii impor tanti ce caracterizeazi calita- tea unei piese prelucrate este calitatea suprafetei acestei Dupa prelucrare, pe supra- fala pieselor ramin_ micron regularitati (asperitati), al c ror ansamblu poarti numele de rugozitate. ¢ La prelucrarea mecamick ig, 48, Lanturi de dimensiuni de diferite tipuri prin asehiere, aparitia micro- — @—Tanfuri in, paratel ;_® — lanturt tm serie ¢ at fed ori petfanfurt ‘oie. neregularitatilor se exprica prin ruperile si smulgerile de particule care apar in urma deformaliilor plastice sia freekrilor din zona planului de forfecare, prin aparitia si climinarea depunerii de pe tais, prin pre- zenfa vibratiilor etc. Fiecare procedeu tehnologic se caracterizeaz’ prin obtine- rea unei rugozitifi situate intre anumite limite. In figura 4.9 este repr zentata rugozitatea caracteris- Fig. 4.9. Rugozitifi obtinute prin diferite pro- cedee tehnologice : tied pentru cele mai uzuale 1 —turnare ; 2—reetiticare ; 3 — nonuire ; 4 — sle- fulve 7 5 — supertinisare. procedee tehnologice.4.3, PRECIZIA ECONOMICA DE PRELUCRARE 100} O precizie de prelucrare ridicati impune un numir mai mare de operatii, utilaje speciale, personal cu calificare inalta ete / condifii care ridied insti. costul prelucearii : (fig. 4.10). Din aceast® cauza, proiectantii | stabilese precizii de preluerare mai scazute | capabile insi si asignre functionarea si ex ploatarea normal a produsului. Sub acest aspect, proiectantul rezoly ogorgo2gas — Gio OTs — proiectarea unei constructii tehnolo- Precizia executiel, mm gice rationale ; Pan 0y Die eee — toleranfa rational cit mai larga a costului prelucrarii in functie de dimensiunilor, a formelor si a pozifiilor su- precizia de executie. prafetelor, in conditiile asigurarii interschim- babilit&fii totale 1a produetia in ma — stabilirea rational a calititii suprafefelor. De asemenea, tehnologii, fn acelasi scop, se ocupa de: ~ stabilirea anumitor procedee tehnologice, masini-unclte, S.D.V.uri si regimuri capabile si realizeze precizia si calitatea suprafetelor la costu mai seizut ; — aplicarea practi produetiei. Uneori, din considerente economice generale, se impune o precizie de preluerare ridicata, care privita singular, este neeconomicd, insi pe ansam- blul procesului de productie, prin desfiigurarea sa ulterioar, reduce costul produsului. In acest mod trebuie interpretati notiunea de precizie economic: lucrare. Prejul de cost "8 cel a interschimbabilitatii in functie de caracterul EXERCITII 4.4. Diametrul interior al unel buese este 60: S& se calculeze : jametrele limit — maxim gi minim ; — toleranta preserisa. 10,070 mm ; Dag = 60,080 mm; T = 0,040 mm. Raspuns: Dares 50 mm, diametrul maxim de 50,030 mm, nit si toleranta, 4.2, Arborele unei rofi are diametrul nominal N far diametrul minim de 50 mm. S& se determine abaterile Rispuns: abaterea superioari a, = 0,030 mm} abaterea inferioar a, toleranta = 0,030 mm, Deci, pe desenul de executie se va scrie Q50-+(8"mm, 4.3. SA se calculeze caracteristicile ajustajulul cu stringere, eunoscind ed diametrul aleza- jului este: @t00=#} mm, iar al arborelu Z100%a mm, Raspuns .054 mm ;f = 0,035 mm ; Spex = 0,178 mm ; Sm 6,089 min si T, = 0,089 mm.4a, Caracteristicile unut ajustaj sint : N=30 mm; P=; 7) = 0.70 mMj Ino 408 mm si Ay = 0. Si se determine: 7, Ay a Riispuns: T = 0, mm; A,=0,035 mm; a, = — 0,071 nm, CAPITOLUL 5 DISPOZITIVE FOLOSITE IN CONSTRUCTIA DE MASINI $I APARATE ELECTRICE 5.1, GENERALITATI Nici un proces telnologic de fabricatie nu se poate desfésura in bune condifii fara existenta unor dispozitive. Dispozitivele sint ansambluri tehnologice auxiliare mecesare exccutiri operatillor, din procesul de fabricatic a M.A-E., de prelucrare mecanicdi, de confeetionat bobine, de asamblare si de control, realizind orientarea pie sclor sau a sculelor, executarea coreet& a diferitelor operatii, putind indeplini funciii ale utilajelor sau ale muneitorilor. Ele fac parte din marea grup& de S.D.V-uri (seule-dispozitiv are), care sti la baza oriedrei fabricatii. ‘spozitivele trebui si Indeplinease’ urmétoarele condilii : =" sa fie suficient de rezistente si rigide, pentru a nu se deforma ‘a vibra sub actitinea forfelor gi a momentelor ce iau nastere in timpul exe- cutarii piesei : — s& fie in asa fel concepute, incit si permita 0 manevrare comoda si rapid’, cu un efort minim din partea muncitorilor ; corespundi din punctul de vedere al securititii muneii 5 _— s% aib& o constructie simpli, si fie ugor de executat si de reparal. In construcfia de masini si aparate, la prelucr&ri_ mecanice, bobiniri, asamblari si control se foloseste un echipament tehnologic variat, care tre- buie si imprime fabricatiei calitatea si productivitatea necesara. Dispozitivele prezinti o deosebité importan{a in echiparea tehnologica a produetiei, rezolvind, in principal, urmétoarele probleme = _— Precizia de lueru, ca urmare a realizirii in mod automat a pozitiet corecte a semifabricatului in raport cu scula de prelucrare. In cazul dispozitivelor de asamblare sau de control se asigura, de ase- menea, precizia montajului si a verifietrii pieselor, a subansamblurilor si ‘a ansamblurilor si se pot folosi deci muncitori cu calificare mai redusa. — Productivitatea sporita, realizatt prin eliminarea operatiilor de trasaj, seurtarea timpului necesar pentru asezarea si’ fixarea semifabricatului, su- 23Prapunerea timpilor auxiliari cu cei de maging, eliminarea reglirilor si a verificirilor repetate ete. — Uniformitatea fabricafiei si deci asigurarea unei corespunzitoare a tuturor produselor, realizindu-se de interschimbabilitate intre piese si subansambluri. — Reducerea efortului fizic depus de muncitori muncii. — Largirea posibilitdtilor tehnologice ale ulilajelor. Conceptia si realizarea Aispozitivelor trebuie si duck la imbinarea armonioasa a indicaliilor de mai sus, finde numai in acest fel un dispozitiv este util si tsi realizeazk rolul previzut. alitati uniforme si imultan si conditiile garantarea securitatii 5.1.1. CLASIFICAREA DISPOZITIVELOR Clasifiearea dispozitivelor se poate face dupa diverse criterii : Dupa modul de lucru, dispozitivele pot fi : = dispozitive fixate pe o masing-unealti la care urmeazi a se executa semifabricatul ; de exemplu: dispozitive pentru masini-unelte aschietoare, pentru masini de depanat bobinele ete. ; — dispozitive independente putind indeplini func ale unor muncitori; de e de format conuri de utilaje sau chiar xemplu : dispozitive de format bobine, dispozitive zolante, dispozitive de transport ete. Dupd gradul lor de specializare, dispozitivele pot fi: — dispozitive universale, in special pentru prelucrarea semitabricatelor cu dimensivni si forme diferite ; de exemplu: capete divizoare, capete de giurit universale cu mai mulle axe, menghine, mandrine eto. Aceste dis. Pozitive se foloseso in produofia de unicate si in serie mic’, deoarece sint neproductive ; ~ dispozitive specializate, co permit prelucrarea unui grup de piese prin adaptarea unor elemente schimbabile sau reglabile. Ele se intrebuinteaza in cazul tehnologiei de grup, find mai productive — dispozitive speciale, construite pentru efectuarea unor operafii la anu- mite piese. Acestea sint ‘costisitoare, dar, datoritt productivitafii mari, se justified folosirea lor la productia in serie mare si in masa. Dupé natura proceselor tehnologice la care se folosese, dispozitivele pot fi: = pentru preluckri mecanice, care sint atit pentru prinderea, asezarca si orientarea piesei de prelucrat. cit si a sculei de lucru; — pentru montaj, care constau din: diverse dispozitive de prindere si ridicare a subansamblurilor, prese usoare de introdus si extras piesele co asambleaz& prin stringere, dispozitive de centrare ete. ; — pentru bobinaj, din care fac parte diferite dispozitivi narea si confectionarea bobinelor, pentru bobinat, pentru sau mufe ete. ; — pentru control, cum sint dispozitivele de misurari mecanice, de nu- ‘at spirele la bobine, de control ultrasonic ete. ; — pentru inceredri, atit mecanice cum sint inceredtile la tractiune, sau verilicari la presiune a carcaselor si recipientelor, eft si electrice, de exemplu, la tensiunea mirith a infasuricilor ; pentru depi pit colectoare mii 24— pentru impachetat miezurile magnetice ale masinilor clectrice rota- tive si transformatoare. In general, aga cum se va vedea, toate proc zitivele lor specitice. Bupa natura unor elemente constructive si mecanisme folosite, dispozitivele pot fi: — mecanice, pentru prinderea prin: manivele, pirghii, pene, manete cu excentrie ete. ; — hidrauliee, cum sint presele cu ulei simplex sau duplex pentru montaj ; - pneumatice, destinate, in special, pe selor, pe je tehnologice au dispo- ru prinderea si desfacerea pie- tru schimbarea pozifiei in timpul executarii procesului tehnologic ete. — pneumohidraulice, care au clementele de prindere si actionare combi- nate: pneumatice si hidraulice ; — clectromecanice si electromagnetice, folosite in special, la dispozi- tivele de prindere, cum sint mesele clectromagnetice de la masinile de tificat ete. Jn acelasi timp, actionarile dispozitivelor pot fi: manuale, mecanizate sat cutomatizate. 5.1.2, EFICACITATEA ECONOMICA La executarea unui semifabrieat cu folosivea unui dispozitiv, eficacitatea economicd 1 multé din compararea economiilor obtinute prin miesorarea timpilor de lucru, atit cu costul dispozitivului cit si cu cheltuielile de introfinere. Daca se noteazi cu T,, timpul unitar de munc& necesar execntirii piesei far dispozitiv, iar cu Ty. timpul unitar de muued pentru executa eu dispozitivul analizat, economia de timp de mune’ { va fi: t= Ty — Ta. [h]. (5.4) A la salariile direete va fi: = Tez*Sy [lei]. sale piesei Economia rezulta in care S_ si S, sint retributiile tarifare, in Jei/h,ale muncitorilor care lucreazi in acord, inainte (S,) si dupa introducerea dispozitivului analizat (S:). Jinind seama si de regia sectiei J,, in procente,care este de 200—450%, efectul economic E, pentru o piesa, va fi: (1+ 0,01 J,)+e [ei/buc,], iar efectul economic anual E4, pentru cele N buckti pe an este E,~ N-E [lei/an). (3.4)Eficacitatea economici este asigurati in cazul in care valoarea chel- tuielilor anuale C4, pentru exploatarea dispozitivului analizat, inclusiv cota parte din costul dispozitivului, nu intrece economiile realizate anuale Ey, prin folosirea dispozitivului, adica : Ca < Eq [lei/an]. (5.5) Pe de alté parte, valoarea cheltuielilor anuale C4, pentru amortizarea si exploatarea dispozitivului analizat, este : c =f (14001 Ry) [lei/an]. 6.6) unde : C este costul dispozitivului, in lei ; d = — durata de exploatare a dispozitivului, in ani; Ry — procentul cheltuielilor de intrefinere a dispozitivului, de cbicei 5...20% din C. jutorul relatiilor (5.2) si (5.3) ecuatia (6.5) devine : Ca < (1+ 0,01 1)(Pur Si — TusS:)? In unele cazuri se poate admite introducerea dispozitivului chiar daca valoarea cheltuielilor anuale C, este egal cu economiile anuale realizate E4. Costul unui dispozitiv nu trebuie si dep’ realizaté din utilizarea Ini timp de 20 de ani. (lei/an}. (3.7) easel, in general, economia 5.2, ELEMENTELE COMPONENTE ALE DISPOZITIVELOR Dispozitivele, in funetie de complexitatea lor, sint compuse din diferite elemente, care prin functiile lor contribuie la realizarea scopului urmarit prin utilizarea dispozitivului in procesul tehnologie. Principalele clemente componente ale dispozitivelor sint: elementele de asezare (reazeme), elementele sif mecanismele de stringere, mecanismele de ismele de indexare si corpul dispozitivului. Elementele de asezare servesc la bazarea pieselor in corpul dispozitivului pentru a orienta suprafata de prelucrat a piesei in raport cu traiectoria mu- chiei aschietoare a seulei. : Elementcle si mecanismele de stringere, impreund eu cele) de asezare, trebuie si inlature posibilitatea deplasirii sau a deformirii pieselor supuse actiunii fortelor sau momentelor de prelucrare sau greutitii proprii. Mecanismele de centrare si de stringere asiguri simultan eu fixarea piesei cup& unul sau coud plane de simetrie. Mecanismele de indexare sint utilizate, de obicei, la dispozitivele turnate pentru fixares pozifiei relative a piesei de prelucrat fa}i de traiectoria mu- chiei aschietoare a sculei. Corpul dispozitivului constituie elementul de bazi si serveste la asain blarea tuturor clementelor si a mecanismelor, precum si la asezarea si fixarea dispozitivului pe masina-unealta sau pe utilaj. centrare si stringere, mecai si orientarea acestei 264A dispozitivul nu este destinat si se aseze, in timpul folosirii, pe o masini-unealta sau pe alt utilaj, atunci elementelor componente corespun- zitoare acestor functii (de asezare, de centrare si de stringere, de sime- trie ete.) li se poate acorda, la executie, o atenfie mai mic& din punct de vedere dimensional, in comparatie cu celelalte parti componente care reali- zeaz4 scopul pentru care s-a construit dispozitivul. 5.3, TIPURI DE DISPOZITIVE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA MASINILOR $1 APARATELOR ELECTRICE arktat c& fiecdrui proces tehnologic ti sint specifice anumite dis- . Totusi, in functie de specificul operatiilor necesare, se utilizeazi mai freevent urmitoarele tipuri de dispozitiv — Dispositive penirw prelucrdri mecanice prin asehiere, care, dup’ felul prelucririi, pot fi: — pentru strunguri si masini de reetificat : virfurile si dornurile (pentru centrare), inimile si flansele de antrenare (pentru antrenare), lunetele (rea zeme suplimentare), mandrinele sau universalele (pentru stringere $i cen tr : — pentru masini-unelte de frezat: menghinele (pentru stringere sir glare}, dispozitivele divizoare, mesele rotative cu ax vertical si orizontal ete. ; pentru magini-unelie de giurit : dispozitive turnate (rotative) cu ax vertical (mese turnate) sau cu ax orizontal (tambure), capete de giurit — pentru masini de brosat : dispozitive de brosat pentru interior (inclusiv ‘c) si pentru exterior etc. — Dispozitive de asamblare (de montaj), eare se folosese la asezarea co- rect si la fixarea subansamblurilor. Dupf gradul de specializare, aceste dispozitive pot — universale, intrebuinfate la productia individual prisme si coltare de asezare, stelaje si grinzi de asamblare, dispozitive de ridicare, prese manuale (cu surub) sau hidraulice portabile etc. In figura 5.1 sint indicate, de exemplu, dou tipuri de prese cu surub ; si im serie mict : Fig. 5.1. Presi cu surub pentru montarea rulmentilor @ — pentru presarea pe inelul interior ; b — pentru presarea ‘pe inelut extélor, 27ig. 5. Vv universal Fig. 5.3. Dispozitiv utilizat la pentru’ depinarea bobinelor maginile automate de bobinat pentru transformatoare (cilin- masini electrice. drice). — speciale, care se folosese la producfia in serie mare si in masa, pentru de asamblare, ca: a pieselor de imbinat ; — mentinerea core de asamblare si control ete. ~ Dispozitive de impachetare, care se folosese la impa pachetelor de tole pentru miezurile magnetice. Un exemplu de dispozitiv pentru impachetarea polilor magnetiei este indicat in figura 8.29, — Dispozitive peniru infasurdri, care se folosese fie la executarea bobi- nelor pentru masinile electrice rotative (v. fig. 9.26, 9.31 si 9.37) sau pentru transformatoare (fig. 5.2), fie la masinile automate de bobinat (fig. 5.3). — Dispotitive de control, care se folosesc pentru verificarea semifabri- catelor, a pieselor si a subansamblurilor de M.A.E. exeeutarea unor operatii — asezarea rapid s chetarea 5i presarea APLICATIE de fabrica{ie al unet masini de curent continun intra si cu clocanvl de In. procesnl tehinolo Dobinajulut rotorie la colector. Coleetorul ure 300 lamele. Lipirea sign lipit, medlvit electric sau cu gaze, dureari cirea 3 nin pentru flecare lameld, timp in env se includ toate operatille: pregitire, imellzire, curitire ete., fiind necesar un munciter eu calificare superioari (categoria 6/2 eu 11,5 lei/h), Pentru iimbundtifirea condifiilor de lueru si mirirea produetivitait: mune vedere sumiril mare de buciti ce se executh anual (N = 350 bue. an), se propune exeen- tarea unui dispozitiv (baie) de lipit infasurarea la eolector. In acest cuz, operatia de hipire, cu toate pregitirile si operatiile auxiliare, se realizeazi i 30 min, de etre un muncitor cu o calificare mnai mick (categoria 4/2 cu 9,45 lel). Costul dispovitivulul este de 25 600 teh, iar durata lui de funcfionare de 5 ani. Este justificaté folosirea unui astfel de dispositiv? Care este efleacitaten economies a folosirit lui ? avind In Rezoloare : Economia rezultatd din salariile divecte, conform relatiel (5.2) va fl: Tyy*S; ~ Tas"Sp = 15 -11,5 — 0,5 -9,45 = 168 Ieijbue, in care: 900 min = 15 hy 300 Ikmele x 3 minEfectull economte E pentrn o bucald, conform relafiei (3.3), la o regie I, = 300%, este t+ 0,01 T,)-¢ = (1 + 0,01 200)L68 = 672 lei/bue., iar efectul economic anual NE = 380 x 672 = 235 200 leffan. E Es Gheltuieliic anuale Cy conform relatiel (6.6) pentru exploatarea dispozitivului cota parte din cost, pe un an, sint: Ca= = +001 Ry) = 00 200 (L -+ 0,01 10) = 5 500 lei/an, 3 tn care sa considerat procentul cheltuieliior de intrelinere anual Ry & 10%). Dupa cum se observa Cy = 8500 << Ey = 235 200 lelyan, sului de lipit bobinajul la colector dae’ ar funetiona ceea ce justified introducerea dispozi numal 3 ani.PARTEA A DOUA PARTI MECANICE FOLOSITE IN CONSTRUCTIA MASINILOR $I APARATELOR ELECTRICE CAPITOLUL 6 TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A PARTILOR MECANICE ALE MASINILOR $1 APARATELOR ELECTRICE 6.1, TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A ARBORILOR 6.11. GENERALITATI ‘i electrical, arborele este una din piesele cele mai importante pe care se fixeazi miczul magnetic, infasurarea, inelele de contact sau colec- torul — la maginile cu colector, semicupla sau saiba de curea ete. Arborele suport deci greutatea total a p&rtii in miseai rotorul — si, in plus, solicitarile datorate cuplului de rotatie pe care il transmite. Uneori, arborele suporti eforluri axiale, de obieei de intindere, care se intilnesc 1a masinile verticale. Eforturi de intindere foarte mari suporta arborii hidrogeneratoa- relor, ca wrmare a reactiunii axiale a turbinelor. De vigiditatea arborelui si de preeizia prelucrarii Ini depinde uniformi- tatea intrefierului (intre stator si rotor), fara de care arhorele este supus forfei de atractie magnetice unilaterale. De asemenea, arborele suport si eforturile datorate neechili pieselor montate pe el, in special cind trece prin vitezele critice de rotatic. Un arbore de masini electric’ trebuie si indeplincasck urmétoarele condifii + — sa fie suficient de rezistent pentru a putea suporta, fri deformatii permanente, ineirearile care apar in timpul exploatérii masini ; — si aibA o rigiditate suficient& pentru ca, in timpul functionarii, sageata lui si nu due& Ja pericolul atingerii suprafetei rotorului de suprafata sta- torului 5 — vitezele critice de rotatie ale arborelui s& fie suficient de indepartate de viteza nominala de rotatie a masinii, 6.1.1.1, Clasificarea arhorilor, Formele constructive ale arborelui depind nu numai de consideratiile de caleul corect si de alegere a dimensiunilor constructive — in trepte — astfel ca arborele si se apropie de forma soli- dului de egali rezistemta, ci si de modul de prelucrare, preeum si de reperele care vor trebui montate pe arbore, de forma si numarul acestora (fig. 6.1). 30Fig. 6.1. Arbore pentru masind electrici Dupi forma pe care trebuie tehnologie aplicat, se deosebese — Arbori simpli (fark nervuri) care pot fi netezi (folosifi eu preciidere la aparatele electriee) si in trepte (constructie specifick masinilor electrice rotative). — Arbori cu nervuri, folositi in situaliile in care diametrul interior al tolei-rotor este mai mare decit diametrul necesar pentru arbore sau trebuie prevazute spatii pentru ventilalie (intrarea aerului pe sub smiez). La rindul lor, acestia pot fi — cu nerouri sudate (fig. 6.2, a), folosili, in general, la mi la masinile de curent continuu si sincrone cu poli inecati ; — cu nervuri pretuerate (fig. 6.2, b), folositi cind functionarea masini impune conditii deosebit de grele pentru arbore (de exemplu, in tractiunea electric’, la poduri rulante ete.) sau cind inilfimea nervurilor ar rezulta prea mic&, pentru a fi sudate. Arbori tip butuc (fig. 6.3), folositi lamas renti pe rotor, cu diametre mici si de turatie mare; in acest ¢ tine loc si de jug magnetic rotor. Arbori flansafi (fig. 6.4), cind arborele se exeeutd impreunk cu o flansi pentru transmiterea cuplurilor mari la care imbindrile eu pani nn mai fac fati; de retinut ci acestia se forjeazii, iar flansa mireste complexitatea se- mifabricatului forjat, care necesita adaosuri de prelucrare mult mai mari. In ultima vreme, dezvoltarea sudurii electrice sub flux permite exeeutarea de arbori cu flange sudate, echivalente cu arborii flansafi. Aceasti solutie conduce Ia economii considerabile de material. — Arbori pentru turbogeneratoare, forja}i impreuni cu butucul rotorului, are, de asemenea, ridicd probleme de fabricatie foarte complicate, date ind dimensiunile lor mari (diametrul 1 m, iar Iungimea de 10 m si chiar peste 10 m). — Arbori_compusi, fie din mai multi arbori asamblati cap la cap, fi din flanse imbinate intre ele prin sudare sau prin presare, Necesitatea arbo- rilor compusi a fost impusi de mai multe cerinte, cum ar fi: mai multe masini io ia in final arborele si dupa pracesul inile asinerone, nile sinerone cu poli apa- iz, arborele 3132 Fig. 6.4. Arbore flangat.montate pe acelasi arbore, lungimea mare a arborelui 4 acesta s-ar executa dintr-o bucata), imposibilitatea forjirii unor arbori de dimensiuni mari ete. ‘Gradul de normalizare si tipizare a arborilor deter min& simplificarea operatiilor de pregitire si seurtarea ciclului de fabricatie prin aplicarea procesclor tehnologice moderne. 8.1.1.2. Materiale folosite in constrnetia arhorilor. Materialul folosit la coniectionarex arborilor se alege avindu-se in vedere forma constructiva si dimensiunile arborelui (respectiv, diametrul acestuia) ; forma construc- fiva face posibili folosirea semifabricatelor laminate, iar dimensiunile — peste o anwmita valoare — impun folo- semifabricatelor forjate sau turnate (acestea din Fig. 65. Giuri de folosite mai putin pentru arborii supusi la solici- cenirare: avcle). = forma normalé ‘a . & — eu con protec- nifabricatele Iaminate se folosese pentru diametre fie; @ — eH let. pind la 200 mm, din OL 50, OLC 85 si OLG 45 normalizat. ‘Arborii al eiror diametru depiseste 200 mm (fie eit este vorba nnmai d treapte activa pe care se monteazd miezwl magnetic). precum si arbori cu condifii de calitate impuse se executd din semifabricate forjate la pro- fileie cerute, SAA. Operatii pregititoare in vederea prelneririi arborilor, Numirul si suecesiunea operafiilor pregatitoare Lrebuie si tind seama de varietatea mere a formei si dimensiunilor arborilor, precum si a procedeclor de obtinere sabricatului. yperafiile pregititoare in vederea prelucririi arborilor sint : — debitarea semifabricatului laminat Ia dimeusiunile cerute de proiect, care se poate efectua prin: aschiere, forfecare, taiere cu flaciri oxiacetile- diere cu jet de plasma, clectrich ete., la baza alegerii procedealui stind criterinl economic ; —- indreptarea, care apare ca necesara datorité laminarii si depozitarii neeorespunziitoare, cind semifabricatele cu lungimi mari se pot curba sau striinba. Indreptarea se poate executa la cald sau la rece, in funetic de dimeusiunile arborilor si de posibilitatile locului de muned ; — centruirea, executata la arborii de lungime mare. Forma ginrilor este conform STAS 1361-73 (fig. 6.5). Gaurile de centrare trebuie si satisfact urmatoarele cerinye : — si fie coaxiale intre ele si s& corespunda eu axa semifabricatului, pentra a asignra un adaos de preluerare minim ; — si aibi conicitatea identicd en cea a virfurilor de centrare ale masinii pe care se preluereaza reperul ; — sii fie identice la toate semifabricatele din acelasi lot : — dimensiunile si fie corespunzatoare, pen- trn ca greutatea piesei si nu produck strivirea Virfurilor masinii-unelte. Arborii tubulari de dimensiuni mari, avind Fig. 6. _virt' spec! diametrul interior mai mare de 10 mm, se fixeazé tra centrarea arborilor tu- bear ee ae bulari, cu ajutorui viefurilor speciale (fig. 6.6). ‘stalatil electromecanice. Constructll de masini si aparate electice — ed. 344 33= strunjirea pentru decojire sau degrosarea brut, efectuata in seopul climinivii diferitelor neregularititi ale suprafetei exterioare a semifabrica~ tului; se executi pe masini cu un grad de uzuri mai accentuat, care, de obicei, nu se mai intrebuinteazi la alt gen de prelucrati — sudarea nervurilor (la arborii en nervuri sudate) eu ajutorul instala~ iilor automate pentru sudare ; — delensionarea, in vederea omogenizirii structurii interne a mater lului, prin eliminarea tensiunilor interne rémine de la sudare. Operatia consti, de reguli, in fnedlzirea semifabricatului in cuptor, la temperstura de 600...800°C, urmata, apoi, de ricire lent’ ; — redificarea gaurilor de centrare, dack se consiati eX acestea 1 pund cerin{elor pentru care au fost create. mai 6.1.2, PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE ‘A ARBORILOR Pentru ilustrarea oper arbore, din punet de vedere con afiilor tehnologice se va alege cel mai complex uctiv, si anume eu nervuri sudate © opera ul tehnologic de prelucrare se rezumi la: — Prelucrarea prin strunjire care cuprinde, grosare si strunjirea de finisare. Strunjirea de degrosare se alege in functie de forma constructiva si de dimensiunile arborelui, de mumirul de buea{i ale lotwhui de fabrica pectiv, de sistemul de productie (de unicate, in serie, in masa), de adao de prelucrare, de utilajul existent, de regimurile de prelucrare ete. Aveasti Lari ae in vedere indgpintere adaasale de prokee oe vizeazi prea mult calitatea suprafefei; de aceea se efectueaz’ pe masini cu un grad de uzwi mai mare, Preluerarea prin strunjire de degrosare a arborilor in trepte se poate iile pregititoare efectuate, proc in general, strunjirea ile realiza in| mai multe variante (lig. 2 2 , 6.7, a, b, c). é In varianta a, treptele 71, 2 si 3 se S strunjese separat si succesiv, ineepind cu nici, in care caz adgesul sint > — |. treapta cca mai de preluerare si inearearea masini mari. in varianta b, treptele se execu strunjirea fiecirui diametru suecesiv. in- cepind. cu diametrul cel mai mare; in acest caz, adaosul de prelucrare rearea masini sint- miei, Varianta ¢ reprezinti o combin intre cele doud variante a Strunjirea de finisare, la anumiti ax- hori mijlocii si mari, este precedata strunjirea de semifinisare, Atit operatia de semifinisare cit si cea de finisare se pot executa pe aceleasi masini-unelte si i metode ca si strunjirea de Fig. 67. Variante ale divizérii PO adaosulul de prelucrare, prin acel 34degrosare. Tobusi, i vederea obtinerii preciziei dimensionale si de forma a su- prafetelor corespunzitoare, precum si a unei rugozita{i impuse, se recomanda ca i chiar semifinisarea si fie exe- sional mirit: — Prelucrarea canalelor de pand. In ds asamblirii pe arbore a pirtilor nbe (ale rotorului, in cazul ma- electrice rotative) din ansamblul respectiv, se utilizeazi pene, de obicei tc. pentru care in arbore trebuie analele respective. Operatia se executk pe masina de frezai. utilizindu-se o frezi-deget cu dia- Fig, 68. Diferite forme de canale de metrul cit litimea canalului de pani. pani: CF rC—“‘—COCO™OOC—C—s—COSOSCSsC‘C<‘(CCstrStttrt st singur% prindere a arborelui pe masa gentile. masinii-unelte, este indieal ca toate ca~ nalels de pana din lungul arborelui si fie coliniare (in acces avborelui). Atit penele eft si canalele Ior din arbore sint standardizate, Cele mai intnite forme de canale de pani sint reprezentate in figura 6. — Gdurirea si filetarea, In constructia unui arbore, giurirea si filetarea se intilnese destul de rar si anume cind fie se giureste Jocagul de pand pentru fixarea penci, fie se prevad giuri in orieare alti portiune a arbo- relui, in vederea fixirif cu cleme prin suruburi a unor piese anexe necesare la ssamblare. De cele mai multe ori, aceste operafii se realizeazi in atelierele de montaj si pot fi omise deci in cazul de fata. Rectificarea arboriler. In vederea oblinerii unei prec si parte a superioare si a ‘grad superior de rugozitate a suprafetelor de imbinare, pentru a muri av in exploatare, se executi rectificarea suprafetelor ear ut, este o operatic de finisare ce se realizeazd eu disciri abrazive. Rectificarea presupune existen{a unor aliaje pentru acest scop si luarea unor masuri suplimentare la realizarea desenuli de arbore, 62, TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A CARCASELOR 6.2.1. GENERALITATI nologia de fabrieatie a careasei ridic probleme foarte dificile. Datoriti formelor constructive, la caleulul careaselor apar difieultagi foarte mari pentru projectanti, De cele mai multe ori acestea se rezolvi adoptindu-se mai intii forma constructiva a careasei si apoi efectuindu-se verificarea ei. Din punetul de vedere al eonstructiei si al procedeului de fabricatie at, eareasele pot fi: — carease turnate, sudate si stanfate ; 35