© io Vectori@ SNIFZe \* NCEUM VECTORI APLICATII IN: @ geometrie e geometrie analitica si diferentiala @ cinematica e@ axiomatica EDITURA ALBATROS eePREFATA Bees 8 SS SS Notiunea de vector se formeazd printr-un proces psihic natural, legat de fenomene ale vealitétii in care intervin asa numitele ,marimi vectoriale’; ne deplasim; in ce directie? cit de departe? Sau: o greutate este legatd cu fringhic: tragem de ea; tn ce directie? cit de tare? Incé in opera ui Aristotel se vorbeste de paralelogramul fortelor. Dacé este o notiune attt de naturala si atit de veche, de ce este ea, in ultimele decenii, implicate cut starwingal in preocuparile si problematica »modernizarit” ? Desigur e din cauzd cé nofiunea de ,,spapiu vectorial” ocupa wn loc esential in matematica moderna — notiune general in cadrul caveia spatiul vectorilor euclidieni constituie un simpli caz particular. S-au ivit tus interpretéri, cred, unitaterale; wnele punind accent pe aspectul modern, neglijeazd baza Sar gi iniwitivad — vectorul geometric. Acesta: Us eo) este un vector; nu se explicd de ce e numit asifel si as ce este desenat ca o sdgeat&. Pozitia opusd este sd se puna accent pe aspectul elementar, ba chiar acesta sa fie tratat exclusiv. Uneori teoreme clasice cu demonstratit foarte simple stint tratate vectorial, numai din dorinfa de a ardia cd se poate si asa. Se ajunge st la incorectitu- dint de ordin logic: se ,,demonstveaza“ vectorial teoreme care au fost folosite in fundamentarea teorie:, fard a se observa cercul vicias. in expuneren de faté tucerctim sd ddm cititorului o perspectwa cht mai completa si mat Justa. Elevul de liceu, ca si profesorul stu, constient de menirea sa, vor sa- st 5dea seama care este importanja capitolului despre vectors, introdus recent tn program, care sint deschiderile spre alte domenii pe care le realizeaxt. In partea I, Vectori in geometria elementara, am urmérit sé aritim cd existd unele probleme de geometric tn care metoda vectoriald este mai directd sau mai eloc- venta. Specificém unele, cdéci metoda vectoriald nw este generald. Generala este, tn principiu, metoda geometric analitice, Dar mict aceasta, cu atit mai putin metoda vectorialé, nu trebuie folositd tn toate cazurile. E bine sd fi cunoscut mai multe metode, si avem clt mai multe sdgeti pentru arcul nostru. Day important este si sd stim sé alegem, sa adaptdm, sé minuim practic metoda cea mai adecvatd. Am tratat tn aceasté parte o serie de probleme comparativ: vectorial gi elementar; desi, multe din ele importante gi prin continut, am invitat cititorul sd veflecteze mat cu seamd asupra metodei. In capitolele urmatoare am tratat Elemente de geome- trie analitici, de geometrie diferentiali a curbelor si cinematica punctului, f cave metoda veciovialé este folositd cu consecuenta. Ne putem si aici dispensa de ea, din care cauzd unii autori folosesc expresia ,,notatia vectoriala, dar aceasti notatie este uneort extrem de sugestivd, cu mult preferabila altor notatii, preferabila nu numa din punct de vedere pedagogic. Aceste chestiuni nu fac parte in mod explicit din programa de matematicé a liceului (cinematica punctului se studiazd tn cadrud fizicii tntr-o prezentare mai putin matematicd). Totugi ele constituie o completare ce ni se pure naiuralé a programet si nu o rupturd fad de ea. Interesul oricdrui elev cu inclindri matematice reale se orienteazd de ia sine spre asifel de completéri. In capitolul final, tot 0 completare a programet — de asté daté tn directie teoreticd, abstractd: axiomatizarea geometrici; notiunea de spatiu vectorial abstract. Acestea stint inst numai schitate, mai mult pentru a da perspectiva wnor studii viitoare. 6Rémin deci drumuri deschise pentru eforturi ulte- rioare, att in domeniul teoretic cit si in cel aplicativ: folosirea vectorilor in mecanicd, in teoria suprafetelor. Lucrarea de fati nu-si propune sé fie completa si s& incheie wn studiu, ci dimpotrivd, sa puna premize si si creeze preocupart pentru fortele matematice, care stnt inca in faza de inflorire. AUTORUL1. VECTORI {N GEOMETRIA ELEMENTARA pe § 1, DEFINITI 1. Vector legat. Un segment 4B poate fi parcurs in doua sensuri (de la A la B sau invers, de la Bla A). Un segment pe care s-a fixat un sens se numejte vector. In desen, sensul se indica printr-o_sageata. Dac& vectorul este AB, cu sensul de la 4 la B (fig. 1), A se numeste originea vectorului, iar B extremitatea ul. B Qh A Fig. 1 Prin expresia vectorul @ unegste pe A cu B intelegem ca A este originea si B extremitatea. Lungimea segmentului AB. se numeste marimea ay vectorului AB. Daci AB, mirimea vectorului (cind unitatea de masura a fost fixata) este un mumdr real pozitiv. Convenim ca si in cazul. cind punctele A si B se confunda sa consideram ca ele formeaza un vector; fn acest caz marimea Jui este zero si vectorul ge numeste vectorul nul. ye. -7 > Mirimea vectorului @ o notam @ sau |a|. Doi vectori paraleli sau situati pe acecasi dreapta au aceeasi directie (multimea dreptelor paralele cu o ig2 aan Fig. 2 Fig. 3 ——— dreapté data, in care includem si acea dreapta data se numeste directie). Doi vectori cu aceeasi directie pot avea acelasi sens (fig. 2) sau sensuri opuse (fig. 3). 2. Vector liber. Doi vectori care au: a) aceeasi directie; b) acelasi sens; c) aceeasi marime se numesc echipolen{i. Notatie: 7 ~ B; se citeste: a este echipolent cure: Proprietatile echipolentei, Relatia de echipolenta este: 1) reflexiva, adicd JWG 2) simetric’, adicd ZY b= EZ 3) tranzitiva, adici (@ ~>b si 6 ~ 2) 2d ~t. Aceste proprietati rezulti imediat din definitia echipolentei. In particular, a treia reaulta din tranzi- tivitatea egalitatii numerelor reale (a=6 sib=c)=> =a=c si din tranzitivitatea paralelismului: (di//d, si ay |/ ds) => dy | dy. O relatie cu aceste 3 propriet&ti este denumita rela- tie de echivalenta. Deci: relatia de echipolenta intre vectori este o relatie de echivalenta. Fiind dat un vector AB, exista o infinitate de vectori echipolenti cu el. Definijia vectoruluéi liber. Multimea vectorilor echipolenti intre ei o numim vector liber. Ea este perfect determinat’ cAnd ni se di wnul din vectorii ei pe care fl numim wn reprezentant al vec- torului liber. Dac& ni se da, de exemplu, vectorul AB, putem gisi un vector echipolent cu AB si avind ori- ginea intr-un punct oarecare, M: ducem prin M dreapta 10paralelA cu AB (exista una singura), pentru a avea aceeasi directie; fixim punctul N pe paralela dusa, —> astfel ca MN = AB i astfel ca MN sa aiba acelasi sens cu AB. Deci vectorul liber este determinat cind ni se da: directia; sensul; marimea. fn desen, reprezentam vectorul liber tot printr-un vector, dar subintelegem cA acestuia ti putem schimba originea intr-un punct arbitrar cu conditia sa-i pastram directia, sensul si marimea. Observatie. Notiunea de vector este folosita in fizica tn mai multe moduri; astfel: 1) viteza unui punct se reprezinta printr-un vector wlegat™, cu originea in acel punct; 2) forta aplicata unui solid se reprezinta printr-un vector alunecdtor (putem schimba originea pastrind suportul, adicd dreapta pe care Se afla vee- torul, fara ca efectul fortei sa se schimbe) ; 3) trans- latia unui corp se reprezinta printr-un veotor liber; in adevar, translatia este miscarea unui corp in care toate punctele au ca_traiectorii vectori paraleli, egali $n marime, de acelasi sens; pentru a arata despre ce translatie este vorba e suficient sa diam vectorul descris de unul din puncte — oricare — adici trans- Jatia este determinata de un vector liber. in matematici, notiunea de vector se generalizeaza si se constituie o teorie importanta a spatiilor vectoriale. Tn cele ce urmeaza, prin cuvintul vector subintelegem vector liber. DacA specificém prin litere originea si extremitatea, de exemplu AB, intelegem sau vectorul legat AB sau vectorul liber avind ca unul din reprezen- tanti pe AB. EXERCITII = = 1. Considerim doi vectori echipolenti 4B si CD =. nesituati pe aceeasi dreapta. Sa se arate ci AC ~ BD. 2. SA se afle locul geometric al punctului M1’ stiind —> ci MM’ xeprezinta un vector liber dat 7, iar punctul M descrie un segment dat AB. 11Acest loc geometric se numeste transformatul prin translatia ¢ a segmentului AB. 3, Aceeasi problema cind M parcurge multimea punctelor interioare dreptunghiului dat. ABCD. 4. Sa se afle transformatul 4'B’C’D’ al paralelo- gramului dat ABCD prin translatia care aduce pe A in C. Unde este transformatul lui O, centrul paralelo- gramului? > — = Sa se deseneze vectorii AA‘ BB HCC’, DD’, 00’~ Sa se arate c& ei constituie diferiti reprezentanti ai aceluiasi vector liber, 5. Se dau doi vectori liberi 7, si ie Sa se arate cA daci aplicam unui punct translatia ¢, si punctului gisit translatia ¢2 sau 2) aplicdm lui MZ translatia ¢) si punctu- lui gisit translatia ¢,, ajungem la acelasi punct final. §. 2. ADUNAREA VECTORILOR 1. Definitie. Suma a doi vectori dati @ si 3 este tot un vector 3, ($=4@ +3) obtinut astfel: considerim un reprezentant AB al vectorului ¢ si un reprezentant BC al vectorului i, care are originea B in extremi- a oe tatea primului vector. Vectorul AC care uneste originea primului cu extremitatea celui de al doilea este un Teprezentant al vectorului ? (fig. 4). A aduna doi vectori inseamni a gasi suma lor. e c b 2G g ‘ A @ a SeAdunarea definita prin constructia de mai sus este determinatd. Intelegem prin aceasta cA rezultatul este independent de reprezentantii cu care s-a facut con- structia. In adevar, daca in loc de punctul 4 luam un alt punct oarecare A’ si facem constructia indicata > — : (fig. 4), vectorul A‘C’ este echipolent cu AC, deci determin’ acelasi vector liber 3. Constructia vectorului suma se poate face si astfel: 3 consideram reprezentanti ai vectorilor @ si D care sa = . eos se Se « aiba aceeasi origine OA, OB; construim paralelogramul —> care are ca laturi OA si OB; vectorul OC (pe diagonala ce pleaca din O) este un reprezentant al vectorului x >: x : suma, Ss. Aceasta constructie se numeste regula paralelogramului“ (fig. 5). B Fig. 5 Obtinem un paralelogram mumai cind yectorii @ mae sHias NS ri a si 6 nu au acecasi directie; in acest ultim caz, folosim prima definitie. 2. Proprietatile adunarii vectorilor 1) Adunarea este comutativa G+b=844 Aceasta rezulta din regula paralelogramului (fig. 5) , a ore * : fn care vectorii @ si 6 joacd acelasi rol. 132) Adunarea este asociativi = @+0)+%=%46+%,. Pentru a ne convinge de aceasta, sd urmarim cu atentie figura 6, Ca siin algebra, prina +b +c intelegem (a ++ b) + ¢. 3) Vectorul nul este element neufru la adunare tS a+o0= da. 4) Oricare ar fi vectorul @ exist’ un vector @, astfel incft ees @+d,=0. Fig. 6 Fig. 7 Vectorul @, este vectorul cu aceeasi directie si marime ca si @ dar cu sens opus; el se numeste vectorul opus lui @ (fig. 7). Nota. Faptul ca la oricare doi vectori corespunde prin adunare tot un vector, il exprimam sub forma: in multimea vectorilor adunarea este 0 lege de conupo- xitie internd. In general, dac& s-a definit 0 operatie prin care la fiecare pereche de doui elemente ale unei multimi corespunde tot un element al acelei multimi spunem ca s-a definit fn acea multime o lege de compozitie interna, 14Exemplu. in multimea numerelor intregi, Z — inmul- tirea este lege de compozitie interna, dar jmpartirea nu, caci, de exemplu, 3:4=0,75 si 0,75 ¢ Zi Daca intr-o multime G s-a definit o lege de compo- zitie interna si daca sint valabile cele 4 conditii de mai sus, spunem ci mulfimea G cu legea respectiva este un grup comutativ. Multimea vectorilor cu legea adunarea vectorilor formeaza un grup comutativ, G 3. Vectori in plan; pe dreapta Vectori in plan. Sa consideram multimea G, a veCc- torilor paraleli cu un plan dat, P. Suma a doi vectori din aceasta multime este tot un vector paralel cu planul dat, deci in multimea considerata. Aceasta multime care este o submultime a multimii G a tuturor vectorilor din spatiu, cu aceeasi lege de compozitie interna, adunarea, formeaza un grup, care este deci subgrup al grupului G. Putem lucra numai cu reprezentanti situati in planul P; de aceea, in loc de multimea vectorilor para- Jeli cu planul P, se mai spune multimea vectorilor din planul P. Vectort pe o dreaptd. Fie o dreapta d si multimea vectorilor paraleli cu ea, G,. Suma a doi vectori din Gy este tot in aceasta multime, care formeaza un subgrup. Daca dj/P, GaCG,, acest subgrup este si subgrup al subgrupului precedent. Putem lucra numai cu reprezentanti situati pe dreapta d, de aceea vom spune si: G, este multimea vectorilor de pe dreapta @, Dreapta d se mai numeste suportul oricarui vector situat pe ¢a. 4, Sciderea. Sc&derea este operatia inversa adunarii. = Ps 7 Deeg ae Prin @ — 6 intelegem un vector care adunat cu b da a. ae > Daca a —b= 2, > i > a+b6=4a. Scaderea vectorilor este totdeauna posibila in mod uunic. 15Avem @=bad + a, unde 8 este vectorul opus lui 3. In adevar = (+6) +6 -44 64h at43 2 (am folosit Proprietatile 2, 3, 4 ale adunarii). Aceasta solutie este unica, In adevar, daca 2 verifica > > = * ae wi Fy relatia +6=%, adunind in ambii membri 6’, obtinem > > am t=a+ bs’. Constructia grafic’ a vectorului diferenta se poate face in doud moduri (fig. 8): sist ap mays eae = 1) pe baza relaticl 7-3 =F +3 , agezim vectorul ne + a. z . * : 4” cu originea in extremitatea lui a $l unim, asa cum arata figura; ae a as . 2) asezim vectorii @ si b astfel ca sa aiba aceeasi * oe . : «oy. ee ongine; unim extremitatea scizdtorului 6 cu extre- mitatea descdzutului @. Echivalenta celor doua procedee rezulta din pro- prietati cunoscute ale paralelogramului. 16EXERCITIL 1. SA se demonstreze ca G@+340405G4h4E4+H=94 +O+74+9 si sd se arate pe o figura fiecare din vectorii ce intra in relatie. 2. Folosind proprietitile 1 si 2 ale adunarii, s4 se arate cA intr-o sum& de mai multi vectori, putem schimba oricum ordinea termenilor si putem inlocui citiva termeni prin suma lor. Exemplu: atb+cetd+e=(cte+a)+(0+4). 3. ABCDE fiind un pentagon oarecare, sA se arate ca SS SSS AB+BC+CD+DE+£A=0. Analog pentru un poligon oarecare. Se (a ee se fle DUR T stiind ca IA+IB=0 , B, puncte date). oe 5. Si se arate cA daca si numai daca vectorii a sib + > sint ortagonali, \a +b|= \é —b|. s . . eee 2 oe > 6. Daci si numai daci|a@|= ||, vectorii @ +6 > si @—4 sint ortogonali. $ 7. Daci M este mijlocul laturii BC a triunghiului ABC, ca = — AB + AC = AM + AM. act 8. Notim suma @+@ @ avind » termeni li + Z > egall cu @ prin wa. 17Fiind dat segmentul AB si se afle punctul MM stiind ca: a) AM =3 MB; v) 2 M+ MB =o: c) 2 MA — —MB=0; a) ki + AB 0: MA + 2B =o. (, un num&r natural dat) e) m MA +n MB =0. 9. Fiind dat triunghiul ABC si se gaseasca punctul G stiind ca GA + GB 460 <0. Sa se arate ca existi o singura solutie, Sa se arate 3 constructii diferite ale punctului G, Daca M este un punct oarecare, MA + MB + MC =3 ME. 10. Vectorii OA, OB, Oc au aceeasi marime, iar suma lor este nula. Ce se poate spune despre punctele AB, C? 11. Vectorii OA, OB, OC, OD au aceeasi marime, iar suma lor este nula, Ce se poate spune despre punc- | tele: 4028, .G, De 12. Daca M si N sint mijloacele a doua segmente AB si CD, avem AC + BD =2 MN = AD + BC. 13. Daca unghiul intre doi vectori @ si Beste ascutit sau drept si $= 446, atunci s> a,s>b. Propozitia contrara este teoremA? 14. Daca vectorii OA,, OAs, OA, sint de aceeasi parte a dreptei Ox si au fiecare marimea 1 iar 3 = OA, aE + OA, + OAs, avem s >l1. Analog pentru 5 sau orice numar impar de vectori. (G.M.B., 11/1973) 18g. 3. INMULTIREA CU UN SCALAR 1. Definitie. Produsul md, unde m este un numar real — pe care il numim scalar — este prin definitie a vectorul b avind: 1) directia lui @ 2) acelasi sens cu @ daci m > 9; sens contrar lui @ daci m<0; daca m=O0, } este vectorul nul. 3) marimea 6 egala cu |m| a. Exemple in figura 9. Fig, 9 2. Vectori pe o dreapta. Problema inversa. Fiind : é . ca sae : * gy x dati doi vectori @ sib cu aceeasi directie, exista un numar real m si numai unul astfel incit t= mda. In adevar, asezind vectorii pe aceeasi dreapta, || este raportul intre lungimile celor doud segmente @ si b — care este un numar real, pozitiv bine determinat — semnul lui m find + sau — dupa cum @ si % au acelasi sens sau au sensuri contrare. Axa algebricdé. Stim ca o dreapta, pe care s-a fixat un punct 0, corespunzitor numarului zero, un sens pozitiv si o unitate de masura — sau punctul cores- punzitor numarului + 1—este o axa algebrica: fiecarui numar real fi corespunde un punct pe aceasta axa si reciproc. Existi inca o corespondenta importanta: fiecarui vector @ situat pe axa fi corespunde un punct M pe — y ., tee ae: sae x axa, prin conditiaOM = 1, deci fi corespunde un numar real. Reciproc, unui numar real x, fi corespunde un —> punct M si un vector 3 =OM. 19+ Dac& notém cu i vectorul corespunzator numarului -- 1 (cu lungimea 1 si avind ca sens, sensul pozitiv al F > ep : axei), vectorul 3 poate fi scris 3 = 5 ;numarul x se numeste coordonata punctului M si tot o dat’ coordo- nata vectorului 3. Adunarea si inmultirea numerelor reale pot fi defi- nite cu ajutorul vectorilor astfel: 1) pentru a aduna doua numere, adunam vectorii corespunzatori. 2) pentru a inmulti doua numere ma, inmultin vectorul corespunzator lui a, cu scalarul #2. In ambele cazuri, rezultatul il dim ca numiar. E usor de vazut ci aceste definitii coincid cu cele clasice, dar ele au un caracter mai intuitiv in special in legaturA cu regulile semnelor Ja adunare si fnmul- tire. Exemple: (+3) + (+2) = 45; (+5) + (-7)=—2 (fig. 10) (+5)-(—3) = —15 (vectorul —3 inmultit cu sealarul +15) (—5)+(—3) = +15 (vectorul —3 4 inmultim cu sealarul —5 schimbindu-i sensul) ete. 3. Proprietati Ll-@=@ 2. (mn)t = mwa) 3. (am + 2) a=mt + ne 4. m (+5) = mb +b Demonstrafie. Primele 3 proprietati se demonstreazA pe baza faptului.c& toti vectorii care intra fn aceste 20relatii pot fi luati pe aceeasi dreapta. Consideram © axa pe care este asezat vectorul a; fie « coordonata lui. Vectorii sint egali daci coordonatele lor sint egale. Deci relatiile de demonstrat devin: 1) l-«=«; 2) (mn) a = mine); (mm + 2) a = ma + 1 Acestea sint relatii cunoscute intre numere reale. Prima exprima ca 1 este element neutru la inmultire; a doua exprima ca fnmultirea numerelor reale este asociativa, iar a treia ci ea este distributiva fata de adunare. A 4-a proprietate exprima ca inmultirea cu un scalar este distributiva fafa de adunarea vectorilor. Demonstratia ei se bazeazi pe asemanarea triunghiu- rilor (fig. 11): daca doua laturi ale unui triunghi se fnmultesc cu acelasi numar, unghiul cuprins raminind acelasi, obtinem un triunghi asemenea cu cel dat. Fig. 11 Multimea vectorilor din plan in care sa definit adunarea vectorilor si inmultirea vectorului cu un scalar este un spajiw vectorial. Nofiunea generalé de spatiu vectorial va fi definita in capitolul IV. . > + a . > 4. Versori. Produsul 7 = —- @(a marimea lui d) @ este un vector cu marimea 1, cu aceeasi directie si S > -+ acelasi sens ca si @. Else numeste versorul vectorului @. Multimea vectorilor care au directia lui @ (deci sae Seek ee =F a lui #) este formata din vectorii ¥, v = 41, unde x parcurge multimea numerelor reale. alEXERCITIL 1. Fiind dat vectorul @, si se arate constructii gra- fice prin care putem desena > a) t= sa; b) 3 = —=4; c) ty =/2a: ela d) 3, =)3%. 2. a si d find vectori dati (se vor lua arbitrar in desen), s& se construiasci in doud moduri vectorul (@ +8). > = wifes 3. S& se demonstreze c& > sey, > re > ma + b6—¢)=ma + mb — mi. 4. AB fiind un segment dat, m si n dowd numere teale date, m+ 2-40, existi un singur punct G astfel incit = = mGA+nGB=0. Sa se afle vectorii AG si GB in functie de AB. SA se arate ca dacé numerele m sis se inmultesc cu acelasi numar k, punctul G ramine acelasi. Daci M este un punct oarecare, mMA 4+ MB = (in +n) MG. §. 4. DESCOMPUNEREA UNUI VECTOR 1. Probleme inverse. Adunarea numereclor admite © singura operatie inversi, sciderea: x = a — bin- seamna sa aflam pe x daca stim ci b + x =a. Vectorii avind mai multe caracteristici, tinind seama si de inmultirea cu un scalar, putem enunta mai multe 22probleme, pe care le-am putea numi inverse in sensul CA ni se da rezultatul unei aduniri si trebuie saaflam— in anumite conditii — termenii. 2. Descompunerea unui vector din plan dupa doua directii date sau dupa doi vectori dati. Daca ni se dau intr-un plan doua drepte di, dy care nu au aceeasi directie si un vector 3 situat in acest plan, i] putem scrie sub forma 3=%,+ 4%, unde vectorii 21, % au directiile date d,, respectiv d,. Scrierea este unica. Alegem arbitrar originea O a vectorilor (caci e vorba de vectori liberi). Fie Ox [| di, O¥ || 42, OM =%. Ducem prin M paralele cu Oy si Ox (tig. 12) care taie pe Ox Fig, 12 in M,, pe Oy in M,. Avem pe baza definitiei adunarii — = ow ee, ee OM —OM,+0M,; vectorii cautati sint v.= OM, —> 3, = OM,, Solutia este unica: dacd M, ar lua alta pozitie —, % =. pe Ox, M;, suma OM’ obtinuté adunind OM; cu un vector variabil pe Oy ar avea extremitatea M’ pe para- lela prin Mj la Oy care nu mai poate trece prin M. Analog vedem ca si M, este umic determinat. Daca sint dati doi vectori necoliniari u, si ts, fi consideram asezati pe Ox si Oy — dreptele duse prin O 23paralele cu #,, respectiv Ug, Scriem % = 3, + 3,,; unde %, si Be fiind pe Ox, respectiv Oy, pot fi scrisi (§ 3, > 7 > > ales ae pet. lt =m %, Y= it». Deci orice vector % din planul (%,, it.) poate fi scris in mod unic sub forma: t=mit,+tn te. (1) Unui vector 2 fi corespund — fn mod unic — nume- rele m si » si reciproc la o pereche de valori (m, n) corespunde prin relatia (1) un vector din plan, 3. Evident, pentru » = 0, vectorii 2 sint pe Ox, pentru m = 0, pe Oy, pentru m = = 0, vectorul 2 este nul, n acest mod, toti vectorii din plan au fost raportati la perechea (7%, ita) ; de aceea spunem cA vectorii (necoliniari) #,, 7, formeazi un reper pentru vectorii din planul lor. Orice pereche de vectori necoliniari poate fi aleas’ ca reper, Se mai spune ca vectorii reperului formeazi o baz. n cele mai multe cazuri este mai convenabil ca reperul sa fie format din vectori unitari. In mod obis- fi se dae cer =H nuit, ei se noteazi cu i si j iar 3 sub forma 2 = x7 fe ze ¥J- Numerele x si y se numese coordonatele vectorului ? in raport cu Teperul z, 7. Convenim si alegem orientarea i . = (sau notatia) astfel ineit Totatia (< 180°) ce aduce pe 7 > peste 7 s& se facd tn sens trigonometric direct. x a pS See ee 4 Daca, pe lings 7 $1 7, se da si punctul 0, sint deter- minate axele Ox si Oy. Coordonatele unui punct fata de acest Teper sint aceleasi cu coordonatele vec- >a oye torului OM. Vectorul OZ se numeste vectorul de pozitie al punctuluj yy. Descompunerea unui vector v din spatiu intr-o > 3 suma 0 +t.+ 3, astfel ci 3, se afld peo dreapta data d, %,» intr-un plan dat P, d taie P. Printr-un punct oarecare 0 ducem o dreapta para- —> Jeli cu d, un plan paralel cu P si vectorul OM = 7, Vectorul 3, este in planul determinat de OM si dreapta 24prin O, d, deci la intersectia acestui plan cu planul prin O dat. Problema se reduce la cazul precedent. 3. Descompunerea unui vector $ din spatiu dupd 3 directii date sau dupaé 3 vectori dati. Este necesar ca cele 3 drepte (prin care se dau direc- tile) si nu fie paralele cu un acelasi plan si nici doua din ele sa fie paralele. in aceste conditii, dy si dy duse prin un punct 0, cu doua din directiile date formeaza un plan, iar dy este dreapta cu a treia directie ce trece prin 0. —> Descompunem vectorul 3 =OM intr-o suma t= =3,+ 4, b, pe dy Si 71 in planul (d,, d,). Apoi descom- punem pe a (din plan) dupa directiile d, si ds, #=t+ +4, si obtinem 3 = Bae Bach Ba, (Gin Bes dy se nu- mesc componentele vectorului % dupa cele trei directii date). Mai pe scurt si pentru ca cele 3 drepte si aiba acelasi rol, spunem: construim paralelipipedul cu diagonala OM si cu muchiile pe dreptele date (fig. 13). Daca pe dreptele date sint dati vectorii 1, He, Mg, vom putea scrie 3 = mit, + nil, + ply (scriere unica). Daca vectorii de bazi sint wnitari, ei se noteaza Bt wi oe sda Peni ee 1, j, k iar ¥ se scrieé v= xi + 97 + zk. Numerele %, y, 2 sint coordonatele vectorului fata de reperul Sy etisalat ae format de i, j, &. Vectorii xi, yj, zk sint componentele vectorului dupa cele trei axe. +34 Daca se da un punct O, acesta cu vectorii 7, j, & determina 3 axe Ox, Ov, Oz. Coordonatele unui punct 1 ES fata de reperul Q, i, y } sint aceleasi cu coordonatele vectorului Ont. “Convenim sa alegem vectorii de baza astfel ca triedrul Ox y z si fie drept; intelegem prin aceasta ca daca Ox, Oy sint intr-un plan orizontal — orientati cum 25Fig, 13 sa spus despre reperul in plan — partea pozitiva a lui Oz este in regiunea de deasupra planului Ox, Oy (fig. 13). In caz contrar, triedrul este sting. in multe cazuri, formulele devin mai simple daca , ta) ote triedrul Oxyz este tridreptunghic (vectorii t, 9, 8 sint perpendiculari doi cite doi), In acest Caz, reperul se numeste ortonormat (orto aminteste c& vectorii sint ortogonali, normat ca ei sint unitari), 4. Vectori liniar dependenti. Vectorii %,, %,, %y sint liniar dependenti daci existé numerele m,n, p nu toate nule astfel ca md, oe nb, + prs = 0) Interpretare. Daca toti coeficientii sint nenuli, putem scrie unul ca o functie liniara de ceilalti, de ex. 3, = = sins — 4), %5 = ab, -+ B¥,, cei trei vectori sint in acelasi plan; daci un coeficient este nul, avem de exemplu, = 0, atunci 3, = 2%», doi vectori sint pe aceeasi dreapta; in fine, daca doi coeficienti sint nuli, de exemplu, m3, =0, m0, %, este vectorul nul. In caz contrar (nu exista relatia m3, +- NU, + pis — decit cu toti coeficientii nuli), vectorii sint liniar inde- pendenti. 26As on oY, SEAR a . Vectorii de baza, t, iho, tg sau t, j, & (in functie de care am exprimat mai sus orice vector) sint liniar independenti. EXERCITII 1. S& se serie vectorul J = Say cao combinatie a 2 liniar& a vectorilor @ =1 wee t= —it2). > ¥ : Sy > oP 2. Sa se scrie vectorul 3=1—18j + R cao com- binatie liniara a vectorilor ga04f-2h 7H —T4L7 43k, ga1i_-9-k 3. SA se arate ca vectorii ee et, bata ee =; Aes 17 x Peat + a. & sint liniar dependenti. —_> ar —_— 4, Fie OM = x0A + yOB. Sa se afle locul geometric al punctului M cind a) x = 2, y parcurge R (multimea numerelor reale). b) # pareurge R, y=-1. c) y= 2x +1, * parcurge Rg — 5, Fic OM = x O04 +9 OBSIOA 1 OB. Sase scrie ecuatia in x, y a cercului cu centrul in O gi raza R. §. 5. PROIECTIL. PRODUS SCALAR 1. Definitii, Daca intr-un plan se di o dreapta D si o directie data prin o dreapta A, proiectia unui punct oarecare M (din plan) paralel cu A pe dreapta D este punctul M’ de intersectie a dreptei D cu dreapta MM’ de directie A. in spatiu, definitia este analoaga dar in loc de dreapta A se di un plan fix P; prin punctul M se 27duce un plan paralel cu P care taie pe D in M’. Punc- tul M’ este proiectia lui Mf pe D facuta paralel cu planuk | dat P. Daca A sau P sint perpendiculare pe D, proiectia se numeste ortogonala. (Exista si altfel de proiectii, proiectia pe un plan. prin drepte paralele cu 0 dreapta — cilindrica ; proiectia pe un plan prin drepte care trec prin un. punct fix — numit& conica. Nu la acestea ne referim. mai jos.) Proiectia vectorului 7 pe dreapta D este vectorul care uneste proiectia originii cu proiectia extremitatii vectorului @, Proiectia vectorului este un vector liber, avind ca directie directia dreptei D, caci din AB ~ CD rezulta AB ~ OD. q 2. Teorema despre proiectia sumei. Proiectia sumei mai multor vectori pe o dreapta este egali cu suma Pproiectiilor vectorilor-termeni pe aceeasi dreapta. f > = + Fie, de exemplu, } = @ +647; notam cu eae = b', ' proiectiile vectorilor respectivi pe dreapta D. s . Prolechiil s pt P Trebuie s& aratiam ca +7 De Ss =a + 6 468", Este suficient sa aplicim definitiile ; examinati cu atentie figura 14. > 3. Produsul scalar. Definitie. Fie doi vectori % si b > = si fie 6’ proiectia ortogonala a vectorului 6 pe dreapta > — suport a lui a. . . sae Prin produsul scalar al vectorilor @ sib intelegem numarul real avind ca modul mirimea lui @ inmultita aT is sp wine ae aS cu marimea lui 6’ si avind semnul + daca Z sib’ au 28(od) Fig. 14 : a ee 2, si acelasi sens, semnul — daca @ si b’ au semne contrare, produsul fiind nul daca @ sau }’ este vectorul nul. Daca a + 0, 6 # 0, vectorul are acelasi sens cu a sau sensul opus lui % sau este nul, dupa cum unghiul @ dintre vectorii @ si B este ascutit, obtuz sau drept (fig. 15, 16). Avem in toate cazurile 4b = ab cos. 4. Produsul scalar a doi vectori situati pe aceeasi axa, este egal cu produsul coordonatelor lor. os ms fn adevar, in acest caz proiectia lui d este insusi 5. > ee iS Daca @ si } au acelasi sens produsul este pozitiv, daca au sensuri opuse, el este negativ, in ambele cazuri modu- Tul Jui fiind egal cu produsul marimilor celor doi vectori.fn particular 4-3 = @(a miarimea lui @). 5. Proprietati. 1) Produsul scalar este contutativ #:B25-@. 2) Produsul scalar este distributiy Saté de adunare > > @:- 642 =2-544-2. (1) Es Demonstrafic. Proiectia vectorului suma } + ¢ pe > >, dreapta ce contine pe @ este egala cu b’-+ 2’, unde b’ ety a Bee F Pees §1 ¢" sint proiectiile vectorilor } $l ¢. Relatia de demonstrat devine > > @- O42) =F-8 4 5.2 (2) Consideram 0 ax& avind ca suport, suportul lui 2. > Fie «, 8, y coordonatele vectorilor a, b, 2" peaceast’ axd. Relatia (2) devine «(B+ y) = of + ay relatie cunoscuté de la calculul cu numere. 3) Consecinge. a) Produsul scalar este distribuitiv gt fati de o summa de mai multi terment: @-6+24+5=2-+H+4= SSE tay. oes (Ea ee leg aay ae =4a°O0+0)+a-d=46-048-4.5-2 @Otcot+dted=a[b+e+)+eqa =O rp Og) ae aba oat gd gee Analog generalizim pentru o suma de mai multi termeni. b) Produsul scalar este distvibutiv st fata de scidere +t > G0 a) = eb = 2 re. 30= in adevar, notind cu %, opusul lui %, avem b —t= > Sgt aes + = =f+h, decid @-—Q=a 64+ 4) =a b+a° Be ae ar es fo pee A +t, = a'b—a'e, cacl proiectiile lui ¢ $i ¢,sint vec- F ies 2 o> + + tori egali si de sens opus, deci d+ 0, = — a" 6. c) Produsul scalar a dowd swme de vectort se poate face tnmultind scalar fiecare termen al uneia cu frecare fermen al celeilalie si adunind recultatele. Exemplu @+3-€4+44+0=6 +4) -¢=4- * Remarcim analogia cuformulele de calcul algebric care se bazeazi pe distributivitatea inmultirii fata de adunare. d) Pdtratul binomului. Ave G4 HR EtHHT-T4G340-04 + a5 4+$-b= a? 4+ 20-540. E usor de vazut ca si alte formule din algebra — pa- tratul diferentei, cubul sumei sau al diferentei, suma fnmultita cu diferenta etc., care se pazeaza pe distri- pbutivitate, ramin valabile in calcul vectorial. EXERCITH ‘ ae ate soaps oe 1, Notaim cu @’, 6’ proiectiile vectorilor a, b peo dreapta data D. Sa se arate cA proiectia vectorului ma hp cs > ea > = este ma’, iar a vectorului ma + nb este ma’ + nb’ (mneER). “4 2. SA se afle produsul scalar al vectorilor @ sib stiind ci a = 3, b = 2 iar unghiul intre ei este 1) 45°; 2) 60°; 3) 30°; 4) 90°; 5) 120°; 6) 150°; 7) 0°; 8) 180°. 313. Sa se demonstreze formula G+O+ B= at ory chp 2d By +26-3 420-3 gi sa se arate pe ce proprietati se bazeazi demonstratia, Sa se demonstreze formula ce se obtine daca in loc > F > a y : oy de vectorii a, 6, @ consideram trei numere reale $l sa se arate ci baza demonstratiei este aceeasi. § 6. BARICENTRE 1, Centre de greutate. Fiind date » puncte (in plan sau in spatiu) A,, A,, ,A,, existi un punct G astfel incit GA, Gaede her 6 (t) si pentru un punct M oarecare, M4, + MA, 4 MA ee (2) Relatia (2) arati ci punctul G ce verifica (1) este unic. Vom demonstra teorema pentru #=2, »=3, n= 4, 1) 2 = 2. In acest caz, G este la mijlocul segmen- tului A,A,, cici GA, si GA; sint vectori opusi, deci suma lor este vectorul nul. Pentru M diferit de G, avem Ma,=MG+G4,; Wa, = M4 Gi, deci, intrucit GA, + GA, =,0), MA, + MA, =2- MC. 2) n= 3. Fie G, mijlocul lui A, A, si si cautam punctul G astfel incit GA, + GA, + GA, =0, 32Conform cazului precedent (m = 2), avem oricare — — —> i : ar fi G, GA, + GA, =2 +GG,. Deci trebuie sa deter- minim pe G prin conditia 266, + GA, = 0. —-> = Vectorii 2 GG, si GAg trebuie sa fie opusi. Pentru aceasta este necesar: 1) ca ei sa aiba aceeasl directie, => deci G trebuie sa se afle pe dreapta A,G;; 2).GAs => trebuie si aiba m&rimea de doua ori cit GG, si sensul opus. Impartim segmentul Ag Gy in trei parti egale. G va fi punctul situat pe acest segment la Z din el 3 socotite de la virful A, (fig. 17). Pentru punctul M oarecare, avem — —=>- so SS W, — MC 4. GA,; MA, = MG + GA); — ——— MA, = MG +GA, deci — — a a MA, + MA, + MA, =3 MG. 3) 4 =A, Fie’ Gy punctul care verifica relatia = — = GyA1 + GA. + GAs = 9 (a carei existenta si unicitate a fost aratati la cazul precedent), Cautam pe G astfel incit GA, + G4, + GA, + G4,=0) Conform cazului precedent, relatia revine la = = 3 GG, + GA,=0. Rezulté de aici ci G trebuie si fie pe segmentul > A,Gy, astfel incit GA, s4 aiba sens opus lui Gz si sa fie de 3 ori mai mare ca el, Impirtim deci pe A,G, in patru parti egale; la a 3-a diviziune de Ja A, vafi punctul cautat G (fig. 18; punctele nu sint neaparat in acelasi plan). 33Ar G3 A2 4 A2 Fig. 17 Fig. 18 Avind MA, = MG + G4, ¢ = 1,2,3,4), obtinem MA, + M4, + 4,4 M4, =4- Me Analog putem trata cazul » = 5, apoi 2 = 6 etc. Vom trata insi in paragraful urmitor direct cazul general. 2. Concurenta medianelor unui triunghi. Reluim cazul # = 3, Am gasit ci punetul G care verifica relatia G45 G4 G4. = 0 (1) se aflé pe mediana A, G, la = din ea de la virf. Cu totul analog putem arata cf el se afla pe me- diana din Ay sau din A,, lat din ea de la virf, Insa punctul G este unic. Avem deci 0 noua demonstratie pentru teorema: medianele unui triunghi stint concuren- te si punctul de concurent& este le = de la virf pe fiecare mediana. 3. Centrul de greutate al triunghiului. Punctul ¢ (de la intersectia medianelor) se numeste centrul de greutate al triunghiului A,4,4,, in dowd sensuri: 34