CAPITOLUL -PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE _ RUTIERE 4.1, _GENERALITA Prin terasamente rutiere se injeleg lucrarile de construciii, constand din sapaturi si umpluturi de pamanvagregate naturale, prin care se modifica suprafata terenului natural, pentru a permite executarea suprastructurii drumului, cu respectarea elementelor geometrice proiectate. Terenul pe care se executé terasamentele este considerat teren de fundare, iar pamantul si agregatele naturale folosite sunt denumite materiale pentru terasamente. In continuare, atat pentru paménturi, cat si pentru agregatele naturale se va folosi denumirea generica de pamanturi Calitatea unui terasament este definita de stabilitatea si rezistenta in timp, sub acfiunea factorilor climatici gi a traficului rutier. 1.2. CARACTERISTICILE PAMANTURILOR FOLOSITE IN TERASAMENTELE RUTIERE La elaborarea proiectelor si la executia terasamentelor, rolul studillor geotetinice este esential, pentru a_ permite limitarea migc&rii terasamentelor si adoptarea, dupa caz, a solutillor de ameliorare a caracteristicilor fizico-mecanice ale pamanturilor. Caracteristicile fizico-mecanice ale pamanturilor folosite la realizarea terasamentelor determina forma _profilului iransversal, sistemul de colectare si evacuare a apelor de suprafata/adancime, precum gsi alegerea utilajelor si a metodelor de executie.a din wea cu pe nite are are lori de vari ere ate Granulozitatea unui pamant trebuie cunoscuta in urmatoarele scopuri: - dlasificarea pamantului; > Stabilirea gradului de sensibilitate la inghel; - adoptarea materialelor folosite ca filtru pentru protectia impotriva eroziunii interne; - _ Stabilizarea mecanica. Tabelul 1.1. Fractiunile granulometrice Denumirea fractiunilor Dimensiuni limita ale particulelor inmm. __| < 0,005 — 0,008 ... 0,05 I nisip | 0,05... 2,00 pietris 2,00 ....20,00 balast 0,05 ....20,00 bolovani: 20,00...200 a _blocuti > 200 In functie de fractiunile: argila, praf, nisip si de indicele de plasticitate Ip, normele romanesti, pentru dimensionarea structurilor rutiere, clasifica paméanturile ce se folosesc in terasamente, tn 5 tipuri, conform tabelului 1.2.: Tabelul 1.2. Tipurile de pamant pe baza clasificarii paménturilor _ ip | Clasificarea | ‘Compozitie Categoria | Pé- | pamantuilor | 1, granulometrica Pamantu- | ma | conf. STAS | % [Argi | Praf | Nisip tui at 1243 | % | % % | P; pietris cu sub 10 one fected sub mecverve [pe | sir 10-20 | cu fractiuni su nisip prafos, * . 0- 7. Pa | nisip argilos_| 9-20 |0-30| 55 88-100 praf praf nisipos, praf Pa argilos, praf_ | 0-25 | 0-30 ie 0-50 argilos-nisipos argila, argila ; préfoasd, coezive aril Ps | nisipoasa, | peste | 30~ | o- | 4 15 argilé 15 | 100 | 70 prafoasa- nisipoas |Tabelul 1.3, Categorisirea paméanturilor pe baza valorii Ig Tipul pamantului 1p [—- Categorisire Nisip fin, nisip 0 1, pamant bun Nisip prafos, nisip argilos | Balast prafos, balast argilos | 0---4 4 Pamantuti prafoase 8.42 9, pamant rau a 0, pamant foarte rau Pa&ménturi argiloase 16...20 Prin sépare, paéméantul se infoiaza, porozitatea creste gi greutatea volumica scade. Volumul rezultat prin spare (V;) se obfine cu relatia: I, = ve(1+21) (17) Vo = volumul in sépatura; 1m = indicele de infoiere (cand se exprima in procente se numeste coeficient de infoiere). Sub actiunea agentilor atmosferici gi a greutatii proprii, paméanturile se taseaza, reducdndu-se porozitatea $i crescand greutatea volumicad. Aceasta este o compactare naiurala, care se desfasoara timp indelungat, este neuniforma gi nu poate fi acceptata pentru un ritm normal de executie al terasamentelor. Din aceasta cauz& se recurge la compactarea artificiala a terasamentelor. Intre gradul de compactare naturala al paméantului si cel obtinut dupa tasare ramane, de regula, 0 diferen{a care poartd numele de infoiere remanenta. In tabelul 1.4 se prezinté valorile informative pentru coeficientul de infoiere inifiala si remanenté a diferitelor tipuri de paméantuti. unde:Tabelul 1.4. Coeficienti de infoiere Tip pamant Coeficient de infoiere (%) __inifiala (fi) Femanenta (f) abil nisip 10-15 — “Pielrig 15 = 20 weal argil’ 30-35 rau mama 35-40 roci compacte moi 30 = 40 . ‘foci compacte tari 40-65 ite si aaa s) se La rocile dezagregate valorile f, si (fi- fi) sporese o data cu compactitate Conlinutulin fractiune argilé. La rocile compacte -tasatea Oe mai_redusa tezultand rambieuri cu si ailtate - OR) iefea remanent se tine seama la fixarea imenstunilor initiale ale rambleurilor. ente 1.2.1.3, Caracteristici fizico-mecanice ale -pdmanturilor, >prii, i . " sand In cazul paméanturilor necoezive un element important al care granulozitalil, este reprezentat de procentul de particule fine te fi sub 80 jum (feo). Dacd aceasta fractiune granulometrica, feo, slor. este sub 5 %, paménturile necoezive sunt practic insensibile la Aa apa, iar proprietatile lor depind de urmatoarele caracteristici: 4 ¢ _Coeficientul de neuniformitate: cel art’ \Un= danldo (1.8) tru In care: i de deo gi dio sunt diametrele corespunzatoare procentelor de 60 % si respectiv 10 % de pe curba granulometrica. dio este denumit diametru eficace deoarece se considera ca un pamant, avand numai particule egale cu acest diametru, are, din punct de vedere hidraulic, aceeasi comportare ca pamantul real cu o granulozitate in care 10 % din volum are acelasi diametru.In functie de valoarea coeficientului U, pamaniurile se clasificd conform tabelului 1.5. Tabelul 1.5, Clasificarea pamanturilor necoezive_ Pamanturi necoezive U, | - cu granulozitate foarte uniforma <5 = Gu granulozitate uniform 5.15 = ou granulozitate neuniforma > 15 Pentru: pamanturile cu U,<4...5, diametrul cel mai semnificativ este dso, Un material un -pantaa teratatnonialtrebuls s& prezinte pentiiaisip un coeficient de neuniformitate U, > 6, iar U, > 4. Pentru desfasurarea circulaliei de gantier, in bune condifii, se recomanda U,>8. © ‘oeficientul de curbura: (deo)? 48) ¢, © diy den unde: dsp = diametrul granulelor corespunzator procentului de 30 % de pe curba granulometrica; Un pamént bun pentru terasamente trebuie sa aiba Ce= 1...3. + Gradul de _indesare (caracterizeaza pamanturile nisipoase): (1.10) unde: e = indicele porilor in stare naturala; Vp e=—2 (1.11) Vs V,= volumul golurilor din pamant; Vs= volumul fazei solide din pamant (scheletului); de de ter (foc pre cot pre in| 1.2 ind ect (vi€max= indicele porilor care corespunde volumului maxim de goluri (in starea de afanare maxima); €mia= indicele porilor care corespunde volumului minim de goluri (in starea de indesare maxima). Valoarea recomandaté pentru pAménturi folosite in terasamente este Ip > 0,67. LY « Capacitatea de indesare (C)) exprima potential de tasare a nisipurilor: (1.12) Cu cat capacitatea de indesare C; va fi mai mica, cu atat tasarile in exploatare vor fi mai reduse. Se recomanda C;<0,4. in functie de procentul reprezentat de fractiunile < 80 xm (feo), studiile geotehnice se realizeaza pe baza parameirilor prezentafi in Fig.1.2. (parametri care sunt detaliati in continuare). Comportarea paméntului in raport cu apa depinde preponderent de fractiunea <80 jum (fso), cand aceasta se afla in proportie de peste 35 %. 5 £ 801m STUDIUL PE Un BAZA DE: 1.2.2, Modul de comportare al pamanturilor in raport cu apa ee Com porate oh. Pamanturtor Wi raport Cu apa Aceasté comportare se caracterizeaz& prin indicele de plasticitate Ip, indicele de consistent& (Ic), echivalentul de nisip (EN) si valoarea de albastru de metilen (VA) sau indicele de albastru de metilen (lam).II 1.2.2.1. Plasticitatea Plasticitatea este proprietatea pamanturilor coezive de a se deforma ireversibil sub actiunea incarcarilor exterioare, fara variatia volumului gi far& a fisura, cénd umiditatea este intre anumite limite. Domeniul de stare plastica a pdmntului este dat de indicele de plasticitate Ip, definit de relatia: (b=m-we om) aD) mita superioara de plasticitate (limita de curgere); limita inferioaré de plasticitate (limita de framantare). In functie de_Ip paménturile se clasificd conform tabelului 1.6. Tabelul 1.6 _ Starea de plasticitate a pamanturilor b Neplastice 0 cu plasiicitate redus& <10 cu plasticitate mjlocie 11-20 cu plasticitate mare 21-35 cu plasticitale foarte mare a >35 Un pamant se considera corespunzator pentry V te _rutiere dac& prezinté un indice de plasticitate Ip $ 10-15, iar in.cazul-straturilor de forma Ip < 6, Pamanturile cu Ip > 10 pot fi tratate cu var pentru reducerea plasticitatii. Intrucat intre granulozitate si Ip nu este o corespondenta univocd, Ip depinzand si de activitatea de suprafataé. a mineralelor constituente, valorile indicate in standardul de profil au caracter orientativ. Se pot retine urmatoarele valori ale Ip pentru caracterizarea argilozitatii pamAntutui: » 12 = limita superioara a paménturilor slab argiloase; » 25 = limita superioara a paménturilor mediu argiloase;we >» 40 = limita intre paménturile argiloase gi foarte argiloase. La orice pamAnt folosit in terasamente rutiere trebuie Cunoscuté umidifatea si Presiunea apei din pori. in terasamente, in Marea majoritate a cazurilor, pamantul este nesaturat; presiynea apei din pori, fiind influentaté de fortele de interactiune dintre apa si scheletul solid, este mai mica decat presiunea atmosferica. Suctiunea reprezinta deficitul de presiune in raport cu presiunea atmosfericd, care apare in apa din materialele hidrofile nesaturate. Fenomenele de interactiune sunt de natura capilara la pamanturi nécoezive gi de adsorbtie la argile. Pentru tipuri de paméanturi iNenredara Suctiunea este determinaté de ambele fenomene fentionate. Suctiunea poate fi exprimata fie in cm coloana de apa, h, fie prin indicele sorbtional, pF: PF= log h (1.14) 1.2.2.2. Echivalentul de nisip (EN) Deoarece la determinarea _limitelor Atterberg pot interveni diferente de + 2, in cazul paéménturilor cu plasticitate redusa (Ip<5) se recomanda efectuarea incercarii echivalentul de nisip, incercare mai exacta si mai expeditiva. EN pune in evident& proportia relativa a elermentelor fine din pamant. Fractiunea mai mic& de 5 mm din paméntul analizat, uscata in prealabil paén& la mas& constanta (deoarece umiditatea nu influenteaz& intotdeauna in acelagi sens, valoarea EN) este tratata, intr-un cilindru gradat, cu o solutie apoasé de cloruré de calciu (cristalizata, pura), glicerina, formaldehida si apa distilata. Solutia are proprietatea de a separa fractiunea find de nisip. Dupa 0 agitare puternica, normalizata, se las in repaus timp de 20 minute dupa care se mdsoara nivelul superior al suspensiei de fractiuni fine (h1) si nivelul superior al nisipului (he). EN se obtine cu relatia:(%) (1.15) Daca EN < 20%, pamantul este plastic, fiind obligatorie determinarea indicelui de plasticitate (Ip) pentru a pune in evidenta gradul de poluare al materialului cu fractiunile argila si praf. Daca EN > 30, paméntul nu este plastic. Daca EN are valori cuprinse intre 20 ... 30 %, pentru caracterizarea_paméanturilor se recurge la incercari clasice (granulozitate, indice de plasticitate). Semnificatia incercarii, echivalentul de nisip (EN) este evidentiata in diagrama din Fig.1.3. 25 100 Fig.1.3. Praftargle % Dreapta aproape orizontalé corespunde zonei cu continut ridicat de praf si argila, pentru care determinarea 5 este posibila (EN se reduce incet, iar Ipcreste repede ), Dreapta aproape verticala corespunde zonei in care I, nu mai este mésurabil (EN se reduce rapid). Valoarea EN poate fi corelataé cu procentul a, al particulelor sub 75 ym gi cu activitatea acestora, caracterizata prin raportul k dintre volumele specifice (volumul unitafii de masa ) ale fractiunii fine si fractiunii nisip conform relatiei:te di te at te 1.2.2.4. Caracterizarea pamantului functie de indi de consistenta (Ic) Indicele de consistenta (Ic) arat starea de consistenta (usurinta modelarii) a pamanturilor gi se calculeaza cu relatia: (1.19) Complementul indicelui de consistenta este indicele de lichiditate ( 1.): Ipsl=Ig (1.20) in care: W. = limita de curgere; W = uniditatea naturala; Ip = indicele de plasticitate. In functie de acesti parametri, pamAnturile se clasificd conform tabelului 1.9. Tabelul 1.9. Starea de consistenfa a pamanturilor Curgatoare Plastic curgatoare Plastic moale Plastic consistent Plastic vartoasa | Tare { [) Un p&mant care se foloseste la realizarea » ‘ terasamentelortrebuie s& aiba un I¢ de min.0,5, pe cat posibil, 2 0,75...1,00. Pentru Ic <0,75 paméntul se lipeste de cupa/bena utilajului, iar pentru Ie < 0,5 executia mecanizatd nu este posibila. In functie de valoarea Ic, comportarea la compactare a paménturilor este, informativ, urmatoarea: ¢ pentru Ic < 0,5, compactarea nu este posibila;* pentru Ic = 0,5...0,75, compactarea este foarte dificila gi portanta obtinuta este redusa; * pentru Ic = 0,75...1,00, compactarea este posibila, dar ineficienta si poate apare fenomenul denumit perna de cauciuc. Oenumirea de perndé de cauciue se refera la urmatoarea comportare la compactare: ¢ dupa un numér redus de treceri ale utilajului de compactare, pémantul se taseazd mult sub utilaj, dar refuleaza in fata utilajului; * dupa trecerea compactorului, are loc umflarea pamantului; * continuarea compactarii nu inlaturd fenomenul si poate chiar sd-l amplifice; este necesara corectarea valorii Ic. © pentru Ic = 1,0...1,1, compactarea este eficace; ¢ pentru Ic = 1,1...1,3, compactarea este in domeniul optim; © pentru Ic > 1,3, pamantul este prea uscat. Daca compactarea este prea pronuntata, continutul de apa se poate reduce, ajungandu-se la limita de contractie; dupa compactare paméantul revine la starea de echilibru prin umflare, ceea ce, din punctul de vedere al unui terasament rutier, este la fel de nociv ca gi la o tasare ulterioara. Singura solutie de remediere este corectarea valorii indicelui de consistenta. Imiditatea optima de compactare Umiditatea optima de compactare (Wopt Proctor nommats lucru mecanic de compactare: L = 0,6 J/cm?) variaza in limitele din tabelul 1.10. Abaterile admise sunt de #1...2 procente de umiditate, in cazul pémanturilor necoezive gi de 43...4 procente de umiditate in cazul pamanturilor coezive, 1.2.2. Pac deft Lata? £20 20Tabelul 1.10. Denumirea pamantuiul Conform STAS 1243 Pietris isip Nisip prafos Nisip argilos Praf nisipos Praf, praf argilos nisipos Prafargilos Argilé prafoasa nisipoasa [Agila nisipoasa Argilé prafoasé Argila Agila grasa 1.2.2.6. Umflarea si contractia pamanturilor coezive Paméanturile coezive fine, au capacitatea de a so umfla in contact cu apa, proprietate legata de caracterul hidrofil al mineralelor argiloase si de suprafata lor specifica foarte mare, in special de suprafata interna (interfoliara). Aceast& proprietate se apreciaza prin coeficientul de umflare libera, U; ; [%] (1.21) unde: Vi = volumul probei de pamént la umiditatea de saturatie; Vi = volumul probei de paémént la limita de contractie. W penta folosire in terasamente—tutierese considera “bune” paméanturile care au_U,=0 si “mediocre” paméanturile care au U< 40 %. Paménturile coezive umede au capacitatea de a-si micgora volumul prin deshidratare, fenomen ce poarté numele 21de contractie, Contractia este fenomenut invers umflarii gi are loc in procesul de evaporare al apei gi reducerij umiditatii pana la limita de Contractie (Ws), proces Pe parcursul caruia paméntul trece din starea plastica, in starea semisolid gi apoi solida (Fig.1.6). In general limita de contractie este mai mica decat limita de Plasticitate, exceptie facand paménturile argiloase cu continut bogat in nisip. Contractilitatea unui pamant este Caracterizata prin criteriul de plasticitate (C,) atunci cand: 2c, Cp = 0,73 x (W, ~ 20) (1.22) Proprietatile de umflare si contractie ale paménturilor impun executarea lucrarilor de protejare a taluzurilor pentru asigurarea unui nivel constant al umiditatii, Inceperea vscarll ta ewer ! | Contractle datorita t | fortelor de tensiune } Superficiala. provenite fain apa coplara TUNE dotorita, “telor de hidratare Ws Wp Mow wu Sold Sentsotid Plastic Lichte Fig.1.6. Curba de contractie — umiditateare ina uia poi ita cu rin lor tru 1.2.3. Evaluarea capacitatii portante a terasamentelor Rezistenfele mecanice ale paméanturilor, utilizate in lerasamentele rutiere, sunt cercetate din punctul de vedere al conditiilor in care apar/se manifest4 —_ deformatiile (tasari/lunecari). In practicd, deformatiile pamAantului sub actiunea inc&rc&rilor se apreciazé pe baza unor parametri stabilifi prin diferite metode conventionale. Parametrii cei mai folositi sunt: © ¢ indicele de capacitate portanta californian, C.B.R.; @ ¢ coeficientul patului sau modulul de reactie k; 6 # modulul de deformatie (Eq); © modulul de elasticitate static/dinamic (E). 1.2.3.1. Indicele de capacitate portanta californian, CBR (Californian Bearing Ratio) CBR exprima, in procente, raportul dintre presiunea care produce o anumita patrundere in materialul studiat gi, respectiv, intr-un material etalon, reprezentat de o piatra sparta marunta (relalia 1.23): CBR.= 100-2 (1.23) Po unde: Pp este presiunea, necesara materialului studiat, pe suprafata de Incarcare, transmisa printr-un poanson cu diametrul de 4,95 cm, care pdtrunde cu o viteza constanté v=1,27 mm/min, la adancimea de 2,54 mm, respectiv 5,08 mm, in pamantul studiat ( Fig.1.7.); Po este presiunea necesara materialului etalon avand valorile: Po= 70,2 daN/cm’, pentru patrunderea de 2,54 mm; p= 105,3 daNicm?, pentru patrunderea de 5,08 mm.are, fiind etru ‘itin latie aflat vativ ama 1.2.3.2. Coeficientul patului / modulul de reactie (k) eee eriul patulul /moaulul de reactie (ik). Coeficientul/modulul k se calculeaza cu relatia: =? 3) k= (daNiem’) (1.31) relatia fiind bazata pe ipoteza proportionalitatii intre: * presiunea (p) transmisa de o placa rigida de diametrul D; * tasarea pamantului (t) care rezulta. De regula se considera D=75 cm, admitandu-se ca pentru D275 cm, valoarea coeficientului patului nu variaza cu D. Se folosesc doud metodologii pentru determinarea valorii k si anume (Fig.1.12.): daatt/enps 31@ Metodologia Westergaard, (a coeficientului patului), Care determina k pentru o tasare normatd de 1,27 mm, valoare admis cA se afld in domeniul deformatiilor elastice: k= (daNicm*) (1.32) _P_ 0,127 + Metodologia francez4 (a modulului de reactie), care determina k pentru o presiune normaté de 0,7 daNicm?: kes of (daN/cm?) (1.33) Dacé incercarea se efectueazd cu placa de diametru D<75 cm, valoarea k’, obtinuta, se corecteaza conform relatiei: D<75 koe (1.34) Pentru umiditatea de exploatare (W,) diferité de W optima de compactare, se aplica corectia: (1.35) unde: t = deformatia verticala, pentru W = Wont, iar te = deformatia verticala pentru W = We, deformatii obtinute, in ambele cazuri, prin incercari in laborator, pentru o presiune de 0,7 daN/cm?. Pentru un contact Corespunzator intre pamant si placa de incercare, se procedeaza in urméatoarele variante: a) Se ageaza placa pe un strat intermediar din nisip fin (cca. 3cm grosime) sau pe un strat din ipsos/mortar de ciment. Se aplica timp de 30 secunde © presiune de 0,1 daN/cm?, iar cand comparatoarele se Stabilizeaza se noteaza valoarea medie Co.tui), nm, {illor sare 0,7 etru iei: b) Pentru pamént suficient de plastic se incarca placa cu © presiune de 0,1 daNicm?, panaé cand comparatoarele se stabilizeaza si se noteaza valoarea medie Co’. In cazul a): presiunea de 0,7 daNicm? de 10 secunde gi la stabilizarea comparatoai valoarea medie C;, Modulul de reactie se calcu Se mentine timp relor se noteaza leazd cu relatia: 1.3 c,-6, (1.36) In cazul b): se Sporeste presiunea de la 0,1 daN/cm? ta 0,7 daNicm?, » lar la stabilizarea comparatoarelor se noteaz4 valoarea medie C,’, Modulul de teactie se calculeaza cu relatia: . (1.37) 3 1 Comparatoarele sunt in 4 si se considerg stabilizate mm/iminut. In tabelul 1.14 se prezinta domeniile de Variatie ale valorilor paméanturi. In Fig.4.13. se prezinta Corelatia CB Poate folosi pentru studi preliminare. numar de minim 3, recomandabil l@ cand variatia este sub 0,05 » CU Caracter informativ, k pentru diverse tipuri de R-k. Corelatia se NO, ‘ | [2 >=; lenin a 36 7891 1 20 0 40 CBR Fig.1.13, Corelatie CBR -k 33Tabelul 1.11 Tip a n Granulo- a K pa | Denumirea | “Ttate | Plasticato | CBR | a yf 2 méant ¢ cpa Py | Pietrig, balast | Co=1..3 55.83 frac | Pietrig, balast | uniforma on ; 55.83 Pietrig prafos | teiz |, Wis28 | 40 7 5S 3 be sub (Ay | 60 P, Balast ae a i a nisipos 12 | eubtay | 30” | 28-55 Piatig argilos Ip poste | 20... Balast argilos | _ 1°12 (ay. 40 C36 Co=1..3 Me Nisip rac uniforma 10. tc 40 Nisip foarte fin Wi<50 F Po) nisipfin | P89 | ieuip(aye | $18 | 28...55 argilos | / fore ince | 55..83 ‘i Nisip prafos P pei | Wr 1710. >, a I et | tpsub (ay |_ 20. | 2:85 Nisip argos | f542 | tp>(ay’ | 6.20 | a r fr.>50 M00 | <5 | 28.55 ‘ lsu (A) Prat aun i P, 60 | peur | $10 | 14.28 | ‘ Wi50 sii s15 Prafargilos |__”* fe sub (A) . ¢ 50 sto | <40 | 14.28 ( Argifé, argilé | M prafoasa, wd argila w.<50 Ps | nisipoasa, | fes0 | tppeste | <15 | 14..56 argils ay i préifoasa- nisipoasd (A)*: Ip = 0,73-( Wi - 20 )1.2.3.3. Modulul de deformatie al Paméantului ( Eq d Este o Caracteristica de deformabilitate a paméantului si Se calculeaza cu relatia: (1.38) in care: P = presiunea specifica transmisaé pe suprafata placii tigide de diametru D; '= tasarea absolut; 25D = deformatia relativa (tasarea relativa); @ = coeficient care variaza in functie de natura paméantului studiat: = 1 pentru pamant omogen; @= 1,20 pentru un pamént alcatuit din doua straturi; a= 1,57 pentru pamant multistratificat, La incercarea in laborator, diametrul placii se coreleaza cu dimensiunea maxima a Particulelor de pamant si cu dimensiunile (D;H) ale formei cilindrice in care se aflé proba de pamént. La incercarea in situ, diametrul placii rigide este de 50 ¢m pentru patul drumului la sisteme rutiere suple gi semirigide side 75 cm Pentru sisteme rutiere tigide. Deformatia relativa 4 trebuie obfinut& in minim 4 trepte de inc&rcare de 0,25...0,50 daN/cm? (25...50 kPa) care se mentin pana ta Stabilizarea celor 4 comparatoare (variatia deformatiei este sub 0,03 mm in 5 minute), Din diagrama p-1, (Fig.1.14.) se obtine valoarea P care corespunde deformatiei 4=0,01 pentru imbr&caminti permanente; cand grosimea sistemului rutier este mai micd decét —diametrul suprafetei de contact (a vehiculului etalon); =0,03 pentru imbr&caminti provizorii,0,03] o.0a 0,03] Pentru sisteme rutiere rigide, 1=0,001, Fig.1.14. Conform normelor tehnice fomanesti (Catalogul de structuri tip pentru drumuri publice) pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple/semirigide, valorile de calcul ale Ey (Mpa) pentru tipurile de pamant Py...Ps, in functie de conditiile climatice si regimul hidrologic local variazi conform tabelului 1.12. Tabel 1.12. _ Tip pamant | Pa P, Py P, Ps Es(Mpa)} 15 | 8.12 | 35.42 | 3.12 | a5 Pentru o dimensionare economica a sistemului rutier se recomanda asigurarea, la nivelul patului drumutui a unei valori Eu 2 80 daNicm’, in care scop se recurge la un strat de forma. Conform specificatiilor VSS (Verein von Schweizer Strassen-fachmanner) modulul de deformatie (Ma) se determina prin incercare cu placa rigida (D=16...30 cm), treptele de incarcare find de 0,5 daN/cm?. in relatia de calcul: a AP, Mm, =42-p (1.39) 36 ° inAs reprezinta tasarea; 4p corespunde cresterii presiunii de la 1,0 la 1,5 daN/cm*. 1.2.3.4. Modulul de elasticitate (E) Modulul de —elasticitate static Caracterizeaza deformabilitatea pamantului. Relatia de calcul este urmatoarea: = ApD 2 2, B= 7, (- v2) (daN/em?sMPa) (1.40) unde: Ap = rata presiunii exercitata, care Corespunde revenirii elastice As ; D = diametrul placii tigide de incareare; are valori identice cu cele de la incercarea Eg | de V = coeficientul lui Poisson. larea Placa este incarcaté in trepte, cu rata de crestere e Ea constanta, fiecare treapté de inc&rcare find urmata de ditille ‘alu descarcare; la incdrcare se m&soara tasarea si la descarcare, alului tevenirea elastica. Fiecare treapté de incdrcare se _mentine pana la stabilizarea tasdrii (0,03 mm in 5 minute); stabilizarea deformatiei elastice se considera pentru (0,01 mm in 5 minute). Curba presiune — revenire elastic relativa se obtine din diagrama p — (As/D). Valoarea E de calcul se considera, in general, ca medie Intre valorile obtinute pentru revenirile elastice relative de 2.103 rse alori si 4. 10° 1a. Pentru tipurile de pamant P}...Ps valorile sunt izer prezentate in tabelul 1.13. dar in telatia (1.39) se considera, in ina general, v = 0,35. de Tabel 1.13. Tipul pamantul | P, P2 Ps Py Ps ui v 0,27 0,30 0,30 0,35 0,42Conform normelor — tehnice romanesti pentru dimensionarea/ranforsarea structurilor rutiere suple/semirigide, valorile modulului de elasticitate dinamic (Eein — Mpa), in functie de tipul climatic (|...IN) si de regimul hidrologic local, (1, 2a, 2b) sunt cuprinse in domeniile din tabelul 1.14. Tabel 1.14, _ Tipul pamantului | Ps Pa Ps Pa Ps Eananie- ines 400 | 20.80 | 60..70 | 50..00 | 65..80 Aplicarea caracteristicilor de deformabilitate (Eg, E) pentru verificarea gradului de compactare a paméntului Metodologia franceza (Laboratoire Central des Ponts et Chaussées) Pornind de la relatia Boussinesq pentru placé, de incarcare, supla si admitand v = 0,50, rezulta relatia de calcul: By=1s- 22 (MPa) (1.41) 8 unde: i= ciclul de incareare (i = 1,2); 1 = raza placii circulare (r = 30 cm); Ss = deformatia verticala totalé (remanenta + elastica). Incarcarea placii se efectueazi cu viteza de 80 N/secunda. In primul ciclu de incdrcare se atinge p = 0,25 MPa, care se mentine pana la stabilizare, dupé care se ‘suprima incarcarea timp de 2...3 secunde. Aplic&nd relatia de calcul se obtine Ey. In cel de al doilea ciclu de incarcare se atinge p = 0,20 MPa. Aplicand relatia de calcul se obtine Ey2. Se considera c4 pam4ntul este compactat corespunzator daca: Eval Evy $ 2,0. 38 rel> absenta coeziunil/ —coeziunea redusa impune Protejarea_taluzurilor la actiunea vantului gia apelor din Precipitatii; © paméanturile argiloase: > sunt practic impermeabile; » tasdrile se Produc intr-un timp, cu atat mai indelungat, cu cat Proportia de apa adsorbita este mai mare $i Permeabilitatealposibilitatile de drenare, sunt mai reduse; > caracteristicile plastice sunt, in general, suficiente pentru. prevederea comportarii argilelor normale (cu activitate medie), adica a argilelor cu un Coeficient de activitate (I,) de 0,75...1,25: (1.61) unde: |p = indicele de Dlasticitate; A2 = procentul de Particule cu dimensiuni mai mici de 2 um. © pamanturile intermediare (intre nisipuri gi argile): > cu cat Proportia reprezentata de fractiunea argilé este mai mare, sporesc Coeziunea gi Plasticitatea si Se reduce bermeabilitatea; > cu cat proportia teprezentata de fractiunea praf este mai Mare, sensibilitatea [a inghet creste; 1.2.3.9, Metoda amprentei, Prognoz: bamanturitor folosind Coeficientul de ana !dentificarea/caracterizarea pai prin intermediul amprentei, care include: Urilor se poate Obtine rezintaé o diagrama ce 46Tabelul 1.18 Tipul structurifrutiere a0 Eo(MPa) Imbraczminte bituminoasd 0.44— 3100 Strat de baza din Piatra sparta 0,14 207 Strat de fundatie din balast on 104 a gehen, 1.2.3.11._ Calitatea am: i feriale torasamonte oe AMtallor—ca_materiate_pente Calitatea ca materiale Pentru terasamente este prezentata in tabelul 1.19 pentru paménturile necoezive gi in tabelul 1.20 pentru paméanturile coezive. La debleuri/terasamente Ia nivelul terenului, paméanturile Cu simbolurile 4d, 4e si 4f trebuie inlocuite cu paméanturi Puzzolanici pe urmatoarele grosimi minime: ° 15cm, in cazul pamAnturilor simbot 4d; * 20cm, in cazul paménturilor simbol 4e; * 50cm, in cazul pamanturilor simbol 4; Folosirea in rambleuri a paménturilor simbol 4d gi 4e necesita fundamentarea tehnico-economica a méasurilor de imbunatatire a calitatii. 50Ove a suewnes 0161 nes soyead SIDew Bieqy areyiun gyurzoud | WEN na anes neo § 1 “ezeui disw “Sujaid no din | Buy eoundoey esuy ‘ep wep! 128c0 Lnuewed | es cipain, Os © Ore oz o UIP UMIRSUOD juEY Na (9609 | | esnpas ‘8p NU jew EyUZeIcay | | ‘ioemqucs {ayosdss.) eregy wu z ap gon jew ved i | ee ‘sueywun gjulzeld euy eeunjoey, eunrioey) 3S mpew | ‘euBzop- anizecoou umuewieg ¢ | 2u20) ‘aus ued anu ro ene i= w Tenunw098p ayeyeo rues Tp NES TROT “eu disu Sujeidno ds | Om oe a ae sc 5 9p yw ews Syuzerdes ; s< wu zap powiew |S {gnuquoo e}zoinue) ounces) euy 18 ous euuojuneu ‘auy ted no eaizs030u umUpLEE Z ung sye03 s a (eaunuocsip a}12019U2I8) | Synaid Suprojeg'unocig o> | ob fe ‘au.oyiun esut ‘ey wep, (608 09 yrw ew “4 ° ipa ‘uuzexdes wus z ep ase 9p owieuen ej oySzop (eu eeuntirey) 9.218016 ca ee | out ‘BAIZOOORU UMURLES 5 3 “eu hed auind oye) no was9 wa | —aw a ns eaunisey szoop_| soap | soc'o-p Sn ‘sienw “hae 7) ESE umuguied ap und sojsedouud eovezvercese9 eomunueg “veieroise | ~oyunou ep | up ut aul Hed wl rynuliuon | 8p so1p we;ous0D SIEWZONUEIS, joquig. J Swuouese sa} nqUad a[e)o}ew eo eaizoooeU A uunyupuied Saeed “GLy INjOqeL ) ventru este gi in iturile anturi lianti si do r de“OW Nd ayB}0U UNS aaiUeBIo Onan. ] YouBeep TouBu igi, | Or Be | eueoy oxew ne ‘uejun‘ss0u 9 Z To eiS<'OM) s21u8810 % Tw asazna ap mn] u a P deyszep-jeuuy sb > op207.-08%0 oy ap | B1aIgistEs eueD;‘apew vou a » 02 oue ste 15, Z | op cl ee < ; aa } 280 : or os iS BS ueyuun 1S are yICI89;dwo9 y6se ‘eevodieu |) os 2 No 4(%4S<'OW) “20U2BI9 eseoyeid i ee WSopia] te ede be z elapse oueoy-onee, | _'S0dSU soe ison y o> se x | nes eeapsiepay oxen | J214 03d ‘sopve = |e “solu ak prso,dums no 7 Seuebowy | gu venzoo0 ‘euszop mupuiea'p 8p | Jeyburel pati eieniqeuos Ob Ol> e1eqy aueyuin i SyeUy}I99.duJ0o nd ed1UeEyOUR ya | BEER Bok, | eountoey apuesBese9 oweiSoucy w0j109 @ aa a unjupwed -ewun BP IZOINUEIO MIELNg S | ap undy soredouud eesezueye.e9 16 easuunuog a]UaWeSeIa} NaUad [eLa}eU ED SAIZIOD JO1MMUBUIEd BaIeHIED “Oz injeqerint notate cu M.O. * Materille organice sui 1.2.3.12. Verificarea in situ a capacitafii portante a terenului de fundare prin masuratori deflectometrice Masuratorile se efectueazi cu —_deflectometrul Benkelman, la nivelul superior al terasamentului, cand nu este prevazut strat de forma gi respectiy, la nivelul inferior al stratului de forma, in caz contrar. Valorile admisibile ale deflexiunii elastice (daam), corespunzatoare vehiculului etalon (osia standard —- OS 115 KN) sunt prezentate in tabelul 1.21. Tabelul 1.21. dean - Tipul pamantulul 0,01 mm Nisip prafos, nisip argilos 350 Praf nisipos, praf argilos- nisipos, praf argilos, praf Argild nisipoasd, argila prafoasa, argild prafoas’- nisipoasa, 400 argila 450 Capacitatea portanté se considera realizata daca deflexiunea efectiva are valori mai mari decat cea admisibild in cel mult 10% din punctele de masurare. Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie (Cy) este sub 40%. i a (CT 20 1.2.3.13. Rezistenta opus de pamant la sapare Pentru. stabilirea metodei de executie si evaluarea lucrarilor de terasamente, trebuie sé se tind seama de rezistenta opusa de paméant la sapare Datorita naturii foarte diferite a paménturilor i conditiilor diverse de zacdminte, o clasificare absoluta, din punct de vedere al rezistentei la sapare, este practic imposibila Pentru necesitatile productiei, normativele pentru lucrari de terasamente prevad categorisirea paménturilor conform exemplelor din tabelul 1.22.: 33Tabelul 1.22. Denumire pamant Categoria de pamént dupa rezistenta opus la sapare Mecanica, Manuaté Buldozer Excavator Greder Screper Nisip fin, pamant vegetal afanat igor (aya) ' ! ' Prat nisipos, praf argilos-nisipos ' 1 1 Prat argilos, nisip prafos, nisip mijlociu, nisip argilos, balast nisipos mijiociu 1 (2)43) P&mAnt vegetal compactat Argila nisipoasa prafoasa, argilé prafoasa-nisipoasa Balast (D<150mm), nisip/nisip argilos inghetat tare Argila Argilé grasa compacta Argilé nisipoasa inghetata, stanea dezagregata, gresie, calcar, etc. } foarte tare v Ns - * (1) cu lopata, (2) cu cazmaua, (3) cu tarnacopul. Stanci moi: mare, gresii/ calcare moi, sisturi cimentate etc., se desfac cu ranga, tarnacopul si, partial, cu explozivi. Stancile mijlocii: calcare, gresii, gisturi/conglomerate silicioase etc. si stancile tari: granit, bazalt, sienit, dacit etc., se disloca cu explozivi. s4 at cc de pr ru ur