CAPITOLUL 6: 6.1. CARACTERISTICILE APELOR SUBTERANE Apele care se afla si circula in straturile de sub nivelul terenului natural se numesc ape de adancime sau ape subterane, iar straturile aferente sunt denumite straturi acvifere. Nivelul, cantitatea si modul de repartizare a apelor subterane sunt strans legate de regimul precipitatiilor. jn interiorul pamantului, apa se gaseste sub urmatoarele forme: a). apa legata fizic, denumita gi apa de adsorbtie, care poate fi prezenté sub forma de apa higroscopicd si apa peliculara; Apa higroscopica inconjoara direct particulele de pamant cu o pelicula monomoleculara; poate circula prin pamant numai trecand prin starea de vapori, de la suprafete umede la suprafete uscate. Apa peliculara este alcatuita din restul de molecule care ‘inconjoar& particula de pamant, sub forma unui strat gros de mai multe molecule. Deplasarea apei peliculare are loc direct prin pelicule, fara a trece in stare de vapori; poate fi eliminata numai prin uscarea naturala/artificiala a pamantului. b). apa libera poate exista in pamant sub forma de apa gravitationala $i capilara. Apa gravitafionala, reprezintaé apa care circulaé sub actiunea fortei de gravitatie si a presiunilor hidrostatice si hidrodinamice; poate fi captata prin intermediul drenurilor. Apa capilara, aflaté sub influenta fortelor de tensiune “| superficiald si a campului gravitational, nu poate fi indepartata 196direct prin drenuri, dar prin sc&derea_nivelului apelor gravitationale scade si nivelul apelor capilare. In concluzie, prin lucrari curente de drenaj se poate indeparta numai apa gravitationala, iar prin asigurarea unei ventilatii interne se poate modifica si o parte din cantitatea de apa peliculara. , adica procesul de eliminare a apei din pamant, cu ajutorul vegetatici, este activa fata de apa capilara si numai Partial faté de apa peliculara. Pozitia si nivelul stratului acvifer se stabilesc prin foraje gi se raporteaza sub forma de hidroisohipse, care caracterizeaza apele freatice gi hidropieze, care caracterizeaza apele arteziene. Directiile de scurgere ale apelor subterane corespund unor lini’ perpendiculare pe hidroisohipse. Prin foraje se determina gi viteza de scurgere a apelor subterane, 6.29DRENURI Drenurile sunt instalatii destinate interceptarii si evacuarii sau interceptarii si cobordrii nivelului apelor subterane. Drenurile trebuie s& lucreze permanent. 6.2.1 :Glasifigare drenurijor Drenurile se pot clasifica dupa mai multe criterii: ye Dupa modul de actionare: - cu acfiune gravitationala; - prin ventilatie; - prin lucrari de inginerie biotogica. ® Dupé functia indepiinita: - drenuri de asanare; - drenuri de consolidare taluzuri, terasamente, versanti alunecatori; - drenuri asociate cu lucrari de sprijin. ti —_ Dupa pozitia lor in sistemul general de drenare: - drenuri izolate; 197- drenuri in grupuri, care formeaza un complex de drenuri legate intre ele (Fig.6.1.a.); - refea de drenuri (complex de drenuri nelegate intre ele) (Fig.6.1.b.). (a) 4-dren; 2-put de vizitare Fig.6.1. (@ — Dupa tehnologia de executie: ~ drenuri executate in sapatura deschisa, manual sau mecanizat; - drenuri executate prin forare de la suprafata terenului sau din chesoane deschise (camine de vizitare); - drenaj realizat prin lucrari de inginerie biologica. % — Dupa natura terenului in care se fundeaza radierul drenului: - drenuri perfecte, la care fundul gantului patrunde in stratul impermeabil; - drenuri imperfecte, la care fundul gantului se afla in stratul permeabil. W = Dupa adncimea faté de suprafata terenului natural: - drenuri de suprafati, construite pana la adancimea de jnghet; aceste drenuri nu functioneaza in perioada inghetului; - drenuri de adancime, fa care adancimea de Scurgere este mai mare decat adancimea de inghet; aceste drenuri functioneaza tot timpul anului. 198Dupa modul de amplasare: - drenuri orizontale; - drenuri verticale; + drenuri in sistem mixt. % Dupa sistemul constructiv: - drenuri descoperite (deschise), reprezentand simple ganturila suprafata terenului; - drenuri acoperite (inchise). ® —Dupa pozitia drenurilor fata de axa drumului: - drenuri longitudinale, respectiv paralele cu axa cali, amplasate in afara amprizei sau sub sanfuri/rigole, cu Scopul de a intercepta/evacua apele de infiltratie sau de a Cobori nivelul apelor subterane. Drenurile de mica adancime amplasate sub acostamente/rigole servesc la evacuarea apelor din fundatia drumului, pe sectoare in debleu sau la nivelul terenului, cand nu exista Posibilitatea evacuarii apelor in ganturi/rigole; - drenuri transversale, normale pe axa caii; - drenuri transversale oblice fata de axa caii. ey Dupé rolul indeplinit deosebim: - dren ventuza: dren de lungime redusa, cu rolul de a capta si evacua gravitational apa subterané sau din izvoare (Fig.6.2.a.); se amplaseaza pe taluzuri in debleu sau rambleu, pe linia de cea mai mare panta. Putul de aerisire se prevede pentru reducerea umit {ii prin ventilare naturala; ~ dren de descarcare/evacuare: dren transversal drumului, care colecteaz apa adusa prin drenurile de captare gi 0 evacueaza la suprafata terenului natural (Fig.6.2.b.); 2 (4 (a) 1 (b) 1 1-dren; 2-put de aerisire 3-cap de dren; 4-camin Fig.6.2. 199- drenuri spice, de captare, amplasate oblic fata de directia de curgere a apelor subterane, de regula sub un unghi de 90...120", executate in terenuri instabile (Fig.6.3.a.); Distanta dintre drenurile de evacuare este de 8...20 m. - dren transversal de interceptie, care este executat in platforma drumului cu inclinare de 60° fata de axa drumului, in sensul pantei, pentru a intecepta apele infiltrate in stratul de fundatie sau in patul drumului (Fig.6.3.b.). Se executd la distante de 100...150 m, cand declivitatea drumului este mai mare de 3...4%; unele norme recomanda interdistanfe de 20...50 m, I-dren; 2-cap de dren; 3-cémin de vizitare: 4-put de aerisire Fig.6.3. - dren transversal de acostament, care este executat sub acostamente, in scopul colectarii si evacuarii apelor din fundatia drumului, intr-un dren longitudinal, in gant/rigola sau pe taluzurile protejate ale rambleurilor; - drenuri de taluz compuse din drenuri ventuza si drenuri in unghi sau arcade. Sunt drenuri de mica adancime, h < 1,5 m, amplasate dupa linia de cea mai mare panta a taluzurilor debleurilor, la distanta de 6...18 m; (Fig.6.4.); se executa pe 1...2 nivele. 2006...18 m 6...18m I -—4 1 0 o lO Oj “2 2 ao v3 -3 1—dren; 2 — put de aerisire; 3 — cap de dren. Fig.6.4. - masca drenantaé, constand dintr-un strat de material drenant, executat pe taluzurile cu infiltratii sau mustiri de apa, protejate prin insamantari, brdzduiri, plantatii; panta taluzului_ este de maxim 1:1,5 iar grosimea la partea superioara este de minim 0,50 m (Fig.6.5.). Sectiune A-A protectie din pamant vegetal tub PVC perforat Figola drumului Fig.6.5. 7 AD 6.2. Schema generala a unui dren este prezentata in Fig.6.6. Trangeea drenului_ acoperit este de regula dreptunghiulara, avand latimea (I) in functie de adancime, conform tabelului 6.1. 201Lafimea drenului fa executia manualé (m) 0,60 Trangeo Umplutura de pamant impermeabil 20,50m 0,25-0,35 m Ecran impermeabil 0),5-0,5 mv Fig.6.6. La executia mecanizata, latimea drenului este in functie de lajimea cupei ufilajului cu care se sapa (de regula 2 0,25 m). Adancimea drenurilor de consolidare a versantilor se recoianda sa nu depageasca 4,00 m. 5.2.2.1. WRadieru|, se realizeaza pe fundul trangeci. El poate fi rigid, atunci cand se executa din beton C12/15, cu yrosinea minima de 10,0 cm (Fig.6.7) pentru pante ale drenului de 0,2...10,0 %, sau elastic, atunci cand este alcatuit din pietris sati balast (Fig.6.8.), pentru pante ale drenului de 2...3 %. La 202drenurile perfecte, radierul elastic se realizeaza prin compactarea terenului de la baza drenului. material drenant Colectarea apelor la radierele din beton se poate face prin: + prin capace semirotunde din beton, C12/15, (diametru exterior/interior egal cu 30/210cm) simplu rezemate Pe radier, cu interspatii de cca. 2 cm intre ele (fig.6.7.a); tuburi de drenaj, fig. 6.7.b, cu urmatoarele caracteristici: - fiflate, din PVC. sau polietilena, perforate, cu diametru de 65...120 mm; se recomanda pentru drenuri pana la 2,0 m adancime; - cu talpa, din PVC, perforate, cu diametrul de 80...120 mm; fantele (1,0 x 5 mm/1,5x8mm) asigurd o suprafata activa de 24...50 cm’/m de tub; - netede, din PVC, neperforate, cu diametrul de 90...110 mm; se folosese in drenurile de descarcare/evacuare. * zidarie uscata (fig.6.7.c). La drenurile cu radier elastic se folosesc tuburi de drenaj cu talpa sau riflate, din PVC, perforate, asezate direct pe 203fundul sApaturii sau pe folie de polietilena groasa, in cazul drenurilor perfecte (fig. 6.8.a) si pe un strat de balast de 20 cm grosime, in cazul drenurilor imperfecte (fig. 6.8.b). Cand sunt conditii de colmatare, tuburile se invelesc in geotextil. talpa drenului a b Fig.6.8. Pe {nga tuburile din PVC. sau polietilena, la drenurile cu radier rigid se mai pot folosi gi tuburi din beton, beton armat sau tuburi ceramice. Pentru asigurarea patrunderii apei, tuburile se prevad cu gauri, de obicei sub forma de fante, cu deschiderea mai mica spre exterior si mai mare spre interior, dirijate de jos fn sus. Gaurile se prevad numai fn portiunile pe care apa trebuie s& se infiltreze. Pe treimea superioara a tubului nu se executa gauri sau fante spre a impiedica patrunderea materialului fin (Fig.6.9.). 8-10 mm afSe mai pot folosi si tuburi fara gauri. In acest caz tuburile se ageaza cap la cap, lasandu-se intre ele rosturi de 1...2 mm, prin introducerea unei sarme intre capetele a doua tuburi. La tuburile cu mangoane, rosturile sunt de 1,5...2,5 cm, iar lungimea mangonului este circa 0,25 din lungimea_tubului (Fig.6.10). Sarma de 1mm manson 1,5...2,5 em Fig.6.10. O solutie recomandabila este inlocuirea mansoanelor cu geotextile. Bandajarea tuburilor se poate face in dreptul rosturilor sau pe toata lungimea lor. In acest ultim caz, rezulta un debit colectat mai mare, ceea ce poate conduce la reducerea sectiunii tubului. Atunci cand se folosesc tuburi cu mufe acestea se ageaz& cu mufele spre amonte. In cazul drenurilor cu tuburi, panta minima este de 0,3 %, panta recomandata este de 0,5...5 %, exceptional 10 %. Viteza maxima admisa a apei prin tub este de 1 m/s, iar viteza recomandata de 0,7 ...0,8 mV/s, viteza minima de 0,15...0,20 Ms pentru pamanturi argiloase si 0,30...0,35 m/s pentru nisipuri. 205Dac& panta i>imaxaim $i treptele necesare nu se realizeaza in cdminele de vizitare, acestea se executa din zidarie de piatra bruta/bolovani in mortar de ciment, rezemata pe fundatie din beton C 6/7,5 sau din beton C 12/15 (Fig. 6.11). In sectiune transversala, treapta are o forma usor albiata. Fig. 6.11, 6.2.2.3. Umplutura drenanta trebuie sa indeplineasca doua conditi @ sa reduca foarte mult viteza de colmatare; @ sd evite antrenarea materialelor din umplutura drenanta. Viteza de colmatare depinde, intre altele, de gradientul hidraulic al apei subterane, de debitul drenului si de natura pamantului. La pamanturile slab coezive, curentul de apa provoaca o sufozie mecanica, adicd antrenarea particulelor izolate de paméant, ceea ce conduce la cresterea treptata a porozitati. La pa&manturile coezive are foc o antrenare hidrodinamica, adicé desprinderea unor zone de material si deplasarea acestora in spatiul liber existent intre granulele stratului adiacent. De aceea colmatarea drenurilor este mai mare fn cazul pamanturilor prafoase decat al celor argiloase. 206Pentru a indeplini cele doud conditii, mentionate mai sus, este necesara executarea, in jurul tubului colector, a unui filtru invers realizat din 2...3 straturi din material drenant. Prin proiectare trebuie stabilite numarul si grosimile straturilor si compozitia granulometrica a materialelor drenante. Tratarea teoretic’ a problemei prezinta dificultati_ mari intruc&t exist foarte mari diferente intre formele granulelor si dimensiunile lor echivalente din punct de vedere hidraulic, care figureaz in ecuatiile de echilibru stabilite pentru conditiile antrenarii hidrodinamice. De aceea, pentru alcatuirea straturilor filtrelor inverse se folosesc relatii empirice bazate pe criterii granulometrice. Grosimea unui strat se stabileste din conditia limitarii vitezei de acces a apei, deoarece cu cat stratul este mai gros, cu atat perimetrul este mai mare gi deci si suprafata de acces mai mare gi viteza mai redusa. Dimensiunea medie a granulelor (d) trebuie sd creasc& pe masurd ce stratul este mai aproape de tubul colector. intre dimensiunile granulelor din doua straturi succesive trebuie sA existe raportul: (6.1) Daca D = diametrul unei fractiunii din filtru d = diametrul fractiunii din materialul protejat sé recomanda urmatoarele: Ds 5. Dis <5. Pso Das, — = 25;—* $5;—" s 25; Ds 2 7153; 21 6.2 tis das dsq Seg 62) in care: Dj, dj reprezinté diametrele corespunz&toare procentelor “’ din curbele granulometrice aferente; ® reprezinta diametrul orificiului tubului colector. Deoarece utilizarea__materialelor__uniforme _ este costisitoare, se accepta executia filtrului invers din materiale neuniforme, dar cu un coeficient de neuniformitate U, = 5...10. 207Umplutura drenanta (filtrul) se poate alcatui din (Fig. 6.12) - _ balast, fara filtru textil (corp drenant tip I); - pietrig ciuruit sau piatré sparté cu filtru din geotextile (corp drenant tip II); - beton monogranular (in terenuri cu infiltrati: puternice, cu rol de ranfort). Fig.6.12. Alegerea corpului drenant se face in functie de natura terenului gi de coeficientul de permeabilitate al acestuia, conform tabelului 6.2. In cazul filtrului din beton Monogranular, dozajul recomandat este urmatorul (dozaj IPTANA): * Ciment Il B-S 32,5 (ciment Portland cu 21.,..35% zgura de furnal), 125 kg/m’; ° Pietris 5...145 mm; * Factor A/C maximum 0,5 © solutie moderna recomandata consta in inlocuirea stratului filtrant de nisip cu materiale textile netesute filtrante denumite geotextile. Acestea sunt obtinute din fibre sintetice recuperate sau la prima utilizare, reunite prin intertesere sau consolidate chimic cu un liant. 208Tabelul 6.2. Natura terenului Coeficient de Corp permeabilitate | drenant k (cmis ) A._PAMANTURI OMOGENE. A, Foarle peimeabile > 10" I Az Permeabile: pietris curat, pietrig curat cu nisip, pietrig cu nisip (fara coeziune), nisip curat, ip curat cu pietris, nisip prafos cu pietrig (fara coeziune). 107...104 1 Ag Putin permeabile_ 10%...10" I Ag Practic impermeabile: pietrig cu nisip (cu coeziune), praf, praf ou nisip sau pietris, praf argilos, praf argilos cu nisip sau pietrig, argile sau argile prafoase, cu materi organice, turba, turb& argiloas& sau préfoasa >107 i _B. PAMANTURI STRATIFICATE. Pamant compus din straturi alternante | corespunzS- impermeabile si permeabile tor naturii " straturilor eee se prezinté ca o pasla, fibrele find asezate nesi: ialic, lar_uniform cantitativ, ceea ce asigura uniformitatea orificiilor si deci capacitatea de filtrare. Cele mai utilizate geotextile romanesti sunt: + geotextilul netesin - este realizat prin interteserea fibrelor din materiale textile recuperate (M,T.R.); geotextilul terasin — este realizat din fibre la prima intrebuintare si anume cca. 70 % provin din poliesteri si cca. 30 % sunt fibre sintetice obtinute prin defibrare; se produc in doud sortimente si anume: terasin neimpregnat si terasin impregnat cu romacril; ¢ geotextilul Madritex - este realizat din fibre de poliester la prima intrebuintare, prin intertesere; ¢ geotextilul Secunet — este realizat tot din fibre de poliester la prima jintrebuintare gi este dublu intertesut. Alegerea unui filtru geotextil se face pe baza a doud criterii: 209+ criteriul de retinere a particulelor de p&amant de catre geotextile; Di 18 d, i SZ Us ae (6.3) ‘50 0 unde: Dos se refera la dimensiunile porilor geotextilului; Gio, dso, gi deo se refer la dimensiunile particulelor de paméant. In normele tehnice franceze, criteriul de retinere este de forma: Of Scxdgs (6.4) unde: O; reprezinté dimensiunea celor mai mari pori ai geotextilului (corespunde diametrului celor mai mari particule de paméant care ar putea traversa geotextilul sub actiunea de filtrare a apei); dss se refera la particulele de pamént; pentru paménturi cu Un=4...5; diametrul semnificativ, din punct de vedere al filtrarii, este dsp, dar - din considerente de simplificare - se admite, pentru toate paménturile, des; C= C1 xX C2X C3 (6.5) ¢ = 1,0 pentru granulozitate continua (etalata) gi 0,8 pentru granulozitate uniforma; C2 = 0,8/1,25, in functie de densitatea paméntului; 3 = 1 pentru gradient hidraulic (i) < 5; 0,8 pentru i=5...20; 0,6 pentru i = 20...40 dss se considera: pentru intreaga curba granulometrica, in cazul granulozitatii continue a paméntului; pentru curba granulometrica a parti fine (daca palierul granulozitatii discontinue — fig. 6.13 - Corespunde la mai mult de 20%, in ordonata). 210am 100% Fig. 6.13. * criteriul de permeabilitate: permeabilitatea geotextilului trebuie sda fie mai mare de zece ori decat permeabilitatea pamantului. Viteza de scurgere a apei prin geotextil trebuie sa fie mult mai mare decat viteza de infiltratie a apei in paméant, pentru a se evita suprapresiunea din amontele filtrului. In procesul filtrarii, pe suprafata geotextilului se formeaza un filtru invers natural, care reduce treptat/anuleaza cantitatea de particule fine care migreaza in geotextil, reducand riscul colmatarii. jn cazul drenurilor inguste, geotextilele se folosesc in urmatoarele variante pentru corpul drenant: (1) pietris gi filtru geotextil (Fig. 6.14.a); (2) prefabricat drenant din mase plastice gi filtru geotextil (Fig. 6.14.b); (3) numai din geotextil. Tubul din PVC riflat se inveleste cu geotextil in variantele (2) si (3) $i facultativ in cazul primei variante de alcatuire. Latimea drenurilor inguste este de 20 cm pentru adancimi pana la 2,0 m si de 30...60 cm cand adancimea creste pana la 6,0 m. 2ulmaterial drenant r 5205, 1 5205 Fig. 6.14. Avantajele prezentate de drenurile Inguste sunt: * volumul gi costul sapaturilor se reduc pana la de 2...3 ori, in conditiile executiei mecanizate; ¢ in cazul folosirii prefabricatului din mase plastice se reduce volumul de material drenant cu pana la 90...95%; @ sporeste durata de exploatare. Prefabricatul drenant din mase plastice (plastidrenul) se poate folosi i la realizarea ecranelor drenante (fig. 6.15). De ambele parti ale plastidrenului se realizeaz4 doua drenuri, care colecteaz apa dinspre acostament gi, respectiv, din zona activa a terasamentului; plastidrenul impermeabil impiedica trecerea apei intre cele doua parti. Adancimea ecranelor drenante poate ajunge la 2...3 m. acostament protejat aq structura HUNT et ratiera \ |), prefabricat 4S C\ geotexti PORTIS ae tub rifiat D= 4...15 cm Fig. 6.15. 212Daca amplasamentul drenului se mentine, dar transeea este umpluta cu material granular anticapilar, se evita migrarea apei datorita diferentei de suctiune intre pamantul de sub acostament gi cel de sub structura rutierd (fig. 6.16.). Tubul de colectare, de la baza trangeei are rolul evacuarii apei libere, care se infiltrezA in trangee, deoarece dac& este saturat materialul anticapilar nu igi mai indeplinegte rolul. Materialul anticapilar este un nisip sort 0,2...2 mm, care indeplineste conditiile (D, = dimensiunea ochiului sitei prin care nu trece x% din material): Dy 2 0,Umm Page 5; (6.6) Dy Trecut prin ochiul de 20 im: < 6%. acostament 15...20 om fl Fig. 6.16. 8.2.2.4. Ecranul impermeabil: Ecranul impermeabil se realizeaza din argild grasa, bine compactata, in grosime de 25...35 cm; este necesar atunci cand apa trebuie colectaté dintr-o singuré parte a drenului pentru a evita patrunderea ei spre terasamentul drumului. 6.2.2.5. Stratul dle pamantimpermeabil Acesta are rolul de a impiedica patrunderea apelor de suprafata in trangeea drenului; are o grosime de minim 50 cm si 213se realizeaza din argilé grasa, compactata in straturi orizontale, in grosime de 15...20 cm. Gradul de compactare va fi de 90...95 % Proctor normal. 6.2.2.6. Stratubizolators Are rolul de a opri patrunderea in dren a particulelor fine din stratul de pamant impermeabil. Se realizeaza de obicei din brazde intoarse. 6.2.2.7. Stratu de protect Se realizeazi din brazde de iarba, beton argilos sau paméant vegetal ins&mAntat. In locul stratului de protectie se pot folosi capace de acoperire realizate din pereuri de piatra bruta, rostuite cu mortar de ciment, sub forma de casiu (Fig.6.17.a.) sau rigole (Fig.6.17.b.). Daca se folosesc capace de acoperire, atunci straturile izolatoare gi cele din pamant impermeabil pot lipsi. 2 15cm Fig.6.17. 025 Drenturlarizontate desshias (dascoperita) Deosebim doua categorii de drenuri orizontale deschise: * santuri drenante, cAnd stratul acvifer este foarte aproape de suprafata terenului; + rigole drenante in cazul unor adancimi mai mari. Santurile drenante se executa: a) cu baza in stratul permeabil (Fig. 6.18.a); 24b) cu baza in stratul impermeabil, cAnd stratul permeabil este de grosime redusd sau cand exista posibilitatea infiltrarii apelor colectate de sant (Fig. 6.18.b) fa) (b) \ Y \ Strat impetmeabit Fig.6.18. O varianté pentru cazul (a) consta in realizarea peretilor neprotejati pana la cota la care trebuie coborat nivelul apelor subterane iar fundul santului si restul suprafetei peretilor se protejeaza cu un strat impermeabil. 6.2.4. Drenuri orizontale acoperite Aceste drenuri se executa cand nivelul apelor subterane (N.A.S.) este foarte coborat, conducand la ganturi foarte adanci. Dupa cum fundul drenului se afld tn stratu! impermeabil sau fn stratul permeabil/acvifer drenul este perfect (Fig. 6.19.a) si respectiv, imperfect (plutitor) (Fig. 6.19.b). strat DM TTT: LMT 2156.2.5. Drenuri fara tuburi Se folosesc pentru debite mici si lungimi reduse de dren (15 ...20 m.), in general pentru asanarea rambleurilor. Drenurile sunt alcdtuite din 2...3 straturi granulare, agezale sub forma unui filtru invers (Fig.6.20.a,b ) sau din material drenant protejat de un geotextil (Fig.6.20.c.). Ney Yn MAMA i VN A Lee (c) Fig.6.20. In cazul (b) filtrarea apei se realizeaza pe intregul perete aflat in stratul acvifer. Declivitatea longitudinal a acestor drenuri (a,b) se adopta de 2...3%; la partea inferioara (cazul a) si respectiv in stratul intermediar (cazul b) se recomanda folosirea pietrei sparte (50...70 mm). In fig. 6.21 se prezinta o trangee drenanta longitudinala (pentru preluarea apelor din stratul permeabil), iar in fig. 6.22, modul de descarcare a transeei longitudinale, prin trangee drenante transversale (la distante de ordinul a 100 m). strat permeabil strat impermeabi Fig. 6.21. longitudinala 216strat impermeabil Fig. 6.22. In cazul trangeelor mai adanci de 6,0 m, pentru a permite controlul si supravegherea drenurilor, in timpul exploatarii, se realizeaza galerii executate din zidarie, beton sau beton armat, cu latimea de minim 0,80 m gi inaltimea de minim 1,50 m (Fig.6.23), In spatele galeriei se realizeaza o umplutura drenanta sub forma unui filtru invers. Daca se adopta o retea de galerii, puturile de vizitare, care indeplinesc gi rolul de ventilatie, se amplaseaza la distante telativ mari intre ele (100...250 m). Fig. 6.23, 217Pentru adancimi, ale trangeei, mai mari de 12...15 m gi daca prin sapare se deranjeaza echilibrul straturilor de pamant, se recurge la realizarea drenurilor sub forma de galerii de mina cu sectiunea neta de minim 5...6 m*. Acestea se sapa la partea superioara a stratului impermeabil pentru a colecta cat mai multa apa din stratul acvifer. Galeriile drenante sunt recomandate pentru drenarea la mare ad&ncime (25...100 m). Filtrul se poate realiza si din caramizi cu goluri (fig. 6.24.). Daca nu sunt vizitabile, se umplu cu material pietros; in general se prevad cu pante mici, de ordinul a 0,5 %. Dacaé terenul nu are stabilitate, filtrul invers se realizeaza in interiorul galeriei de mina. WZ IS 5.2.7 inp pananiaiadgeatons Solutia cu drenuri forate se aplica la asanarea/ consolidarea terasamentelor/versantilor. Se folosese, in general, cand suprafata de alunecare, nu este la o adancime prea mare (< 6...7 m de la nivelul terenului). jnainte de realizarea drenurilor forate, taluzul versantului trebuie amenajat in functie de starea gi inclinarea sa (tabelul 6.3). 218Tabelul 6.3 ; Stabilitatea inclinarea terenului deta Tipul de amenajare taluzutui | _|___ suprafata Redus& Buna = Protectie contra eraziunii, realizata Redusa Mediocraé din geosintetice sau plasa metalic gi gazonare Placare cu date din beton armat, Medie Mediocra eventual ancorate cu tiranti Blocarea barei versantului cu 21d Mare Mediocra de sprijin $i realizarea simultana a forajului Gaurile din foraj se pot realiza cu o inclinare fata de orizontala de 5°...30° si cu lungimi pana la 100...120 m. In functie de lungimea forajului, diametrul tubului de protectie este de 90...130 mm. Dupa terminarea forajului, se introduce tubul riflat din PVC, cu diametrul de 40...50 mm gi se extrage tubul de protectie. Tubul din PVC se prevede cu microfante sau orificii de 2...3 mm, gsi se protejeaza cu geotextile (Fig. 6.25.), protectie contra eroziunii cablu de ancorare Fig.6.25. 219Solutia curenta, fara tub de protectie, consta din drenuri de 15...35 m lungime, forate, cu pante de 3°...10° cu un utilaj adecvat (tip “orice teren, orice direcfie"). Se folosesc tuburi din PVC, tiflate, perforate si elemente de mufare — pentru drenuri de captare si din PVC, netede, neperforate si elemente de mufare — pentru drenuri de evacuare. In functie de conditiile de teren si de nivelul panzei de apa drenurile forate se executa de la suprafata versantului (foraj “la zi” — fig. 6.26.a) sau din chesoane trapezoidale sau circulare — fig. 6.26.b. Fig.6.26. ° 25 eaauiiniaiionion Aceste drenuri se realizeaz& sub forma unor puturi, in variantele: cu evacuarea apei din dren prin pompare, solutie foarte rar folosita la terasamente; # sub forma de puturi absorbante, prin care apa este condusa gi evacuat4, prin scurgere liber, in straturile permeabile situate la adancime mai mare. Puturile se pot realiza: ¢ prin forare, cu diametre de 15...60 cm; 220+ prin sdpare manuala, forma in plan fiind patrata (1,5 m x 1,5 m ) sau circulara (cu diametrul de 1,0...1,75 m) Drenurile verticale se folosesc pentru: evacuarea apelor de suprafataé atunci cand nu exista alte posibilitati; ¢ colectarea apelor subterane, situate la un nivel apropiat de suprafata terenului si evacuarea lor intr-un strat permeabil, situat la o adancime mai mare. In primul caz, drenul se executa la o adancime cel putin egalé cu adancimea de inghet (recomandabil adancimea de inghet sporité cu 40...60 cm), unde se gdseste un strat permeabil, in care se poate infiltra apa (Fig.6.27.a.). Succesiunea straturilor din materiale drenante respecta principiul filtrului invers. Daca putul absorbant serveste la colectarea gi evacuarea in adancime a apei dintr-un strat aflat mai la suprafaté, umplutura drenanta se realizeaza sub forma a doua sau trei straturi verticale concentrice (Fig.6.27.b.). Filtrul invers concentric se realizeaza folosind doi cilindri de tabla, pozitionati concentric, care sunt ridicati pe masurd ce se realizeaza umplutura. strat impermeabil strat impermeabil strat permeabiPentru evitarea colmatarii rapide, ganturile se recomanda sa se descarce in put prin intermediul unei camere de decantare. In fig. 6.28. se prezinté un put de descarcare a santului, prevazut cu sorb si cu camera de decantare. gratar material drenant Fig. 6.28. Pulurile drenante se pot folosi si pentru sporirea efectului drenant al galeriilor, prin realizarea lor deasupra acestora, la distante relativ reduse (chiar pana la 4...5 m). In fig. 6.29. se prezint& combinarea unei tetele de galerii de mina cu puturi drenante forate, iar in fig. 6.30. combinarea unui put de drenare/cheson cu drenuri orizontale forate. Ultima solujie se adopta pentru stabilizarea versantilor cand nivelul apei subterane este foarte coborat; puturile se executd din beton armat, cu sectiune circulara (D = 3...10 m) sau eliptica, find turnate pe loc sau prefabricate. Puturile se incastreazA cativa metri in terenul stabil. Dacd sunt mai multe straturi acvifere, drenurile orizontale se foreaza la nivelurile aferente. Apa colectaté se evacueaza fie printr-o canalizare la baza putului, fie prin pompare. Pentru a indeplini si un rol de consolidare, capetele puturilor se leaga prin grinzi din beton armat. 222Caminele de vizitare se realizeaz4 din cdramida, beton sau beton armat, cu sectiune circularaé sau patrata, dimensiunea interioara fiind de 0,75...1,00 m (Fig.6.31.). SST VORA S capac 3 SSS trepte metalice Beara prefabricata) juburi de dren XS SSS Fig.6.31. Pentru asigurarea accesului in camin sunt prevazute sc&ri metalice. Capacul c&minului se scoate in sezonul cald si se inlocuieste cu un gratar, care asigura ventilarea drenului. CAnd este necesara o ventilare puternicé se introduc tuburi de ventilare cu h = 1,5...3,0 deasupra nivelului terenului. Daca panta drenului este mai mare decét panta admisibila, drenul se executa in trepte, care se pot realiza in caminele de vizitare. ‘in toate cazurile, la fundul cdminelor de vizitare se asigura o saltea de apa de minim 0,25 m grosime, fiind indeplinit astfel si rolul de deznisipator. 6210 Capete deren Prin cap de dren se intelege o constructie care asigura trecerea “la zi”, a apei colectate de dren. Capul de dren permite totodata controlul functionarii si intretinerea drenului. Capul de dren trebuie sa evite inghetarea apei din dren in care scop: 224¢ la iegirea din dren se asiguré. panta maxima admisibila a tubului; * santul care preia apa evacuata de dren se prevede cu panta cat mai mare; * partea superioara a tubului drenului trebuie sa se afle la cel putin 50 cm deasupra fundului gsantului; intrucat, pe portiunea finala a drenului, adancimea ta care se afl tubul este mai mica decat adancimea de ‘inghet (fig. 6.32) se executd o umpluturé de pamént, bine compactaté gi recomandabil cu protectie, pentru evitarea infiltrarii apei de suprafata, W >> umplutura” SP pamant ay corp drenant 2 VR 8 g Fig.6.32. In functie de conditiile locale, zidul de sprijin poate fi inlocuit printr-un pereu din piatrd bruta/bolovani pe fundatie din beton. 6.2.41. Pujud de aerisive: Se executd din tuburi PVC (d = 110 mm), in corpul drenului, de regula la capatul amonte, unde adancimea drenului este maxima; asigura uscarea prin ventilatie. 6.2.12. Asanarealpriniventilagic Se bazeaza pe proprietatea vaporilor de apd de a se deplasa de la temperaturi mai ridicate Spre temperaturi: mai scazute. zid de spriin 4 225Principiul de functionare este urméatorul: intr-un dren obignuit, se aseaza deasupra tubului colector, dar sub cota de asanare necesara, unul sau mai multe tuburi perforate, pentru ventilatie, cu asigurarea, !a anumite distante, a legaturii_ cu exteriorul, prin puturi de aerisire. Datorité temperaturilor diferite ale aerului de la suprafata terenului gi ale pamantului, precum gi datorita curentilor de aer de la suprafata terenului, exist4 Intotdeauna un curent de aer in tuburile perforate. In timpul iernii, apa peliculard si apa sub forma de vapori se deplaseaza spre suprafetele reci reprezentate de tuburi, lang& care se concentreazé gi ingheatéa. La dezghet, transformata in apa gravitationala, este preluata de tubul colector al drenului, aflat sub tubul/tuburile perforate. Metoda este indicata in cazul argilelor. ed Se folosesc specii de arbori care se remarca printr-o evapotranspiratie mare si care, prin aceasta, pot influenta bilantul hidric al unui teren. Dintre speciile cu coroana stufoasa gi sistem radicular dezvoltat se pot mentiona: stejarul, artarul, fagul, frasinul, mesteacanul, ulmul, plopul piramidal, arinul, salcia si ofetarul. In cazul in care apele freatice sunt mineralizate se folosesc specii rezistente la sruri: tamarinul, saxaulul, ofetarul, gladita (platica) etc. €3.CALCULUL DRENURILOR Calculul drenurilor se efectueaza in doua etape: 4 calculul hidrologic, prin care se stabileste debitul de apa ce trebuie colectat de dren; ¢@ calculul hidraulic, prin care se stabilesc dimensiunile rigolelor si tuburilor de evacuare a apei. 226