CAPITOLUL 5 1 EVACUARI 5.1, GENERALITAT Zona drumului, impreuna cu terasamentele si celelalte constructii aferente, sunt expuse actiunii permanente a apelor de suprafata. Pentru protejarea terasamentelor este necesar ca apele sa fie colectate la 0 anumita distanta de terasamente si evacuate tn depresiuni sau in albiile cursurilor de apa. Pentru colectarea apelor de suprafata se executa santuri sau rigole laterale, ganturi de garda, rigole de acostament, casiuri, canale de evacuare, bazine de evaporare, puturi absorbante gi, eventual, se folosesc camerele de imprumut laterale. Pentru ca elementele de colectare-evacuare a apelor de suprafajé s& functioneze corespunzator it i inclinarea fundului gantului/rigolei (panta longitudinal) trebuie s4 fie cat mai mare, dar fara a depasi viteza de antrenare (v), definité ca viteza peste care incepe erodarea paméantului. Viteza de antrenare se poate estima cu relatia: y= k- QO! YR (5.1) unde: k = coeficient care depinde de tipul pamantului (tabelul 5.1.): Q= debitul apei (m’); R= raza hidraulicd a sectiunii gantului (m). 155Tabelul 5.4 Tipul pamantului ~ Nisipuri mijloc Nisipuri prafoase _ Pamanturi prafoase 0,62...0,68 Argile - 0,75...0,85 | Pentru santuri si rigole neprotejate panta maxima admisa (pentru regim de scurgere nepermanent), precum si viteza admisa sunt prezentate in tabelul 5.2. Tabelul 5.2. were | cide Tipul pamantulul admisibité | incope erodarea Pamanturl cu maximum 10% piatrd ‘Lnisip pr&fos, risip argilos, praf nisipos, praf 12 1 argilos 23 ~ | 2.idem (pct. 1) ~ compacie 3d 3.argile nisipoasel prafoase 34 || 4, pamanturi argiloase Pamantuni cu 10...50 % piatra: S.nisip prafos, nisip argilos, praf nisipos, praf 23 | arailos 34 6.idem (pet. 5) compacte 34 7.argile nisipoase 45 8, piménturi aralioase Pmanturi cu peste 50% piatra 9. pletris/piatra sparta 2.40 mm 1,2 3 10 pietnsipiatra sparta 40...60 mm 2,0 4 WW | 44 piotris/piatr’ sparta 60...120 mm 25 5 12. bolovani 100...250 mm 3,0 5 43, blocuri peste 250 mm 4.0 5 Terenuri stancoase: Iv | 44, stanc’ slaba 5.0 15. stanca tare 10,0 Pentru ganturi gi rigole protejate/consolidate, pantele maxime admise sunt prezentate in tabelul 5.3, iar vitezele medii admisibile in tabelul 5.4Tabelul 5.3. Nr. Felul protejaril Pantamax. | admisé (7) Pere) uscat din plata brut negeli 5 rostuit _ Pereu din. dale de beton simplu 2 | CBI7.5(Bc7,5), pe pat de nisip de maxmum 10 |__| 5.0.cm grosime a Pereu zidit dn piatra brut negeliva cu 4 | mortar do cimont sau _perau din dale de ie beton simply C12/16(Bc15) pe pat de beton clasa C4/5(Bo5) Casiuri pe taluzuri inalte, din poreu zit de 4 _| piatra brut cu mortar de ciment pe pat de 67 beton clasa C4/5(Bc5) Pantele maxime admise se considerS pentru regim de scurgere nepermanent. Tabelul 5.4. _ Wr. Viteze medii admisibile (m/s) oe Tipul de consolidare pentru adancime gant de (m) : 04 [06 [08 | 1.0 | 1,5 | 1 Brazde simple 4,76 | 1,90 | 2,00 | 2,10 | 2.20 2 Brazde suprapuse 2,15 | 2,35 | 2,50 | 2,60 | 2,60 3 Poreu sinplu din piatrd bruts | 2,50 | 2.70 | 2.85 | 3,00 | 9,25 4 Pereudublu din piatrabruta | 3,10 | 3,25 | 3,50 | 3,70 | 4,00 5 Anrocamente 16...20 m 2,35 | 2,60 | 2,70 | 2,85 | 3,00 & | Anrocamente din bolovani meri | 2,60 | 2.70 | 2,65 | 3,00 | 3.25 Pereu din piaira slab, cu mortar | 7 ‘de cient 5,00 | 5,40 | 5,60 | 6,00 | 6.60 Pereu din piatra tare, cu mortar 8 Ae aig 10,0 | 11,0 | 120 | 14,0 | 180 9 Perea din dale de beton simplu C 6,0/7,5(Bc7.5) 6,60 | 7,20 | 7,60 | 8,00 | 8,50 Perau din dale de beton simplu C 10 | Perera ss (6c10) 7.40 | 2,18 | 8.60 | 9,00 | 9.60 @p. Pentru evitarea impotmolirii, — viteza_apei prin ganfrigola trebuie sa depaseasca viteza de sedimentare, care se determina cu relatiile: yy =a hood (6.2) 157(5.3) ‘in care: a, a1 = coeficienti care depind de marimea particulelor care se sedimenteaza (tabelul 5.5); indltimea apei in ganl/rigola (m); R = raza hidraulicd (m). Tabelul 5.5. Natura depunerilor ay Nisip malos mare 0,65._.0,77 Nisip maios mijlociu | 0,58...0,64 | Nisip malos marunt 0,41...0,45 Nisip foarte fin 0,37...0,44 Experimental a rezultat cd viteza de sedimentare variaza in functie de natura particulelor de pamént in suspensie, si anume: Vs < 0,25 ms pentru particule argiloase; Ve < 0,4...0,5 m/s pentru particule nisipoase. .. Dac& viteza maximA admisibila este depagita se recurge la protectia sau consolidarea peretilor si fundului santului/rigolei, folosind brazduiri simple/suprapuse, pereuri din piatr& bruta (simple/duble) si din dale de beton. In aceste cazuri, vitezele medii admisibile sunt cu atat mai mari cu cat adancimea santului este mai mare. W@. Panta minima a fundului gantului/igolei, atunci cand acesta nu este protejat, se prevede de 0,5 %, exceptional 0,2...0,3 %, iar atunci cAnd este protejat va fi de 0,2...0,3 h,. exceptional 0,1 %. Ori de cate ori este posibil, panta santului se recomanda sa fie egalé cu panta drumului (pentru evitarea sporirii sectiunii santului, in lungul drumului). Me. Trecerea de la pante mari la pante mai reduse trebuie 4 se faca treptat prin valori intermediare ale pantei. (@. Trecerea de la o latime a fundului gantului b; la o latime mai mare bz (Fig.5.1.) se realizeaza treptat conform relatiei: 158wd (5.4) Fig.5.1. . La schimbari de directie trebuie sa se asigure racordarea cu o raza r, data de relatiile: r2227-B (5.5) rriev-yS +R (56) unde: B = lafimea medie la partea superioara a gantului (m); v = viteza apei (mm/s); $ = suprafata udata (m*); R= raza hidraulicd (m); jn conditii egale se recomanda ca fundul gantului sa fie cat mai ingust iar inaitimea santului sa fie cAtmai mare. 5% CONSTRUC yt ist Constructiile anexe pentru colectarea gi evacuarea apelor de suprafata sunt: 5, i i ul Se prevad pe portiunile de drum in debleu, in profil mixt, la nivelul terenului, precum si pentru rambleuri mici (h < 0,50 159m). Dimensiunile si forma rigolelor gi santurilor se stabilesc in functie de relief, debitul si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie gi conditiile de circulate. Din motive de siguranté impotriva accidentelor de circulatie, evacuarea apelor in afara zonei drumului se recomanda a se face cu ajutorul rigolelor si, numai daca acestea nu pot indeparta intregu! debit de apa colectat, sd se recurga la santuri de forma trapezoidala. Prin rigola se intelege un canal deschis, cu sectiune triunghiulara sau albiaté, cu inaltime redusa si necarosabil. Prin gant se intelege un canal deschis cu sectiune trapezoidala, necarosabil. 5.2.1.1. Rigole Ia marginea platformet (rigole taterale) Rigolele pot fi: * cusectiune neprotejata (Fig.5.2.): dren de acostament Fig.5.2. ¢ cu sectiune partial ~pavaté (pe fundul gantului)(Fig.5.3.): dren de acostament Fig.5.3. 160oO @ cu sectiune integral pavata: cu pereu (Fig.5.4) sau cu placi prefabricate din beton simplu; 025 ‘ =; / 7, [050-4 [20 b : NZ 9.28 Bee 4 ! 5 : ‘Structura rutiera | 0,2...0,3,(0,4) 1 Consolidare acostament (varianta) dren de acostament _ Fig.5.4. 4 rigolé cu secliune betonata situaté la marginea platformei ( Fig.5.5 ); f fg Ih Ig 13 te 1 1 Le Fig.5.5. + rigola situata in interiorul acostamentului ( Fig.5.6.) 161~~ aisuES ane 7 conowcro)_ ; oa, [00 0,30 Fig.5.6. Solutiile din fig. 5.5 gi 5.6 sunt dictate de existenta, in apropierea cAii, a unor constructii sau a unui versant stancos. La drumuri de mare viteza, daca adancimea rigolei este relativ mare, pentru siguranta circulatiei se recomanda Inclinari ale taluzului conform fig. 5.7, variantele (a) si (b). (ays (a) $16 i (b)s 16 (b) < 114 | 2 in Structura rutiera_ Fig.5.7. 5.2.1.2. $anturi la marginea platformei (santuri laterale) eT ee Santurile laterale pot fi: # cusecfiune neprotejata (Fig.5.8.): 162(0,30)0,40...0,60 Fig.5.8. # cu sectiune partial pavataé (pe fundul gantului) (Fig.5.9.): (0,30)0,40...0,50 Dren de acostament ' Fig.5.9. + cu sectiune integral pavata ( Fig.5.10.a.) sau cu placi prefabricate (Fig.5.10.b.): ee wf tod ‘Structura rutiere , 1 (0,20)0,40...0,60-|- ‘ ‘Consolidare (varianta) ‘ 3 Dren de acostament wee Fig.5.10.a. 1635.2.1.3. Sa apiaieaiin Santurile ranforsate (fig 5.11) se executa in tronsoane de 3,0...10,0 m lungime si in functie de regimul apelor subterane se prevad drenuri in spatele peretelui spre versant. Dren in spateie barbacenelor| C6/7,5 (Bc7,5) : _tub prefabricat 100m 62,83.5...c4/5 (B03,5..B06) 1,95..2,25 Fig. 5.14 164La drumuri de mare viteza, daca adancimea gantului este relativ mare, pentru siguranta circulatiei se recomanda inclinari ale taluzurilor conform fig. 5.12., variantele (a) si (b). (2) 518 (a)< 16 (bs 14 )<14 Structura rutira p— 2 Fig. 5.12 La drumuri de culme, santurile laterale (a) se pot evita prin lucr&ri terasiere (b). Fig. 5.13 5.2.2. Rigole de acostament Se folosesc pentru interceptarea apelor meteorice cazute pe platforma drumurilor, la rambleuri mari evitandu-se degradarea taluzurilor. Rigolele se executa pe acostamentul din interiorul curbelor convertite sau suprainaltate (pentru Nrambieu 2 3,0 m) si in aliniament (pentru Arambier 2 5,0 m).( Fig.5.14.). Rigola poate fi pavata cu placi prefabricate din beton simplu. Rigolele de acostament se descarca pe taluzuri_ prin casiuri, realizate din prefabricate de beton C12/15 (Bc15). Santul de la baza rambleului, in care se descarcd casiurile, este, de regula, de tip consolidat. 1650,50...0,75 0,50 10 oy : LZ Loren de acostament ~~ Scurgere prin casiutt /demenie profabrcate C 12118 (Bo15) Structure ruttera Fig.5.14. 523. puedaaiaiilie Se executd pentru a reduce numarul de podete. Apa din depresiunile mai mici, pe care le inchid terasamentele drumurilor, poate fi evacuata, spre depresiuni apropiate, prin canale de evacuare. Lungimea acestor canale se recomanda s& nu depageasca 500 m, panta nu trebuie s& coboare sub ,7 %, iar traseul trebuie ales, pe cat posibil in aliniament, .15.). La schimbari de directie se folosesc racordari cu arce de cere cu raze cuprinse intre 10 si 12 m, latimea la fund va fi mai mare de 0,40 m, iar inallimea minima va fi de 0,50 m. (Fig. podat evitatDaca panta gsantului dep&gegte valoarea de 4.5 %, consolidarile de tip obignuit nu mai corespund gi se recurge la amenajari speciale cum ar fi: praguri, cascade si canale de fuga. 5.2.4.1. Pragutlie Pragurile se realizeaz& din trepte ayand 8...10 cm inaltime, care amelioreaz& panta fundului gantului. Deoarece, la trecerea peste praguri, apa se desprinde de fundul gantului, atat in amonte, cat gi in aval, se asigura pereerea pe 0,8...1,0 m lungime (Fig.5.16.). Fig.5.16. 5242 Geccaeallliaiadt* Daca pe sectoarele pe care urmeazé s& se execute ganturi sau canale de evacuare, rezult{ pante foarte mari, pentru care nu se pot prevedea consolidari obignuite, se amenajeaza tronsoane cu pante admisibile (de lungimi limitate), iar cdderile de nivel se concentreaz& in unul sau mai multe sectiuni ale gantului. In aceste sectiuni se prevad cascade (Fig.5.17.) sau canale de fuga (la care apa este in contact permanent cu fundul canalului) (Fig.5.18.). 167de cddere, la cascadele santurilor este de jnaltimea intr trepte se calculeaza cu relatia 0,50...0,60 m, iar distanta di (6.7) (Fig.5.19.): d= (5.7) unde: i= panta terenului; panta fundului gantului; h = indltimea treptei. Fig.5.19. 168Dac& pe un anumit sector se executé n trepte, iar diferenta de nivel totala este H, folosind schema din Fig.5.19. rezulta: Hanh+a(n-l) (5.8) a= d.ip Numéarul de trepte n se obtine cu relafia: n= Ht diig (6.9) he di, unde h < 0,50...0,60 m. La capetele cascadelor si a canalelor de fuga sunt necesare disipatoare de energie, pentru amortizarea socului produs de apa in cddere. De obicei acestea se realizeaza din saltele de apa si praguri. Elementele constructive ale unei cascade sunt prezentate in (Fig.5.20.): pinten intrare, oth Le 7 UNWVLZLLLL 2 orm N radigr intrareS, LEE Fig.5.20. Cascadele se prevad cu lafime constanta a fundului (Fig.5.21.a.), sau cu latime variabild (Fig.5.21.b.): (1) radier de intrare, (2) perete cascada, (3) radier de iesire. 169Fig.5.21. Profilul longitudinal al gantului cu cascade, trebuie sa se Inscrie cat mai bine in configuratia terenului, pentru a evita lucrri mari de sApaturi si pentru a evita umpluturile. Canalele de fuga au de regula sectiune dreptunghiularaé gi sunt alcatuite dintr-un canal inclinat, cu pante mari si dintr-un bazin de amortizare. Canalele de fuga necesita un volum mai redus de sdpatura deoarece se inscriu mult mai bine in terenul natural. Cascadele gsi canalele de fuga se executa din zidarie de piatra bruté sau beton 5.2.5. e sau rezervoare de evaporare jn regiunile de ses _ nu Sein descarcarea apelor din santuri in depresiuni naturale, evacuarea apelor superficiale se poate realiza in bazine sau rezervoare de evaporare (Fig. 5.22). 170pplatforma drumului dig de pamant ~bazin de evaporare Fig.5.22. Conditiile climatice necesare pentru ca solutia sa fie posibila, corespund _conditiilor favorabile unei evaporari accentuate: precipitatii limitate, temperatura medie anuala ridicata si vanturi puternice. in regiuni cu climat umed $i pamanturi impermeabile solutia ar favoriza saturarea paméanturilor. Bazinele de evaporare sunt excavatii inconjurate de diguri de pamant. Ca elemente caracteristice se pot mentiona: adancimea bazinului: < 1,5 m (exceptional < 2,0 m); ¢ capacitatea unui bazin: < 200.,.300 me; @ nivelul apei in bazin: = 0,60 m sub cota marginii platformei drumului. Calculul bazinelor de evaporare, din punct de vedere al capacitatii, se poate face in doua ipoteze: @ uscare completa intre doud averse de ploaie; # se tine seama de acumularea anualé de apa, prevazand ca la sfarsitul veri bazinul sa fie uscat. Capacitatea de evaporare se determina cu relatia (5.10): e=115-d-(l+a@-v) (5.10) unde: e =capacitatea de evaporare (mmiluna); d =deficitul de umiditate al aerului (mm coloana de mercur), d=i-w (5.11) i = presiunea maxima a vaporilor de apa la temperatura medie lunara (mm); imw = umiditatea medie lunara (mm); v = viteza vantului (m/s); a = coeficient in functie de inaltimea (H), deasupra terenului, la care se masoara viteza vantului(v) ~ tabelul 5.6. Valorile i gi w se obtin de Ia stafiunile meteorologice. Tabelul 5.6. _ Thalfimea H 03 10 9,0 -m- j : ao | 0,43 0,27 0.14 Suprafata necesara a bazinului/rezervorului de evaporare (S) se poate stabili cu relatia (5.12): 0,001 F (a6): 7 —e (m’) (6.12) unde: F = suprafata bazinului de receptie pentru un singur bazin/rezervor de evaporare (m’); a = cantitatea de precipitatii atmosferice in timpul sezonului de vara cel mai ploios, din cadrul mai multor ani (mm); h = inaitimea bazinului/rezervorului (m); w = coeficient de scurgere, jin functie de tipul/caracteristicile suprafetei de scurgere pana la bazin/rezervor; y = 0,3...0,5. 5.3. DEBITUL D) Santurile se proiecteaza_pe tronsoane cu lungimi cuprinse intre 100 si 250 m. Tronsoanele sunt delimitate totodata de punctele in care debitul prezinta o variatie brusca. Pentru calculul santului trebuie stabilit debitul necesar de asigurat si debitul capabil. Debitul necesar (debitul de calcul), intro anumita sectiune a sanfului, se deduce din debitul total, proportional cu suprafata de colectare (Fig. 5.23). 172Bazin de receptie | | L 4 ; JA Joni sectiune de calcul Fig. 5.23 rs. @, #6 (6.13) AUG USi=S unde: St — suprafata totala a bazinului de receptie; Q, — debitul total; Qa — debitul in seciunea A a santului 5.9.1. Cals debi cesar Se cunosc mai multe metode de calcul si anume. 5.3.1.1. Metoda Vedenisov ed Metoda se bazeaza pe o formula semiempirica pentru calculul debitului maxim (Q): Q=c-k f-8” (mis) (5.14) 173unde: c = factor de relief: c=10 pentru relief de ses; c=20 pentru relief de dee 5 pentru relief de munte; k = coeficient climatic; se considera valoarea cea mai mare dintre rapoartele: aft Pa, Pd, Pda ky Pd, = precipitatii medii in 24 ore (mm); Pd, = precipitatii maxime in 24 ore (mm); Pd, = valoarea zonala a mediei maximului de precipitatii in 24 ore (mm); Pad 1= valoarea zonala a maximului de precipitati in 24 ore (mm); f = coeficient in functie de permeabilitatea terenului: f=0,5 pentru pamanturi cu permeabilitate mare (nisipuri); f=1,0 pentru argile prafoase, nisipuri prafoase; f=1,5 pentru paméanturi cu permeabilitate redusa (argile); S = suprafata bazinului de receptie (km’). Influenta defavorabilé a suprafetelor mici asupra debitelor este luata in considerare prin exponentul 0,75: Dacd S 40 minute; ic = intensitatea de calcul a ploii (I/s:-ha) © = coeficient de scurgere aferent suprafetei S: =f (6.20) dp unde: qc = debitul de apa cazuta pe suprafata S, care ajunge in sant (\/s); qp = debitul de apa czuta pe suprafata S (V/s). in tabelul 5.8. se dau valorile coeficientilor de scurgere, in functie de tipul suprafetelor, care alcdtuiesc bazinul de receptie al gantului sau rigolei “Tabel 5. Nr. Natura suprafetei ~] Coeficient de ort, | scurgere © 4._ | Supratefe asfaitate gi betonate 0,85 ... 0,90 ZT Pavaje din piatra gi alte materiale, curosturi [0.70 ... 0.80 colmatate cu mastic 3-7] Pavaje din piatra curosturi umplute cu nisip | 0,55... 0.60 4, | Drumuri din piatr& sparta (macadam): = in zone cu pante mici (= 1% ) 0,25 ... 0,35 in zone cu pante mari (> 1%) 0,40 ... 0,50 ; 6. | Orumuri impietruite: | in zone cu pante mici (<1 % ) 0,15 ... 0,20 in zone cu pante mari (> 1%) ___| 0,28 ... 0,30 6. | Terenuri de sport, gradini: = inzone cu pante mici (< 1 % ) 0,05 ... 0,10 ’ = _in zone cu pante mari (> 1% ) 0,10... 0,20 T. ‘curti nepavate, neinerbate 0,15... 0,25 4 8. agricole 0,05 «0,48 9. | Parcuri si suprafete impadurite: - inzone cu pante mici (< 1% ) 0,00 ... 0,05 -_in zone cu pante mari (> 1%) 0,05 ... 0,10 176Ef Ploile sunt caracterizate prin duraté (t - minute), ntensitate (i) si frecventa. i Intensitatea unei ploi (i) reprezinté cantitatea de apd de E ploaie cazutd pe suprafata orizontalé unitard, in unitatea de E limp; se exprima in Vm*/minut. s Intensitatea tehnica a ploii (i) se exprima in /s/na; se F obtine cu relatia: 42 i, =i 20M) © 170.5 (5.21) t 60(s/minut) Frecventa ploii sau perioada de revenire indica intervalul de timp probabil la care se repeta sau este depasita o ploaie de anumita durata si intensitate. O frecventé de 1/10 inseamna_probabilitatea de repetare/depasire odata la 10 ani. O frecventa de 2/1 inseamna probabilitatea de repetare/depasire de doud ori pe an Majoritatea prescriptiilor tehnice nu prevad recomandari pentru frecventa ploilor luate in calcul; aceasta se datoreaza faptului cd, pana in prezent, s-au folosit preponderent santurile trapezoidale, de adancime relativ mare, la care debitele capabile sunt mari. Odata cu trecerea la folosirea__rigolelor triunghiulare/albiate, in special la drumurile de clasa tehnica superioara, adoptarea de valori judicioase pentru frecventele ploilor este necesara. Daca not&m cu T, intervalul mediu de timp in care o inaltime ho de precipitafii, corespunzand unei durate prestabilite, To, a ploii, va fi egalata sau depasitaé o singura data, rezulta: pthene) = 4 (5.22) unde: p(h2ho) este probabilitatea ca o fnaltime de precipitatii, h sa fie mai mare decat inaltimea prestabilita, No. Pentru o aceeasi durata To, indltimea probabila h creste cu valoarea T. Pentru o durata data To, relatia intre h si T este de forma: 77h=ht+o-K'(T) (5.23) unde: h = valoarea medie anuala (mm); se stabileste pe baz de observatii pluviometrice sistematice; o = ecartul tip (mm); K'(T) = 0 functie de T, determinata de tipul de lege de repartitie adoptat (normala, Jog_normala, Gumbel- pentru maxime, Poisson). In capitolul 5.3.5 se detaliaza modul de folosire a repartitiei Gumbel pentru maxime. Pentru drumuri secundare, frecventa de 41/5 poate fi luata in calcul, dar pentru drumuri principale se justificd frecventa de 4/10, cu verificarea ca la frecventa de 4/25 apa nu afecteaza benzile de circulatie. La terasamentele suprafetelor de intretinere/serviciu aferente autostrazilor se recomanda-pentru evitarea inundarii diverselor instalatii, o frecventa de 1/15. .1/20. La drumuri vicinale se poate considera frecventa 1/2. De fapt, alegerea frecventei ploii trebuie s& rezulte dintr- un compromis intre gradul de sigurant& asigurat de elementele de colectare-evacuare a apelor de suprafata gi costul acestora: Factorii care trebuie lvati in considerare sunt: # valoarea investitiei (c1); volumul/costul lucrarilor de intrefinere (c2); 4 valoarea pagubelor (produse riveranilor, drumului i prin intreruperea traficului) in cazul unei inundatii (cs). Perioada de repetare, admisd fn proiect, s-ar putea obtine — daca se cunos¢ suficient de exact valorile cx, C2 $i C3 — dintr-un grafic reprezentat in (Fig. 5.24). Costul anual total (c1+¢2+c3) pat Durata de revenire a ploii (T)| este considerata o ploaie Conventionala de frecventé normata, a carei durata este egala cu timpul necesar ca apa sa ajunga de la cel mai indepartat punct al bazinului de receptie pana in sectiunea de calcul a gantului, parcurgand Santul de la origine. in acest mod se obtine debitul maxim, intrucat cand apa, plecata din cel mai indep&rtat punct al bazinului, a ajuns in sectiunea de calcul, ploaia continua, Timpul de scurgere (ts) este dat de relatia: to =ty + ts (5.24) unde: tes = timpul de concentrare superficialé necesar apei sa ajunga din punctul cel mai indepértat al bazinului pana la originea gantului; te = timpul de curgere prin gant, de la originea acestuia pana la sectiunea de calcul. In functie de relief, tes Se considera de 3...15 minute, iar ts, indiferent de valoarea rezultata din calcul, nu poate avea valori mai mici decat: ¢ 5 minute in regiune de munte; ¢ 10 minute in regiune de deal; ¢ 15 minute in regiune de ges, Dintre relatiile de calcul Propuse, in literatura tehnicd de Specialitate, se pot mentiona urmatoarele: L is 0.8 (s) (5.25) unde: istanta parcursa (m); Inclinarea versantului. 1 (5.26) cs. unde: L = distanta parcursa (m); i = panta medie (%); = coeficient de scurgere, cu valori intre 0,1 g (pentru padure) gi 0,7 (pentru roca stancoasa). 179Majoritatea relatiilor de calcul sunt de forma: ateg at (minute) (5.27) Vv unde: L = distanta parcursa (m); v = viteza de scurgere pe versant (v = 6,0...30,0 m/minut); Viteza medie a curentilor superficiali pe versanti se poate calcula gi cu o relatie de forma: veci™h” (m/s) (5.28) unde: i = panta medie a versantului; h = addncimea medie a lamei de apa; m,n = exponenfi (tabelul 5.9). Tabelul 5.9. Tipul versantului c m inierbat 0,0380 116 fara vegetatie 0,079 0,27 cu vegetatic 0,176-10 4,24 Timpul de curgere (te) se calculeazé cu relatia: =< (sec) (5.29) 1 te=y unde: 1 = lungimea santului (m); v = viteza apei in gant; se considera v = 1...2 m/s. Unele relatii empirice permit calculul direct al valorii ts, ca de exemplu: 180Relatia Giandotti (pentru suprafete mari de versanti) LNSHSL Oey (6.30) m unde: S = suprafata bazinului (Km); L = lungimea totala parcursa pana in sectiunea de calcul (Km); Zm = altitudinea medie a bazinului fat&é de nivelul marii (m). Relatia se aplica pentru bazine de ordinul zecilor de km’, in regiuni de munte. Relatia Kirpich ts=3,25-10%. L077 79985 (5.31) unde: L = distanta parcursa (m); i = panta medie a bazinului. Intensitatea ploii de calcul (i) se obtine din diagrame in functie de durata ts si frecventd. Pentru teritoriul tarii noastre sunt intocmite 18 diagrame, la care se adauga o diagrama informativa pentru zonele de munte. in fig. 5.25 se prezinta diagrama pentru zona lasi - Vaslui — Galati. Debitul maxim al apelor provenite din topirea zApezilor se calculeaza cu relatia: Q =0,278-m-H-S (\/s) (5.32) unde: m = coeficient de reducere egal cu raportul dintre intensitatea medie gi intensitatea maxima de topire a z4pezii; H = intensitatea maxima de topire a zapezii tinand seama si de pierderi (mm/h); S = suprafata bazinului (Km’). 18110 5 00 40 50 ge r8 se mnnentsae KOK) 7 AE _ i aw 400 seco 20 Ss wee eas 150 Sy ae ws Be os g : \c ie Sew : . wi _ oo a] { 2 eh a 7} ose 4 | — wh 070 ' » . . ‘a » A oe a A fi a j iho : “le FFT ET We NG NS toa Se urate (thin POE Fig. 5.25 182Debitul necesar se calculeaza cu relatiile: Q=2,778-c:i -A (Ws) (5.33) sau Q=— ci A (mols) (6.34) unde. A= suprafata bazinului de receptie, (ha) in relatia (5.33) si (Km?) in relatia (5.34); i = intensitatea ploii (mm/h), se calculeazé cu (5.35) sau a asa (6.36) Brt, unde: t. = durata ploii (minute) ; a, b, a, B = parametri determinafi prin masuratori sistematice. Relatia (5.35) se folosegte pentru timp de concentrare (te) mai mare de 3...4 ore. Pentru bazine de receptie mici calculul t, se efectueaza cu relatia: ¢ ty t minute) (6.37) © "PV, " unde: L, = lungimea parcursa cu panta constanta (m); Vi, = viteza de scurgere: (m/s), conform tabelului 5.10. 183Tabelul 5.10 Panta terenului Viteza de scurgere (m/s) Pasune” Padure’ | Bazin curent 0,45 0,30 0,30 0,90 0,60 0,90 130 | 0,90 1,50 | 1,30 1,05 240 | La partea superioara a bazinului ¢ — coeficient de scurgere; se calculeaza ca medie ponderata in functie de suprafetele (Aj) care au diverse pante si permeabilitafi distincte (datorate naturii pamAantului gi tipului de vegetatie): (5.38) Ipotezele admise, inclusiv in cazul metodelor de calcul categorisite drept rationale (metoda STAS/ metoda SETRA): ¢ intensitate constanta gi repartitie uniforma a aversei; * coeficienti de scurgere cu valori constante in cazul unei ploi uniforme; capacitate de absorbtie constanta a paméntului; * capacitate nula de depozitare a bazinului de receptie, Justificd folosirea mai multor metode de calcul a debitului necesar de asigurat, pentru adoptarea celei care asigura nivelul de incredere urmarit pentru un caz dat. np our \ Santurile/rigolele trebuie s& asigure scurgerea debitului maxim de calcul. Capacitatea de scurgere depinde de: ¢ marimea sectiunii transversale; # panta longitudinala; 184 =* rugozitatea fundului si peretilor. Pentru 0 miscare uniforma, debitul se calculeaza cu relatia: Q=Sx (5.39) unde: Ss uprafata udata (m*); viteza de curgere a apei, care este daté de v telatia lui Chezy: va cNRT (6.40) unde: | = panta longitudinala a santului/rigolei; R = raza hidraulica a sectiunii Santului/rigolei, data de relatia: (m) (5.41) TA unde: P = perimetrul udat al sectiunii in m; C = coeficient care se calculeazA cu relatia Bazin: (6.42) unde: y = coeficient de rugozitate, avand valori in functie de natura materialului din pereti si fundul secfiunii udate, conform tabelului 5.11. ____Tabelul_ 5.11. Natura materialului din perefiifundul sectiunil udate Y Beton sclivisit 0,06 | Beton nesciivisit 0,16 Zidarie din piatra brut rostuita - 7 0.46 Pamént cu suprafafa regulata, neteda 1,30 Pamént cu suprafata neregulata, stancé bruta, neprelucrala | 1.75 1855.3.3. Calcul iunii Pentru calculul sectiunii optime este necesar ca la un volum minim de sapatura sa rezulte debitul maxim, ceea ce se realizeaza cand v = Vmax. Din relatia (5.40) rezult& Vinax atunci c&nd raza hidraulicd (R) are valoare maxima gi deci debitul va fi maxim pentru o aceeasi sectiune atunci cand perimetrul udat va fi minim (conditie care satisface si din punct de vedere al infiltratiei apei din sant/rigola). Perimetrul udat minim, pentru o sectiune data, corespunde cercului gi unui poligon regulat inscris in cere (Fig. 5.26) Fig.5.26. in cazul sectiunii trapezoidale rezulté o inclinare a taluzului de 1/0,578, care nu se poate realiza in cazul paménturilor obignuite. Sectiunea optima se obtine (fig. 5.27) din conditiile: P=f(h) (6.52) 2 Wag Pog (6.53) dh I unde: P = perimetrul udat.Fig. 5.27 Pentru sectiunea optima rezulté R = h/2 in cazul sectiunii trapezoidale si R = h/3 in cazul sectiunii triunghiulare (cu unghi la fundul rigolei gantului de 90°). Calculul sectiunii transversale a santului/rigolei se poate face prin: 1 metoda incercarilor; * metoda fixarii sistemului de consolidare. a. Metoda incercarilor Se calculeaz& debitul necesar si se iau diverse valori pentru sectiunea gantului/rigolei: b, h, 1/m (in cazul sectiunii trapezoidale cu panta 1/m, se considera b =0,6h). Se stabileste panta fundului gi, in functie de valoarea adoptatd, rezulté daca santul/rigola se consolideaza sau nu (se recomanda ca panta i Sd fie aceeasi cu a terenului natural $i a liniei rogii a drumului). Se calculeaza viteza $i se verificd daca aceasta este cel mult egala cu viteza admisibila Sau este necesara consolidarea santului/rigolei. Avand dimensiunile sectiunii gi viteza, se calculeaz4 debitul capabil si se compara cu debitul necesar. Daca diferenta dintre debitul necesar si Cel capabil este de + 5 %, calculul se considera incheiat. Se asigura, pentru sectiunea adoptata, o acoperire, fata de sectiunea de calcul, de 10...25 cm (Fig.5.28.), 8 g 10...25©, Wlotuda fixarii sistemului de consolidare Se slabileste sistemul de consolidare, rezultand viteza Sa (Vadm) $i panta maxima admisa. ‘alculeaza sectiunea udata (S): Se = Pace. (5.54) Saee © adm Gu yalorile astfel stabilite, se intra in relatia (5.55) care este 9 eciialie de gradul 2 in R; se retine valoarea R cea mai ‘i de h/2 sau h/3 (in functie de tipul sectiunii: trapozoictalViriunghiulara). v=C-VRT =— JR (5.55) a 3 unde semnificatia termenilor este cea din formulele anterioare. Cunoseaind suprafata (S) gi raza hidraulicd (R), rezulta perimetrul udat (P). in functie de S gsi P se stabilesc efectiv dimensiunile gantului/rigolei 5.3.4. Metoda de verificare S.E.T.R.A. Se considera, pentru intensitatea pjii (i), relatia: ets (5.56) Pe, unde: 1= lungimea sgftului parcursa de apa cu viteza; ncentrare superficiala; tegaland relatiile (5.33) gi (5.50) rezulta: 190