ca, din Tara Romaneasca si Moldova, primi je de invatamant superior din Apus dupa comparatie ami a formarii unor cadre cu pregatire ribuie la organizarea si conducerea Inocentiu s-a preocupat indeaproape de pe care i-a trimis la scolile inalte de la Roma si Viena, dand astfel Bisericii si neamului seria de barbati din care au ficut parte: Petru Pavel Aron, Atanasie Rednic, Grigore Maior si Silvestru Caliani, care i-au condus destinele pana spre sfarsitul secolul Blajul, conceptie - si devini cent Transilvania, cea ce se va implini cu prisosin{’. Inocentiu fem de invaimant integral, in care si asigure erilor romani accesul la stiinfa de carte. El cere ca iobagilor si ai preotilor si nu mai fie opriti de stapanii lor de la scoali, si nici inchisi pentru frecventarea institufiilor de invatmant. Stipanii de pamant care le interzic accesul la scoala si fie amendaji_cu 100 de florini renani (moneda Celor care sunt capabi urmeze scoli mai inalte. Constient c& taria um invafamént este conferit’ de instituirea unei refele largi de scoli ierarhul este intens preocupat si de invatamantul stesc. El insist pentru ridicarea de scoli in sate aceeagi Tnocengiu Micu, astermute se imbina general: social’, economic, politica gi cultural a romanilor din Transilvania. Lupta politic intreprins de Micu are ca obiectiv emanciparea poporului roman din starea de inferioritate in care era finut, ridicarea lui la rangul de nafiune politicd recunoscuti, consacrati. Odat conceput acest program, in pofida insucceselor 126 de moment, el se fixeazd dural procesului de dezvoltare a soci Inocentiu nu s-a ma cao necesitate inexorabilé a romanesti. it SA trimit€ cererile la autoritatile iena in 12-15 posta caii sau careta, el efectuand, in si al Bisericii sale, patru asemenea calito intre 1731-1732; 1734-1736; 1742-1743 gi in care s-a dovedit fri intoarcere. Cu ocazia acestor cAlatorii Inocenfiu a petrecut la Viena mai bine de patru ani si jumatate, timp folosit pentru prezentarea de memorii, stabilirea de legaturi lutiilor, el aflandu-se zile, schimband din pos interesul neamul ‘in cumplite dezarhigiri. in acele momente de suparare si amardciune, un agent de la Viena i-a sugerat c& spre a sensibiliza Curtea vieneza la cererile sale gi a inlesni o sol ar fi binevenit un cadou facut imparatesei, sub forma unui regiment de osteni romani, care i-ar fi fost necesar atat in rizboiul de succesiune la tronul Austriei Carol Albert al Bavari Velea al Spaniei, cat si 1744-1745), cand Austria a fost Episcopul a rispuns scurt si cu infelepciunea de acasi “Asa dard ‘mai intai sit se planteze arborele si dupa aceea sa se astepte fructele [..] Recunoascé-ne de najiune recepta (adecé cu drepturi depline), a sé putem presta si noi o asifel de devotiune omagiala”. In aceasta privinta trebuie aritat ci impariteasa, confruntat’ cu pretentiile atator pretendenti, a convocat la I1 septembrie 1741 Dieta Ungariei de la Pojon, unde a cerut Si apere stia $i pe regina lor. Dieta a socotit c& daci doreste ca fara si ie contopiti intr-o Germanie mare, sau s& fie cuprins’ de rizboi civil din pricina numerosilor pretendenti, ameninfat& de tentativele Poloniei, atunci trebuie si respecte sangiunea pragmaticd si si se adune in jurul reginei, Dieta Ungariei a votat 21.000 de recruti pe care si-i dea popula 127