I.C. BOGHITOIU | rtd A ELECTRONICA — PESTE TOT|-2")Capitolu! 1 ELECTRONICA IN SCOALA Automat muzical Obtinerea unci melodii pe cale electronicé se bazeazi pe posibilitatea oferita de un circuit electronic de a comanda Succesiv intrarea fn functiune a unui numar oarecare de oscilatoare cu diferite frecvente de lucru sau de a modifica succesiy elementul de acord al unui oscilator, astfel ca fa final sa se obtina inlantuirea de tonuri care sa constituie melodia dori Un astfel de montaj este util pentru demonstratii la orele de muzici, pentru sonorizairi tn activititile artistice sau sportive, ca semnalizator in instalatiile de avertizare etc. Pentru a intelege principiul de functionare al automatului muzical descris, apelam la o analogie: sa consideram ca aver un numiar de zcce oscilatoare electronice audio construite pe diferite frecvente si ca ficcare oscilator este legat Ja plotul unui comutator rotativ. La cursorul respectivului commutator este conectat un amplificator echipat cu un difuzor. Rotind cursorul comutatorului yom avea prilejul sa ascultém succe- siunea celor zece frecvente care pot reprezenta o melodie oarecare, un semnal conventional de semnalizare etc. Durata fiecrui ton ascultat depinde de timpul cit cursorul a stationat pe contact (plot), iar viteza de succesiune a no- telor, de viteza unghiulara a cursorului- Acclasi efect se poate obtine daca este vorba de un singur oscilator, dar la care se conecteaz& — tot prin intermediul unui comutator rotativ — diferite elemente de circuit, care permit modificarea succesiva a frecventei generate. Avind insusita imaginea functionarii acestui sistem mecanic, nu rammine decit s& retinem ca schema propusa realizeaza succe- siuni de frecvente nu mecanic, ci electronic, folosind ua circuit integrat de o anumita structura. Principial schema noastrA cuprinde un oscilator audio de baza a carci frecventa este modificata succesiv prin schimbarca unui element de circuit, schimbare care se face cu ajutorul colectia cristal — 9wmui comutator clectronic realizat cu circuitul integrat tip CDB 442° E. . ' ae Schema de principiu a automatului muzical este prezens fata in figura 1. . A os ‘ fn linii generale ea cuprinde un oscilator de tact si un de ton, realizate ambele cu circuitul integrat oscilator = 7 t F eo Sf 4&9 F0i08 __- 6 irley 3 CDBHAE oleae cell fb “3 LOBAZE “a w ‘9 SS, Melolizsre t, sey ats 2 c0B +04E x go Gg tha Fig. 1. — Automat muzical. 10 @ = colectia cristal © CDB-404 E, un numirator de impelsuri, realizat cu circuitul integrat CDB-490 E s1 un decodor binar zecimal _reali- zat cu circuitul integrat CDB-442 E (care indeplineste rolul comutatorului) si un amplificator audio realizat cu tranzistorul npn, tip BD-139, avind ca sarcina un difuzor de 4 Q/0,25 W. Inainte de a trece la descricrea modului de functionare a schemei de principiu, este util si prezentém pe scurt cele trei circuite integrate pe care le yom folosi, circuite ce se fabricd si in tara noastra, la I.P.R.S. — Baneasa. Tntegratul CDB-404 E este un inversor sextuplu, adic& cuprinde in acceasi capsula un numiar de sase amplificatoare inversoare identice (fig. 2). Un inversor din compunerea acestui integrat are proprictatea ca un semnal aplicat la intrare este redat la iegire inversat, adici cu polaritatea schimbata cu 180°. Capsula este de tip TO-116, avind 14 terminale (pini) dispuse simetric. Conectarea inversoarclor este facuta asa dupa cum se arata fn figura 2. Tensiunea de alimentare se conecteaza la pinii 7(—V,) si 74(+-V,). Verificarea starii de functionare a unui asemenca circuit integrat se face astfel: se alimenteaza circuittil de la o sursa de 5V. Folosind un voltmetru de curent continuu se verific’ dac& intre fiecare intrare (7, 3, 5, 9, 77, 13) a inversoarelor gi masa se gaseste o tensiune de circa 2 V. Cu acelasi voltmetru, conectat intre fiecare iesire dia inversor (2, 4, 6, 8, 10, 12) si masa, se verifica existenta unci tensiuni reziduale de circa 0,1 V. In continuare se conccteaza pe rind ficcare intrare in inversor la masa si cu acclasi volt: metru, conectat de data aceasta Intre iesirea din inversoe gi masa, se urmareste daci existi o tensiune continua de circa 4 V. Daca unul din inversoare nu corespunde datelor aratate, circuitul integrat nu va fi folosit- Integratul CDB-490 E este un numiaritor zecimal realls zat intr-o capsulé tip TO-116. Acest circuit asigura numaraa rea pina la zcce impulsuri aplicate la intrarea 74 si obtine- rea la pinii 8-9-77 si 72 a starilor corespunzatoare tn cod binars i @ = colectia cristal @ ita 8 2 H ww Din teoria sistemului de numarare binar se cunoaste c4 go & F un numar oarecare N se reprezinta fn sistemul binar ca ¢@ ] serie de puteri ale bazei 2 astfel? fol Lyn Fis NS a 2™ Gg 2 -f s54 29 $2? 21 4 a2 Ag Jnversor unde coeficientii a, ... a) pot avea numai doua valori: 1 sau 0, ee 5 SOK Rezulta deci ci un numar zecimal oarecare poate fi reprezens tat in cod binar prin insumarea puterilor bazei doi in ordine pes. ad, a é a ? 3 “hk “Ve WW Ap fuplo crescinda. De exemplu, cifra zecimalA nous este reprezentata astfel: 9 = 1X240X2% + Ox 1X1 x29 41% 2— 8 $1 sau cifra zecimala 19? I9=1 x 24-4 0X 28 + OK 2241 « 21 Fix MS 1x2tp eee OL) +1=19. it 3 2 uw rm 8 a Se observa c& pentru a obtine valoarea numirului zecimal COB490E se aduna doar puterile care nu sint anulate prin inmultirea Nomarétor ome ptoF P wet 7 zecimal Pentru a scrie, asadar, un numér in sistemul binar yom proceda ca gi fn cazul scrierii num&rului in sistemul zecimal, adic& yom scrie ‘pozitional doar coeficientii ce inmultese baza 2. . Astfel, reyenind la exemplele de mai inainte cifra 9 se ya scrie} 9— 1001 jar cifra 19 se va scrie? 19 > 10011. Cum fn tehnica de calcul binaré s-a convenit ca starea (coeficientul) 1 s& fie reprezentat prin existenta tensiunii, iar starea O prin lips’ de tensiune, integratul CDB-490 E, circuit construit conform acestui Principiu, afiseazi Ja _pinii 8-9-11-12 configuratiile binare corespunzatoare numérului de impulsuri electrice injectate la intrarea 74, In tabelul de adevar aliturat (tabelul 1) este data coress _ pondenta intre numarul de impulsuri in zecimal si dispuncrea binara a starilor corespunzitoare. Practic aceasta inseamnd ci atunci cind Ja intrare ne este aplicat nici un impuls electric, la iesiri (pin 7T-pin 8-pin 9-pin 12) vom avea lips4 de tensiune (in realitate existi o tensiune reziduali de circa 0,2 V, adick starca logicd O)e 0B 442E Decoder BCD cecimal « Fig. 2 — Circuitcle integrate CDB-404E, CDB-490, CDGB-442E. fg © colectia cristal @ colectia cristal © 13Komirul de impulsuri | \ sph ay \ pin 17 | pin 8 pind | piv 12 | | f ; 0 0 ' 0 1 0 9 i - 6 0 0 i 2 0 0 1 0 5 0 0 1 1 4 0 i 0 0 5 0 1 0 1 6 0 1 1 0 7 0 1 1 1 8 1 0 0 | 0 g 1 0 0 1 10 1 | 0 4h pee t Tn momentul aplicdvii primului impuls la intrare, starea se modifici prin aparitia la pin 72a starii 1 adici a unei tensiunt care in cazul circuitului de fata este de circa 3,5 V, corespon- dentul binar a impulsului nr. 1, tradus in stari de tensiune fiind 0001. Impulsurile aplicate la pin 14 sint debitate de integratul CDB 404-1. Verificarea circuttalut tmtegrat CDB-490 E se face in felul urmator: de la o sursé de curent continuu de 5 V conec- tat& cu borna plus la pin. si cu borna minus la pin 70 se asigur’ alimentarea cireuitului integrat. an al Cu ajutorul unui voltmetru de c.c. sé verificé daca intre porna minus si pinii circuitului se gascse tensiunile din tabelul 2. 3 Daca totul este normal, se efectueaza in continuare arma- toarele operatii: pinii 2, 3, 6 si 7 se conecteaza la pin 70, iar pine] 7 la pin 72. Se conecteaza v ‘itmetrul de c.c. intre pin & si pin 70. Cu ajutorul unui fir efectuim manual scurtcireuit intre pin 74 si pin 70. La voltmetru va trebui sa citim cind o tensiune de circa 3,6 V, cind o tensiune nula, functie de numarel de scurtcircuitari. Tn continuare vom proced: la fel, mutind borna plus a voltmetrului la pinii 9, apoi 77 si 72. Operatiile trebuie efectuate cu mult’ atentie spre a nu efectua conexiuni gresite, care pot duce la distrugerea integratului. 14 @ colectia cristal © —_" Tabelul 2 PIN | Yousiuses masurata [¥] Sarg kROwe Integratul CDB-442 E este un decoder binar- este realizat intr-o capsula tip MP-117, cu 16 picioruse (fig. 2} Alimentarea se aplica Ja pin S(—V,) si pin 76 (-+V,). _Circuitul realizeaza decodificarea din’ binar in zecimat afisind maxim 10 stari ale unui numarator cu 4 cclule (4 iesir: @ai:binar}. Starile codului Dinar sub forma de tensiuné), se aplici la intrarile 15 (A) — 14 (B) — 13 (C) si 12 (D). __lesirile in zecimal sint conectate la pinii 1-171 (afara de §} Ceea ce trebuie retinut este faptul ca traducerea in zecimat se face prin aparitia starii 0 de Ja un piciorus la altul, aceste stiri culegindu-se pozitional. Astfel, dati Ja intrarea binara aplicim starile 0011, numai la pin 4 vom gasi starca 0, la toti ceilalti fiind afigata starca {. Corespondenta dintre starile binar si zecimal pentra circuitul CDB-442 este redat in tabelul 3. Pentru restul starilor de intrare pina la a 16-a, deoarece s* Increaza cv 4 celule (24 = 16), iesirile ramin in starea 14 Un circuit conectat la unul din pinii de iesire este practic conectat Ia masa atunci cind decedorul trece prin starea 0. Toemai aceasta succesiune a trecerii prin zcro a icsirilor face ca circuitul de fata si fie comparat cu un comutator rotative @ = coicctia cristal © 15Fabelul 3 Pi in | Pin | Pim | Pi | pin | vin | rink Pin| Pin] pial PH pinl vind ampere Be caa| ei tieaalic [® [fee eel pa vn 7 1 ; zal of ojo! of of ais|z|a|alajaja)a 0 0} oO) oO) a} aj jaja plijilifalt 1 0 of af e] x} 390 1 rfijafaistia 2 oj) of a} 1] a rjajolijaia|air|a 3 0 1} oo) a v}tjajofifa}ajaja 4 Jo} x} 0} ay 4 1jt/ai1j0 afajala 5 Oo} 1 ro) 1 2 el mene ela li 6 a} af 3 i) a) iS Metab Ge Lo 7 1; 0] o ot ajafajr}afafepoys 8 1] 9 0 uy eee alt rife 9 Tensiunile de intrare aplicate circuitului se obtin, de regula, de la un numarator zecimal sau poate sa reprezinte stiri ale functionarii unui anumit dispozitiv ce trebuie Supravegheat, etc. Verificarea circuitului integrat CDB—442 se face in felul ummitor: se alimenteazd circuitul de la o sursa de 35 V, verificindu-se mai intii dac& valoarea curentului consumat este de circa 28 mA. Se reproduce starea 0000, conectind la masa toate cele patru intrari (72—73—14—15). Folosind un voltmetru de curent continuu se va controla, daca intre pin 7 si masa (-5 V) tensiunea masurati este nul (rezidual 0,2 V) sidacd intre restul iesirilor si masa tensiunea este de circa 3,7 VY, ccea ce eorespunde nivelului logic (stirii) 1. in continuare — folosindu-ne de tabela de adevar — se reproduce starea 0001; accasta se obtine mentinind mai departe conectate la mas pinii 72—13—14 si lasind neco- nectat (liber) pinul 75. . De data aceasta, starea 0 se va gisi la desirea 2, toate celolalte iesiri aflindu-se Ja o tensiune de circa 3,7 V. Din aproape in aproape se procedeaza Ia fel si cu celelalte pozitii, convingindu-ne in final de integritatea circuituluis 16 @ = colectia cristal @ Revenind la schema de principiu din figura ! si bazindu-ne pe descrierile de circuit de mai tnainte, sa urmarim modul de functionare al acesteia. Plecim de la ideca c& trebuie si realizam un oscilator audio care trebuic si-si modifice succesiv frecventa generata. tn schem’, acest oscilator este realizat cu doi din inversorii circuitului CDB—404 E si anume cu inversorii conectati la pinii 7—2 si 3—4. Iesirea inversorului A, este cuplat& capa~ citiy cu intrarea inversorului 4», iar iesirea acestuia tot capacitiv este cuplata la intrarea primului. Se obtine in acest mod un oscilator tip multivibrator astabil. Pentru functiona- rea generatorului este necesara si conectarea intrarilor 7 si 3 Ja masa prin intermediul unui rezistor. Acest lucru este realizat cu ajutorul potentiometrelor P,P», care au 0 borna comuna conectati in punctul notat cu Z, iar celelalte borne cuplate la decodorul CDB—442, prin intermediul unor diode de blocare. Cind unul din aceste potentiometre este pus la masa prin intermediul circuitului CDB—442, atunci oscilatorul va func= tiona. Semualul de iesire se culege la pin 4si este introdus mai departe in inversorul Ag. Tesirea acestuia din urma este cupla- t4 prin intermediul unui rezistor de Himitare la baza tranzis- torului 7,. Sunetul generat va fi redat de difuzorul Dif. cuplat in circuitul de emitor. fn Situatia in care este necesar 9 auditie mai puternica, fn Jocul lui 7; se va folosi un amplificator audio clasic. Deoarece este bine ca schema sa fie verificata pe masuré ce avansém cu montajul, se recomanda.ca dup’ plantarea componentelor oscilatorului (inclusiv R,) in afara de potentiometre, sa se cupleze alimentarea’' de SV si cu ajutorul unui rezistor de 200 Q conectat intre punctul Z si mas sé urmarim aparitia unui sunet in difuzor. Daca acest test nu duce la aparitia sunetului, rezulti ci undeva s-a strecurat o greseala de montare sau ci 0 componenti este defecta. Accasta ne obligd s§ verificim pe rind fiecare picsa. In cazul cind. localizim defectul in circuitul integrat se poate verifica montajul inlo- cuind inversorul defect cu un altul din cele gase, aflate in capsuli. Daca oscilatorul va lucra din prima incercare, vom repeta operatia montind in locul rezistorului de 200 Q, alte yezistoare, de valori mai mici, sau un potentiometru de 500 2 cu ajutorul carora sd constatam generarca dileritelor frecvente @ colectia cristal @ 17la modificarca rezistentei. Cum pentru fiecare frecyenta gencrata este nevoie de o rezistenta de o anumits valoare, in s. hema apar zece potentiomctre, ficcare fiind reglat pentre sunctul dorit. Conectarea la masi a acestor potentiometre este asigurata de integratul CDB-442 E, care efectueazd aceasta operatic succesiv incepind cu iesirea 7 pind la iesirea 77. Comanda integratului decodor CDB-442 se face de cat: numaratorul zecimal CDB-490 E. Acesta asigura prin iesirile sale 8--9—11-—12 0 configuratie in cod binar care se~aplica intrarilor 72—173—74—15 ale CDB-442 E. Schimbarea starilor de la iesirea numaratorului zecimal are loc ca urmare a unor impulsuri de tact pe care acesta le primeste la intrarea 74. Aceste impulsuri de tact sint generate de restul: de 8 inversoare din C.I. CDB-404, care impreuna cu un potentio- metru (P,,) si un capacitor (C5) formeaza un oscilator capabil sA asigure semnale electrice cu 0 frecventa cuprinsa intre 0,2 Hz si 5-Hz, functie de pozitia cursorului lui Py. Pentra reglajul potentiometrelor P;—P,, in scopul obti- nerii unui fragment de melodie compusa din 10 note este necesar SA ,,finem pe loc“ functionarea decodorului CDB-442; réalizam acest lucru decuplind legaturile dintre sta si numiritorul zecimal si efectuarea combinatilor in cod binar, conform tabelci de adevar 2. Astfel, daci yom conecta la mas toate cele 4 intrari ale integratului CDB-442 E va fi conectat in circuit (va fi activ) numai potentiometrul P,. Rotind cursorn} acestuia vom regla freeventa (tonul) la valoarea dorita. Acest reglaj se poate face dupa ureche", jar acolo unde este posibil, cu ajutorul unui frecventmetru. Potentiometrele P;—P,) vor fi de tip trimer, cu valoarea maxima de 500 9. Constructiv este posibila inlocuirea acestor potentiometre cu rezistoare fixe: pentru aceasta operatic este insa necesar sa stabilim cu ajutorul unui potentiometra tonu) dorit, apoi se masoara cu ajutorul unui ohminetru yaloarea istenfei ohmice prezentata de potentiometru pentru pozitia in care a fost adus, dupa care prin sortare, montim rezistenta necesara. Schema poate fi folosita si pentru a reda mai multe fragmente de melodic. Acest lucru este posibil prin realizarca re Pa 18 ® colectia cristal @ anor reglete cu 10 rezistente fiecare — dinainte stabilite — si fnlocuirea acestor reglcte fntre ele dupa dorinta. Pentru usurinta acestei mancvre, vor fi prevazute niste contacte tip clema in care regleta sa fie introdusa si scoasi cu usurinta. Alimentarca montajului se va face de la o tensiune con+ tinud de 5 V, preluata de la un redresor obisnuit. Curentul total consumat este de circa 128 mA. Pe etaje consumul de curent este urmitoru Circuitul integrat decodor: 28 mA Circuitul integrat numarator zecimali 24 mA Circuitul integrat inversor: 26 mA Tranzistorul Ty circa 50 mA Aceste valori variazi putin intre starea de repaus a schemei si statea de funcfionare. Pentru obtinerea unei constructii solide este indicat si fie folosit un cablaj imprimat fn care sa fie corect implantate circuitele integrate precum si restul de piese. : Montajul are o functionare continu’, fn sensul ci dupa baleicrea celor zece note, procesul se reia dupa un interval de circa 3 s. Oprirea si pornitea montajului se face de la sursa de alimentare. Dac& dorim ca succesiunea de note si fie mai micd de zece, atunci vom monta potentiometre numai pentru sunetclé necesare. Daca dorim si realizim o pauz& mai mic sau mai mare intre doua note succesive vom putea obtine acest lucru tot prin eliminarea potentiometrelor din zona respectiva. Pentru obtinerea unor sunete mai armonioase — ¢ duet — se vor folosi doui montaje identice, dar care sa fie comandate de un singur generator de tact (prin unirea intre ele a intrarilor 74 de la CDB-490 $i prin folosirea unui singur tranzistor T, la baza caruia sa fie cuplate ambele rezistoare Ry. Va fi necesar ca dupa acordul pe frecventa de bazi a primci scheme sa se faci acordul pe frecventele de acompa- niament al celei de a doua schema. In acest caz va trebui s& avem grija ca alimentatorul folosit s4 poata asigura consumul solicitat. Diodele D,—D,. vor fi de tipul EFD-105 ... EFD-108, fnainte de folosire, fiind recomandati verificarea lor. @ colectia cristal 19Sursa de tensiune constanta si sursd de curent constant De multe ori aceste notiuni sint fntelese sau interpretate gresit, motiy pentru care si utilizarea lor practici este ign rata. In ideea de a familiariza pe cit posibil pe constructor electronisti cu aceste notiuni si mai ales ‘si pentru faptul c& sintem la capitolul destinat amatorilor, care initiindu-se in tainele electronicii trebuie sa plece la drum si cu un bagaj de cunostinte teoretice bine conturate, in cele ce urmeaza vor fi prezentate aceste notiuni, prezentare insotita si de excmplificarile practice de rigoare. : in principiu, unei surse generatoare de energie electrica continua fi sint proprii doua marimi caracteristice: forta electromotoare, E si rezistenta interna, 7. Curentul electric I ce poate fi debitat de o sursi gencra toare de energic electrica depinde atit de marimea EF, cit si de valoarea totali a rezistentei din circuit in care intra atit y, cit si rezistenta de sarcina (a consumatorului) notatA cu R. Schema electric’ proprie descrierii de mai inainte este redata fn figura 3. In partea din stinga este reprezentata forta electromotoare EF in serie cu rezistenta proprie 1, constituind Ja bornele A —B, generatorul electric propriu zis, iar in partea din dreapta (circuitul exterior) conectat la bornele A—B se afla consumatorul concretizat prin rezistenta de sarcina R. Curentul J care circula prin schema astfel prezentata poate fi determinat prin aplicarea legii lui Ohm, adi E. 7+R de aici se obtine: E = 7] + RI sau RI = E —rJ. Caderea de tensiune pe rezistorul de sarcina R, adica tensiunea de la bornele A—B, pe care 0 vom nota cu U, tot conform legii lui Ohm are valoarea: : U = RI si poarta denumirea de ,,tensiune la borne. Inlocuind pe RI cu ‘valoarea U in relatia gasiti mai nainte obtinem: U = RI = £ —1I. Aceast& relatie araté c& valoarca tensiunii U m&surat& la bornele A—B nu este constant, ci variaza odata cu modi- ficarea curentului din circuit, respectiv odata cu modificarea 20 @ colectia cristal © Generator ! Consumator SS SSae ae Fig. 3 — Schema sursei generatoare de cner- gie electrica, rezistorului R. Astfel, daca consideram E pentru R=8Q gisim J=1,2A si R= 10Qatunci J=1A, U=10 V, iar pntru R= 189 gisim 7 =0,6A si U=10,8V. Exemplul, care poate continua, modificind continuu va: Joarea lui R, arata ca odata cu cresterea valorii rezistorului de sarcina, curentul din circuit se micsoreaza, iar tensiunea la borne creste. Daca ne referim la situatia limit’, cind R = 0 sau cind R= oo, vom constata ca in primul caz (situatie de scurtcir: , cuit) U = 0, iar in al doilea caz U = E, adic& tensiunea de mers in gol. De retinut deci cA tensiunea la bornele unui asemenea generator poate varia de la 0 Ia o valoare E, functie de rezistorul de sarcina. O"asemenea sursi se spune cA este o sursi de tensiune neconstanta, nestabilizata. fh practica curenta, asemenca surse se intilnesc acolo unde nu sint impuse condifii severe de mentinere constant& @ = colectia cristal 21a lensiunii de iesire cum este, de exemplu, cazul redresoarejor simple, a gencratoarclor rotative, a surselor chimice, ete, Intrebarca care ne o punem este cum trebuie ins procedat pentru a « btine o sursi de tensiune care sa-si pastreze tens stunea dz icsire constanta, insensibila la variatiile rezistentei de sarcina. Pentru aceasta si considerim din now relatiaf E E=rl+Rl=71 +U saw [=—2_ = r+R sau U = E —+r] = RI si sé urmiarim ce modificari au loc cind variaz’ atit R, cit si r. Luind pentru £ tot valoarea de 12 V, sa considerim ci y ia valorile — exprimate in ohmi —de: 0, 1, 2, 5, 10 si 50 jar R valorile (ohmi) de: 5, 10, 20, 50 si 100. Astfel, pentru cazul cindy = 0 Q gdsim R= SQ>T= W24 A;U = 12 —0=2V Ti R= 0051-2 lia uveny 10 12 . = 20257={2 Losasuany R 0957-2 Re. 500+ 1=1 — 0,24 ALU=12¥V oO 12° = a l=——=012 A: U=12V R 100 QO I 105 Pentru cazul cind y= 1Q 12 R= 5030 = =24;0=5x2=10¥ 145 : es Osta Metlavetoxiicny Re 2004 T= X= 057 A; U=14V R= 500+ T= 2x 023 Ay U= 145 ¥ 12 r = 10005 [=== ~012 A; U = 12 R= i00¢ I atl j 22 ® colectia cristal ® Pentru cazul cind r= 29 2 R= SO fa ~ G7 A as V R= 10251 R= 20.0 SF R= S0OQ-T R= 1002-7 Pentru cazul eind r= 50 Fen yea Eo eaee See UA TE 5 NCIS Ra) 5+5 2 Tr R= 109> T= <= = 08a; u=s8v re 200 + T= 12 = 0,48 A; vay Arse. = B= 02 A: U=110V R= 1000+ ra" 0114 APU = 14 = oA Pentru cazul cind r= 102 22. « = 5 =—— = 0,8 ATU=1V R= 5Q5T Totes ; R= 1004 T= = 06 Ay US 6Vv- R=MO>I=F —04kU=8V R= 5025 T= 2 = 02 ASU = 10V : 12 = = ha Ot Ae Te LV R= 1009— T=. 3 Pentru cazul cind r = 500 12 & = = 0,22 A} U=10V R= 5Q>T= 05022 Aj @ colectia cristal @ 23nO a pe rat | Ein citenit varied de la/0,12"A pint la 24 A tonsionea, de 6 7 uit v; a 2 - Ja borne U se mentine constant la valoarea initiala de 12 V. R= 202 0 0171; U= 342 V *Acest caz reprezinta bincinteles un caz teorctic, deoarece ; 2 practic nu exista pina in prezent o sursa avind rezistenta R= SOQ+T= =0,12 A; U= nul. Exemplul este ins bun pentru ca indica ce cale trebuie 100 urmata pentru a obtine o tensiune constanta. la bornele R= 1002 A;U=8V 7 unui generator si anume necesitatea realizarii (obtinerea) unei rezistente interne cit mai mici. pe e x i i grafi servam, de ci pe Tnaiste de rezultate, si le reprezen: Urmarind | graficul obsery im, de asemenea, cy pentru area unci surse care sa fie cit mai stabila, valoarea rezis- tim grafic in planul 2 —J, luind ca par: t valoare } real : Pnwlt F aa alg Uig. ae De ea bla einen eat Bo 2 nents ae 6g tentei interne trebuie s& fie mult mai micd decit 1 Q, valoa- toare pentru tensiune, adica U se trece pe grafic valoarea ini 7 1,7 A si valoarea corespun- Beg negra a nL gece 2 gis) Vile trcce apole Yendinta constructorilor de surse de alimentare stabile cu wrmitorul punct, adic& pentru R fic valorile U = 10 V si I 1A si asa mai departe. : tensiinea este de a reduce valoarea rezistentici interne a 10 Q si se tree pegra- - . 7 - ; i pegra accstora cit mai mult, valori de 0,1 Q fiind de mult uzuale. Examinind acest grafic si implicit si tabelele pe baza c&rora au fost ridicate, remarcim de la bun inseput curba | Tot din grafic observam ci pe misura ce rezistenta inter- na _creste, lipsa de stabilitate a tensiunii de iesire creste fcarte pronuntat, ajungind ca pentru valori de la 5Q in r-00 sus, surs¢le respective sa devina practic de nefolosit. n 7 = Se poate trage, asadar, concluzia ca pentru a obtine e_ | a ee in sarsi de energie electric’ cu tensiunea constanta la borne, t i ent de valoarea curentului din circuit, este necesar & 1 Pace =| ca rezistenta interna a acesteia si fie aproape nuli. s ig a O asemenea sursa cu rezistenta interna aproape nula s pearta denumirea de sursd de lensiune conslanté, sursa cu é zistenta intern’ nuld fiind denumita sursi ideala de ten- 7 | siune. Elementele practice cu care se pot obtine asemenea per- ii = fermante sint stabilizatoarele de tensiune realizate dup’ mai A multe variante. * ? ! In continuare, si urmirim ce se intelege prin saursd de a + curent constant. Revenind la graficul din figura 4 se poate 3 Suis | remarca faptul cA pe misura ce rezistenta intern’ ya sursed j s | creste, curentul maxim debitat scade. Pentru a mii valoarca t | —}-—| | —| curentului debitat este necesar in primul rind si mirim ‘valoa- rea fortei electromotoare J?, deoarece conform relatici deter- OD? Of 85 08 IO 12 14 18 18 20 22 24 minate mai fnainte, curentul J este proportional cu marimea Ei’ a Lomperi —» Dig. 4 — Graficul U-T cv parameteul ,c. 24 @ = colectia cristal ® ® colectia cristal eanTot din pentru vaio: ificul din figura 4 se mai poate observa c& + Pentru E = 1060 b gi r= 16060 in ce in ce mai mari ale ‘lui v, dependenta ee Paxttra: | ud curentului J functie de tensiunea U este din ce fn ce mat = 1000 J mick; valori pentru ¢ thai mari de 50 Q ar permite obtinereas | R= 00sT= Gear ove a 1A;U=0V unor drepte cit mai apropiate de verticala. , aie S Pentru a constata mai concrct comportarea schemei fn Byes | OS ol Se NS 1) Aes el cazul miaririi rezistentei interne y (deci contrar situatici avute i ie pentru sursa de tensiune constant), sa fintocmim citeva ta- Rex 10.0 mms ~ PSS Ue 19 pole far apoi un grafic (fig. 5). Pentru a pleca cu toate curbele r } aay din acelasi punct vom mari o data cu valoarea 7 si valoarea Ree ee oils 26954; U =47,5'V fortei electromotoare E. Vom considera astfel pentru E i isd | yalorile de 10 V, 100V si 1000 V; pentru » valorile de Roe ty Ft OOO Sigg, A; U=90¥ 109, 1009 si 10000 iar pentru R valorile de 00, : 1100 § 9,10 Q, 50Q si 100 Q. i Pentru cazul cind E + 06 si r > oo se obtine © dreapt& oy Z nee pa Pee verti Pentru canl E == 10V si r= 10 QX gdsim-: Retinind c& s-a ceasiderat pentru fiecare caz yaloarea de Pentru: - f curent de scurtcircuit (cind R= 0), valoarea de 1 amper, Re ht oe eto A:U=0V i graficul este cel din figura 5. Ww +9 z R= 52> T=" ~ 0,66! U = 0,66%5=33V 1 oly) 5 1 40 = 16D Ie 57 oS A;U=05 x 10=5V ee SOQ 4 T= P= 0,17 A, U =017 x50= 8,5 V oO Upudl =4 AON =F R= 100051= a ~ 009A; UL9V Penton E= 100V si r= 1009 Pentru: 20 PO Die hae ANB OY 100 +0 R= 59575 2095 A, U=4,5 V ” Tas as f= 108+7="" yoga; U=91¥ g 110 oe R= 30957='" ~o066 4; U=35V : | 150 F 0 4) a2 a2 of 05 08 af ae 09 10 100 7 2 Hamper} = 2 = = AD Ua RL) ok Seren echaey i Fig. §—Graficul U-I pentru sursa de curent constant, 26 @ colectia cristal @ colectia cristal 27Din analiza acestui grafic se constata ci pe misur& ce mirimile E si y cresc, se ajunge la situatia cind indiferent de tensiunea de la borne, curentul debitat are acceasi valoare. €azul ideal apare atunci cind atit E.cit si y tind catre infinit. Pentru situatia practicA, cum ar fi dreapta E 1000 ¥ si ¥ == 1000 Q se observa c& si aceasta are 0 verticalitate foarte pronuntata. Aceasta independenta a curentului debitat fata de tensiunea de la borne, respectiv fafa de mirimea rezisten- tei de sarcina, caracterizeaz4 ceca ce numim sursa de curent constant. Ca definitie deci o swrsd de curent constant este acca sursi la care curentul de iesire se mentine constant si este indiferent de modificarea rezistentei din circuitul exterior (de sarcina) respectiv fata de tensiunca de la borne. Trebuie si retinem faptul cao sursi de curent constant are o rezistenta interna foarte mare. Ca surse de curent cons- tant pot fi amintite: barctorul, pentoda, tranzistoarcle cu efect de cimp, precum si o scric de montaje in general tran- zistorizate. Dioda Zener O dioda Zener este asemanitoare constructiv cu orice dioda cu jonctiune 6—n, ca facind parte din familia diodelor semiconductoare~cu_siliciu- Asemenea diodclor semiconductoare obisnuite si dioda Zener prezinta intr-un sens (sens de conductic) ° rezistenti mica. In celalalt sens ins, pina la o anumita valoar prezinta o rezistenta mare (sens de blocare) ; depasind aceasta valoare, efectul de blocare dispare, curentul prin ea creste brusc, “isind impresia cd dioda s-a stripuns. [In realitate este vorba de aparifia fenomenului de conductie invers’, de conductie in avalansé, fenomen care se datoreste desprinderii clectro- nilor din refeaua cristalin’ sub actiunea cimpurilor electrice mari. Pentru a intelege cit mai bine functionarea diode 4 ner sa-i prezentam caracteristica 7 = f(U), adic& variatiaj curentului prin dioda functie de tensiunea aplicaté; pentra aceasta s& folosim o dioda de fabricatie romaneasca de tipul PLIIZ. Vom apela la doud montaje: unul cu ajutorul caruia vom ridica caractcristica in sensul de conduetic: (fig. 6, a), 28 @ colectia cristal @ { 4 i Gnted| | h AY Capyect) iPolarizare divecté LNT Polarizare saversd 40 Yon Vor Vem ee roy ! VW <, 1 a wile 6 6 4 2 +e oo hy . 5 Hoheh c Fig. 6 — Caracteristica diodei Zener. far celilalt pentru ridicarea caracteristicii Zener (fig. 6, b)s {in primul caz dioda Zener este polarizata direct, adica plusul sursei de alimentare stA conectat la anodul diodei, iar minusul la ‘catodul diode. ® colectia cristal # 29Tensitinea euleasa de Ja o sursi reglabilA de tensiune va fi controlata cu voltmeirul de c.c. V;. Rezistorul R, montat in serie, este denumit rezistor de balast si are rolul de a limita curentul, respectiv tensiumea aplicaté diodci, precum si acela de a prelua variatiile de tensiune din circuit. Cu ajutorul miliampermetrului mA se masoara valoarea curentului prin dioda, tar cu V, se masoara tensiunca ce apare la bornele acestcia. Pentru ridicarea caracteristicii J = f(U) in sens de con: ductie vom proceda astfel: se cupleazd sursa E care poate fi si un alimentator stabilizat si se mareste lent valoarea acesteia pind cind mA incepe s& indice existenta curentului, moment in care se citeste si tensiunea indicata de Vy. De exemplu, pentru un curent de 10 microamperi vom citi o tensiune de 0,5 V. Procedind la fel in continuare’ se intoc- meste un tabel U—J (tabelul 4). Tabeiul 4 (sens de conductie) _% [ose [ocr low vi oss ¥| 07 ¥ |az v0.7 ¥ | 6 :e| i 10 | 250 | 700 13 4,5 10 i 28 42 vA jua [ud | mA | mA} ma] mA] ma Cu aceste valori, intr-un plan E'—TI (fig. 6 c) se traseaza earactéristica sensului de conductie, care, dupa cum observa, este analoagd cu.a diodelor obisnuite, motiv care permite ca in anumite limite de tensiune dioda Zener sa fie folosita si ca diod& redresoare. Trecind la montajul din figura 6, b —cu dioda montata invers — se ridica curba I = f(U) pentru sensu de blocare. Vom constata ca pentra tensiumi pind la 10 V curentul prin circuit este foarte mic tabelul 5). Depasind tensiunea de 10 V, curentul incepe sa ereasca pronuntat si desi tensiunca preluata de la surs& creste, tensiunea de la bornele diodci se men{ine aproape constanta. Cu valorile obtinute in tabelul 5 se traseaza, in acelasi plan din figura 6, c, caractcristica in sensul de blocare. Constatim ci imediat dupa depisirea tensiunii de {0,5 V curentul prin dlioda’ incepe sa creascad. Trecerea de la zona de curent invers foarte mic la saltnl de curent se face destul de bruse, zona accasta de trecere avind un cot (cot Zener). 30 *@ colectia cristal @ (sens de blocare) 95 | 11 ea 114 30. | 40 50 mA | mA | mA 10,9 /10, mA | 10,9 16 mA 10,8 10 mA 10,7 5 mA 10,6 3 mA 0 9 A ® colectia cristalFensiwmea inversé de Ja care dioda fncepe si prezinte fenomenul de avalans4 se numeste tensiunéa Zener minima si se noteazi deobicel.cu Vz», iar tensiunea maxim& care corespunde curentului maxim admis prin diod’i se numeste tensiune Zener maxima si se noteaza cu Vzy. Intre aceste extreme — care de fapt valoric sint foarte apropiate — se afla punctul de centru, numit tensiune Zener nominala, sau de referinta si se noteazi cu Vzy sau Vz,. (Pentru exemplul de fat Vom = 104 Vi Vew = 11,6 Vi Ver = 11 V-) Pentru fiecare-din aceste tensiuni corespunde o valoare de curent prin diodi notat cu Tzm, Izu si_ Izy. Valoarea Vzw reprezinta parametrul care caracterizeaz’ de fapt dioda Zener, el indicind valoarea centrala a tensiunii pe care dioda Zener o stabilizeaza la bornele sale. Acest parametru este inclus, de regula, in notarea diodelor respective, cum: intfl nim la seriile DZ, PL gi altele. Astfel, dioda 3DZ8 arata cd este yorba de o tensiune Zener de 8 V, cifra 8 indicind pu- terea disipata, iar dioda Zener PL6VS, stabilizeaz& la o tensi- une de 6,8 V. Datorita procesului tehnologic, parametrul V7zy nu_poat: fi obtinut constant, Ia o yaloare stricta, ci cu abateri mic fn plus si in minus. De regula se lucreazi cu tolerante de 5% ... 10% fata de tensiunea nominala, limite ce sint date ir cataloage. Practic: se constata ci tensiunea de referinti Vzp se modifici odata cu modificarea temperaturii jonctiunii respective. Aceast4 diferent& a tensiunii Zener fata de Vzy o dati cu variatia temperaturii este prezentata in cataloage sub forma unui coeficient ayz, exprimat in mV/°C, coeficient care poate fi negativ sau pozitiv si care arata variatia relativa a tensiunii Zener pentru o variatie de 1°C a temperaturii. Tn practica, diodele care au Vzr mai mic de 5 V, au coefi- ecient de temperatura negativ, diodele cu tensiune de referinta peste 7 V au coeficient pozitiv, iar cele cu tensiuni fn jur de 6 V au coeficient aproape nul. Pentru acest motiv, acolo unde se lucreaza cu variatii mari ale temperaturii se folosesc diede cu Var = 5,6+-6 V. (in cataloage tensiunea Vz se'da pentru temperatura de + 25°C). Spre exemplificare, dacd lucram cu o dioda Zener cu Vey = 9 Vila 425°C sicu ayzp = +6 mV/°C la cresterea tem- 32, @ colectia cristal @ __ petaturii de lucru Ia +55°C, adicd pentru o variatie de 30°, _ aceasta va avea o tensiune Zener modificata la valoareal Wey yy +6-10-% % 30 = 9-4 0,18 = 9,18 Vi ‘Un alt parametru al diodci Zener este tezistenta dinamic’, numita si rezistenta diferenti . Prin definitie, Rep reprezi th taportul dintre o variatie ‘foarte mica AVz a tensiunii Zener si variatia corespunzatoare Az a curentului Zener, adici > 3 AY, Aly joarea medie a acestei rezistente dinamice este, de xeguli, cuprinsd intre cftiva chmi si citiva zeci de ohmi. De dorit este ca Rz» SA se apropie de zero, deoarece in acest -caz portiunea de avalangi a caracteristicii ar fi aproape , iar stabilizarea_ar fi ideala; pentru acest motiv, in se vor folosi diode Zener cu rezistenté dinamica Pentru faptul c& o dioda Zener pastreaza Ja bornele cio ;tensiune aproape comstanta, in electronica ea este folosita ifoarte imtens ca element stabilizator de tensiune. 4 urmarim fn continuare cum este folosita o asemenca {dioda ca stabilizator de tensiune. Revenind la schema din figura 6,b, observam cA in circuit , pot fi distinse trei tensiuni: o tensiune V, preluata de Ja sursa ide alimentare a montajului; o tensinne Vp care apare la bornele rezistentei de balast R si o tensiune V, care este tensiumea de la borncle diodei Zener. Intre acesic tensiuni exist’ relatia: Vj= Vet Ve. Pina fn momentul aparitiei fenomenului de avalans? aceste tensiuni nu ne intereseazi din punct de vedere pi Aparitia curentului de avalansé duce la aparitia tensiunii Vzp care se men{ine cu mici variatii constanta, desi tensianea V, se modifica. Din relatia de mai inainte, se observa ca daca V, se modiz } fica, iar V_ se menfine constant rezult4 ca surplusu) de ten: | stune este’ preluat de Vp, adica de rezistorul de balast ; trebul sa retinem deci ca R are rolul de a prelua variatiile su Aderea de tensiune la bornele lui fiind proportional cu inte: 3 eurentului ce-l strabate. @ colectia existal © 33 3 — Blectreniea peste car $4