SPECIAL ARTICLES
DEPENDENTA DE ALCOOL - ACTUALITATI ALE
TEORIEI NEUROBIOLOGICE SI PREMIZELE
TRATAMENTULUI MODERN
Dan Prelipceanu’
Abuzul de o substanfi este un pattern maladaptativ al
utiliziri acesteia care conduce la suferinfi sau disfunctie
semmificative,
Criterié internationale, actuale de diagnostic
A. Pierderea controlului asupraconsumului
B. Suferinge /disfucti cognitive, sociale, ocupationale;
C.Absenta toleran(ei sisevrajului
D.Prezentaacel putin unuia din urmitoarele criteri
+ problema cu indeplinirea obligiilor curente la scoala,
focul de muned sau in familie datoritd wtilizarii repetate a
tunei substanfe psiho-active;
+ utilizare recurentd a unei substante in situatiriscante (de
exemplu sofatul);
+ continuarea utilizarii substantei in ciuda consecinjelor
priuudiciante (sociale, interpersonale) provocate /
exacerbate de utilizarea substantei;
+ probleme legale repetate ca 0 consecinjé a utilizar
substangei
Dependenfa la o substanfi genereazd suferinye si
sificultiti_mai grave la care se_adaugi semnele
dependenteifizice (toleranta si sevrajul)
Criterii de diagnostic:
A. Prezenta a cel pufin 3 simptome din urmatoarele pe 0
perioadi deel pufin 12 luni
| simptomele (oleranei (nevoia acutd de a ereste dozele
pentru a atinge efectul subiectiv al intoxicatiei, seiderea
progresivaiaacestuia, efect la utilizarea aceleiasi daze);
2.simptomele sevrajului care sunt cupate de administrarca
uneinoi doze din substanja respectiv’;
3.pierderea controlului in patternul de utilizare a
substanfei obiectivat prin unul din urmatoarele simptome:
-substanfa este administratd in cantitiji mai mari sau
pentru 0 perioad’ mai lungi decat a intenfionat initial
pacientul;,
dorinja continua si eforturi repetate de a stopa / controls
administrarea substanjei;
4, consecinfe ale consumului (cel putin una din
uurmatoarele)
0 considerabili perioad de timp pierdutd in activitayi
legate de objinerea substanfei, uilizarea ei sau revenirea
din starea de disconfort care inso{este ullizarea substanjei
respective;
-reducerea sau renunfarea la activititi importante pentru
individul respectiv (sociale, acupationale, recreajionale)
datoritd uiliziri substanteis,
-substanga este ulilizata in pofida recunoasterii de catre
individ a problemelor somatice si psihice pe care acesta ile
provoacd sau ile exacerbeaza,
NOTIUNI DE PSIHOPATOLOGIE A
DEPENDENTEILAALCOOL. CRAVING-UL
Craving — ul este starea motivational patologic’ ce
precede comportamentul adictiv (ciutarea compulsiva a
drogului in vederca obfinerii si adiminstririi acestuia)
Este definit si ca impulsul ‘irezistibil spre retrdirea
senzatiei anterioare de placere resimtita dupa consumul
unei substanje adictive.
Activitatea cerebrald asociat3 cu dependenga psihicd
fost studiatd imagistic. RMN functional poate identifica
regiunile cerebrale sp sare devin active la pacienfi
cu dependent in prezenfa unor anumite indicii ale wzului
de droguri sau stimuland nevoia, pofta.
Trei metode sunt folosite’ pentru a induce nevoia
psihologica:
| imagini video cu persoane uilizand droguris
2xememorarea experienfelor din perioada uzului de
droguris
3.stimulente farmacologice.
‘S- auconstatat urmatoarele (I)
* Activarea girusului cingular anterior prin stimulare’
vvizuali sistimulare farmacologica
+ Activarea cortexului orbitoftontral, dorsolateral prin
stimulare vizuala
+ Alte studii ce folosese imagini vizuale eu persone
utililaznd droguri au demonstrat activarea amigdalei si a
ariilor T/P sau peristriatre
* Studiile folosid stimularea farmacologica au decelat
activarea n. accumbens gi a cortexului subcalosal sau a
striatului, cerebeluluigitalamusului
+ Activarea regiunilor cerebrale legate de dorinja de a
experimenta din nou efectele uni substanfe anterior
consumate (activarea regiunilor cerebrale legate de
craving) au.cel pujin2 substratui fiziologice:
a)activarea diferitelor structuri ale sistermului limbic
importante in motivatie si afectivitate;
b)multe dintre regiunile implicate fac parte sau prim
semnale de la cdile nucleului mesoaccumbens ce pare
fic important pentru consolidarca efectului la cocains, in
studiile pe animale.
Este important s& subliniem ci aceste structuri
cerebrale nu sunt activate in aceeasi masurd in studiile
privind emotile la pacientii sindtosi, De ex. cortexul
‘medial frontal, a nivelul girusului superior frontal dupa
prezentarea de stimuli ce evocd emoffi negative sau
pozitive, sau talamusul, hipotalamusul, nucleul caudat,
‘Senior pychitrs, MD, PRD, University Professor Department of Psychiatry, “Carol Davila Univesity of Medicine and Pharmacy, Bucharest,
Romania. Head of the 9h Peycharie Cine frm Clineal Hopital of Poschatn “Prof Dr Al Obvepia, Berceni Road, No.2, Bucharest.
Romania. Correspondence: e-mail: preipecamulantayahoo com.
Received August 31,2012, Revived October 01.2013, Acceped November 30, 2012Dan Prelipceanu:Dependenjade alcool actualitati ale eoriei neurobiologice sipremizele ratamentului modern
ip pe gice sip
claustrum, putamen si amigdale in rispunsul asociat
stimulilorlegati de teama, rca
Suprapunerea limitats inte regiunile cerebrale active
in timpul raspunsurilor emotionale normale
pozitive/negative si aregiunilor erebrale active in timpul
stariiafective motivationale patologice din dependenta
psihic, sugereazs diferente neurobiologiee fundamentale
fntre starea afectivi motivational patologici din