You are on page 1of 5
SPECIAL ARTICLES DEPENDENTA DE ALCOOL - ACTUALITATI ALE TEORIEI NEUROBIOLOGICE SI PREMIZELE TRATAMENTULUI MODERN Dan Prelipceanu’ Abuzul de o substanfi este un pattern maladaptativ al utiliziri acesteia care conduce la suferinfi sau disfunctie semmificative, Criterié internationale, actuale de diagnostic A. Pierderea controlului asupraconsumului B. Suferinge /disfucti cognitive, sociale, ocupationale; C.Absenta toleran(ei sisevrajului D.Prezentaacel putin unuia din urmitoarele criteri + problema cu indeplinirea obligiilor curente la scoala, focul de muned sau in familie datoritd wtilizarii repetate a tunei substanfe psiho-active; + utilizare recurentd a unei substante in situatiriscante (de exemplu sofatul); + continuarea utilizarii substantei in ciuda consecinjelor priuudiciante (sociale, interpersonale) provocate / exacerbate de utilizarea substantei; + probleme legale repetate ca 0 consecinjé a utilizar substangei Dependenfa la o substanfi genereazd suferinye si sificultiti_mai grave la care se_adaugi semnele dependenteifizice (toleranta si sevrajul) Criterii de diagnostic: A. Prezenta a cel pufin 3 simptome din urmatoarele pe 0 perioadi deel pufin 12 luni | simptomele (oleranei (nevoia acutd de a ereste dozele pentru a atinge efectul subiectiv al intoxicatiei, seiderea progresivaiaacestuia, efect la utilizarea aceleiasi daze); 2.simptomele sevrajului care sunt cupate de administrarca uneinoi doze din substanja respectiv’; 3.pierderea controlului in patternul de utilizare a substanfei obiectivat prin unul din urmatoarele simptome: -substanfa este administratd in cantitiji mai mari sau pentru 0 perioad’ mai lungi decat a intenfionat initial pacientul;, dorinja continua si eforturi repetate de a stopa / controls administrarea substanjei; 4, consecinfe ale consumului (cel putin una din uurmatoarele) 0 considerabili perioad de timp pierdutd in activitayi legate de objinerea substanfei, uilizarea ei sau revenirea din starea de disconfort care inso{este ullizarea substanjei respective; -reducerea sau renunfarea la activititi importante pentru individul respectiv (sociale, acupationale, recreajionale) datoritd uiliziri substanteis, -substanga este ulilizata in pofida recunoasterii de catre individ a problemelor somatice si psihice pe care acesta ile provoacd sau ile exacerbeaza, NOTIUNI DE PSIHOPATOLOGIE A DEPENDENTEILAALCOOL. CRAVING-UL Craving — ul este starea motivational patologic’ ce precede comportamentul adictiv (ciutarea compulsiva a drogului in vederca obfinerii si adiminstririi acestuia) Este definit si ca impulsul ‘irezistibil spre retrdirea senzatiei anterioare de placere resimtita dupa consumul unei substanje adictive. Activitatea cerebrald asociat3 cu dependenga psihicd fost studiatd imagistic. RMN functional poate identifica regiunile cerebrale sp sare devin active la pacienfi cu dependent in prezenfa unor anumite indicii ale wzului de droguri sau stimuland nevoia, pofta. Trei metode sunt folosite’ pentru a induce nevoia psihologica: | imagini video cu persoane uilizand droguris 2xememorarea experienfelor din perioada uzului de droguris 3.stimulente farmacologice. ‘S- auconstatat urmatoarele (I) * Activarea girusului cingular anterior prin stimulare’ vvizuali sistimulare farmacologica + Activarea cortexului orbitoftontral, dorsolateral prin stimulare vizuala + Alte studii ce folosese imagini vizuale eu persone utililaznd droguri au demonstrat activarea amigdalei si a ariilor T/P sau peristriatre * Studiile folosid stimularea farmacologica au decelat activarea n. accumbens gi a cortexului subcalosal sau a striatului, cerebeluluigitalamusului + Activarea regiunilor cerebrale legate de dorinja de a experimenta din nou efectele uni substanfe anterior consumate (activarea regiunilor cerebrale legate de craving) au.cel pujin2 substratui fiziologice: a)activarea diferitelor structuri ale sistermului limbic importante in motivatie si afectivitate; b)multe dintre regiunile implicate fac parte sau prim semnale de la cdile nucleului mesoaccumbens ce pare fic important pentru consolidarca efectului la cocains, in studiile pe animale. Este important s& subliniem ci aceste structuri cerebrale nu sunt activate in aceeasi masurd in studiile privind emotile la pacientii sindtosi, De ex. cortexul ‘medial frontal, a nivelul girusului superior frontal dupa prezentarea de stimuli ce evocd emoffi negative sau pozitive, sau talamusul, hipotalamusul, nucleul caudat, ‘Senior pychitrs, MD, PRD, University Professor Department of Psychiatry, “Carol Davila Univesity of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania. Head of the 9h Peycharie Cine frm Clineal Hopital of Poschatn “Prof Dr Al Obvepia, Berceni Road, No.2, Bucharest. Romania. Correspondence: e-mail: preipecamulantayahoo com. Received August 31,2012, Revived October 01.2013, Acceped November 30, 2012 Dan Prelipceanu:Dependenjade alcool actualitati ale eoriei neurobiologice sipremizele ratamentului modern ip pe gice sip claustrum, putamen si amigdale in rispunsul asociat stimulilorlegati de teama, rca Suprapunerea limitats inte regiunile cerebrale active in timpul raspunsurilor emotionale normale pozitive/negative si aregiunilor erebrale active in timpul stariiafective motivationale patologice din dependenta psihic, sugereazs diferente neurobiologiee fundamentale fntre starea afectivi motivational patologici din

You might also like