Melanie Klein Iubire, vinovatie si reparatie si alte opere 1921-1945 Cu o introducere de Hanna Segal Traducere din engle: Anacaona Mindrilé-Sonetto A TREI(6261) aneax> [nsindusy ur 18 gue ap grado o-nuy aepoyar auagopue afyuejur fens ‘TL myoudey —_ gee (6261) s0doo [ndof uy vareaytuosiag ‘OT MjoudeD gE (8261) uetdrpao mmyoyyu0d aye tundwiy mpeis 6 injoude og jeuou rido> ef apeunens9 afumpuay g fnjonde 977 foo razrqeue euray ad uorzoduuig-z njoude) ZZ (9261) tundump fazypeue aye aBooysd atdoung-9 mjoudey gz (G61) s0pLMIy ezaUa8oysd vf axinguAUED O's mode IT (E61) aundumy ezyeuy *y njourdea, Sel (€z61) mynqido> e greurpray vareyoazap ur moos joy e monde = TTL (2261) arersagnd e| Hermoyrp 1S wrqRqUy Z IjoHdeD —yOT (1261) "doo wun eareyoazaq‘T mjoudey gz auompouy gy wiofesd st pnou aszonposyuy L suudn) 1-855-40-€£6-826 ‘NAST orjaneimppe-mnn orjanesmypa@izua.od jeu.2 (06 03 008 120 P+ 4/181. ‘ufeinong ‘0690-12 4 ipa ewazaid nawuad eunyp3 0 wButdo oz, 8861 [28a euueH © 1y81%doo uonsnponut aN, E61 3501] UBD) sIUeIOW 244 o 14BUKdo9 apy awe any ‘Sy61-1261 SHOM J0\n0 pue voneredey pue HIND "N07 TeUIBUO IMnLL reso-rz10-69919 Less 7995 651 {90 verse n05- EY RHW' 1 855-Lou-€L6 946 Nast ypu euoeseuy pea / speT-Tz6r:aiede aye Eafsedausagioun ‘angry Ph ‘© 990-JOL-E46-846 NOSL rene 9002 bi eps nSsinang-oodog e599 29'pen ‘way UEP / {duns aiodg puunwey 2jeuogen yo2044 san vingona D434 ¥>1008 ‘ama10) Asan vinaona ‘dia Nvgo> nignv7D NesRAD ‘atnpaid 1opeug IHOSAOINIHO34 YNOWIS, onepey oranus saavs reusdo) noszinDuyH vNaTWaDWW eUONpa JOR aIIG ADsaulaNVZ 'W30 TISYA ‘mWODVv¥A INTIS uoupa6 349 370 375 393 413 455 479 536 576 648 680 Melanie Klein Capitolul 12, Importanta formarii de simboluri in dezvoltarea Eului (1930) Capitolul 13. Psihoterapia psihozelor (1930) Capitolul 14. O contributie la teoria inhibifiei intelectuale (1931) Capitolul 15. Dezvoltarea timpurie a constiinfei la copil (1933) itolul 16. Despre criminalitate (1934) Capitolul 17. O contribufie la psihogeneza starilor maniaco-depresive (1935) Capitolul 18. infarcarea (1936) Capitolul 19. Iubire, vinovafie si reparafie (1937) Capitolul 20. Doliul si relaia sa cu starile maniaco-depresive (1940) Capitolul 21. Complexul Oedip in lumina anxietafilor timpurii (1945) Note explicative Bibliografie Introducere noua Melanie Klein a descoperit psihanaliza la varsta de treizeci si doi de ani, in 1914, cand se afla in Budapesta. Atunci a citit bro- sura lui Freud despre vise, Uber den Traum”. Acesta a fost in- ceputul a ceea ce a devenit interesul dominant al viefii ei: psih- analiza. in acea perioada si-a inceput analiza personala cu Ferenczi. Se pare ci a luat aceast masur&, in parte, din motive terapeutice, dar totodata, psihanaliza i-a captivat de la inceput imaginatia. fi satisfacea imensa curiozitate intelectual, interesul fad de oameni care 0 caracterizase intotdeauna si dorinfa de a lucra in beneficiu! oamenilor si cu oameni. (Inifial planuise s& studieze medicina.) in 1919 si-a prezentat prima lucrare in fata Societaii Psihanalitice Maghiare, acesta fiind debutul unei con- tribufii creative ce a continuat pana la moartea ei, in 1960, si care avea si revolufioneze teoria si practica psihanalitic’. Eseurile ei sunt adunate in volumele I si IV din Operele Mela- niiei Klein. A mai scris $i doua cari, Psikanaliza copiilor si Povestea unei analize de copil, volumele II si II din Opere. Volumul de fafa, care confine scrierile din 1921 pana in 1946, infatiseaza dezvoltarea muncii si a gandirii ei inca de la inceput, mergand pana la formularea conceptului ei teoretic major, acela de pozitie depresiva (1935-1940). lubire,inovaties reparatie«Intraducere nousnou ainponu «aevedyaignoun ongnt eg inpe urp i$ [1doo utp prueBns yedoosap & UIEpY NPE Ut AB, oe yout nyidoo ytiadoasap e pnaxy -vsojdxo o-ynynd v va arvo ad ‘gojsuen Ur pyefaaar ‘pxajduso> arzoyst 0 vfap waae ayergumn! 1 rue op eumu ap pidoo up, ‘azeorroyure 03st foun yeypNZAL wx PUTO, “uj aumny ap [apse O "PoRoytsd pmjeu ap Hpyarxue ‘ajax soy, afuaystxa vzneo utp Hfejapate ap nvarayns yo ‘eauauiose ap “jea1as -go ‘areoytzorBur ayre0§ 1S aung ayze0§ patnodoap LnSy waurt -uoo a0 ‘auayut 20] uum] er{y8oq ap I$ sojTIdo> v BjeBoq yoREUISE) suey efeta ap yndaout ey ap eHqzt 3SOF B UTP “MT apfdeouo> ap fey ofua8iaarp ayumue ey yuLM utp [a9 UL snp ne tLadoosap_ aysaoy ‘[exauie8 your [Pour ef reop prazy ap asuDsap ‘MreyOAzZap yes JUMBLE UT TeUE yeOUFTTE|D w 1S 4p 19 vounut req “dIpag [nx juepur vayeyatsaue 1S epEUEyUT ea} adoosap yeuLIUOD & UTP I] aye HANDY “Hf[npe nd afes afaztfeue ad jueuturopard vzeq a8 JO]! -1doo vareyjoazap putatid yuerpnayy e109; ‘pnasg my eareziazad U0D yezeq e-1$ are> ad onrfeueyrsd mynyerayeur nsorg ‘auiara wave Up 1esiaaoquod are aquawala apafedioutsd ap “pyepo}0} "gdnd0 as erony aysaoy “(/61) ,1oqttdoo raztqeue eu ad uorzoduiig” rue ae aojojoutsd ayudiouty, auindwy ezyeuy” apuesony ut ‘eynoey aptayradoasap up ajaun 18 wndaud ‘viaysaoe erfeanour i$ voruya) auIOsap Ist eg ‘asulade as1aaonuos yeooaosd v 1S yeoos v UIALY TaTUETa vaIETANDy: ‘ganpadsaz vouraza ut 10[t1do9 v arepioge ap [ayise 0 v19 exeUOK{ -njoaas ap 1S pfeauzesput ap ye> wra8ara{ut ys nar8 a izeisy uppy werew ppanp 1 gid ‘idoo et go tmdey ut earoparout ap 18 pnary my e aonyeueytsd fpoyaur vayeypHea vy aztatid no azeButauos epunyord o ap pleziiapereo via [a varepiogy ‘tear tuted ap fey rojo -uas v mmnysteue eudnse preruy areraysuen o nu 1s ‘AULA TUT [es aoytmogeur v 1S mmnpidoo v ausayUT Hun] & MyRysTeuE erdnse varejarord pye as mynsaysuen wzeq PI RO JeNSUOUTAP & 1S JeUT -aye y “TOT [Npe aye aja ap yur ward neagasoap as nu sopdo> aye r9ysueyy ap appfefar ‘goutpeueytsd eaurpnayye 1 nped a} -enjspd nero poep “p> ye7e|SUO> y “tod vy efuEMEn n> arede “ea -nodoap ane8au 16 anizod ‘Truaysuey po yadoosap & UIEDY + -utad ayer{qut 10] ajaypaigo ap arenuquoo ur Heseye yuns aoazeoap ‘H{npe vl arede umd ege 4stpeue ap efey [naysuey az -ede nu tdoo pj yo eaparo as panpadsar wourara v7 ‘aanefau nes aanizod nesa emysaoe apaquawityuas Yep yuArayIPUT -uazaid t-a00 yndaouy v| ap erosdioyur 1g snyeuryssd nsasoxd Uy pinzeu pe ap Nes aNNpa saysoue ADL puLAd ‘yoRTTeUe -yjsd youys autpnyye o yndaouy ung vf ap yedope v ‘apeortad 13] -a0e 1e Hnadesay iffe no ysexU0D uy ‘afeqzaa apryaTUUTOD IS xep “nquaureodutoo 1$ noo! yeyaidsaqut v-27] “Hnpe e| prAQH waIeID -ose nd gliqereduiod ‘azvouayut 10] Hata v yoOqutts atsazdxe © ade pnool yard v- 18 tuponl roqur axfizodsrp eI snd v-9] va 4in90) 2459 10]{Idoo v areurtidxa ap yosvary vayeyTepour In uj ‘aonyqeueyrsd yoruyay aye ezeq ap d v[ ap viaap & apy ‘tou ayreoy 10]ad k 1S xeTYD “Zo]TIdod vareztfeue nqUad apo} <9 yea1d y “IH[APLdoo rozrfeue v praTUOrd 0 yS05 y “dod YuaID -ed no ponyeueyisd vayeytanoe indaour e-1$ uray aTuEpaA,10 fee a ajuns la concluzia cd, de la inceputul viefii sale, sugarul stabi- leste relafii de obiect intense, atat in realitate, cat si in fantasma. Nu considera cd sugarul este pasiv, asupra lui acfionand mediul internalizate si formeaza fundamentul personalitafii. Klein con- sidera c& Supraeul si complexul Oedip, asa cum le descrisese Freud, sunt rezultatul final al dezvoltérii anterioare gi terior al unor structuri mai timpurii si mai Ea descrie relafia copilului cu obiecte fiale, in principal cu saul mamei, clivat de la bun inceput intr-unul foarte bun si iubit si unul foarte rau si urat. Aceasta re- latie se extinde treptat la intregul corp al mamei. Klein descrie tasmele copilului, corpul mamei este zind in acelagi timp iubire, un Gee eae Klein considera dorinja de a explora corpul mamei drept inceputul tense SunT asociate cu dorinfe libidinale si doringe agresive, an- xietatea creat& de ele poate duce la inhibarea lor. Ea priveste anxietatea ca pe un promotor al dezvoltirii si, tot- odati, ca pe un posibil inhibitor al acesteia. Anxietatea starnita de impulsurile epistemofile fat de corpul mamei este cea care-1 face pe copil si-si deplaseze impulsurile asupra lumii externe si s-o inzestreze cu semnificajie simbolic’. Dar daca anxietatea este 7 Tn serie ulterioare pune ma mult accent pe mamé ca persoand intreagl, decat pe Perceptia unui corpintreg bh risaes Seay GA ae prea intensa, ea poate duce, dimpotriva, la inhibifie. O scriere cu caracter germinal deosebit in acest sector este ,.Importanfa for- marii de simboluri in dezvoltarea Eului” (1930). Ea constituie ra- portul asupra primei terapii psihanalitice a unui copil autist, in care Klein descrie intreruperea aproape completa a funcfi bolice si, impreun cu aceasta, a intregului interes fafa de lume Activitatea ei in acest sector a pus intr-o lumina complet noua dezvoltarea cognitiva si intelectuala si inhibifiile acesteia. Inigial, Melanie Klein a incercat s-si exprime descoperirile strict in termeni freudieni, dar aproape de la inceput au aparut divergenfe fa} de concepfille lui Freud. Ea a observat ci Supra- cul si complexul Oedip exist’ mult mai devreme decat presupu- sese Freud si a subliniat mereu conditionarea puternicd a com- plexului Oedip de evolutiile anterioare. De asemenea, parerile ei despre sexualitatea feminind se deosebesc de ale lui Freud. Ea a constatat c& fetifele si baiefii sunt constienti de organele sexuale feminine si de potenfialul acestora. $i considera c& stadiul falic descris de Freud este o structura preponderent defensiva. A pus un accent mult mai mare pe agresivitatea copiilor decat se pre- supunea la acea vreme. In prima lucrare despre simbolism, /Rolul scolii in dezvoltarea idinala a copilului” (1923), de ‘exemplu, ea vede simbolismul si inhibarea acestuia ca fiind pre- dominant libidinale, desi ti acorda agresivitafii atenfia cuvenita in materialul pe care-I descrie. in lucrarea din 1930, in prim-plan se afld rolul agresivitatii si anxietafile asociate cu aceasta. Con- ceptille ei despre agi i dupa 1920, cu conceptul ‘un conflict fundamental este acela dintre forjele libidinale si cele distructive. Acest conflict fundamental intre iubire si urd capata un rol tot mai important in opera lui Klein. lube, vinovitie 5 reparatie«Introducere nounou avzonporut« ajeveds axjgnoun ‘ong aagtutid sojLmyeys & va ay¥2 ap vartiedorsaq “Yjnpe tHuaped e| ap ayuoaord aperrayeur vy ayes apirexony ul sap TeUr 40} prOJOr 98 DL Te] OPYPMpe eBojoyssd varoSapa{ur nyuad apenas ‘aysor “9 “uns arrgpidos ey areoyiajau aptatradoasap aye} ‘ataytidoo ut ay tupeper ne 141 apezoytsd 1$ ajazoraau yvonaquy “Brey aanoadsiod jou srpsap v 18 mdoo no yndaout e urapy TaruEpayy eaIeTATOW ‘o1Sojoytsdejaur nupes nou un pues -nponur ‘Urey my TRWoazap v ede} enop e pzeayprew Izod ap mpydasuo> earsonpoxuy tesrdumt aysaoe ap ednso 9s UIE 1H] ae areouayn opLoLDs wp ayred areur C-RPOYREST ESS TS “Houpsd eoreuoTSuny anuy avfesTeUr TRUBS TOM ENTeST TEZTUOTE gnou o ‘iar eidnse eanoadsiad enou o aus no asnpe ey ‘asuaUT yuns aaisadap rarfyzod purpeo uy urains ao zojlapquaryps apr} -voyduyy zopyrede ye 1S zojawuseyuey Ye ‘}9aIqG0 ap sopfeIar [NI9} peTe> ¥| ‘nINg earL}s P| ‘aTezTUEBI0 Peau o vy prDyar 9s [MUDUT -1) eopuny Sze sas TAT: Tizod ardsap aygaqioa wrap TGnT Sp TOPSRApUSy SiON TEP TS TT Sp aTeOTHUE a[sS DsoMDO TUT 9] opNoUTUDS SysoNe “jedaxy“aropIsIa is TOp ‘Suva ~OUTA Sp SHUSUAT|US POROADI dd BOD EInpiaid & PSNASIp PUIG Fr Puy SMASTP 18 7eIqnT euvosied aids “eureur ‘guvosiad iévaae 1 vun juns pung windy i$ var em “Yj yO PUNwaS pp It “eIePO}O} “1S PBaNUT BULOSIod nd 1D ‘atmduTy eur vao edvjo ur v> ‘Toureur ape rhagd no pzeauoyejar Yeu nu fg “eS -vanuut yuvosiad vo yureur ad aySeounsax o jnze8ns pugo pune wispy auereny autams ‘areyoazop ut fepnuo sed un yzvaypreur are> ‘ydeye wnop y “(weyeiqy exa8ns wd eée) areorsayin aprouezed aytjoq ny -uad arfexyy ap [mound ainiysuoo edeya gyseaoe 1 at{noasiad ap voyejapcue ap yeururop aso nuesns ‘edeyo wurtad uy -pfera ap ue nud urp adeya enop ajao ut ‘tae}}oazap [e arapaa ap jnyound up eatsaidap 1S arfnoasied ap ‘ajejuaurep -umny Hpjepcue gnop a[e0 yo erznppuod e| sunfe v jeu Uy “ereoLAy In vareyoazep ur vfera ap ue murd vfueyodunt nazour aseru -tiqns eq “yatsaudap eao 1S alfnoasiad ap vad ‘ajeyarxue ap uundy nop aysaoe aNUY EsEP ayTeos aH{SUISTp O poRY ps yndaout v EBT UL eige 1eq ‘aropiaid ap eotay 1é erfgaouta ap ayvooaard sop iyyarcue 18 ajar aura} ONS efuaysixa UIp aynosgu ‘ar{noasred ap x0]14 -giarxue patnodoap sndns aysa tnpidoo “1a vazargd gdng “ifeiax -uv [nay euneapjo}UT yeuLIN v UPBPY ‘YoU ws vayeALDL UT “garsazdap arftzod ap vjaoe ‘nou yaqdutoo jdaouos un aonposyur (0f61) ,2atsardap-ooenueur aptspys no vs eneyar 18 Intoq” 1S (SE61) ,,2a1s1dap-ooenreur 1o[LI¥3s ezauasoy asd vj arfngiyuos Q” aptiziony uy tou afexyuaa aydaouoo ayénu ap atoaau are go 1S prazy my e109) ut aunBanut ut asutsdno y od nu 1a ajtuiadoosap yo sep eur 40} sajafur e urapy Indu n> “Taeqnyut 1S tapur ~10jap asndns y jod ‘azeye wo “18 wfejarxue Inpjoquut qns orureu -Ip ¥zvauLio} as 19 ‘pnazy eaundnsard umo ese ‘ayep yuns nu aps “NyOquits Po vaapt ‘MPH IS rep yee uN ednp ‘aurisns OE6T MIP. varexony Uy “souo{ 16 prazy ty aye 2foo ap vfey ayuaSroArp punseUT guumue o-Ut uns wstjoquis ardsap te ajrfdeouo> “aorjoqutis azrueur ut purtdxa as eurseyuey yons}UT ‘WIsHOqUIIS ap [EqeIT -xour yye8aj aise pyuaysuooUT euIseWULY “yyUaySuooUT PLISLIUR ap. uerpnay jnjdasuoo ypunye ys utapy ad o-eununzayap & aoqeuIse, -uey tata rafueyodurr v 1 nnoign mynua;seze9 eartzadoosaq,ale psihicului si a anxietajlor si aparatilor psihotice care le do- mina a deschis calea unei noi infelegeri a bolilor psihice grave. Conceptul de pozifie depresiva si tendinfele de reparafie asocia- te cu ea pun la randul lor intr-o noua lumina dezvoltarea nor- mali, sublimarea si creativitatea si ne imbogajesc cunostinfele despre ele. Hannah Segal, Londra, 1987 Melanie Klein Prefata Sctierile Melaniei Klein au fost elaborate de-a lungul un tioade de circa patruzeci de ani, unele sub forma de carfi, altele in c&rfi confinand si contribufii ale altor autori, iar altele ca ese- uri care n-au mai fost adunate sub forma de carte. In plus, asa ‘cum e inevitabil intr-un demers creator desfasurat pe 0 perioa- da atat de lunga, ideile ei au fost supuse unui proces constant de extindere, modificare si clarificare. Asadar, cititorului confruntat cu aceasta cantitate destul de mare de literatura nu-i este prea usor si descopere care au fost cele mai mature idei ale Melaniei Klein sau cum a ajuns la ele. Din acest motiv, un obiectiv princi- realizarea unei noi edifii a operelor sale complete a fost sa indicam pozitia temelor principale din fiecare eseu, in raport cu ideile ei anterioare si ulterioare privind subiectul respectiv, cu ajutorul notelor explicative. Aceste note explicative sunt grupa- te la sfarsitul fiecdrui volum, cu excepfia volumului IV, Povestea Desi acesta a fost obiectivul principal al noii editii, odata ce s-a luat hotararea de a o realiza, a apirut prilejul de a face anu- mite imbunatafiri: traducerea c&rfii Psihanaliza copiilor, initial pu- lubire, vinovatie $i reparatie« Prefatselejaig« alenedas axgnoun ‘ong auhy-houoyy 34 -aumpoa nuyed uy ‘pajduzos punoy uy ume -nd ay yo najued ‘apy oruejay ayBoUDs up ay ap send v ‘ssazg YsreSOF] Nd areroqe|OD Ut ‘ared ‘ezTeURYISg ap MIN -suy ‘vauourase ap ‘ssaum{jnwu vs asaz0p “eaxesony yeztrosuods eared ‘Isnuy, URETY aUPPOPY JOPLOWENSTUTpe afoumU Uy “WIa}y uray) eI ranuwjayy app aya}diuoo 40j249d9 vaseztqeas e| sndap ne-a axv> ad ayejoaap 1 aynurfsns apranysoya nayuad arvoynle aysaze 1S ruyard ngooe ap efey efuRsouncar uidxa 1u-ys 1eop aUvUERT TUT aT, “uedn0g ereqeg eu -weop ap “1opao1pur TAPOyTPoUL 1S HHaLOSas ‘TaREpad B Ba TET ‘uosuTyppN}Y UU exeosnMUTOp ap EHUT|daput ysoy v aoyeI3ONGIG sOTUOYTWTH somnyNy v areztprepueys 1§ arwoyyLI9A op ETDYTP PUD -18g "sa]>PAM PNLID 4p ap "SNPEA 3805 v “Pza[SuD UI JOHO|UE BP -eoygnd asasny yeur nu ares azezony ‘,,a3¢}70qnd vy RAIN: 8 uy” “eperfquy eareonpesy yeztear v aed ‘aypeyg jauUTeOp ‘guoztaord purzoy ur ‘joudeo aresay yeyUTeUT e Ja ‘Hy [NUL go varsonpey osemnziaar ys sndoxd “aqerfrur ayupeys ur yng uaydayg up ap 1é umoard ‘ou “x0 “W 20uapniy BUUIOP ‘es eIOU ap yeINle “MOY, sueH 3p sduay iepooe uy "psiz-nuidosd vounur 16 nu sep ‘eayeitqtqesuod -sai va no unfaedury “epese ‘rumsuy autur no 1 ydasof Anag ex -eosruwop no ‘TeBag wuUeEy “Ip nD areynsuo> ur AssauySNEYS,O, eupg euumop ap ayeioepar ysoy ne aaneoydxe a]si0N, “pdoo ap aztpoun roun vazsoaog “At pHLUNION ey Bfey -aid 0 1$ suas v sonbef pniosajorg ‘Arerqry jeondqeuy-oypdsg [eu -oneurayu Je 1o,eUOps00> TRIO}Depar ‘UeYTY Pnsey MUO op aye zorauad no yeynle 1S yrumtad ys0y @ axed ‘sanbef yom[Y [0s9j -o1d ap asutidanut jsoy ne 140}1pa n> afedioutsd apprepoaN, quawivo ap undnud aynur reut ap vinmjdapur ys03 v 04 -ppaigo soysave e yoRDed uy waraund nuyuad presaoau wounyy ‘ayeSRIDU FUBYTASUOD efuLNgn naqUAd ajayye nd ayouN pfueprosuos uy a-npupund ‘T]] TIT ajeumyoa nauad rus} ap aorput tou amgeard ysoy ne ‘snyd uy ‘aquader yeur rYxpe um>e pis ares nguad wpIONy aype ef apLTayTUTE no 1S Joy e| Jeparoad ure “T1qisod 480 v avo yeVe ‘uoHPT pumpungs vj Lan puruesspIntroducere2 Melanie Klein, ndscuta Reizes, in 1882, fiena, era al patru- lea si cel mai mic copil al unui cuplu de origine evreiasca, dar care nu mai practicau cu strictefe religia, pardnd a fi agnostici to- leranji. Exist dovezi privind bogate capacitafi pasibile de a fi mostenite la amt iar mediul in care au crescut copii a fost categoric unul pregnant intelectual. Mai important, in amin- tirile Melaniei Klein, a fost faptul c& familia era foarte strans uni 8, intre membrii ei existnd legaturi puternice de iubire. Tot familia n-a fost scutit8 de perioade de tristefe acuti, cauzate mai intai de moartea surorii ei preferate, iar mai tarziu de moartea fratelui mai mare, pe care-1 admirase extrem de mult — tragedie ce s-a repetat peste ani, cand ynul dintre fil ei, auns adult, a mu- rit intr-un accident de alpinism., ‘Sa trecem acum la inceputurile viefii profesionale a Melaniei Klein. Avea in jur de paisprezece ani cand a simfit dorinfa pu- ternicd de a studia medicina si, cu torul fratelui ei, a invatat rapid suficient de multa latina si greacd pentru a fi admisé la Gymnasium. Perspectivele ei de a face cariera medicala au luat i International Encyclopedia Tubire, vinovatie si reparatie»Introducereavaonponnut« aereday axignou ougnT peters: pn roodes 0 0 @ najed ap rajsiea prum( ut req] “Tqg]s Le Uy EySuOD ozTTeUR [e sole iS ays nu navidng jsoay {APO RUT TOU O nd ‘ray oreyre naz ue reuse ez Une OD TETSeIaNS HLT AeUrTS ‘oueum opohuny ef yuaraur pout uy alsooons prede ys puny {ose pout uy asaqasoap a8 a9 ayeyferoW! ap Lindy enop anur erounstp i$ qeoytrep e urapy aruepayy “eatsoudap offizod op “po ad iS eproznps-prowered shizod ap jnydauos puyonpoxuy -yeruyqns gsut eiuaur adse up ‘aagesyidxe aja}oN no yunardurt a}n1 juMs poe sate TeUT ‘OUTS E] ap dSaqIOA UIA !arUEIaW_ aI “ous 20 juaWIOUT UIp ‘re upUMZaL O FASE TOPOS OyUATSTSSU STAT aredH aseOISUUTU azaULTSSUOD “ps SRESETET iS pfeaat e] 509s © are wa0 4s04 v HOTU RISLOOW “nfgjance eareoyrtdure ay ys neared srowiap mysaoe aye ajeyInza, ye 1S eR =O TAPP ‘quaysu0y iF 7 ICIS SET TORT EPIODE MGS ET AP “go vaave era to oruyay v aHstIa}IeTe9 eur kao eimyesen ayeog “axejoudaaqur ey ypUr Tour 30} as-npUEYUL “118 jor ‘mmupysuwy w end yew wzyfeue nearewLN waysaDe ‘LIeG -WNps snpoNUT v soLayN yoep ser “tudo nquad 1 patjodoap ‘pas ap ound yy pend ‘mmuaysuey v: “aqUTAND aye ND "preuoreanpa nes presour aumisaud ofsmu ayDIaKa ps amngagy nu mystTeue yo arazed ap eso 1 “TeyuaUNIpnA teur sap ‘na -eidng mun efuazaid yearasgo v ‘tyqisod aysa jruaysuey yo sndns Piejojduios wingan afeqian JOLTEDOTE WaRUE DH TMA pupydosxs — ynpe mun ezzqeue vo pour ejare dwn rte oe uiepy awe uy 2exa premégysap aman jidoo mum vzyeue po vspuasd ef ap 18 -91d v ‘asranonuoo aynur users e are> und “yoru wayertanoe Uy -ayjereduiop uud aye: ‘sasut jo vidnse 1S v9 opuaped eid nse qpye aynoyy aonTeue ojHfearasqo nyeyNzax yfueMs}s no ad -voide 40} ne yeorgnd v-9] area ad aytrziony vo Janse ‘ezteueome Yur vo 1S pay wSnsur vo [ay vf “> yeoEUTOT WILT -2IN “0961 UT vayreoUT vy wud ‘axeuLI0s ap sOTINZeD v Saye TeUt ‘agmpe zopfuaped varepuod yonoeid eayeyanoe ut yeiday pueosar> ‘pe seurgs v 16 “unfiads yum ypr9yo v-1 areo ‘souo{ ysourg my ee -1aut ef ‘expUo'] Bf TWA v 9Z6T UT JWIOUPUT e-s “eIpHEy TewDO} NU “soy eIoTused ‘erpang un 19 [nfos Ter “UNPIAg UT BEL as YD “GZ6T WL ‘VL -njsaoe v pmnyouraid vayreou py pued 16 $Z6T Inu tnyndaouy e ap ezyeue yenuquos e-16 ‘snjd uy ‘aro no ueyerqy ap aynurfsns 1 ayelemour ysoy ne 19 apHeaouy ‘apreuodut 16 rou aydaouoo vz “eu uy snponuy e’ dum ymos ur ‘1§ doo no azarony ys enuBUOD e ngquad ‘weyerqy [ey Ip eHferaur ef ‘Urpsag vy yeooyd e UIEDY STREP TZ6I UE “Yoqzes edniq “pnazy euury “ertTap eare> nequT arf -sanrp o-nutp ‘dump yanos ur anut ys vane are> ad ‘ynosoundau Lat 9) un w19 nu so [doo ezqfeue “YAMUMT_-Boyy 3p aye areururtaud uenny ajoun is pnaxy my ye ,sueF] MoT” jnze> puydaoxe ‘ean ~padsax vawiara v7 esadepng ut ridoo no azarony ys vfap asndao uy ‘[nlogzes ataypul as es aquTeut “Ieaape-nuy 1S ‘1oMdoo eziyeuR. ur azazifepads as vs o-yefemnout e areo ‘Wzouaraq no ezzeue edvas -uy 16-ps ynand e 16 eysadepng v] eye as pune ag “euneapjoyIp Sen asemny> a0 vaad aye wade Uy aySeounDar yo yfumTs v 1S pax ap ayre> o ajsad asnpeq "pusi0} pnou o-jUy “gidnaaquy BIaTe> 2] aozeo}Uy Ind e-s JerPUOPY TogzEY MjMUNLY [Adu UY eq doo tan v eureur yuan -ap e Indury no tS yHoWseD k-s “EO6T WI ‘NIZIE) wu TUR ngyeg “Tue aoazaidsaydes reumu ap eystea P| ‘}1Po80] v-s Pug YLIP}S PSUL ozDoliny porowr ta ax tee eed the Yinwrs 2 2 luni, debutul pozifiei depresive deschide calea posibilitafii unei moralitifi diferite, mult mai ego-sintonice, care nu mai are la lir paranoid, cijvimovafia depresiva ind in lupta sa cu objectele rele ramase in inferior gicu dugma- ii externi reali. Nu este in niciun caz adevarat cd Melanie Klein “Folosea vreun fel de presiune moral pentru a stimula la pacien- fii ei acest tip de moralitate; dar este adevarat ca, in masura in. in spatele Litstii arhaice si, de asemenea, in spatele diferitelor forme _lei depresive, al doilea ti ~apard singur, treptat, si si domino. Fa considera aceatd shin: bate de ficd schimbarea in direcfia esi teoria pe care a hiborat-o in cele din urma Melanie Klein — si mai ales distinctia intre pozitia paranoid-schizoida si cea depresiva — pare capabila si explice cel pufin aspectele prin- cipale ale viefii psihice normale si ale celei normale deopotri- va, ar fi o greseala si-i consideram teoria incheiat&. Ea insisi i-a adus adaugiri aproape pani la sfarsitul viefii. $i nimeni nu stie ce viitoare modificdri sau adaugiri ar putea fi necesare. La fel ca in fizica, si in psihologie adevarul ultim are, probabil, o comple- xitate infinita, de care ne putem apropia numai printr-o serie in- finita de aproximari. RE. Money-Kyrle Melanie Klein Dezvoltarea unui copil (1921) 1 Influenta lamuririi sexuale si a relaxarii autoritatii asupra dezvoltarii intelectuale a copiilor Introducere Ideea de a-i limuri pe copii in chestiunile sexuale castigd constant teren. Educatia introdusa de scoli in numeroase lo- curi urmareste sa protejeze copiii, la varsta pubertasii, de pe- ricolele tot mai mari ale ignoranfei si tocmai din aceasta per- spectiva ideea a castigat cea mai multa aprobare si sustinere. Cunostinfele obsinute de psihanaliza indica insa necesitatea daca nu de a-i ,,lamuri” pe copii, cel pufin de a-i creste de la varsta cea mai frageda intr-o maniera care sa faca inutild ori- ce lmurire special, din moment ce urmareste cea mai depli- n& si mai fireasc4 edificare compatibila cu ritmul dezvoltarii copilului. Concluziile irefutabile extrase din experienta psih- analiticd cer protejarea copiilor, ori de cate ori este posibil, de refularea excesiv de puternica si, prin aceasta, de boli sau de 0 dezvoltare dezavantajoasa a caracterului. Prin urmare, pe langa intenfia cu siguranfa infeleapta de a contracara prin in- bite, novi reparatie + Dezvoltarea unw copil1nd0> nun easeyjonzaq « afesedas x axigrouye “aga, ser ‘ajttje1ap ye0} no ‘ayeyredaput aejar tnsony aySojuTure 1st 3S vayuture 18] “ypiquoreuros atiowaur o vaae ‘ayred Bye ap ag ‘YO vareoyea ap arfouny ut ‘oyayIp tunfard no x6 ‘aqneyd amnq -21 ajaypaIgo Bo PBeapafU ys mde} 180} v aye AUB arvUL ayswOF ND 1S vfp ne aj are ad a}2a1go noped sojUAUILO aduIND a] BS gan, se-u po pSeopafur ps jrqlsodum ayso 1-29 (vaund aj are ad apireqanut utp) eared ‘rmgpzedumo e| tuoasap yen] ex9 ¥> 9320} ND “My BISIeA iZtA eye as aaqoeid apruysayp Uy «du ” ap ajaideouos no yezireTUNey e-s pues ayeeur -n(iS ned advorde waar 1s aptiojno azayfuazaytp ys yeipaur e pugs jue ned ap velop asnoouy, PUL 19PF BAaTWD OUL 9}100} ‘posvauedeys es sunfe y jue8yjaqut 18 quaye pido un a yo uouTe} ~sodwioa und 18 399 ‘oxesriypu utd ypye “ersaudut wopep ‘nuony my -sooe epnio uy "ppaBeyy aysvoy pyszea o ey Hexysazut ido ey ap 10 -un ayrzne y yod wind ‘apiqeazeutar ap y1qasoap asnds ayeaiasqo 3805 ne-U DUNYe seDpUT FoINY “alsin aux as ys grand v ayeIeUT -n{1$ rue 193} ap visa xdnp 1wop 1S rue Lop e| eIqe EIseaqIOA Bs andaouy y "yyeadur sep ‘preutiou pfejuaut areyoazap 0 n> ‘OnW9} -nd 16 sorguys qidoo un aysa “que mur umoe are axe> ‘qnyeTeg “TH -nytdoo maygan9 eadnse pfuangur areur 0 410% ys pliqede> jus snqd uy ar ‘wagy ‘mynyidos eruedusos ut yoasap eye pur e ap Inf yep e-Ur NON] ysady “aun ap adeorde 41803 dsamn20] a1e> apna zoun [ny ‘Zq4g [OTUE ‘FeIRq UN a}s9 aUNHSay> UT |nIEdo> gieouiaque eos] “yur ayv0; dso pur ys pjdurequy as area ap jtdo> mun vareyoazep ap jrqvangaur 16 xep> yrunfiads 4603 v roztqeueynsd afumy -pipauy 16 aja{uatiedxe ump asexyxe trznpouod 1aysa0e [nARAaPY. upp awern “ayenq9] -21ut zo794205 ER TOAzep erdnse RalsDoap yfuaNyuT o :yreuuTEs

ad wrpspl [-s mqau} sy ‘ad -eunioyur ap rasdyy v 16 mmansaye v axjauray o ad ‘gDOdr artez -I[LAp 0 ap aynsa{ “ynjoozied | ~uny] yorpuT ‘TeutOU s1yEsd aot uy 1S reTYD ajuazaid aanoe Unf -nd reur nes j[mur peur zopmfrqryut ate 70 aua8oyed rojayuaWa/o nyjenxas aTHY[Nyar ‘[enpratpur ze> azeoay uy “eyep azes9y ap "Oy -Huapt are> ‘rozreuvyssd ajareynzay “ayeasasgo ay ys anjerod ~unt eur ypu x29 ‘areye vo 1S apunyoud yeur ypMUE ‘AyUTEAUL UDA day peur yu UNS azeo ysur “(ajootIad ydaxp aynasounsax yuns nu po naquad) ayiqizia nu poep ery ‘aear ap [ay eI Booted artaa ps aygouguuin eztjeue ‘apiq@zra 16 ayeax ajajoouad mfewts0;26 odata ce ajunge sa infeleaga idei si fapte, le stapaneste pe de- plin. In general vorbind, pune foarte pufine intrebari. Cand avea in jur de patru ani si jumatate, a aparut o dezvoltare mentala mai rapida gi, de asemenea, un impuls mai puternic de a pune intrebari, Tot atunci, sentimentul omnipotentei (cea ce Freud a numit ,credinfa in omnipotenfa gandirii) a devenit foarte pro- nunfat. Despre orice s-ar fi vorbit, orice aptitudine sau indema- nare, Fritz era convins ca o poate executa la perfectie, chiar si atunci cand i se dovedea contrariul. in alte situafii, cand i se spunea, ca raspuns la intrebarile lui, ca nici tata si mama nu cu- nosc multe lucruri, aceasta nu prea s&-i zguduie credinfa in propria omnipotenfa si in cea a mediului sau. Cand nu se pu- tea apaira in niciun alt fel, afirma, chiar si sub presiunea dove- dirii contrariului: Daca mi se arata o singura dati, o pot face foarte bine!” Asadar, in ciuda tuturor dovezilor contrare, era convins cA poate s& gateasca, si citeasc, s scrie si si vorbeas- c& franceza la perfectie. Inceputul perioadei intrebarilor despre nastere La varsta de patru ani si noua luni au aparut intrebarile lega- te de nastere, impunandu-se concluzia ck mana-n mana cu aceas- taa survenit o crestere izbitoare a nevoii sale de a pune intrebari in general ‘in acest punct ag vrea si remare ca la intrebarile puse de ba- iefel (cu care venea de cele mai multe ori la mama lui sau la mine) se rispundea intotdeauna cu sinceritate absoluta si, la nevoie, pe o baza stiintificd adecvata injelegerii sale, ins& cat mai succint cu putinfa. La intrebarile care primisera raspuns nu se mai revenea niciodata si nici nu se aborda un subiect nou Melanie Klein decat daca repeta el unul sau dac& punea in mod spontan o noua intrebare. : Dupi ce a pus o data intrebarea ,,Unde eram inainte s3 ma nasc?”3, ea a reaparut sub forma ,,Cum se face o persoana?” sia revenit aproape zilnic in aceast maniera stereotipa. Era clar ca reapariia constant& a acestei intrebari nu se datora lipsei de in- teligenfé, fiindca a infeles in mod evident, pe deplin, explicatiile care i s-au dat cu privire la corpul mamei (despre rolul jucat de tatd nu s-a vorbit, intrucat la acel moment nu s-a interesat in mod direct de el). Faptul ca factorul determinant al repetarii frecven- te a intrebarii il constituia_ o anumita ,, a i stanjenit cand conversatia abia incepuse, si de incercarea vizibr- dea scpa de subiectul pe care chiar el il abordase. A incetat ‘O vreme SA mai adreseze aceasta intrebare mamel Sale si mie si s-a dus cu ea la d&daca lui (care a plecat la scurt timp dupa aceea) si la fratele mai mare. Raspunsurile acestora, cum ca bar- za aduce bebelusii si ci Dumnezeu a facut oamenii, au mulfu- mit, ins& doar timp de cteva zile, iar dup’ aceea, cénd s-a intors > Intrebarea a fost pilejuité de remarcileintmplatoare ale unul fates ale une! sur ‘mai maf, cate-ispuseser in diferite ocazi.Pe atunci nu te niscusesi, P3rea s8 iba totodats la bazS sentimentul evident dureros de .a nui existat merew", cel imediat nun eavenorzoq « afesedas i agro ‘sug LALA Up 21939190 ay ad02sap 150) tue yop oan) g ‘attuare no pups ery asnogy aie nue eles ut use ad nanow esut 'gsene ap asiny ease ap a b “ejse no punds ps vara aumu a yeqaxjut v-] vo pue> ,cauTeUr -jod ap enyz puta ps enuquos dug 39 ‘Bor 2} rur-aunds ‘eureyy" aeqanut e i$ edr> o ypue8 v-s ‘ayeds ap prep o-nUIp as-np -ueidaxpyy ,,--ydnp ap eniz 1 azeoypurmn eniz 18 auteur s0181 ~[nose y 10,“ :snds y “eureur aveduny 16-ps yeouadUt v BD [ARISE “VI -pure v-] a1v9 nupny ‘areynoseau nauad jens asasny exeag inser wn pum ey gued sep ‘vayse aye0y ng” :snds v “Iny [ee ad -RIY PRS BO RUE UL BisXe BUD PUNE eq” uIN{ NUT PPA 30} my] eIZe UY aJ0Azap a5 ys vO oTUZAINd ap yuB!oMs 9 pus gUEd urayeur mmdios empye> uy augumes euLIN uEp eysa9e BD 16 fIdoo um 1 pure ap jmd axurp efuarayrp yeortdxe wre-1 pup> ‘Ind un PUI ppea ps 3isnax e nu sep ‘,j4eds no un-nu Suny ad yeiIn v-s" juaoar po snds v-nur tode ‘Tute> ef pjdureyuy as umo yesazayUr v-g yeyadar pour uy vausaas auvd ey paIgns sade yeIpAApE no aajo{ “Ue UL araogyd eyfmur reur yur aysasy8 yo nzpa v-s eyse ednq “yerrunse ap nax8 ap yeye asosny are preoliajue varunUuyy 18 routed e wieraqqrap vormoopUr aU vfezneD pinypBaq 0 eISIXO yD yeIBIE w — ,zauumy ad jrusa re umd nj ‘Box a} rw-aunds ‘eure — efeau UIP pung ap voreynzys yrutad e-1$ ao dnp yerpaut ‘pfeauTur “P YZ enop v apes roureur o-snd v-1 are> ad vaxeqanuy g3Seds ‘e2 -Pas pseoe SIO} v-g “ySLANUt pzeTUIL-pdnp o juOUEE| uray anceyon uo un 322) 35 wing” eaxeqannute| — 39 s9p ap reve — insundsey unugwie ut yews 973190109 es EUW sp aieog (uruenapeau easope neaunds eus920 g a1802 12) aylewoyut gsease seop asasuyauos i aigeg ap njaunda eauny 109 ay g5Jo8n jews nun ne (g>80f ap “ euureop ad eydope o vo puejunue ‘sopsfursed ramooqur [my -uauipredxa yeorasuy e nyzayy reur aft EMOG, {HRD Arey Ae aUID Tame PRD gqear juns 1y zese Fnu ‘esx TENZPDRT Ie” “BEMIS paned o pdnp Yeqanuy v jarfesraauo9 eaxaayout ey Deo ‘piu -nén no ayeTunse yS0y ne nu THeULIOFUT asade “WuApIAd POU! UT ,ra\sanod 0 xeop 30} 2 ese “Haut PySIKe NU ‘IN’ _,2a38240d 0 reop 40} a vyse 1S “WaSuT Toru PISTXA NU Ig” ed _cnperg ezvaluere 1 aonpe aup seq” ,,"Ja PT pIshxe nu ‘nN’ n2UNDRID SOVY ITU PIS nu 1" ,,-mBIsaq" ,,zaysaaod o TOP 9 eysy ese Fnu “pisixa nu ayseg ap ajaindaj” “ea sundsps e 2) -vydarp neaay” ¢,-purppa8 Uy afLmuoN] SUNDse v aIvD BAX 350} e ejueuzaang 19 ‘ayseg ap uaa ve nu aysed ap ajainday p> snds ne-nur ~] farmurey mmdop" my eurew stz v’,a3san0d 0 reop a esy” (Snjaqag aonpe ezIeq BO (BAaUTD | ap 1S MUON] sade JOLITUR IZ -ne y ps vargd) snds e-1 epreuzoan8 po roureu snds v-t 1S fagquoa eur yruaaap v EIep vise aq] “Loasap asnpep o-1 are ad eHfeond -xo yejadar e my eureur ’, gu10 uN aDey as WMD” vareqaHUY PY re -gaape trupaape idaup 19 tnsundsgr aydaooe ps sndsrp reur Srey uranagd v ’, geuvosrad o aoey as wn” vareqaqU! ND {n] PUIEUL P|30 repetat: ,,Cat timp continua sa vind o noua zi?", si imediat dupa aceea: , Mama, nu-i asa cd noaptea aparfine de fiecare data zilei dinainte si dimineafa devreme e iar o noua 2i?”7 Mama lui s-a dus si aduca ceva, iar cand s-a intors in camera -a gasit cin- tand pentru sine. La intrarea ei in camera s-a oprit din céntat, s-a uitat la ea cu atenfie si a intrebat: ,Dac& ai spune acum ci n-am voie sa cént ar trebui si ma opresc din cdntat?” Cand ea i-a explicat ca n-ar spune niciodata asa ceva, pentru ci el poate si facd oricnd ceea ce doreste, mai putin atunci cand nu i s-ar putea ingddui dintr-un motiv sau altul, sii-a dat exemple, a pi- rut mulfumit. Conversatii despre existenta lui Dumnezeu in ziua urmatoare a plouat. Fritz a regretat acest lucru, fiind- cA voia sa se joace in gradina, si a intrebat-o pe mama lui: ,, Dum- nezeu stie precis cat va lisa ploaia si dureze?” Ea i-a rispuns ci nu Dumnezeu a facut ploaia, ci ca ploaia a venit din nori, si i-a explicat chestiunea. A doua zi dimineaja, a intampinat-o iaragi cu o intrebare la care se renunjase de mult vreme: ,,Cum se face un om?” Mama a incercat sa descopere ce anume nu intelesese din explicafiile ei anterioare si copilul a spus: ,Cum e cu creste- rea.” Cand ea a incercat si-i explice din nou cum crese cipsorul simembrele etc,, a replicat: ,Dar, mama, te rog, cum — de unde vin capsorul si burtica si tot restul?” La rispunsul ei c& sunt deja prezente, foarte mici, inauntrul micului ou, ca mica floare in bo- boc, n-a mai intrebat nimic. Ceva mai tarziu s-a interesat: ,Cum 7 Conceptul de timp, pe caret! gisea ast de dll, phrea sii se ficlarificat acum. Oups ‘e plicerea mai mare de a pune intrebiris-ainstalat deja, a spus; er este ceca cea fost, ast este ceea ce este, maine este cees ce vinel” Melanie Klein se face?’S Intre timp, mama il imbracase. El a intrebat spontan: »Nu Dumnezeu face ploaia? Toni (servitoarea) spunea ci Dum- nezeu a facut ploaia!” Dupa raspunsul ei a intrebat: ,,Este doar © poveste ci Dumnezeu face ploaia?” La raspunsul afirmativ, a continuat: ,Dar Dumnezeu exist’ cu adevarat?” Mama lui a re- plicat, putin evaziv, ca nu l-a vazut niciodata. ,Nu poate fi vi- zut, dar e cu adevarat sus, in cer?“ ,,In cer exist doar aer si nori.” «Dar Dumnezeu exista cu adevarat?” a intrebat el din nou. Ne- avand scpare, ea a luat o hotdrare si a spus: , Nu, copilul meu, el nu este real.” ,,Dar, mama, daca 0 persoana adult reala spu- ne ci Dumnezeu este real si locuieste in cer — nu e adevarat nici atunci?” Ea a réspuns c& multi oameni adulti nu stiu adevarul despre diferite lucruri si nu pot rispunde corect in legatura cu ele. Intre timp, el igi terminase micul dejun si statea la usa ce da- dea spre gridina, privind afard. Era ingandurat. Pe neasteptate, a spus: ,Mama, vid ce este si ce vid chiar exist, nu-i asa? Vid soarele si gradina, dar nu pot vedea casa matusii Marie, si totusi exist’ gi ea, nu-i asa?” Ea i-a explicat de ce nu poate s& vada casa mitusii Marie, iar el a intrebat: , Mama, nici tu nu poti vedea casa ei?” si si-a aratat multumirea cand ea a réspuns ca nu. insa ime- diat dupa aceea s-a interesat: ,Mama, cum a ajuns soarele toc~ mai acolo sus?”, iar cand ea a réspuns, putin meditativ: ,Stii, se afl acolo de foarte, foarte mult timp...", a insistat: ,Da, dar de cat timp si cum a ajuns acolo sus?” © Uterior a repetat aceastsintrebsre o vreme, in ocailecind se discutau detail ces teri, pe care era greu sé leineleags, Intrebarea ,Cum se face un scaun?™ $ raspun, u care era familarizat scare, din acest motiy, uni mai era dat plreau agadar sf nun eoxexor250) « afesedas i axignoun ‘sgn fa no aneredusoo) 2gifoazap nda 1S vxfoonip “gyepojoy ‘18 warents -uoqur a3Saarad a0 ut ‘pyequaryps ap eye 1S BHEMUMS ap a¥Te 380} & voaoe ednp 1S ypeoriad yiseaoe ur mmnyereq v ppenr9[—iur earey]OA, ~Zap ¥> ye\SUOD ‘aIRUYEp apeoutad oun ja8ode 1$ vararaysuT es “PU pUMU 0-yUy azaUZIOy ps napd ne-n nazsuumMg My ef}, -spea audsap nfesiaauoo raysaoe areouiayn Tupung;dys ase$ aja>) _ 24798 un 6 mum aunds puureop o 1S adazardsenop aut -nds jnuwop poep eq” soypues yeqanut v are> vf ‘efueyoduny are nu yo sundsez v-s | “fp eqanut e ,geuueop oad nes uWOp um aq“ ‘Insead a 3y9 eaauTD ad aqanuT ps ynza9 e-1 My] BIOS “eq -unyd youn ndump uy -yyse no pinypS9] pyrumue o ynae y es aieod 9s rueuteidys enop ednp we ynogy goreurar por 0 “1Sn0], ye] -pe9 UT nes aquEd uM-syUT rroparuy v azaBnysIp e Pru “efuer -njsou ap mynjuouruas euLIOJ gns TORE 49939 ap Jase mun e uu ope yexoUas my fmUauTE}odwoD wy eazasqo jnjnd we nu ‘wunoy20 18 urftids are y> [nyuaUMyUas gare es aynuLIad Fe nguad juapyns ayeyoMw ap per un yensed v-s avareoap “paso ‘10sn Sutaut ysoj vysade zep ‘efuemfisou ap juaumMuas yrumnue un Tidoo vy ae[muns y Bs iHyHTOMe e angeys yseaze wD aod ag “Py -uepoduur purayqoad o | aztaud no ayrapp qurdo ne my eureur 14 [eve] ! — sovraque aseydureyuy peur as nu ares naon| — pBuTAUOD as xs mmridoo snuzad e-t yon uy ‘10] JafuarostuWwo IS Fafuarod “Tuto vaapr iqgys & najuad ‘Toute e paisaoxa eaye]LIOMNe aonp -a1 e nnuad peidepe ysoy v yo nfeyueae ‘aqeod “nav v ufyyrUtA “p ous{goud e peztaordunt 16 pmzpaardau areatozar wseaoy [ Siour we pugs pep o 1 vorung 2] SIOUr UTE PUD REP o “TNUN-NUL Pep O 3s0y UTE — EMUAN 1S By -sh@ 1§ 9[var juns 20122979 aptuseu req” AeBnype e esos" xdnp yerpawy_,,-nazauumg eysIxe nu yD paz nk s21108ae9 16 Jas -oa ypyadar e ja are> vy ‘How IS sae youu pISTXa Ja ut yO yejador up auern & bq ,c499 uy aygamoo] nazauuna “psp powp ‘Bor ay ru-aunds ‘eureyy” aeganut v 1$ reroput rénjo} eqre ps med e psUT auTaIA.O dng ,nazauumg pysIxe nu yO paid na 1” qvordxa v 18 yHjasoaut vs ‘dum ysaoe jo} uy aysquyjau RyNUE Nd ryTe eT [NUM ey ap ase} -In 9s are ‘2AUA ,"RISINO NU YO apALD vy PUILUE BSUT po pao rng "piso nu po pad MfTe zey “pIsIXe nazauUIN "> paw proUTLO un 1$ nazauung] ad gyepoara ynzpa emu ruauTU “29114 ‘ON :pugunds erfenyis yeayes e 16 r0ynfe ut uaa v-1 [fos “ound ysa7e Uy, RISIXa nozauUMa y> Pax NU [TU IS RIPON NZEA We] nu ng” ssundsps v 16 psutidans ys0y v va ‘aysauty ,,e1SIx0 TED nazauuing "yempaape no PISIXa nazauwng go aunds vey ‘Bor a} ewe” JeIpaUTT O-yeqaxqUT v [a I$ pIaUTeD UT JeNUT e PUTEUL reaane vedio Ul Udo], ,, }IBAape no yISIxa NU nazauUING yO snds e eureur req” seoydar e uy °,eq1” nyduns sundsex v save 1, qemRAAPE ND BISTXa nazauuM ‘eeL” ajyutRd ayeydayseau ad qeqanjur v-16 nutzaut ‘e1eas ‘puy> Dunye pO JayIse ‘Ta [hYos nd exfenyis eynosip e ap infajiad pare nu ys va panoadsar enyz uy vO Tequapooe yeydureyur v-g aunnsayp eyseane ut ere arz1Iap OFTU plaseny nu ifutsed 1op 199 esut ‘Tojdo exfeonpa uy nazauung ap varaonponu! eqorde ‘ayeyumarp asdsap yystoned ayfdaouoo o vane areo ‘Infos Jo] vayurU UIp afeyuaUTEpUNy apt -Hidaouo> ur 20] un ednoo 1 doo naquad yorjdumr pour ut yuazard via ‘[a aidsap urjnd vaquoa as yoep zeny “wpese ‘eyepopTu va ap surdsaz ysoy v-u (‘27a eyeoos) 10] [NIpauT yeUUIOS eyeS yeyuazard b+] 1] ares ad jnazauumq psut ‘nazauumg ardsap urind 2} -1vo} snds v-s ¥]‘eauausase ap ‘1S feuo!sazuoo ap quapuadapur yn -sa1p ysoy nv tidoo expaape g “yreur teur sojHido earaysax> UE RO -noead ut asnd so ne-u 1a aytiauyauod ‘1Smo] “aaye aysa BUTE, -nazauumg my fafuaystxa vaumysoyp ut pido ap vfey roureur Te nisou eayeo naquy njUAUTeyodu0 tore oxjdxa es amgayy, ze\cAt mi-a permis s& diferentiez pana aici {rei perioade in dezvoltarea lui psihic’, de cand a dobandit ca- pacitatea de a se exprima fluent: perioada ce a precedat aparifia intrebitrilor despre nastere, a doua perioada incepand cu aceste trebari gi terminandu-se cu clarificarea ideii despre divinitate, reia perioada, ulterioard, care tocmai incepuse. Atreia perioada Nevoia de a pune intrebairi, care a fost atat de pronunjata ina doua perioad’, nu s-a redus, ci a urmat un curs intru catva diferit Desigur, chiar si acum, Fritz revine deseori la subiectul nas- terii, dar intr-o maniera care arata ca a incorporat deja aceste cu- nostinge in ansamblul gandirii sale. Interesul fafA de nastere si fata de lucrurile asociate cu aceasta a ramas puternic, dar e ca- tegoric mai pufin aprins, dup’ cum arata faptul ca intreabi mai rar, ins cere mai multe confirmari. De exemplu: ,Un céine este facut si el crescand induntrul mamei lui?”, sau alt’ data: ,Cum creste 0 cdprioara? La fel ca un om?" si, primind raspuns afir- mativ: ,,Creste si ea induntrul mamei ei?” Existenta Din intrebarea ,Cum este facutd o persoana?”, care nu mai este usd sub aceasta forma, s-a dezvoltat un interes faja de existent in general. Ofer aici o selectie din abundenfa de astfel de intrebari use in aceste saptimani: cum cresc dinfii, cum stau ochii (in or- bite), cum se formeaza liniile din palma, cum cresc copaci, flori- le, padurile etc., daca la cireast codiga creste cu ea de la inceput, daca ciresele necoapte se coc in stomac, daca florile culese pot fi Melanie Klein replantate, dac& seminfele adunate necoapte se coc dupa aceea, cum se face primavara, cum este facut un rau, cum ajung vapoa- rele pe Dunare, cum este facut praful si altele, despre confectiona- rea celor mai diferite obiecte, materii si materiale. Interesul fat de fecale si urin& tum poate s& se mis- nga ceva? Cum ajun- rile, cum poate o persoana si munceasca si si faci obiect si, de asemenea, in modul in care-si urmeaza investigz cum si in nevoia constant exprimata de a vedea cum sunt facu- te lucrurile, de a ajunge sa le cunoasca mecanismele interne (du- lap, sistem de alimentare cu apa, fevi, revolver) — in toata aceasti curiozitate imi pare sa existe deja nevoia de a examina pana la capat ceea ce-| intereseaza, de a patrunde in profunzimi, Curiozitatea inconstienta fafa de rolul tatalui in nasterea copilu- lui (pe care inci n-a exprimat-o direct) se poate si fi fost partial rispunzittoare de aceasta intensitate si profunzime. Ea s-a ardtat si intr-un alt tip de intrebare care a apiirut in prim-plan o vreme si care constituia, de fapt, o interogatie privind diferenfele din- tre sexe, fara ca Fritz si fi vorbit anterior despre acest lucru. La ‘vremea respectiva a aparut in mod repetat intrebarea daci mama Jui, eu si surorile lui am fost intotdeauna fete, daca fiecare feme- ie a fost fata cand era mici — daca el nu a fost niciodata fata; de asemenea, daci tatal lui a fost baiat cand era mic, dac& 8 de bijuter, mai ales fata de cele in mod repetat:.Cénd voi fidoam- ind vol fi mam.” lubire,vinovatie i reparatie + Dezvokarea unui copil| | | jydo> nun easejonzag + agesedas aigroun‘ugt Tmpe1go puraYP as umd yeqaNUT e-\ ,21e) ayo} auTed uBURUT pS na 1 yoq” :o-yeoupur e ap ednp Jet /,a1e) 94120} 2489 vaUTeE” sands v 1§ are aured ap gyeong o eoueur e “njdwaxa ards tuipnyya2 is aquapiaa tunysay) 9] azo ad umuony soun e 1 Ho ayeruMU_U ap asea asenypaya 9j aze> ad Heyaue coun e ‘arerurey ypu 9 LAIN] JOUN epeAop IS wayLyTTRAT eBYSAAUT e ap IN] voreoz20ur ut sope reur ‘apeouiad enop e-ap faa9 vararaypuy edap vejd-wtd uy ynagde e non] ysaoy -arapaa ap yound ysa0e UIp IO} vurumexa & ap eroaau eysayTUTeUE YSU UME ‘ajear afa> MO ySPIIUOD ‘uy ‘3[eant pury v> fopr aywuMUe "oseaqasoap vs — suayUT TUL IPHe NO PsuT — nau¥ no sep ‘eaynd ‘aremseysap uy eye as arefnyar vy efurpusy no eydny ao dum uy ypnur yfeyeunquiy e-s (my esxea ap doo soy ewan ut [-npueseyd ‘azayseu asdsep aptreqanut ap ayut -UL 3ey]0Azap quis B11E0} v19 “elap snds ure UMD ese ‘axD) ZEAE In] [e oped nfunts SopLgqanut epeoried jmynqap no eIePO, uieweas iniuas ype9 ayeo2s 16 jnodod aprypsap “gwusy> o teised 908} FE snds e yised axgzeur yefgmo ey puny “apesay aysdoxd no yexed woo v-9f apeurtue ay ap 1S aug ap TYPED are o aze> ad areoND 1$ varus audsap qiqioa v eyseade ND LINyYBOT UT ,,ceSe T-NU “Ody ze-3] Nu Bum] ad ToUMTY “TYDed aoe] 1e-U Ny BOPP kD NAWUaY” 3e> “Hewat v yefuMTAMoUI e va pup ,,geSe EMU “TyDeD ey ny IS “eUrEpY” stode “fjei1@9 nnuad 1$ aso goquar8! envy yup reqanU epi aueiayy itd 9 ave goep 2427 ad 21) ands | ody ida ave Bey” pang eoUAND w eB uns 1 bedgiqzap 2109 9p epe> Uae es 9 1ue 20) ean URD'BEPO of “npytuo ysave Py a]In 9s PS |NIA w Nes yepmn v-s quapar go snds e-tur arzedo pyseaae nD *,fy>e>” asa} are> und [npyuo ap yeqanut v 1S rewIsyp [yxXayUOD ut My eUIELE Ase -11dxa 9j 1 azeo ad unsaiur utp apesazoad ey y29¥92 B-8 wep BV nd1PJ PT 2 BU PT 2194 ef a aay eT” eqanqUT e ‘PRY ap RULE} qns yo reUNU. 10 ap wd [af &| x[dwuyyur as yo woHdxa v-s 1 99 ¥dnq *,2n> ap’ edv a nes pfey ured asar ,rypvo” umnoe goep TeqaHUL Y “PRP! ‘un asa go arfunis e “prlos uneos ap 20] uy ‘pugs surzdins 9280} 4503 V ‘aqnsed ap punoy qns juns y>ep saye Teun ‘ayeynau8 areUs no ef a] apaquauresipaut 1g ‘azajnd no yep axvsay ap arsoatod

" mj ajaseourruy ardsep yuaasayy 11qIOA e BUT feu OND 99 ‘ee zemysaae [nuo}seq azeoDid anur puvuyl ‘nes mye snds e-1 pepo oy',1did” troasap np -upunds sor ut ’, 4yedid -npurumu gure op oumu un 4ynuu 3} -1voj vour{ axe vy ‘nes (Innstuad) mynond yep v-1 aUTaTA O “sty -Sap POUL UT preTe as aja Ut aigasp 0 ares ad varaogid [eUO!ZeD0 1$ anpe avo; seuryr v ‘euneapouy aseysayruvur [-are> ad sazaqut [a no einyedaj eaae ao 30} 14 euTIN “ayesay ap eiey aunifoaye ap ‘unjd jnsazoquy “g}2}29109 asasny epeadard 1op ‘TeUOIZe20 vas0IO} o are ad aysardxa — auteur ,noeuroys up’ epsardxa pursopoy ‘Thy jourewr prujungUT ynosaxo v [9 1S pep yEIeI TeqaNUT e-IS “Ja nUAd plea feur vauanap vazaigeu puraud vareqanut pugd vawiozA wt ‘g1ep 0 ‘eaurauase ap ‘yndaout | rant ys0} nv “tHfey 1fo} ‘tuAUTLOPe care se gtteste in bucatarie (nu reusea si-si aduci aminte cu- vantul), iar cand i-am spus, a afirmat: ,Se cheama pliti pentru c& este o pita. Pe mine ma cheamé Fritz pentru c sunt Fritz. Pe tine te cheama matusic& pentru c& esti matusic’.” Odat’, la masa, nu mestecase bine o inghifitura si din acest motiv nu a putut s-o inghitd. Continuandu-si masa, a spus: ,N-a vrut s4 mearga pe gat in jos pentru ci nu am mestecat- imediat dupa aceea: Omul poate sa mannce pentru ci mestec3.” Dupa micul dejun a afirmat: ,Cand amestec zaharul in ceai, el ajunge in stomacul meu.” L-am intrebat: ,,£ sigur?” ,Da, pentru c& nu réméne in cand si intra in gura me: Certitudinile si faptele achizitionate in aceast maniera ii ser vesc in mod evident drept standard de comparafie pentru noi fe- nomene si idei ce i se ivesc pentru a fi elaborate. in timp ce inte- ectul lui se lupta cu elaborarea conceptelor nou-achizifionate gi incerca sa le evalueze pe cele de care avea cunostin}a deja gi sa dobandeasca altele pentru a compara, a fost condus mai depar- te la analizarea si inregistrarea celor pe care le achizifionase deja sila formarea de noi idei. ireal” — cuvinte pe care avea deja obiceiul de a le fo- losi — au dobandit acum un cu totul alt sens din felul in care erau utilizate. Imediat dupa ce a recunoscut barza, iepurele de Paste etc. drept basme si a hotirat c& nasterea din mama e un lu- frumos, dar plauzibil si real, a spus: ,.Dar licatu- cAci altfel cine ar face cutii?” De asemenea, dupa ce s-a eliberat de compulsia de a crede intr-o fiinfa invizibila, om- nipotenta si omniscient, pentru el imposibil de infeles si incre- dibila, a intrebat: , Vad ceea ce este, nu-i asa? [...] si ceea ce vezi este real. Vad soarele si gridina ete.” Asadar, aceste lucruri ,,re- ale” dobandisera pentru el o semnificafie fundamental care-i Melanie Kiein permitea si diferenfieze toate lucrurile vizibile si reale de cele (oricat de frumoase, dar din pacate neadevtrate, ,ireale”) care apar doar in dorinfe si fantasme. in el se consol realitafii”", Cand, dupa conversatia cu tatal si mama lui, s-a pla- sat de partea necredinjei mamei, a spus: ,Masinile electrice sunt reale, si trenurile la fel, fiindc& am mers cu ele“, gasise in primul rand in lucrurile tangibile standardul dupa care si masoare si lucrurile vagi, nedemne de incredere, pe care simul adevarului il f4cea s& le respinga. in prima instan}a le-a masurat doar cu obiectele fizice tangibile, ins cand a spus ,, Vad soarele si gridi- na, dar nu vad casa matusii Marie si ea exist, n se deja un pas in plus pe drumul ce transforma caracterul ceea ce este doar vazut in caracterul real a cea ce este gandit. A fcut aceasta etichetand drept ,,real” un lucru care pe baza dez- voltarii sale intelectuale de la momentul respectiv prea edifica- tor — si numai ceva achizifionat pe aceasta cale — si apoi adop- tindu-l Puternica stimulare si dezvoltare a simfului real care au aparut la Fritz in a doua perioada s-au menfinut in perioada a treia, fard si se reducd insd, faré indoiala ca rezultat al volumtt lui mare de fapte proaspat achizitionate, au luat in princi ma analizei achizitiilor anterioare si, totodata, a elaborsi ra noi — adici a dezvoltarii lor sub forma de cunostinte Exemplele urmatoare sunt extrase din intrebari si remarci pe care le-a facut in aceasta perioada. La scurtd vreme dupa conversatia despre Dumnezeu a informat-o pe mama lui intr-o zi, dupa ce aceasta la trezit, c& una din fetele familiei L. i-a spus c& a vazut un copil fécut din porjelan care putea si mearga. Cand mama 1 Freud, ,Formular despre cele dou’ principale functiondrii mentale” Iubire, vinovitle sreparatie« Dejydo> nun eaveyonzaq « avesedas x aignou “su1qn] eq ap ey jnsoiaiu ute se i jeue ussnore mo uoded uy é 2p gleiauad eluipuoyg>geqoud -msa2e wupwygns wlenyigsod pjoquas un yep @ ulus anogye-5 "unde Ruanins‘ajueinyas em nu ruauN” yeqaqqut e-w Ig noon] ysaoe snds e-1yy ‘ayUTWND a pue> ourfrede 1 eergon{ yo nurepuausoo ap pyHosut ‘ausgon! o my Teer e| ap yunad e nyzaey your appz eaayeD ‘nu nes [Iqisod y vA nun] ysaav pugs ‘iojajduzaxa prroynfe no "pSvaafur ps yeo99Ut e 1S aygarop aozio goes ps “Injnyiqisod emseur ut ‘esey eA [Le UMD yp aremSisv ej yoruand azmum{qnuu o reyur Your yIpya e pagoad “Sax POUIOIA WY] “TAIN] sade BoIZAAyUT HT va ATED UT [NZeD UT ayULD S azayaOUt vs amMgay kaep eUTeUT JeqaNUT v-IS puRD’,,21z POU O UIA ps enunuod dumy 35" vareganur snd v puyo vrvas ut vise oes ps indaouy y “my roptiaynd ape 1$ sopunydarp ojoy way ze[> Tuy -op aS 1 B ap vIOAaU [IqIZiA a}eO} BaUAtLase ap ejsajrueUL IS] eaynd e ‘3100 eane e ‘inqaiy e ‘eainy ‘ajes JojUNydaup eastuyaq Inquityss ur pT ySaurd nu noped uN Dey purr’ -uy e pep 0 s01 ‘aduunos juns msdn] ad 16 aunyal yuns “njdutaxa ap “unzony 20 ang vs mua e 101F0y19,_,,zaurind yuns yo nzjuad ad -umos jung” eqanut v eaydumo ap nai pap 1S adumos juns e> 1$ EMION] ayUMUE ap BZD o aTeNUTPUOD UT BISTXe Ro Jwor|dxa e-s 1 puED , zJoqzes Ur 30} wa}UNG” JeqanUT e ‘eaaDe eaUTALA e| IHUT{GO 1g eaynd nuao nuony un yao w pug ‘eyepO -(arepodso8) yse Ut apey 0 are> ad vounur naquad jueq aigoumd yoep eureur yeqanut vas ‘eouaurase aq ‘ye najued yinogj vounut gosvargid ys amqan ep ‘ny eounur nauod neq aygounzd ee} e> “unzeSeur UT aputA a> e000 nayued 1S a2e3 0 area ad esumur nayuad nureq aygaurtzd pauo p> wap wen ‘sypsap asewudxa as es eyoido> ye gued ag "winoe inugde ne ave> ‘nSaueq J0W\4 -cngsayp eavoBayatut s1ueq 2p gle nsw jigeqoud euuuiaiap auensu0> 1eUs UA “ap es aes sojaxay duo asasqusied i auliquju aseueda yeiadar pour uy efunuy 22]? ap Bley MsazaqUT 1S B “NSouRA JO[RU -nnsoyp varaSajafut zeop nu yS1gys Ur yasvapea ys gndoout v “vou -outase ag], eORIzap Na IS BIS 1OA UNGe I$ a10A 19 1S BAAR JOA 18 Jeopaqzap yuns yd ounds so.“ rarrurey tHdoo punye 1S “yeDeIq, zap nieys ps Pur-psv] ‘Bor a” :0-yes0pduuT v Jo “eyse wT] “2dey 9s NU aad eée popury ‘eseiqzap neys nu “| roruTes doo “oval ap (SpreAo} p> ‘tfeopiqzap neys Dur ares mdoo xkop yo yordax fe my eureur ‘ruony ysade advy e ap eH ayreoy ANoUur uNIDTU PooAUT eaynd nu ND yeDeIGZOp 39[duUI0D vis geod ys 1 — aueur pfisre ad purpes8 ut euteod |-are> ad 0 -uawutysoa Joonre pmBuis — Yanos Tuoyeued gIeOds 16-"s B10A vp ase ap vaane a zy14q my v pyeuttudxe yuaadagy i$ proouts eIUIL -op © ,e6e Emu ‘sea [-Ps gon ae ‘aurSreut ad jnxeyed zaée ps vata Sv poep ‘eUILY\ nua edepnonse nyduraxa aids ‘jexua8 wy ajay ayeoy 1S pup arynur aoq0 ,aurSzeu" aygoumy) ,,vaaoe vaurSiew ad ourq pis nu jnseyeg” :snds v Zyug “yesiga v-s ede yo japse “gluryor zoSn erypnur ad prreyed eaur{ 16 pde no zeyed un asnyduan my ajayeag_,,g[2 ad na 18 2énu p98 tod auteo um posnur pur poep ‘Bor ay ‘eurEyA” eqazyUE B eIvg (yeys ysa0e wap F-ps xesasau yerapIsuOD & My aTaveI WeOUT -ax8e ap isd ap 1S puviq op rere eg) We ap Wao] a pues todeur paseanoy ys mngay ze po snds e-s 1 1apiz jndum uy , jee aydeoo juns ajagor tpg gpiva a nu wnoy” jeqanut e ‘advooau pour nesa go nuquad agar aouguEUT gs st eaad 9 vurD 1g Zese F-nu ‘Tear BAI. a unfep TnoTW 1eq” -a1e /unfap norw spe v-t va puyo ‘vaare xdnp yerpaury ,wuseg” ‘snds v 1S sea v ‘arfeutiojut ap dn aoe gurwayp as uma yeqasqUt e+] ovpoate si-mi ia ce-mi aparfine, nu-i asa? Nici macar mama sau tata?” si a fost foarte mulfumit pentru ca am incuviintat. in aceeasi zi i-a spus mamei sale: , Mama, interzici pur si simplu sa fac ceva, ci doar cu un mo! ind aproximativ cuvintele pe care le intrebuintase ea). Odata i-a spus suro: Pot sa fac orice sunt in stare — orice lucru pe care sunt destul de destept ca si-I fac si pe care am voie si-l fac.” Alta data m-a intrebat: ,Pot sa fac orice vreau, nu-i asa? Doar sd nu fiu obraz~ nic." fn plus, a intrebat o data la masa: ,inseamna ca n-am voie s& manne obraznic niciodata?” Fiind consolat ci deja a mancat obraznic de destule ori, a replicat: ,Si acum nu mai am voie si mananc niciodata obraznic?”1 Spune adesea, cand se joaci sau {in alte ocazii, despre lucruri pe care-i place si le fact ,Fac asta pentru ci vreau, nu-i asa?” Astfel, se pare ci in aceste ani ajuns sa stipAneasca in intregime ideea de ,,a vrea’ i, putea”. Despre jucdria mecanic& alcatuit’ dintr-o cusc& mica din care sare un cocos cand se deschide usa ce-l fine induntru a spus: ,,Cocosul sare afara pentru ca trebuie sa sara.” Cand se discuta despre dexteritatea sicilor gi s-a re- marcat cd 0 pisic& poate si se urce pe acoperis, el a adaugat: »Cand vrea.” A vazut 0 gasca si a intrebat dac& poate si fuga. Tocmai in clipa aceea, gasca a inceput s4 fuga si el a intrebat: Fuge pentru c& am spus eu?” Primind raspuns negativ a con- tinuat: ,Pentru c& a vrut ea?” i ocazional Omama Melanie Klein Sentimentul omnipotentei in Declinul ,sentimentului omnipotenjei, care fusese vi mod atat de remarcabil cu cateva luni inainte, mi-a parut inti asociat cu importanta dezvoltare a simfului realitatii, care aparu- se deja in timpul celei de-a doua perioade, ins de atunci progre- sase remarcabil. Fritz a dovedit si dovedeste in diferite ocazii 0 cunoastere a limitelor propriilor puteri; de asemenea, acum nu mai cere atat de mult din partea mediului sau. intrebarile si re- marcile lui arata ins, iaragi gi iardsi, cd s-a produs doar o dimi- nuare, c& inc& se mai poarta lupte intre simful realitfii, aflat in dezvoltare, si acest sentiment adanc inradacinat al omnipoten- fei —adica intre principiul realitati si principiul placerii —, lup- te ce duc adesea la formagiuni de compromis, dar se sfargesc de- seori in favoarea principiului placerii. Prezint in continuare cateva i . intr-o zi, cut sau chiar creste. Apoi a intrebat daca parinfii lui n-ar putea si impodobeasca si si-i daruiascd o padure de brazi de Craciun daruiasca localitatea B. (unde urmeaza sd plece vara), ca s-o poa- t& avea imediat.4 intr-o dimineafa devreme i s-a spus cd e racoa- re si, prin urmare, trebuie si poarte haine mai calduroase. Dupa aceea i-a spus fratelui sdu: ,Este frig, prin urmare este iarnd. Este junul. Astazi este Ajunul Cré a bir, vinovatie s reparatie + Dezvoltarea unui copll