Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Baciu Clement Kinetoterapia Pre Si Post

    Uploaded by

    Baderca Maria Madalina
    6 views128 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    6 views128 pages

    Baciu Clement Kinetoterapia Pre Si Post

    Uploaded by

    Baderca Maria Madalina

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 128
    DR. DOC. CLEMENT HACIU prof 1ULIAN RADOVICL, pect, DUMITHU CRISTEA ‘put, CONSTANTA CONSTANTINESCU opm de anger DAN ‘rol. CEM, ZOE JURIAN pre-si © EDITURA sronT-TURISM ‘BUCURESTI @ 1961 concepile $i atitutinite practice ale tuturor specalstilor fare intorvin tn complexul proces af reablltrt defcietlor Tcomotor, spre binete acextra din ura. ‘Congiientt de greaua rispundere pe cate ne-o asumdm, apetdin ia toft cei dornic de progres ai considere Iwcrarcd Noastnt drept um material care 3 sea la basa onganiedrt wnet te mat larg gmese rotunde™ pe temele presentate gt ojtepeam (1 ndatortor interes emai multe mages Dr, docent Clement C. Bacis GENERALITATI CONCEPTUL MODERN DE REABILITARE {MULOACELE GIMNASTICTE MEDICA. See ee Me eek CU'ALTE MIMLOACE ISRUBITE PRIN SoC NS, Aa Se Faimologc, cuvintel reabilitare® provine de Ia latinescu hamiltas, “Gus, core Indeuma ablltate, dexteritate, Abita” fle anstentamedicosocals, capa 'sa recupereze socal Inavidut afectat- Acestul Up de aslstenta medico-soclala | se ‘corda, pe drept cuvint, termenul de reablltare TResbilitarea se adreseant deci unel anumite categoritso- ale, In care sint Inglobafl delenit, sub denumitle ele tal diverse (handicapat, infil, dif, Invalit ete). Cum feeste deaumiet pot genere confual, este necesar ca, faints ea formula defini, continutu, sopurile 1 mijloscete re- biti saeluetdam’ pe elt posit diferentele de nuante Sintre demure cares desneass peng beaten cesta proces ‘Nuleste desigur cazul ca in Iucrarea de fat, eu scopurh Dine delimitate, st aprefundim aceste probleme de termino- logle, dar eiteva preciar\ se impun. fermenul de’ deficient nse pare cel mai adecvat, avind sfera cea mat larga. Talia, deficlentul'a fost ‘defini’ cao persoand diminuata fle in urma tne ler senzrisle sat ‘olor, Dar continutul defile sa extins# asupraleciunllor Dsthice’ gh socovprofesionale, N-Robsneseuclasificd atl Aetienys in| -t isos Sersoats ntelactoal patcins Panos feat Socials [Profestonata Lucrarea nonstra so refesk qual Ia primele dows eate- gest dln anu nual Ie tcl cre a ser {itervenglchirugicale supra sparatuial Tocomoter. ‘Continuful termensiut de Rondicapat este Ident cu al cell precedent sl exte fost in special fn frie de limbs an- flosakong, unde dealtfel so mai Tnineste gh termentl yds- fig, care are aceeat ster “Aga cum recunoagteinsd insu autorl lasficatiel de mai su, acensta are un earcter pur aidactie, deoarce in pracics ‘etiietele ee intrepitrand Gel mal desea, Un sechelar ear tsfelopatic poate ft tn acest timp si un deflient fit, sen- Soria pete q educational, dupa cum In ceca sltuaile se Dotte afi tn seoltle eu talburich neurologiae pein compres Slane, sau un sechelor al tel fractur mlelice de olgana Scvteraig, aw chiar on sechlar el usol simple lesuni de {ecuturl mof care interest pachete vasculo-nervoase mal Important. "Termenul infirm, faté de acela de deficient sau handice- pat, confine o nant in plss, mu at de gravitate, ct de per fBavent infil ete un ‘tlt dein, in deient ‘aren 4 putut ft Sstegral reeupera. ‘Termes form defineste forma sau atitudines anor- male, permanent qf necontrolabila voluntar a une pt 9 Shganismuluit, Spee demsebire de infmiate, care se referd cu procddere la permanenta defcienfsh, diformitaten Fimine cor Fectabila deed tatamental se Incepe In mp. ull, de unde SSpeculbligntarts al preocpllr preventive, Pens 3 58 ‘vfs transtormares difrmaiat inte-un taf. “rermenul tnvalid se apllet tafirmulal « cirul capacttate iminuats nist mal permite prestarea Unel mundl remunerate, Invaliaitatea repreints deci aypectal medicolegal al Infirm ful, fa tare nosste ineapaeltatea de munca sob forma In ‘alas! este apresita tel grade, st anume (qrauul It iavalidul poate pres © munct ujoara sou » allf'munct dest neces pentru care este calli, sau © ‘ued cu program rede ducationals fj =s- grodal 1 — invalidl este inapt de » presto muncd re- smuntrats, dr se poate euteservl ‘red | dnvaldul nu se poate autoserv gl are neve 4 ovals pereoand care sl Ingeieased permanent RELATI ORGANIZATORICE INTERDISCIPLINARE N° DOMENIUL “REABILITARIT a tere omen deactivate tn care intra cle sve Sage ti fe Goa rai Spe Sone AMGRIONS a Sader ee de Sor sede Spat’ pn an temo mosey cae Sad lat eBiie ape tee pe eae ee Does sails’ Gannence guioale de ita Site aplighAcetcusi l al Ne Een asl i np an fc ema Seach fem et acarare Pine et pn “ute nite i ne or ca en feds Ape cel let inde trun eral vars in Ace Be Secs a vi a sates une sine Seta ae unl cet eran aul Soeede“oln"is saehaetlicrare Seen went de court ncn Porro Inlegee ms uta prpleme ebule pat de 12a Sot ME ce an Patna a FE Soll diay Select “ind cum pte sin, male Dara mmetit GS pag tae: in tse ol Spree ten inbUpiviates reailiee single vada enti Wi telg pic Stee rau meant Set rr a a gteaant Sens Us ntl ch ae heed mele Rea'a ancl cate eatinles profit fxn, Bi te coma fl Sg Cane $3) ica eis sat ee So i eat ne ce Sy x meal al ae ene atte ache Nelcae cae a ey eat Sows ba a da sn Tigi atin, Boca, Baten restabllil sinatai, oprindu-se la problemele ridicate de re- Incadearea bolnavuiui io acueiaten socials. Profesional ‘in defieiia medica moderne, toomal pentru Se Scoate fn velefimportanje st valoarea el, oa introdus 0.2 tela come ponents, fanume'e reabiliti, ada aaceelseiunl complexe are prolungeyte obligatoriy tratamentel siete, medicamen= foe anu chirutpeal dincolo de obfinerea Festal singe, pins fa reineadrares balnavului in Vista sociale 9h profesional ‘Cam in mares lor majoritate atuslee Lasttutt medicale supeaspecilite na depun de organize. qi Sacadrare.pro= ‘late cae si acorde assten{a continua de fa debutulafecluni 5 pina Ia reinsadeavea boinavulul In viata sola § profes ‘ud, a fost realizate In uuele (at 9 serie de centre plur- Sdbaipinare, uo funcionalitate multlaterls, conform unui ‘nou concept, cola reabilitvt, Termenti nul este tn bani- imitate scceptat ca atare sl se folonre A sinanimele de rea. ‘daptae same recuperate: Indiferent care arf insu termentl {oleae contintel Famine peace acsag. In ,Normele generale de organizare 9 functionae a uni- taylor Zantare™ (Bags 200), recuperorea ete efit can fala, prin care. se urmarega restalivea cit mal depin ‘apicitagh fanctionale pieedste de vin individ (congenial ‘bind fn rma unor boll sau traumatime, precum st dez- ‘ollrea nor mecaniome compensatoril care Sf aigure. pe- Sliltatea de munca sou autoservre, espectv o vial activa, fs Independents economica s/sausocala®. N.obiesct (68) propune pentru readaptare definiia: Un complex. de rpasurt ‘medicele, educotionale #soclale cu sjutorulcltora Tuandicaparea este redues la minimum, ain punct de Veere fits, pute sf socllt, CL, Buel (1974) propune penta veab= tare urmétbarea definijie: «Formi de aslsten{t medico-so- lala compara, dar in step unltara In concept, care Ser desfaoara continu gi are ca sop final reintegrarea defi= ‘eatilor In societates ‘Medicion moderna si reablitaree (readaptares, eecupera- eg) alo components com me aceea ecuperdl ‘edeale (Hig. 1). fn sfera argh a conceptulul de medicine Imodems, recuperaren medicals se intrepetrune ca celelalte Gout componente, proftasia i terapia. Se poate Vorb tn acest fens deo recuperareterspeutcs prin dist prin medicament Sau prin Intervent chirargiale, dar continutul cel mat larg fal componentel de recuperare medicala apeleaz} Ja majloacele - 0 Fie 1 Sica Wallon ieediciplnare Tordruc cova © nari faice, De asemenca, infer larga Sonceptul de resbi- tore (eadaptre,recuperare), ccuperaren medicals ce ate: pitrunde cu recdapiven promi reedcares profes al dar contin el eal larg al componente de ecuperere medias spears tot la milontae Hse ‘in acest mv salt neceiaien otroduceri nel ‘nol nofanh,acea de mediing aide care vrea at reprenint, dips Televi woaliften mifloscsoe aie folote tn sop etapersnt licae™. Termench de mesicing fied exe a0 ‘Stpradtor sh ull ntuct Iglebeas toate mioncle ice Fees nestle, Raciep,“na, aie, medicals tropa ocupalonala ergolctpt, ‘Aceste mifoace ere au eat spect fet, ttre care po exits real de subordabare, doar de tone ‘fare, Nid og dnte actst pera pate supropune, Sin junet dover al coninst tor medi tee eae ie" ciprinde’ pe tote. Piece dnt sect specail exe esr e apecalgt sa tenicientprofie ca pregee penteu domenitt lor de activate ine delimit Nit balnco: Tegal nit fioterepecial, niet netoteraectel, nish eau Tape pulse pot ea in dor turer mijloaeion Be, FR&sponaablaten de a recomanda, ups nevle dela exe to fue unl say altl dee miionde face, ot mal multe mie etc ime de compte mel crate Internist newopabites, seumetaog, cardislog pnedmelng, Fisoog” peda, ortopd taumatsiog etc ier anatle “pecaitaterevine medical spelt tr medicind fa, MEeologle ql recuperre Grol noi de grag, ttre, amas), eagle osupagonai i ergtrape ca toe le te’ ‘Sein! fre, atone preces Der Intfoduceon, su ils. Soe pestis, a fermensha do prltrs fh medals 2 Gear at contin #8 ereee conte, Se" reamind asl fal apt el in nomenatral Miniterser Steal ia Sr 10, profesor ere denumit CFM Int aasental de ‘Sean specialist oe hinetoerdpio | Sac tol fomencite,spetallatea ©. nu mal exes ct medial 2devenle conf at 1i0, amedie specliaica. medicina Entree (medic sports) timp ce tart 138 eis SMG spacaltte: mee de inti fick, baneaiiterae pie ft recperae "Tyebue remarct de ta incepst, pentru a respecte ade- vial tors acest trmen nu toot a no fot ares, chiar dp ta inschupares fol fort, Regretatl prot dr. doc ‘Ran fone ll eld wince ede a ot din urd din. epoen respect, a Luptet cuIodirie.peatea ‘epingecen termentlal be curs fies medical 1 th inte ‘aittesginduilr sale, 9 lena legat de trmentt de gim- ‘estes mosiesie, Deut, ung din ultimele sale mondial Green mal drags sutorul, eaitats in 100s, se foituleazt ‘olmmaetln modicalie apt cf epecaligtt tn glmnasticg medicaid pzovin dine se profesort de eluate fies cy din punct de vedere of frnlstorey catedele de spectazaré in gimmasien medicals ‘Ent incedrate le aondemilrinetatele sa focaltaiie de eu ‘ale fai sport nu cangutule arguments suflleate pentru ‘fiigearen iatenel iolirl acest importante. sclvil de ‘etvtaten mediol 88 nu tim ef tae eatedele respective ‘Sat condase de medle, nu de profesor de educate fle. ‘Terapia prin mitere, ea orice alt factor terapet spar~ tine de dept medlinf rebiltil (eadsptiri recoperdr, Sich ar meget tote domeaile miloselor fice Pe lila fle gindse soriteth, ear putea afirma ob erpoteapia (al sre sposali au eu pregitre de bari o mecerie care”) Spurtne aetiitior iadustrile seepeetie, el eletroteraple ‘partine intteprinderilr de aparsturselecto-medieala lt ferapla prin medieamente apartine, ca splicare, Indust) de ‘medicaments, Produdiora unt mile frapouile nu se poate ‘Subst spediletlsl core ples scopaltratarit olka lor, Proferorl de gimnastca medicaa, dey are ca pregtire de tna educta fsca sports transforma prin spell ‘ea splenic "toca nicely mae intro ramord industrials oarecare, devent ergoterapest — Intrun adc al rejelet de scstenfa Medco-suftara sau de Fesblitare, ar terapa prin miyeare\ni mi rime uy simp act de eda fied sport, devine un act eminamente medical, care cade in responsbiliates iret, dia punct de ‘ere al indicate supeaveghert imedlsi, a medleloe specail tn feciunile respective, Tnt-o evalusre sperficialé sar putea considera cd ml ceacenrepeernth un element de ci ttol sits nalurs dei cle folosite de belneceimatolgle,fieltereple sau masa. Desigur, locomotia imine un act biologie, dar ecext act se desfiyard blgstortu fa cadrul uner condi fice determinate. Loco ImofiatebuleIntleas cn resultind din interstiunea forfe- -ae lor interne ale corpului omenese Gmmpulsuri nervous, contract muscutare,plrghilosteoarticuare) cy forfele externe ale me- Giuiohraitaie, presume atmosferic,_inerie,revistente diverse forjele de resete a suprafetelor de tpi, forfele de Irecare: renistenta mediulul ete) Fortele inteme ale ongenismulus declangess8 gk ordo- neacd destiguraren migehrt fa eadral tuturey aostor forte fxterne, care rlimin de ondin pur fale, Un prineipu enuntt fe noi cu mull ant fn uma exprim sficient de tla corobn= area frteor interne ci cele exteme | preponderents 10" fy fdr) perfectionist migeurlor.rincipul este urmtoral sPerfectonarea se atinge prin reaizaree migceriior cu ma Tum de eflctent, folostndurse 1a. minimum fortle interne 31 la maximum fortele extern. AstfelInterpretatl, perfectlo= area exercifilor flee opare cao forma superloaré'de adap {are a organtomala omeneve La medi Micaren nu se poate desfayura in afera forsior fice fextemey far. gimnactica medical. teebule. incedrats priate Imijfoacele medcil rice ,Gimnastiea medical sau” gim- hasta terapeuticd" cau, ined ql mal corec, qkineloteraplae Himine, este adevarat, cel mal ficleat mice al medicin fztee, dar In acelast timp egall tn grad balnecogle, fzio- Terapia, terapia ocpationall sau ergoterapia ‘In aceastd epalonare care ni se pare singura loca, no- UWunee confurd de C.F. Af, nut mat gaveqteloel pe trepele Ge corelail prezentate. A Injelege prin C.F. M, acea guint ‘are manevreazaca mijloace in afaragimnastel medicale = 1 balneologl, si fziterapia, si masajul, qt terapia ocupation flak qt ergoteropia inseamnd so suprspune meal zie, ‘eed ce consitule o grava eroare. A Inlege prin C.F-M. aces ‘ing! care manipuleasa co mifioace fis numal gimnostica Medical‘ masajl nu este un argument Justifieat. Se ajunge PMlnuell§eronat, daca‘se marge pe aceasta Tinie — la sue Giviarea Medical! aie to tek prt, $L anume : 1) balaeo- Slimatofiioteraple, 2) teraple ocupationala si ergoterapie i ‘5 kimnastica medicela:st masa) Corectramine sf considerim put st simplu termenul de C.F. ME drept un neadecvat sino- Fim al inctoterapel Adie kinetoterapia prfilactcs, cft si cea curativa: me nipwleszi ca mijloc terapeutie exelusiv miyares, celelalte mijloace ale medicinll fice find mijloace asciate s egele, ru sejutétoares. Nu mijioncele medicint fice fnglobeazd fn —ue- sfera lor speclaltaile mediate, cl exact Invers : speciallaile mmedlcale nglabeazd mifloacele.medicin faice In cadrul omponentel recuperatorl « medicni ‘CONTINUTUL $1 SCOPURILE REABILITARI Medicina conventionalé acfonesai tn practich mod Incomplet sh compartimentat. Si luim exemplul simply al Up accidentat care a plerdut un membru superior sa inferior. Jn cadrol orgenistil medial ‘conventional, amputatia2€ ffectuenzs inten servicha oarecare de chirurgie’ Pregities bbontula tn "vederea protezisl s-o. face bolnarul Singur, 1a domictia, dupa recomandarile mal’ mult seu mal put av ate ale chirungolul care 4 pracicat_gestal operator, Prote: {area se efectueazd inte-unul din atellrele de proteze, fara fontyol medical exigent. Nu tn puline caruri se constatd la fivelul acestoraleliere i bontl este vicios #1. eorespunde Cerlajelor proezist, bolnavul find trimis I sectile de chi- urge ortopedies pentru retusare, Dupa retuare, practic, filer! nu ce asigurd reeducarea prehension sau @ mereuldh la protezal, cae ce prelinde creares nor nol. stereotpart inamice. In cele mal feridte cizat, reedsenren se relizeazs In" anume ‘erviell ambulatort de igimnastich medeala 220 Fecuperare, care actionessi fir eilstentaspecalisalui de prof care’ ttatea afertiuneu bolnavului, Dursta concedill, Densionarea sau retucadrarea in cimpul muncil int deciee de itre ‘comisia ‘de experiza-medicli, complet slonomd. ca ‘activate fats de unitate medicale sau tae caren tervealt pind la momenta respect, Din picate, nu totdeauna medical chirurg cunoaste nive- lurile optime de amputatil in raport cu posblitaile tence ale producti ‘de protere, ceea ce impune.deseor interventit Secundaze ‘de Tetugares de memenen, tebnicienl protest Drivese amputatul doar din punct de'vedere al constructie! roteze respective ;se ye, de asemenea, ed maturizares bon= {ut st reeducarea prehensfuni saun mers dups protezare, tape’ deosebit' de importante, corespund ‘nor pure. int ‘omentele de asstenta medicals sau tahnict im fist, oo Iisile de expertiza a capaci de munch nu Barwin =f ei hosel, conceptiaterapeutichdirgultoere a chirurguldl, a Droteistulat sau a kinetotrepeutulul sm au date suficente ‘supra aptitadinilor profesonale vestante ale accidentatlt awe se naa ec ni at i pase eda eae oe Se See" bicire seated eames sme 1 pono cnt empiier prc a i ta lant mee pr tet aartine Zameen te soy ele ae Ga in le EEoue ara nah eae ae Pal de deat a se a elas ee, att alate atoms et ati ae ZERIT gut eat ol ht See ae soe ie ics St “Ec em oe ng lh Tete nia tt hchiay medan ao an es ae San RES Sree iad ct es ry ra rt SEG SR EEaS ise brea names see Teo mh mi ea hl lt ma ee Sheree per eran ae Sa cae oe thea tanh ta igo iat op ee agree Sra eens oe mars. cea SE Savini ti conte Saat Renata Pee a cL del Sipe poate oa oes e's SoM Rae a te en a tpi ene ge pape at a ps ae sary take Be ear fy aa a Sart at ‘egies eh octane aro Rati chal we Siete a das coma on ae Tareraere aes eae, ar noes oar Wel Se Saag ie Litera, areal a = we infim datortsfaptull cd a contsibuit la productia de bunest foclale de care co oli pratum. 0 ssemenen pose densi chine in grad de incanten(, dntruct nu teebule gnoratd bo- llitates ca nol iagine st devenim Inf ‘A doum premisi = Nu niet invala, of numal sement denon cate sn considars'ca tate datorits reyelior noa= trot "ee refers a efecto! atitadinior noastfe apr tna: Sule poitie al defidestulus motor Intcun medi cota ea vel educational g de congti(a idiot, defiant nu se mal Consider ca stare dct giseste spepin Infelogere DEFINITIA READILITARIT Stra concep de reaiitare se sont xem de wast cu multiple implica reonan(e sociale. Vaz s seat forma, abl vio, din bla miedo ‘hligate esctaid In acest spirit, consideram cto defile mal completa poate fi eauniet stil feeiltaree Teresi @ forma de "aken{a" medio-vclalé ompiesd, dar tm celal tan cei ee ean on ae 2 1oop final reintrarea deficlenilor tm vocltaten producto ‘milage ef de aciune urmirind oblinerea tor alot pt Iale ale taturor stor patra parametl lal f orien ind ‘ids copactsten morfofunctlonad, stare pulkice, prepties Profesional condi sna ‘Desigur, termenal de reblitare poote fi cosiderat ne- adecrat i valoares fl se lsat Inc im unele (at compacaiy (Gu aces alto apa-aizesinonime, cum ar fs termenit dee ‘educa, readaptore,reuperare ee, care par mal familae, Ta limbajl care jit exit, eves 0 shume resonant pe. ‘led ttt de focare tin acest torn, Scola Tancees te pls, de exempl, Yermensl de Feeducare, pent cel de fetbltare se refers in special y aces de Teeducare, 8 Ine Fraction, Char ¢Dictoneral Linbit Romane Moderne* aie ich realite Incamn® ya resbil buna reputaie, a dex fain favinulsle adwe" a Felntegra pe lneva In draptunic Derduta (a urma nel condamnari®, Unter din Buropa ‘ou adopt termenul de reaeplare, considerat cel mal pro Plat ell de redare o deficient ‘nul mod de vie Ut eat Altea pe cel de ecuperre Tn uiting stoma, dupa cum am mal afm, deslgur c& ‘nu ferment ete important, ch conginatal Tut 3 mal sey —7- ‘tanspuneres in practice socllé a scopurilor procesul res: Declt. Ni se pare ins firese ca unui confinut nou ea tbe con ere pe cit posiil 9 denvmire cu not rezonante si de aceea ‘onsidesim 8, pentra Tara noastr termentl de reabitare imine cel mai indiat, urmind. a fi fon celal terment pentru diferitele scopint ale reabilitic, Aceasta cu att mal Full ca ct majortatea {arilor nau aceeptat ca stare, find ‘et termenul ex cea mat larga create act acceptimn termenul de reailtare pentru. procesul general Ia eare ne referim si cunoscind seopurile finale ale {Eestul proces, putem accepts in subeidiar termenil de ecu perare medicals readaptsre pike, educave cau reedcare pro- Festonala st readaptare socials. MUULOACELE REABILITARI IN CADRUL ‘CENTRELO DE REABILITARE Recuperarea medical, readaptarea psthich, edueares-re edycarea profesonala gi readaptarea soclalsreprezintd Inset Inijlsacele principale folosite im scopul realisart procesulul de Feabilitare, O euractrities majora modula in care ele ints In stlune, in adr resblitrs, este concomitenta lor, emos- ‘vind anfelavantajul resbilitish fafa de medicina’conven- ‘Honala."Bjalonarea find tnigturata, Umpul de reincadeare fo fimpul munell este mult scurtet, coos ce coasule un dubly bpeneficg, ait pentru deficient, et sl pentru sodletate, Dact Ja cesta Se idaugi 9 concepfia terapeuted uniter — prin incedraren taturor mijloselor iat-on plan comun de_ acti ne =, avantajele resbilitardl recut de Ia inceput cx evident ecuperarea medicals se bazea2i pe conceptile terapes- tice moderne, eficenta ol flind direct proportonala eu scur= tarea duratet de timp necesare vindecdet seu, tn cazul wor lechint morfologice oct fonctionale definitive, cu durata de Sip necesard formari tor mecaniime ‘compensatort cone ‘enable Tecuperarea medicals urmireste dows soopuri peinclpale 4) aceeleraren proceselor de regeneraze trulerd »)cleatrizaresfunctionala a leriunior. Acceleravea proceselor de reyenerare Usulars se obtine pein trmitoarele ijlone mat imporante "loa farmaco-dinamice speciice; = inetotrapi (care respects dozerea progrsivi a reluk- 1 fonelunitor Teste) = prlhotersple. Vintlecarea fusctonsla a leviullor urmareste £4 previna Anstalares unot deiciene rezidusle (clearice retractile, ede re cronice, redor arGtlare, call vicnare, srtoze ete) i fe obfine prin urmitoarele’ mijlouce terapeuiice clasice mal importante rT obilizare oropediel sat chirurgicatt in funetionale ; oe ae eNperveagit chirrlele coretoare sau eu scop com- penton inate = terapleceiofionaa = ergoterape foneionta = puthoterpte Fecuperaren medical corectt nu este posi det in ser lle sat centrele de Tesbiltare a defitieniloc motor do- Tate cu tonte compertimentele de investigate. ferapeuice Aecesare. Acesien tebule st dupunt de uf num corspune itor de laboratonre pentra determinareacapactatlfoncie= hale a deficenilor, in afara Iaboratosrelor de investgaie frusle, Ele trebuie 54 dipund de stemenea de tn nude ine Atestultor de puternice sectore. de teraple intensive bloc ‘operator, atelier de protee i orteze, secede Kinetoterpie bic ie dervsltata suo boat bzh materia sei de engotere- Bie, sce de aie lh st apart ca bale material nese Fare, sete de faioteraple bine docta cabinets de palnosolo: logi. Carrel care. dservese un-asemenen contra ebule k sib speci! aferite > neurochrurgy chirurg.ortopedist, rote sorte, profesor de qimmantied medically lo” Terapeuti, ‘kineoergcterapeut pstologl, socal! et Gieuitl bolnavlr Joacim rol demebit de important, upertenta‘demonstrid ct internaren na treble’ fe con? imu, Dotata acectela depinde de graviteten cai tar In Principia cele mai bane resulta se Soin stuns cd se orga Aizeazi un pian terapeutiealternant, dca peroadele de Ulzare alteresss ca peviudele a resducere in conde il personae sociale «fies Bnav. Pentru cop in ‘til indepitaren in medin! fomial pnteu diate tng Ste deosebit de dfundteare Teen de ,centru de reabitarespital* se impune a fl soda Bolnavt na trebie 28 iba Smpresia eee Inte oe netad tntr-un spltl, ci ed sing incorporatt provizoria tnt-0 seoaldspltal" (pentru cop) 0. usinaesptal™ (pentru adult), Bgbaaaeportia cw hotel spill pentra ifirmil sporty) CCentrul de reailtare nu trebule tansformat sub nicl 0 forma‘ aul Transformares In acest ses duce a Inst ano Tarea scopurtor eenulu, are, diatr- uallate de reabiitare, Hos sf devind o ualtute de deport. Din acest punct de ve: fore, 9 atentie deosebts este necesar s2 se scorde admiter In centr de reablltare a pessoanelor in vist tau a opl loe‘orfant care nu) aw domlcl bine prctate. Specfcul te Fapeutie trebuie ss Timing Sess pe prim plan sir chiar dacd Devioade de spltalizare ete met Lungd destin majritstese- EEctalte spite (in medie 2) lun), centrul trebule sd pnd ‘de’ posbitates integra de eat ula boloae Readaptarea pibied. Mentinerea net stisi pulhice nor- mala repent cna wef cre face pon planes Drogramull de reeuperare medicals, Obfinerea nel capaci Imorfofunctionsie mame in rapart cu gravitatea deficient: i este pols {aed indepinies ga acestat paramatra Nita, Pathologlspecallzat, ea 1 pshopatologel glsese sic un elm lang de setiitate,In'noi tn tard dia pcate prea pula abor™ det BY intervie primi in ‘astenta de reailtare, pun peime- le diagncstice asupra stir palice st dat) primele onentari ‘Supra terapeotiell de urmt. TInvaliaitates femporara eau defiaitiva, milloaele clasice 4 sratament, spitaliarea prelungts,contactul cu oamenit i= ‘ton, refulisle sexuaie et. stecsaza.pabieal bolnavulel ipo atrage grave fulburiet de persnalitite (deeasocer, Sivitate, nogaiviom ets), cae, la Hindu le, se pot complice fu tulburae de coordonare motel sl senativa, ce ingreulass Drosesul de resbltare. Baviov a aridat de mil, in demonstra five expertenfe, ct un. animal tmobizat'nu” poate supotts ult tmp soasierstustie” Li Ineeput else abate, apot devine ‘din ce i ce mai adinami, lar le ur sjunge sh reure = ‘ai mininee sl moare, Pavlov e denumit tow acestea ate. fexul deliberate" Ci fafirmul se pelsece un fesomen ae- ainkior cae trebule combi agents precace al tipalut phic yi al aracteritet. Jor palhovemojontie le deficientulut este idispencal g1 de- Stor. in afra testelor Clasce, sit ule gl 0 serie de invest: {ali de laborator, cunoseut find, de-exemplu, fal ed ne- ‘rote! prints o serie de dezeciliore blochimice carsteris= tice sau c& pahonee delizante se insotese de importante dex ‘clive ale metabollomslal ape. Caitatea a rma procera de resbiltare sat depen ents, pe primal plan, de posible 1 de dornta de ‘oraré a deficient Starea pun voint, callie sau Aetectele price, complete. fefulrie-s intreaga Vail Poe ING'n bolnavatl teboie ise cunoscte nate de niares cricirs act terepeute. lasttates sstemulol nervos central, clita ot de deceit dela tndiid Ta individ, trebule ‘de eoemenea. cot ont folodts aieretiat in process! de resblare, O Traneplantare muscularsoartopiete, 0 pens® cinematics, o"polictare sau orice alll intervene chiregials ereatonrs eel compesatoe pretind o sonivrare tas ca bolas, fara“ ‘care actal chica He 9 desivrgt execuat dis Dunc de vedere tele este fort egeclu, Tp de sparat ntopedte “au de pote, foriee de ineto- ion ergterspe ce Itebute apllente, entra a na mal vorbl despre posite {etneadrare in cmpul muni snt dependent i primil Hal Secs NED 9 Seta, oon de Febitere tebe conaderst ca un program tcropeutle complex pathontor a se banearh pe teh clettente ‘Principle, care ied In actine soncomitent sau un Proms Ut carecte de spear individuals iinetotrnie pres st potopertre — Sell e ini soca =e newie, terapeutca,plho-farmscologich cu efecto Sndromolioe Gasonectente,pabotrope et). Bvoluia pahied a deficientulth pe tot parcursiproce- sul de reablitare 9 dupt aces trdoule urna obligato sit Geol dai cs oom pd, char mir be Tezmanje major Ta deticienp motor poate prods degradanl importante ale stadiiut de reabiltare atin. ODI sete eftental oto rin pe fot ei ith tn ‘Sneesent al anitenementlu specie conta, num ‘Satie eg pale ‘Nu putin au fost mari deictentt care, printro educate oso a eatlator or volte, au imes eiele xem be de vith Sa reamintin asta humele unl Gaiball care, Parolzat nd de 0 ponder mnetlopleties cy tatoos Heutolggic, conduee infra fptele nevoltinalr Henk Sau" unul Franks: Delano’ Roosevelt cre, dupl > st pre i poste an several form tetraplegicd de poliomigliti, a ajuns presedin- ie'siaT oe daca 4 eeducares profesional. Pentru cop sh ax doesent defen seeduaren medical 1 rendopares pac ies meass In mod”blgtoriu ss se deeivigench. pag ‘Stun program esr educa, Dutata unew longa 2 {atmertfuicare sect Sptaliare pe pelo manent iFebue ot tulbure proceal Invite prs deren unor valor! ‘nt de qolantat, De acne, un cant de fesbiktare treble st dapena doo aesla clementard sl de {Siite’eesncitatre Clare, ease pent ‘nate Scolae externe unde este Inseriscopll seprevins un deziderat obligatorlu. aS Pentru mafur, care au o pregatre profesonalé ia ‘aport cu natura defeentelr lot af puse pole reed: Por protnonae tet seonlsecgial calc ane- oate le in sent schimbant prints de muse. "Reedaceren profesional. pelea, ce mijloe de best, 1a ‘rgleraple,ssapea caren vom revenl pe lang intrun capital ‘Shue: Ease bazewt pe dco obinute din examioares com Plea deficentlat°somatet,fonctonals pel pele Tehnle, nivelltinielectal 9!» onto scale de iat Preluind informatile obtnite cu ocala oplicill terapet funciona, proce de tears protons sila: ole epltaren copectior sete ale deficentull ation Hip eal dil opie eter cout wien. Teach st preaiteye deficient spre praccares me! pollu

    You might also like