S-andscut la 20.martie 1977, in Bumbesti-fi, jud. Gor, Mihail UDROIU Gi Studii: Facultatoa de Drept, Universitatea Bucuresti (1999); Universitatea Bucuresti ~ Facultatea de Drept - Studii postuniversitare: Stiinte perale ~ criminologic (2000), Institutul National al Magistraturii 2002); doctor fn drept, Universitatea Bucurest, Facultatea de Drept, Scoala Doctoralé (fulie 2011, tez8 , Administrarea probelor in procesul penal”, coordonarea stintfic: prof. univ. dr. Nicolae Volonciu); doctorand fn economie, Academia Roman’, Institutul National de Cercetiri Economice | (Gncepind cu 1 noiembrie 2006); doctorand in drept penal, Acedemia Romans, Institutul de CercetiiJuridice (incepand cu 1 noiembrie 2008) ecto la Tribunal Bucure, sein a Ten penal (206 prezend); mens a Gomis de eboree a proieclu Lagi penta purrs in aplicae a Codi de proces ponala peri modifier y completes unr ate normative care {uprind disposi procedural penae (eptenbrie 2010 = septemrie 201) membra ft Gomis de sinberare a priectlu Lagi pentru punees in aplicare a Codulu $ SE aE ee coriie mer tar noma re co FISE DE DREPT PENAL Taposii peste (Raruaie 2010 ~ te 2010 enembra al Comisietde @aborae a Provecut Nout Cod penal al Poietl Noulai Cod de proceduré penal Partea generala (lie 2007-2009), formator in cadeul-Iratitutului Nafonal al Magistaturit la Noul Cod penal | 1D Activitate profesional: conslier al procurorului-get DUCOT (ncepand cu 1 fulie 2013) | disciplina drept procesual penal (2006 ~ prezent). 1 Publicatii: autor a peste 60 de studi gi artcole, Autor al lucrérlor: .Drept penal. Pertea igenerals. Noul Cod penal", Ed. CH. Beck 2014); ,Drept penal. Partea speciala Noul Cod penal”, Ed. CH. Beck (2014); ,Procedura perals. Partea general. Noul Cod de procedurs penali”, Ed, CH. Beck (2014); ,Fise de drept penal. Partea generals”, Ed. Universul Juridic (ed. 1 ~ 2012, ed. 2 - 2013); .Tige ce drept penal artea speciali”, Ed, Universul Juridic (ed. 1 -2012, ed. 22013); ,Fige de procedura penala’, Ed. Universul Juridic (ed. 12012, ed. 2~ 2013);,Testegrild. Drept penal $i proceduri penali", Ed. Universul Juridic (patr edit); ,Orept penal. Partea ‘generald. Pertea specials, Ed, CH. Beck (ed. 1~2010, ed. 2 si3~2011, ed. 4- 2013); ~Procedura penala, Partea generald. Partea specials”, Ed. CH. Beck (ed. 1 - 2010, ed. 2 - 2011, ed. 3 - 2013): .Dictionar de drept penal si de proceduri penalé”, Ed, CH. Beck 2009), Coautor al lucririlor:, Tehnici specisie de investigare in justia penala”, Ed. CH. Beck (2008); ,Protectia europeand a drepturilor omului si procesul penal romén. Tratat”, Ed. CH. Beck (2008); ,Conventia european a drepturilor ‘omului gi dreptul procesual penal roman”, Ed. CH. Beck (2007). 1D Premii: Premiul ,Simion Bamutiu” al Academiei Romére (2010) pentru lucrarea "Proc european a deepror emul i process penal roman, Teta’ remiul “Vinwla Dongoroe” al Uniurl Jurgtlor din Roma 2008) pentru lucrren | “Distionar de drept poral si de procodurh penal; prem ton Tanovicéana” al ‘nium Jorgslor din Romania (2008) pent Iucren ,Protecia europeans 2 | i ‘ai eprom prosulpeal roman Tet pent Vit Dango” a Setegrrel Jurttin et panun almond guy iu aes Coecge crake | drepturlor omits dreptl procsual penal roman” Bucuresti -2014-Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L. Copyright © 2014, $.C. Universul Juridie SRL. Toate drepturile asupra prezentei editii aparfin S.C. Universul Juridic S.R.L. Nicio parte din acest volum nu poate fi copiata fara acordul scris al S.C. Universul Juridic SRL. NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU_VA FI COMERCIALIZAT _DECAT INSOTIT DE SEMNATURA ‘S STAMPILA EDITORULUI, APLICATE PE INTERIORUL ULTIMEI COPERTE. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei UDROIU, MIHATL ise de drept penal : partea general : Noul Cod penal ! | Mihail Udroiu. - Bucuresti: Universul Juridie, 2014 [MO saN s76-006s73312-0 | | s43(498) REDACTIE: tel./fax: 021.314.93.13 tel: 0732.320.666 email: redactie@universuljuridic.ro DEPARTAMENTUL tel: 021.314.93.15 DISTRIBUTIE: fax: 021.514.93.16 e-mail distributie@universuljuridic.ro www.universuljuridic.ro “2 Pentru MarcCuprins Abrevieri a . FISA nr. 1. Aplicarea legii penale in timp. FISA nr. 2, Trasdturile esentiale ale infractiuni.. FISA nz. 3. Continutul generic al infractiunit FISA nr. 4, Formele gi fazele infractiunii intentionate on. FISA nr. 5. Pluralitatea de infractori... FISA nr. 6. Unitatea de infractiune FISA nr. 7. Concursul de infractiuni. FISA nr. 8, Recidiva postcondamnatorie.. FISA nr. 9. Recidiva postexecutorie.... FI$A nr. 10. Pluralitatea intermediars FISA nr. 11. Cauzele justificative FISA nr. 12, Cauzele de neimputabilitate... FISA nr. 13. Pedepsele... FIA nr, 14, Indivicualizarea judiciara a pedepselor. FISA nr. 15. Individualizarea judiciari a pedepselor. Solutii care nu. presupun condamnarea inculpatului. FISA nr. 16. Individualizarea judiciara a pedepselor. Solutii care presupun condamnarea inculpatului FISA nr. 17. Individualizarea judiciard a executarii pedepsei Liberarea conditionats .. FISA nr. 18, Masurile de siguranta neprivative de patrimoniu.. FISA nr. 19, Masutile de siguranta privative de patrimoniu 124 184 194 2026 1 Cuprins ISA nr. 20. Raspunderea penal a minorilor. Masurile educative neprivative de libertate 211 FISA nr. 21. Rispunderea penal a minorilor. Masurile educative privative de libertate 223 FISA nr. 22. Cauze care inlatura rispunderea penala. se D3 FISA nr. 23. Cauze care inliturd executarea pedepselor. stamped FISA nr. 24, Cauze care inliturd. consecinfele condamnai.. BIBLIOGRAFIE JURISPRUDENTA .. alin. art, CA. C.pen. csJ. dec. dec. pen LCC). lit. LPANCP Nec NCP NCPP UG. P. pet RIL. pen, SU. sa Trib. TMB. TS. Abrevieri ineat (ul) = artico! (ul) = Curtea de Apel = vechiul Cod penal Curtea Suprema de Justitie decizia dlecizia penala fnalta Curte de Casatie si Justitie =litera Legea de punere in aplicare a noului Cod penal ‘noul Cod civil (Legea nr. 287/2009) noul Cod penal (Legea nr. 286/2009) nou Cod de procedura penala (Legea nr. 135/2010) numar(ul) Ordonanta de urgenté a Guvernului = pagina punet(ul) = recurs in interesul legii =sectia = sectia penal = sublinierea noaste’ = Secfilile Unite ale LC.C]. i altelefati = Tribunalul = Tribunalul municipiului Bucuresti = Tribunalul Suprema 7 FISA nr. 1 APLICAREA LEGII PENALE iN TIMP 1, PARTEA TEORETICA, aplicarea legii penale nu suscité probleme cand atat nagterea, cat si stingerea raportului juridic penal (atat sivarsirea faptei, cit si condamnarea definitiv pentru"aéeasta) aut loc sub imperiul unei legi unice, fiind aplicabila aceasta lege; ac’ pe durata existenfei reportului juridic penal sunt incidente mai multe legi penale succesive, se pune problema determinirii legit penale aplicabile in cauz’. gee > |, PRINCIPIUL ACTIVITATH LEGH PENALE (art. 3 NCP) Y infractiunile sunt prevazute in legi si ordonanfe de urgenti ale Guvernului, Actele de incriminare semnifica legea penal. Legea penal se aplicd tuturor infractiunilor savarsite in intervalul de timp cuprins intre ‘momentul intririi in vigoare si momentul iesiri sale din vigoare; Y- desuetudinea nu face ca o lege iasi din vigoare; ¥ decurge din principiul legalitatii incriminarii (art. 1 NCP) si cel al legalitatii sanctiumilor de drept penal (art. 2 NCP). tk ——————————_ Intrarea in vigoare (4. 1a 3zle dela data publiciri in Monitorul Oficial; | a legii penale are loc | yf. ta data previzutd in textul legii (ulterioarA terme- nului de tri zile de intrare in vigoare);Dezincriminarea 12_|_Aplicarea legii penale in timp |__,|3- la data publicérii in Monitorul Oficial a ordonantei L_+ [o tacité: legea noua cuprinde reglementiri penale diferite si incompatible de urgentS a Guvemului (sub condifia depunerti Pest aye ae prealabile a acesteia la Camera Parlamentului com- petenti sa fie sesizati); —+ |4. la data prevazuta in textul ordonantei de urgent a| Abrogarea expresi sau tacité poate fi: Guvernului (ulterioar& datei publicarii in Monitorul 1 totala a intregit legi sau ordonante de urgenta a Guvernului; Oficial) 2) partialé: numai a uneia sau a unor prevederi ale legii sau ordonantei de urgent a Guvernului (nu toate). 1. prin abrogarea legti sau a ordonanfet de urgent a Guyernului so Tesirea din vigoare 2 pen modifica gi eu nordnans ong Abrogarea a legii penale a Guvemului; are loc Y chiar daca se abroga o dispozitie legal’, 3. prin omisiunea Parlamentului de a pune de acord| prevederile declarate neconstitutionale cu dispo- Zitiile Constitutiei, in termen de 45 de zile de ta publicerea Deciziei Curtii Constitutionale in| ‘Monitorul Ofic [4. prin ajungerea la termen a legii temporare sau exceptional [5. prin abrogarea expresi a legii temporare sau ex- ceptionale inainte de ajungerea la termen; [6 prin incetarea conditiilor excepfionale care au condus la adoptarea lor. Abrogarea poate fi: labrogati 1. expresi: legeafordonanta de urgenté a Guvernului now-intraté in| vigoare prevede explicit ci 0 anumitd lege anterioara sau o dispozitie este| ———_——— fapta poate fi in continuare incriminats intro alta dispozitie (alt articol din alt lege penal sau nepenala cu dispozitii penale, ata denumire marginala etc); ¥ abrogarea legii speciale nu echivaleaz’ cu dezincriminarea daca fapta este inc ‘minata in legea general; Y modificares normei completatoare a unei norme de referire/de trimitere atrage si modificarea normei incomplete; in cazul abrogarii normei completatoare, norma incompleta va pastra elementele preluate de le aceasta, afar’ de cazul in care legea de abrogare dispune altfel; ¥ abrogarca normei completatoare a unei norme in alb nu echivaleazi cu abro- garea normei in alb, aceasta fiind insi inaplicabila (echivaland cu o dezincri- ‘minare) pind la data intratii in vigoare a tunei noi norme completatoare. Y fapta nu mai este inerimi- nat sub nicio forma de legislatia nationala; Y se va retine dezincrimi- narea si atunci cind prin legea noua este limitat do- meniul de aplicare a unei infractiuni (de pilda, prin eliminarea uneia dintre va- riantele alternative a ele- mentului material al infrac- tiunii). 1141. concreta: este identificat& explicit legea sau dispozitia acesteia care va iegi din vigoare 1.2. generica: este prevazutd abrogare: tuturor dispozitiilor contrare om:14_|_Aplicarea legii penale in timp 11. data la care a fos: comis& actiunea infrac- tionala, la infractiunile comisive; ‘Data sav Erglittinfractteall 2, data Ia care infractorul trebuia s4 actio- in functie de care se va neze pottvit obigatilorlegale pe care analiza legea penala acestale aves, la intratiunile omisive, in vigoare': 3. data epuizirii infractiunilor continue, continuate sau de obicei; 4, data comiterii activititi infractionale, in| ‘aul infractiunilor progresive (nu cea a’ . producerii rezultatului mai grav); data producerii unei modificari a rea‘ lita ca urmare a activitiii infractionale, in cazul infractiunilor de rezultat (de| pild& data producerii prejudiciului in| ccazul infractiunii de ingelaciune); 6. data sivargiri faptel in cazul infracti- tunilor de pericol abstract, respectiv data creitii unei stiri de pericol efectiv in cazul infractunilor de pericol coneret @ onsenvarne | 1, concursul de legi penale cu privire la aceeagi feptd (aceeasi fapta fiind incriminata gi intr-o lege cu caracter general, dar sin alta ce are caractet special) nu atrage dezincriminarea faptei previzute de legea generala, ci vor fi aplicate intotdeauna dispozitille legii speciale; 2, in cazul in care, dup’ dezincriminarea unei fapte, intra tn vigoare o nous lege care reincrimineaz& fapta (anterior dezincriminata), nu se va putea "In ipoteza participate’ penale, prerints importantS numa data comer fapel de cre autor. a: proceda la tragerea la-rispundere penala a persoanei care a sivérsit fapta previzuta de legea penal anterior dezincriminari 3, fat de caracterul indivizibil al infractiunilor complexe, acestea vor fi supuse legii in vigoare la momentul consumérii lor (cu exceptia situatiilor in care acestea au o duraté de consumare) => 2, PRINCIPIUL NERETROACTIVITATII LEGI PENALE: ¥ legea penal dispune numai pentru vitor, neputind fi aplicaté unor fapte sivirgite nainte de intrarea ei in vigoare; ¥_principiul neretroactivitiii constituie un corolar al principiului legalitati, reprezentand o garantie importanta a dreptului la libertate al persoanci ‘EXCEPTILDE LA PRINCIPIUL NERETROACTIVITATII LEGII PENALE: [> 1. Legea interpretativa mai favorabila | 2. Legile de amnistie gi legile sau decretele de gratiere [> 3. Legea de dezincriminare (art. 4 NCP): 2 legea noua nu mai prevede ca ’, legea noua limiteaza infractiune o anumité faptS, previzuts | |domeniul de aplicare a ca infractiune in legea veche uunei infractiuni. ( EFECTELE LEGH DE DEZINCRIMINARE? - NUMAI PENTRU VITOR: a. CLASAREA: daci legea de dezincriminare intervine inainte de inceperea urmaritii penale; [| b. CLASAREA: daca legea de dezincriminare intervine cand cauza se aflé in cursul urméririi penale (incepute in rem sau dup’ continuarea efectudrii urméririi penale fata de suspect ori dup punerea in migcare a actiunii penale); [Legea nou de dezineriminare se va aplica fapteloe sivrgite sub legea veche (oplicare retro ctv), ns electle sale se vor produce numa pentru vitor16 |__Aplicarea legii penale tn timp |_| c ACHITAREA: daca legea de dezincriminare intervine in cursul judecdtii in prima instant sau apel; |_, [a INCETAREA EXECUTARII pedepselor (principale, acce- sorii ori complementare), a masurilor de siguranfé si a masu- rilor educative, precum gi a tuturor consecintelor penale ale hotdrailor judecdtoresti (interdictile, incapacitatile si deci- derile): dac& legea de dezincriminare intervine dup& rimé- | nerea definitivé a hotéréiijudecstorest; [> |e. nu echivaleazi cu o repunere a persoanei condamnate in situatia anterioar pronuntirii hotirarii de condamnare; [| € nu se restituie bunurile confiscate sau amenda platita; —+ |" g nu se modifica dispozifiile definitive ale instantet sub aspectul actiunii civile; |» [hh nu se pot acorda despagubin pentru privarea de liber tate sau restrangerea dreptului la liberd circulatie dispuse in temeiul faptei ce a fost dezincriminata; '—* [i nu se redobandeste gradul militar pierdut ca urmare a aplicarii pedepsei complementare. 4. Legea penal mai favorabili 4.1. Interventia legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei (art. alin. (1) NCP4; ¥ Conditii de aplicare: 1. existenta unei succesiuni de legi penale intre momentul comiterii infractiunii i cel al judecdrii definitive; 2. toate > Dispozitile art. 5 alin (1) NCP sunt similare ew prevederile art. 13 ain. (1) C. pen. Va f aplicabi art. 5 NCP si tn jpoteza fn care hotirirea definitiv a fost destinfaté fn urma une! cit textraordinate de ata iar legea nous a intervenit nainte de pronuntarea unei hotArie definitive ca lurmare a rejudectrl cm Tegile succesive incrimineaza fapta comisa; 3. legile succesive incri- mineaza in mod diferit fapt Criterii de determinare mitior lex: 1. continutul constitutiv al infrac- tiunii (se va analiza latura obiectiva, latura subiectiva, formele agravate etc); 2. existenta unor impedimente la punerea in migcare sau exercitarea actiunii penale; 3. pedepsele (natura si durata atestora); 4. existenja unor cauze de nepedepsire; Pedepsele accesorii si complementare: in cazul succesiunii de legi penale intervenite pind la rimanerea definitiva a hotararii de condam- nare, pedepsele accesorii si complementare se aplici pottivit legit care a fost identificata ca lege mai favorabila in privinta pedepsei principale (lisa ‘utonomiet pedepsetor accesort si complemertare fatt de pedeapsa principal); ca exceptie de la aceasta regula, pedeapsa complementara a publicirii hotirérii de condamnare previzuts de art. 55 lit. c) NCP nu poate fi aplicata infractiunilor comise inainte de intrarea in vigoare a noului Cod, chiar dac& pedeapsa principala este stabilita poteivit NCP [art. 12 alin. (2) LPANCP], Misurile de siguranta: nou! Cod penal si Legea sa de punere in aplicare nu contin norme care s& determine aplicarea legii penale mai favorabile fn privinta masurilor de sigurant; in principiu, instanfa trebuie si compare dispozitiile din vechiul Cod gi pe cele din noul Cod pentru determinarea legii penale mai favorabile; totusi, in cazul interzicerii de a se afla in anumite localitati, expulzarii si interdictiei de a reveni tn ocuinta familiei, care sunt prevazute de noul Cod penal drept pedepse complementare, iar nu ca masuri de sigurants, dacé noul Cod penal este legea mai favorabila prin raportam la pedeapsa principals, in baza art, 12 alin. (1) LPANCP, acestea pot fi dispuse numai ca pedepse complementare; daci inst vechiul Cod reprezint’ legea penalé. mai favorabil’, se va proceda le compararea regimului masurilor de sigu- rant’ al interzicerii de a se afla in anumite localititi, expulzarii si interdictiei de a reveni in locuinta familiei prevazut de vechiul Cod cu regimul pedepselor complementare constand in interzicerea de a se afla {in anumite localitati, expulzarea gi interdictia de a reveni in locuinta familie’ previzut de noul Cod penal pentru a determina legea penalai mai favorabilé, intrucat in aceasta ipotezé dispozitiile art. 12 alin. (1) LPANCP nu mai sunt aplicabile.16 | Aplicarea legii penale in timp 119 ®© OBSERVATI: 7. legea penala mai favorabila poate ultraactiva in cazul in care fapta a fost : sivargité sub imperiul acesteia, ins pani la judecarea definitiva a cauzei a 1. este interzis’ crearea unei lex fertia, prin combinarea dispozitillor mai favo- ito lege n wvorabila inculpatului; rabile apartinand unor legi diferite; ee 8. cnd instantarapreciaza cA intr-o cauza penala trebuie retinute circumstante 2. nu se creeaz o lex tert prin refinerea aplicirii unei legi mai favorable cu | privire ta incadrarea juridic si stabilirea pedepsei, precum gi a altor legt | mai favorabile sub aspectul regimului institutiilor autonome (concursul de infractiuni, pluralitatea intermediar®, recidiva, suspendarea sub suprave- ghere, fractia din pedeapsi ce trebuie executati pentru dispunerea liberirii conditionate, termenul de prescriptie a réspunderit penale, respectiv prescriptia specials); | 3, daca legea nou’ prevede un tratament sanctionator agravat al concursului timp ce era in vigoare legea veche i ce-a de-a doua infractiune a fost comisi dup’ intrarea in vigoare a legit noi, tratamentul sanctionator al concursului de infractiuni va fi stabilit potrivitlegii noi mai grele, deoarece numai din momentul comiterii celei de-a doua infractiuni se poate refine nasterea concursului de infractiuni (art, 10 LPANCP); 4, daca legea noua prevede un tratament sanctionator agravat al recidivel fata de legea veche, iar condamnarea ce constituie primul termen al recidivei a fost dispusi in’ timp ce era in vigoare legea veche gi infractiunea ce constituie cel de-al doilea termen al recidivei a fost comisé dupa intrarea in vigoare a legii noi, tratamentul sanctionator al recid:-vei va fi stabilit potrivit lepii noi mai grele, deoarece numai din momentul comiterii celei de-a doua infractiuni se poate vorbi de existenta stirii de recidiva fin mod similar se vva proceda gi in cazul pluralitatii intermediare (art, :0 LPANCP)]; 5. a infractiunile continue, continuate sau de obicei se va avea in vedere legee in vigoare la momentul epuizarii infractiunii; dact dups momentul epui- rit yi pani la judecarea definitiva a cauzei intervine 0 noua lege penalé, “organele judiciare vor analiza dac& sunt incidente in cauzA principiile mitior lex 6. la infractiunile progresive prezint’ important legea in vigoare le mo- mentul comiterii activitatii infractionale; in ipoteza in care intre momentul comiterii infractiunii i cel al producerii rezultatului mai grav intervine 0 nou lege penal’, organele judiciare vor analiza daci sunt incidente in cauza principiile mitior ex: de infractiuni fat& de legea veche, iar prima infracfiune a fost comisa.in | atenuante (legale sau judiciary), va realiza o analiza globalé a legilor succesive pentru determinarea legii penale mai favorabile; instanta nu poate stabil incadrarea juridicd potrivit legii vechi apreciate ca fiind mai favorabils, dar si aleag’ aplicarea circumstanfelor atenuante prevazute de legea nous considerat’ mai favorabild sub acest aspect: tot astiel, instanta ‘nu poate stabili incadrarca juridicd potrivit legii vechi apreciat’ ca fiind mai | favorabils (avindu-se eventual in vedere si o anume circumstané ate- | ruanté existent numai in aceastd lege), iar apoi sé se raporteze la efeciele circumstanjelor atenuante din legea nou considerat& mai favorabila sub acest aspect; in principiu, instanfa apreciaz& caracterul mai favorabil al unei legi penele analizand in primul rand pedepsele previzute de legile penale succesive; acest cad, se va retine c& este mai favorabil 4a) legea care prevede numai pedeapsa inchisorii faté de legea care prevede pedeapsa detentiunii de viatd alternativ cu pedeapsa inchisorii; b) legea care prevede numai pedeapsa inchisori fat’ de legea care prevede pedeapsa inchisorii gi aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi; ©) legea care prevede pedeapsa inchisorii alternativ cu pedeapsa amenzii fata de legea care prevede numai pedeapsa inchisorii (ale clei limite sunt similare cu cele ale legii vechi sau mai mati); 4) legea care prevede un maxim special mai redus al pedepsei (amenzii sau fnchisorii), dack toate legile succesive prevad acelayi minim special al pedepset: @) legea care prevede un minim special al pedepsei (amenzii sat inchisorii) mai redus, daca toate legile suecesive prevad acelasi maxim special al pedepsei: f) legea care prevede un minim special mai redus, cand instanta apreciazé ci se impune aplicarea unei pedepse orientate catre minimul special prevazut de lege in cazul pedepselor asinetrice20 |_Aplicarea legii penale tn timp ®) legea care prevede un maxim special mai redus, cand instana apreciaza cA se impune aplicarea unei pedepse orientate cétre maximul special previzut de lege in cazul pedepselor asimetrice; : h) legea care nu prevede aplicarea obligatorie a pedepselor complementare sau cea care are condifii mai favorabile pentru dispunerea suspendarii sub supraveghere 2 executirii pedepsei, daci ambele legi au aceleasi limite de pedeapss. 42, Interventia legit penale mai favorabile dupa condamnarea defi- nitiva in temeiul legii vechi (art. 6 NCP) © osservatu: 1. mu intereseazi modificarea condifilor de incriminare, modificarea mini- rmului special al pedepsei, introducerea cerintei plingerit prealabile sau a faclitiii impair ete, 2. intra in domeniul de aplicare a art. 6 NCP atit pedepsele care au fost | executate sau sunt considerate ca executate, cat si cele pentru care nu sa inceput executares ori a fost suspendat’ executarea sau care se afl in curs de executare (inelusiv in ipoteza in care s-a dispus liberarea conditionata); | 3. fata de dispozitille art. 4 LPANCP, dupa intraree in vigoare a noului Cod penal niu sé poate considera c& dispozitiile art. 15 C. pen. privind aplicarea facultativa post sententiam a legii penale mai favorabile urmeazi a fi aplicate ultraactiv in, calitate de lege penal mai favorabil’ pentru infractiunile comise inainte de intrarea in vigoare a noului Cod penal si pentru care s-a aplicat o pedeaps’ printr-o hotarére rimasé definitiva inainte de intrarea in vigoare a acestu —> A. Pedepse principale im | 2 (nu alternativ cu detentiunea pe via) Pedeapsa stabilita prin | Pedeapsaprevazuta | Solufie in urma hotararea definitiva de | de legea noua mai condamnare favorabila, ulterioara | mai favorabile condamnarii definitive Detentiunea pe viayd Tachisoarea. = detenfiunea pe viata se va inlocui cu maximu! inchisorii prevazut de noua lege Inchisoarea Numai Amenda (nu amenda alternativ cu inchisoarea) se va stabili pedeapsaamencii | individualizats intre | minimul gi maximul special previzut de legea nous; - pedeapsa amenzii astfel determinata aplicata poate fi inlaturati in tot sau in arte, avandu-se in vedere partea executata din pedeapsa inchisor Tnchisoarea \indiferent daca legea veche prevede numai pedeapsa inchisorii sau pedeapsa inchisorii alternativ cu amenda) Inchisoarea (chiar alternativ cu amenda) cu un maxim special mai redus decit pedeapsa aplicata ~ inchisoarea stabilit se reduce la maximul special previzut de legea noua ‘Amenda (indiferent daca legea veche prevede numai pedeapsa amenzii sau edeapsa inchisorii | altemativ cit amenda) Numai amenda (nu alternativ cu pedeapsa inchisorii) cu un maxim special mai redus decét amenda aplicata ~amenda stabilita se reduce la maximul special prevazut de legea noua22_|_Aplicarea legii penale tn p om» OBSERVATIE: reducerea pedepsei seu inlocuitea opereaza si in cazul ppedepselor executate sau considerate executate la data intrérii in vigoare a legit noi mai favorabile. Aceastd aplicare va avea efecte in viitor la stabilirea recidivei, interventia prescriptiei executirii pedepsei etc. —+ B. Alte sanctiuni penale V pedepsele complementare, masurile de sigurant’, precum si masurile editcative neexecutate si neprevizute in legea noud nu se vor mai executa; ¥ pedepsele complementare, masurile de siguranti, precum si ma- surile educative neexecutate si care au coresporident in Jegea nou’ mai favorabila (determinata prin raportare la padeapsa principala) se vor executa in confinutul si limitele prevazute de aceasta lege (chiar cack aceasta este o lege defavorabila sub acest aspect), ¥ dac& intrarea in vigoare a legii noi nu determin’ 0 modificare a pedepsei principale, legea noua find insi mai favorabil& nunai sub aspectul pedepselor comiplementare sau al maseritor de sigur, acestea se executa fn confinutul gi limitele previtzate de legen rout (art. 6 alin. (6) NCP}. ‘> 3, LEGEA PENALA TEMPORARA (art. 7 NCP) ¥ legea penal tage kemporarl propre: care prevede data iesiii ei din temporaré lvigoare; poate fi ( fa. tegen tempornrd improprie:a care aplicare este limitats prin natura temporard a situatiei care a impus ladoptarca sa. ¥ se aplica infractiunii sAvarsite in timpul cfnd era in vigoare, chiar dacé fapta nu a fost urmarité sau juclecata in acest interval de timp [art. 7 alin. (1) NCP} ‘OBSERVATIL 1. chiar dacé legea in vigoare la momentul pronuntérii este mai favorabild sau ‘nu mai prevede fapta concretd drept infractiune, se va aplica ultractiv legea penali temporard ce a fost in vigoare la momentul comiterii faptei; 2. dacd legea temporard noua este mai favorabili decit cea veche, se va aplica retronctiv, potrivit principiilor mitior lex, faptelor comise anterior intrétii acesteia in vigoare. AA Ul, PARTEA PRACTICA AB age tenpoart are acest caracter numa ach linitares en inp rezlts fa echvoc din ing textl ol prevdzhndse data epi din vigoar, sa duck aplicarea este littl pin ata situail tempore cave a impus-o (ech s pen, dec nr. 3072005) AB tn iponeza in cave, dup ompartea tur leilorsuccesive, Seva putea identifica vreuna din ele ca fiind, prin aplicare concreti, mai favora- Dilé infractorului in cazul dat, judecatorul va face aplicatia legii in vigoare la data judecstii, aceasta legitimandu-si incidenta in virtutea principiulut general al activitati legii penale (C.J, s. pen,, dec. nr. 2514/1999). ADB ta apicarea logit penal mal favorable, dup judecaen defini a cauzet fnainte de intrarea in vigoare a noului Cod penal, pentru ipoteza unui concurs de infractiuni, intr-o prims etapa se verificd incidenta dispozitiilor art. 6 NCP, cu privire la pedepsele individuale. In a doua etaps, se veritica dacé pedeapsa rezultanté aplicaté potrivit legit vechi depaseste maximul la care se poate ajunge in baza legii noi, conform art. 39 NCP. in cazul in care pedeapsa rezultanta aplicata potrivit legit vechi depageste maximul Ia care se poate ajunge in baza art. 39 NCP, pedeapsa rezuiltanti va fi redusé la acest maxim. in caz contrar, pedeapsa rezultanté va rémane astfel cum a fost stabilita potrivit legii vechi (LC.CJ, Complet pentru dezlegarea unor probleme de crept, dec. nr. 1/2014)a ss I —>[2. Fapta sé fie imputabila (imputabilitatea) i ¥ faptuitorul trebuie si fie responsabil, adic& s& aiba aptitudinea psiho-fizic’ de a injelege semnificatia actiunilor sau a inactiunilor sale ori a urmétilor acestora (fictorid intelectiv) si de a fi stapana pe ele (fctorul uolitiv); ¥ chiar sin cazul fn care faptuitorul este responsabil, nu se va putea refine imputabilitatea unei fapte tipice gi nejustificate decat dac& acesta a ‘cunoscut la momentul comiterii faptei stérile, situatiile sau impreju- ririle de care depinde caracterul ilicit al activitatii sale si dact acesta | avea posibilitatea de a se conforma preceptului normei de incriminare. 1. Definitia legal ¥ Infractiunea este fapta prevazuté de legea penali, sivarsita cu vinovitie, nejustfcats si imputabila persoanei care a saving [ant 5 alin. 1) NCP] © ovservatu: i : aie 4. rev Goll pera rot mask peeved peel soca ce nerd sees & 2. Trisaturile esentiale ale infractiunii infractiunii, urmand ca pentru infractiunile care prezint& un pericol social concret extrem de redus si pentru care nu se justificd declangarea sau continuarea procesului penal, prin aplicarea principiului oportunitatii, procurorul s& poati dispune renunjarea la urmarirea penala potrivit art. 318 NCPP, iar instanta renuntarea la aplicarea pedepsei potrivit art. 80 21. Fapta si fie previzuti de legea penala| (tipicitatea) ¥ implicd.tipicitatea: corespondenta dintee fapta conereti sivargité. de fSptuitor si ele- mentele stabilite de legiuitor in modelul Nee abstract (tip) prevazut de norma de incr 2, in cazul irr care se constata lipsa unei trésaturi esentiale a infractiunii, pro- minare; curorul dispune clasarea, iar instanta achitarea inculpatuh ¥ orice infractiune este o fapté tipicé, insd nu. Jorice fapta tipica constituie intotdeauna o finfrachune, fiind necesar si fie intrunite gi celelalte trésituri esentiale. 3. potrivit noului Cod penal, vinovitin este subsumatd nofinnii de .imputnbili fate”; degi este enumeraté de legiuitor printre trésdturile esentiale ale infrac- tiunii, aceasta nu constituie i fapt o tristtirt esentiala distinct, ci elemeiitul de facturit subiecticd din cuprinsul normei de ineriminare (intentia, culpa, | __-praeterintentia) analizat in cadrul tipicitati infractiunii. 2.2. Fapta si fie ilicita (antijuridicitatea) Y fapta tipicd trebuie si fie interzisd de ordinea juridicd nationals; este posibil ca o fapti, desi prevazutd de legea penala (tipici), 58 nu fie ilicita, intrucat sivarsirea ei este permisa de o norms legal (ctizd justifienti. :CONTINUTUL GENERIC AL INFRACTIUNII FISA nr.3 al |. PARTEA TEORETICA YY Structura confinutului generic cuprinde ansamblul conditiilor comune ‘tuturor continuturilor specifice ale infractiunilor, respectiv: || 1. Obiectul infractiunii; [of 2. Subiectii infractiunii; {sf 3. Local gi timpul savargiritinfractiunii; 4. Situafia premis&; 5. Continutul constitutiv al infractiunii. 1. Objectul infractiunii 11. Obiectaljuridic ¥ valoarea social protejati de norma penal cirein i se aduce atingere prin sivargirea inractiurat 1.2, Obiectul material ¥ lucrul sau fiinta impotriva cdruia se indreapté nemijlocit actiunea sau inacfiunea ce aduce atingere obiectului juridic si care este vatimat ori periclitat; ¥ este distine: de produsul infractnii sau de mijloacele de comitere a acesteia. © osservatu: 1. toate infractiunile au obiect juridic; tiunii, care este titularul valori lezate; obiectul juridic principal; 4. nu toate infractiunile au obiect materi 6. in principiu, la lipsa caracterului penal al faptel; 2. Subiecti infractiunii 2. iin funcfie de obiectul juridic, poate fi determinat subiectul pasiv al infrac- 3. in cazul infractiunilor complexe, obiectul juridic secundar poate consta fie in valori juridice de acceasi naturd cu cele care constituie obiectal juridic principal, fie in valori juridice ce natura diferita de cele care constituie | fractiunile de rezultat, lipsa obiectului material implica 7. in cazilin care, desi executarea actiunii infractionale a fost complet efectuaté, urmarea socialmente periculoasé nu s-a produs datorita lipsei obiectului material din locul unde fSptuitorul credea c& se afl, se va refine savargirea unei tentative relativ improprii la infractiune 5. in cazul infractiunilor complexe, poate exista un obiect material principal si | uunul secundar (de pilda, in cazul infractiunii de talhérie); ¥ persoana fizic’ sau juridicd care sivargeste infractiunea, precum i persoana asupra cireia se rAsfrange urmarea infractiunii 2.1, Subiectul activ al infractiunii ¥ persoana fiz coautor, instigator, complice): a. Persoana fizici subiect activ al infractiunit: [> ¥ persoana care a implinit varsta de 14 ani, este respon sabila gia actionat in mod liber; [> ¥ nu rispund penal: minorii sub 14 ani, precum si minori au virsta intre 14 gi 16 ani care au actionat fara dis- comamant; sau juridicd care a sivargit infractiunea (autor, L_+ v iresponsabilitatea este starea de incapacitate psiho-fizic’ a ppersoanei care, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte ‘cauze, este lipsiti de capacitatea de a-gi da seama de actiunile sau inacfiunile sale sau de urmarile acestora (factor intelectiv) ori de capacitatea de a fi stipand pe ele28_|_Confinutul generic al infractiunii (factorul voliti) ~ in cazul in care se refine irespon- sabilitatea fiptuitorulu, fapta va fi tipic, ins nu va fi imputabild b. Persoana juridics, subiect activ al infractiunii: [— ¥ raspunderea penala a persoanei juridice este: generald, direct, pentru fapta proprie; [> ¥ nu exclude rispunderea penald a persoanei fizice care a contribuit la sivargirea aceleiagi fapte, insi nu este conditionaté de identiticarea acesteia; | v pentra ca o persoana juridicé s8 poata fi subiect activ al infractiunii, trebuie indepiinite urmatoarele conditii: 1. sf existe o entitate cu personalitate juridic8; 2. per- soana juridica si nu fie eweptata de lege de la ris- punderea penal (imunitate de jurisdictie penal a persoanei juridice); 3. personun juridicd si fi sdvrsit © infractiwte: 0) tn realizaren ebiectului de acticitate al per soanei juridce (infractiunea trebuie s8 se afle in legaturd direct cu activititile desfésurate pentru. realizarea obiectului principal de actvitate al persoanei juridice ‘ori cu politica societard a acesteia) sau 2) fn fnteresul persoanei juridice (infractiunea trebuie sAvargita pentra obtinerea unui beneficiu ori pentru a fi eviteté o pier- dere sau un alt efect negativ), chiar daca fapta nu este comis’ in realizarea obiectului de activitate (de pild’, 0 societate comercialé sévargeste o infractiune de cum- plirare de influent’ in vederea obtinerii unor foloase materiale) ori 3) in numele personne juridice, chiar dack faptele mu sunt sAvargite in realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice sau nu sunt susceptibile de a aduce un profit acesteia (de pilda, de un prepus, reprezentant ori mandatar al acestei); 4. infractiunea s& fie comisd de persoana juridica ca urmare a unei hotérdri adoptate in cadrul acesteia sau a neglijentei acestvia (aceasta conditie se va analiza prin raportare la activitatea organelor de conducere de drept sau de fapt ale persoanei juridice); ‘> ¥ nu réspund penal: statul gi autorititile publice (Parla- ‘mentul, Pregedintele Romaniei (privit ca institutia prezi- dentialé), Guvernul, administratia public& centrala de specialitate sau locala, autortatea judecdtoreasca. D onsmvagm 1. societatea comercialé dizolvet8 gi aflaté in procedura de lichidare igi pais- treazi personalitatea juridic’, putand fi subiect activ al infractiunii; 2. in cazul pierderii personalitatii juridice prin fuziune, absorbtie sau divizare intervenits dupa comiterea infractiunii, rAspunderea penala si consecintele acesteia se vor angaja: a) in sarcina persoanei juridice create prin fuziune; b) in sarcina persoanei juridice absorbante; ¢) in sarcina persoanelor juridice care au Jost create prin divizare sau care au dobindt fractiuni din patrimoniul persoanei divizate; 3. nu este necesar ca forma de vinovatie a persoanei juridice si coincid’ cu cea a persoanei fizice care a contribuit la comiterea faptei; implicit, si infractiunile imputate persoanei juridice, respectiv persoanei fizice, pot fi diferite; 4, noul Cod penal a restrans imunitatea penald a institutiilor publice numai pentru infractiunile savargite in exercitarea unei activititi ce nu poate face obiectul domeniului privat fart. 135 alin. (2) NCP; astfel, institutia publicé va raspunde penal pentri infractiunile sévargite in exercitarea unei acti vititi ce poate face obiectul domeniului privat gi pe care 0 poate desfigura in mod legal alaturi de activitiile ce nu pot face parte din domeniul privat; 5. 0 persoana jutidicé nu poate comite in calitate de subiect activ nemijlocit toate infractiumile pe care le poate comite 0 persoana fizica (de exemplu, 0 persoand juridica nu poste fi aulor al infractiunii de evadare sau de bigamic), putéind fi insa patticipant la acestea (de pild’, 0 persoand juridicd poate fi complice ta infractiunea de marturie mincinoas8); 6. persoanele fizice care prin faptele concrete sivaryite angajeaz4 rispunderea penalé a persoanei juridice pot fi administratori sau gestionari de fapt, prepusi, reprezentanti etc. (noua reglementare nu prevede in mod explicit sfera persoanelor care pot atrage angajarea raspunderii persoanei juridice). 2.2. Subiectul pasiv al infractivnii ¥ ‘titularal valori sociate’care constituie obicctul juridic a infractiunii.30 | Confinutul generic al infracsiunii ame | OBSERVATII: 1. nu exist’ infractiuni fr subiect pasiv; 2. subjectul pasiv nu se confunda cu persoana prejudiciatd prin infractiune, 3. nu poate fi subiect pasiv al infractiunii o persoand decedata (de pilda, in cazul infractiunii de profanare de morminte) sau un animal; 4, varsta subiectului pasiv al infractiunii poate prezenta important’ pentru refinerea comiterti unor infractiuni (de exemplu, actul sexual cu un minor, relele tratamente aplicate minorului, coruptia sexual etc.) oti in ipoteza retinerii unor variante agravate ale unor infractiuni. 3. Locul sau timpul svargirii infractiunit ¥ poate fi prevazut de legiuitor fie ca element constitutiv al infractiunii, fie ca element circumstantial agravant sau atenuant. 4, Situatia premisa ¥ preexistenta la unele infractiuni a unei situatii de fapt sau de drept previzuté de norma penalé pe care se grefeazi fapta penalé, 5. Continutul constitutiv al infractiunii —> 5.1, Latura obiectiva —+/5.11. Elemental material: V actul de conduité interzis prin norma penalé: actiune (un singur act sau prin mai multe acte de executare) sau inactiune (daci exists © obligatie legal& sau conventionalé de anu rimane in pasivitate); ¥ orma penalA poate si incrimineze o singura actiune sau inactiune| infractionala ori mai multe actiuni sau inactiuni alternative pentru realizarea laturii obiective (realizarea mai multor variante ale] elementului material nu conduce la retinerea unui concurs de infractiun); ¥ in functie de elementul material, infractiunile pot fi ‘a comisive; . omisive proprit: omisiunea de indeplini o actiune impuss de norma penalé; .omisioe inpproprii (comisive prin omtisiune): omisiunea de a impiedica producerea unui rezultat socialmente peri- culos pe care faptuitorul avea obligatia de a-l impiedica. OBSERVATI: |. infractiunea comisiva de rezultat se considera sivargita si prin omisiune, cand exist’ o obligatie legalé sau contractuala de a actiona (obligatie de rezultat sau de mijloace) sau cand autorul omisiunii, printr-o acfiune sau inactiune (licit& sau ilicité) anterioaré, a creat pentru valoarea social protejata o stare de pericol care a inlesnit producerea rezultatului; | 2. infrac{iunile comisive pot fi atat infractiuni de rezultat, cdt si infractiuni de pericol. 2. Urmarea imediati ¥ starea de pericol sau modificarea fizicd a realitatii inconjurdtoare| produsi prin actiunea sau inactiunee incriminaté de legea penal ¥ in functie de urmarea imediata, infractiunile pot fi: ‘de rezultet (materiale): produc un rezultat material; 2. de pericol (formale): produc o stare de pericol pentru valoarea protejata de lege (de exemplu, infractiunea de presiuni asupra justitiei). (CB) opsemva ies inaction de peiot pot fa. de pera oneres webuie | ~dovedit in concreto c& fapta era susceptibild s& genereze un pericol; b. de pericol abstract: starea de pericol este prezumat ope legis gi nu trebuie dovedit’. —> 5.1.3, Legatura de cauzalitate ¥ raportul cauzi-efect ce trebuie si existe intre elementul ‘material al infractiunii gi urmarea imediatd a acesteia; ¥ se apreciazé in general prin raportare 1a teoria echivalenjei conditiilor: reprezint& cauz& orice actiune sau inactiune in absenfa careia rezultatul nu s-ar fi produs.32_|_Confinutul generic al infracgiunii © osservatu: 1. dovedirea raportului de cauzalitate se impune numai in cazul infractiunilor de rezultat si al celor de pericol concret; 2. in cazul infracyiunilor de pericol abstract, legétura de cauzalitate rezulti din materialitatea faptei (ex 72); 3. daci rezultatul infractional este precedat de o pluralitate de acfiuni sat rezultatului. 5.2. Latura subiectiva Y constituie unul dintre elementele corstitutive ale infractiuni, fiind inclusd in trasdtura esentiala a tipicitti 5.2. Intentia [art. 16 alin. (3) NCP] 1 element intelectiv: faptuitorul prevede rezultatul faptei; prezinté importanta varsta, dezvoltarea si lexperienta de viatd a faptuitorului; a. directa 2. element volitiv: faptuitorul urmi- reste producerea urmrii socialmente peticuloase. 1. element intelectiv: éptuitorul | preveie rezuitatl apt prezints importanté varsta, deavoltarea experienta de viaté a fiptuitorulut; . indirect (eventuala) 2. element volitiv: faptuitorul nu Uurmreste producerea urmarii social mente periculoase, dar o accept. iacfiuni, trebuie determinat care dintre acestea au dus la producerea | © osservati: 41. in cazul intentiel indirecte, faptuitorul prevede cel putin: o urmare pe care o doreste (prevazuta sau nu de legea penala) si 0 urmare prevazuta de legea penala, pe care nu o doreste, dar o accept 2. daci urmarea nedorit’, dar acceptati, este inevitabili, intentia nu este indirect, ci directa; . in doctrind se mai retin si alte clasificari ale intentiei pe lang’ cea legalé: a. simpla sau calificata (legea prevede un scop special); b. inifald (rezultatul faptei este prevazut de la inceputul activitatii infractionale) sau supravenit (cezultatul faptei este prevazut pe parcursul comiterii acesteia); c. spontanit (repentind) ~ cand rezolutia infractionald este Iuat’ intr-o stare de tulburare sau emofie gi aceasta este pusi in executare de indata saw intr-un timp scurt — sau premedilata (rezolutia infractionalé este pus in executare dup’ un interval mai indelungat de timp); d. determinatd ~ cnd faptuitorul are repre- zentarea unui anumit rezultat al faptei sale ~ sau alternativil ~ cind faptui- torul igi reprezint& mai multe rezultate ale faptei sale care s-ar putea produce altemativ; |. in ipoteza comiterii faptei cu intentie premeditatd, nu este intotdeauna necesar ca faptuitorul si fi ficut gi actele de pregatire; ial infractiunilor comise cu tentiei cu care a fost legea nu prevede un tratament sanctionator sp intenfie indirect, insi determinarea modalitati comisi fepta poate prezenta relevanti in procesul de individualizare judiciaré a pedepsei ori a executirii pocepsel 5.22, Culpa fart. 16 alin, (4) NCP] 4. cu prevedere (usurinfd): fSptuitorul prevede rezultatal faptei sale, fd si ll urmareasca si far si-l accepte, considerénd fairs ftemei cd acesta nu se va putea produce; prezints importants varsta, dezvoltarea gi experienta de viata a fiptuitorului; [b. fara prevedere (gregeal): Faptuitorul nu prevede rezultatal aptei sale, dosi treba gi putea si-l prevad’; obligatia de prevedere se apreciaza in functie de un criteriu obiecti, prin raportare la un boss pater fenlas; prezint& importants varsta, Jdezvoltarea gi experienta de viet’ a fSptuitorul |34 | Consinutul generic al infractiunii ‘Ailte modalitat ale culpei (> in agendo ~ este culpa ce se referé la 0 actiune; [> in omitendio ~ este culpa ce se refers la 0 omisiune; |» comund, cAnd rezultatul este urmarea activitatii culpabile atit a fSptui- torului, cat gi a persoanei vatamate (pietonl care traverseazi strada printr-n loc nepermis este accidentat grav de citre un conducator auto neglijent care circula cu viteza excesiva); Ly concurenti, cand rezultatul se datoreaz’ activititi culpabile a mai multor persoane, Y Constatarea absentei culpei de citre instanfa penal nu constituie un impediment la exercitarea actiuni civile in fata instantei civile in scopul reparirii prejudiciului produs prin fapta iicits faf8 de dispozitile art. 1365 NCC. © ozservatu: 1. culpa poate fi retinuta atdt in cazul infractiunilo: de pericol cit si al celor de rezultat; 2. nu se va putea refine comiterea faptei din culpa (cu prevedere), ci cu intentie indirectd, daca aprecierea faptuitorului c& fapta nu se va produce imu se bazeaza pe temeiuri obiective sau rezonabile, ci pe hazard; 3, in ipoteza in care nicio persoand nu putea si prevad’ rezultatul faptei, se va retine cazul fortuit; 4, dacé autorul (persoand nespecializata) nu a prevazut rezultatul faptei si nici ru putea fata de pregatizea sa, insi o alt& persoan8 (cu 0 specializare in omeniul in care se comite fapta) putea s& o prevada, nu se va refine nici culpa (fr prevedere), dar nici cazul fortuit; in doctrind se mai refine existenta culpei in agendo (prin actiune) sau in omitendo (prin inactiune); 5. in cazul culpei cu prevedere, faptuitorul prevede atét’ 0 urmare (liciti/licits) dorits, cat gi o urmare ilicita neurmarit& sau neacceptata, 6. potrivit art. 16 alin, (6) teza a Ila NCP, fapta (acjune sau inactiune) comisé din culpa este infractiune numai atunci cind in lege se prevede in mod expres aceasta. 2. intentia (directa sau indirecta)| in raport cu rezultatul previzut si jurmarit sau acceptat in urma co- ‘miterii actiunii sau inactiunii pre~ vazute de legea penal’; 52.3. Practerintentia fintentia depasiti — art. 16 alin. (5) NCPI in structura praeterintentiei va exista: b. culpa (cu sau far prevedere) —in raport cu rezultatul mai grav prods. @ OBSERVATII nu toate infractiunile progresive sunt comise cu praeterin- tentie ‘a Mobilul: clementul (Sentiment, interes) Jeare [a doterminat pe faptuitor si. comita infractiunea; ipsa oricdrui mobil poaté fi un’ indici al tari de iresponsabilitae; ¥ poate fi prevazut de legiuitor fie ca element constitutiv al infractiuni, fie ca element al formei agravate a infrac- fiunii, fie ca circumstanta agravanta generalé; 4. Mobilul si scopul infractiunii b. Seopul: finalitatea urmérit prin comiterea faptei prevazute de legea penals; ¥ poate fi previzut de legiuitor fie ca element constitutiv al infractiunii, fie ca element al formei agravate a infractiunii [© osservari 1. in absenfa prevederii in norma de incriminate, mobilul si scopul infractiunii nu afecteaz’ existenfa infractiunii, putind fi avute in vedere insi la individualizarea pedepsei; 2, nu prezinta importanf daci scopul prevazut de legea penala si care a fost urmérit de faptuitor a fost atins sau nu.FISA nr. 4 FORMELE $1 FAZELE INFRACTIUNIL INTENTIONATE a |, PARTEA TEORETICA 1. Faza intern ¥ cuprinde ansamblul proceselor psihice ce conduc in final la adoptarea rezolutiei infractionale. © opservati 1. faza interna a infractiunii nu are relevanté penal; 2, fava interna a infractiunii cunoaste trei etape: apatitia ideii infractionale (inéractiunea este privit’ ca fiind posibil de a fi comisa), deliberarea (analiza avantajelor, riscurilor ori a costurilor comiterii infractiunii) gi luarea hoti- rarii (eventual creionarea unui plan de comitere a infractiunii). Aceasta faz fractiuni nu este incriminata —+| 2. actele de pregatire sunt actele materiale sau intelectual, licite sau ilicite, £8 ew intentie si care au ca scop facilitarea sivargiritinfractiuni. site numai © osservaTi: 1. actele preparatorii nu se incadreazi in situatiile ce intré in elemental ‘material al infractiunii; 2. in principiu, comiterea unei infractiuni nu implici intotdeauna efectuarea |__ de acte de pregatire; a 3. ca regull, nu au relevanta penald, exceptie facind situatille in care actele de pregatire sunt asimilate unei tentative pedepsibile ori constituie infractiuni consumate de sine statatoare; 4, in ipoteza in care actele de pregitire nu sunt efectuate de infractor, ci deo alta ppersoani, acestea pot avea natura unor acte de complicitate anterioard, in ‘misura in care au fost folositoare infractorului la comiterea faptei: cénd actele de pregitire sunt comise chiar de autorul infractiunii, acestea vor f absorbite in confinutulinfractiunii; 5. un act ce ar putea avea drept consecint’ directs gi imediati consumarea infractiunii comis cw intenfie va constitui o tentativd la infracfiune, iar nu | un act de pregatire 7/3. Tentativa 1. punerea in executare a intentiei de ¥ Conditii a sivargi infractiunea; [art. 32 alin. (1) NCP] 2, actul de executare si fie intrerupt| sau, desi a fost dus pana la capat, sa] nu fi produs ‘rezultatul socialmente| periculos. 1) opseRvaTIL 1. tentativa este o infractiune autonoms; 2. pentru a se refine existenta unei tentative in cazul intractiunit complexe, | este necesar si existe un inceput de executare a actiunii-mijloc. ¥ Nueste posibila —» | 1. infractiunile omisive proprii: tentativa la: [+ | 2. infractiunile de obicei sau de simpla repe- tare; |» | 3. infractiunile de executare prompts savargite prin viu grai;