sU 71G ZICLAR PUTEM CRESTE ICOPII BUNI INTR-O LUME NEGATIVA! aly fo} ZIG ZIGLAR PUTEM CRESTE COPII BUNI INTR-O LUME NEGATIVA!Ne asalteazd vestle proaste in lepitura cu conditle in care trebule si ne crestem copiti si nepoti: conflctul dintre generate mai acut ca oricind, tleviziunea are un rol coplesitor (de cele mai multe ori negativ) in formarea personalittt adolescentilor, lumea deschisi si comuni- catile pun sub semnul intrebarivalorile morale perene. Tati insé gio veste bund: Zip Ziglar, unul dintre cei mai important oratori si scrttori motivationali americani, consacra o carte intreagi acestuisubiect, oferind soluti efective la problemele parinior,astfel int indoielile si atitudinile lor negative si dispari. Cit timp petreceti cu copiil, ce este disciplina, cum si abordim educatia sexvali a tinerilor, cum si folosim lauda si incurajarea, rolul atmosferei familiale si multe alte teme sint tratate pe larg in aceasta cart fascinanta, Zig Ziglar ne spune un lucru simplu, dar minunat: gindirea pozitiva si motivarea parintlor sint factori crucial in cresterea unor copii buni, SA-L URMAM! ISBN 973-8120-03-9 WMO), 7897381120 9 Cu es TT réspunsuri e OE pee Ur) ry) ee soy F Pen ent peared CLT) re) Pu bila Cerne Pear) PUR urd ed SU se kT oo TT uu) Be) OUT amg Coeur a Coiciney Pe Cre ead ee On CR Eyer btn Eee g un an ued ONT eo) cee Motive pentru a zimbi Eel ee EO oe ae Realizeazi-te pe d2plin Ee OC Tk uneaent & 10 reguli de urm@! Ean Ley es Salome PraiaZiG ZIGLAR este presedintele Companiei Zig Ziglar, care urméreste s ii ajute pe cei ce vor sa-si foloseasc4 mai eficient resursele fizice, intelectuale si spirituale. Sute de firme din lu- mea intreaga fi folosesc cartile, casetele video si audio, cursurile de formare a angajatilor. Dintre cartile lui (peste zece la numér) citim See you at the top (Ne vedem in virful piramidei) si Zig Ziglar’s secrets of closing the sale (Zig Ziglar despre secretele succesului in vinzatri). in 1970, Zig Ziglar a devenit conferentiar pro- fesionist, finind cursuri in toata America si fiind considerat unul dintre cei mai respectati profesori. In prezent, cAlatoreste in lumea in- treaga si isi transmite mesajele cu umor, spe- ranta si entuziasm unui public format din oameni de tot felul. A aparut alaturi de mari figuri ale Americii, cum ar fi fostul presedinte Ronald Reagan, dr. Norman Vincent Peale, Paul Harvey, Art Linkletter si dr. Robert Schuller, precum si alfi numerosi congresmani si guvernatori americani.ZIG ZIGLAR PUTEM CRESTE COPII BUNI INTR-O LUME NEGATIVA! Traducere de IRINA-MARGARETA NISTOR BUCURESTI, 2000Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale ZIGLAR, ZIG Putem creste copii buni intr-o lume negativat / Zig Ziglar trad.: Irina-Margareta Nistor Bucuresti: Curtea Veche Publishing, 2000 «20m (Carti cheie; 13) Tit. orig. (eng): Raising positive kids in a negative world ISBN 973-8120-03-9 I Nistor, frina-Margareta (trad.) 37.018.1 Coperta seriei de DAN PERJOVSCHI Coperta de DAN STANCIU Zig Ziglar RAISING POSITIVE KIDS IN A NEGATIVE WORLD Copyright © 1985, 1989 by Zig Ziglar © CURTEA VECHE Publishing, 2000, pentru prezenta versiune in limba romana ISBN 973-8120-03-9Celor patru copii, cei mai buni dintre citi cunosc: JEAN SUZANNE ZIGLAR WITNEYER CinDy ANN ZIGLAR OATES Juie ANN ZIGLAR NORMAN JOHN THOMAS ZIGLARMultumiri Dintre toate eforturile pe care le-am depus vreodata, scrierea acestei carti mi s-a parut cel mai stimulator, inci- tant si o adevarata rasplata. Ca intotdeauna, un proiect de acest gen nu poate fi dus la cap&t de o singura persoana. Mai ales in acest caz, contributia celorlalfi — inclusiv a numerosilor autori-care_au permis folosirea scrierilor si cercetarilor lor — a fost de o valoare inestimabila. Aduc multumirile mele cele mai profunde prietenului meu Walt Clayton, inclusiv pentru rezultatele cercetarilor sale pe care mi le-a pus la dispozitie; sotiei mele Jean, pen- tru sprijinul su, fiicelor mele Suzanne, Cindy si Julie si fiului meu Tom pentru intelegere si sugestii. Pentru sfaturile practice si incurajarea permanenta ii sint extrem de recunoscator dnei Mamie McCullough, presedinte al Asociatiei Americane de Abordare Pozitiva a Vietii; lui Anne Ezinga si Karen Roossien de la Asociatia Sotiilor; lui Victor Oliver, editorul meu; lui Laurie Magers, asistenta mea administrativa; si lui Kay Lynn Westervelt, care i-a tinut locul lui Laurie cit a fost plecata in vacanta. Tuturor acestor persoane dragi $i credincioase le aduc multumiri din tot sufletul.Cuvint inainte Se povesteste c& era un fermier necajit a cdrui frumoasa recolti de griu fusese complet distrusa de o grindina si el se plingea c& daca ar putea stapini vremea timp de un an, ar obtine o recolta atit de bogata, incit ar cistiga mai multi bani decit ar putea duce. Daca Dumnezeu i-ar da puterea sa decida el cind sa straluceasca soarele, cind sa ninga si daca l-ar lsa s4 detina controlul asupra ploii, inghetului si temperaturii, ar avea cea mai fantastic4 recolt4 a tuturor timpurilor. Dupa cum probabil c& ati ghicit deja, dorinta i-a fost indeplinita si fermierului i s-a acordat privilegiul de a sta- bili el cind sa ploua si unde si cit. I s-a ingdduit controlul absolut asupra zapezii, a temperaturii si a dezghetului de primavara. I s-a acordat privilegiul si ,,aprinda” si s& vstinga” soarele dupa cheful sau si si stabileascé exact temperatura dorita. Rezultatul: un total dezastru. A fost cea mai cumplita recolta pe care o avusese vreodata omul nostru. Dupa toata povestea asta, un vecin |-a intrebat ce s-a intimplat si fermierul i-a spus: ,,Am uitat sa las vintul s& bat&” (pentru neinitiati, asta inseamna ca nu s-a putut face polenizarea). {ntr-un fel, acesta ar putea fi inceputul calauzitor ideal pentru Putem creste copii buni intr-o lume negativa! Eu cred c& este posibil, avind in vedere toate informatiile pe care le avem la dispozitie, s& aflam orice raspuns la orice intre- bare, sa stim ce-i de facut in orice imprejurare, si totusi si ne pomenim cu o ,,recolt4 ratati” in ceea ce-i priveste pe copiii nostri. Motivul e foarte simplu. Copiii sint fiinte umane si nu recolte sau calculatoare.CUVINT INAINTE 9 in ciuda acestei povesti aparent destul de sumbre, ma grabesc ci adaug ca sint convins, de asemenea, ca exista niste etape pe care le putem parcurge in asa fel incit totul sa fie in favoarea noastra. Cu cit pasii sint mai fermi, mai inteligenti, mai cu bun simf $i mai plini de iubire, cu atit mai mari sint sansele de a ne ajuta copiii sa devina ceea ce ne dorim si ceea ce am fi vrut sa fim cind, la rindul nostru, eram in perioada de formare. secs creme neat ar a Singura cale de a forma_copii buni este s@ devenim mai intii parinti buni. Cei care m& cunoasteti, stiti deja ci sint un optimist. Alegerea mea de a fi pozitiv si optimist nu este una or- beasc& sau irationala. Cred cu tarie ci insusi Creatorul firii si al vietii este pozitiv, optimist si plin de sperante. De aceea sint cu adevarat optimist cind este vorba de copiii nostri, pentru ca ei sint singura speranta pentru viitor, tot asa cum noi, parintii, sintem singura lor sperantd pentru prezentul si viitorul imediat. Din pacate, mult prea multi paringi nu au inv&fat inci faptul cd un punct de vedere optimist asupra vietii este rezultatul unei alegeri pe care ar trebui si o facem toti. Noi facem alegerea atitudinilor pe care le avem fafa de viata i pe parcurs ii ajutam si pe copii s& aleaga. Sint convins c& singura cale de a forma copii pozitivi este si devenim mai intii parinti pozitivi. Din acest motiv, voi consacra o mare parte din aceasta lucrare pentru a v4 prezenta vou8a, parintilor, modalitatile de a deveni niste ,,invingatori” in viata. Intrebarea pe care n-ati pus-o Va raspund la aceasta intrebare nepusd, si anume: nu, sotia mea si cu mine nu am facut toate lucrurile pe care le sugerez acum, atunci cind ne-am crecut cele trei fiice si fiul. (Oricine poate spune cum a fost, eu vreau s4 vA spun ins& cum ar trebui sa fie.) Noi am urmat totusi majoritatea10 COPII BUNI INTR-O LUME NEGATIVA principiilor mentionate in aceasta carte si cred c4 am reusit s& formam patru copii fericiti, sandtosi, eficienti, bine adaptati, morali si pozitivi. Dac& n-as crede cu tarie in va- labilitatea acestei ultime afirmatii, puteti fi siguri cd aceas- ta carte n-ar fi fost niciodata scrisa — sau cel putin nu de mine.Introducere Cind mindrii proaspeti parinti, mAmica si taticul, isi tin in brafe bulgarele de bucurie, de trei kilograme si juma- tate, cu greu ifi poti imagina ca intr-o buna zi acest prunc neajutorat va deveni un barbat de un metru optzeci si o sutd de kilograme sau o frumusefe de faté de un metru gai- zeci, care vor contribui major la schimbarea lumii. Parintii pozitivi au totusi capacitatea ,,de a vedea in viitor”, de a-gi folosi imaginatia $i de a-si vizualiza copilul crescind, reu- sind in viata si devenind un adult creator $i pozitiv. Exact cum Michelangelo l-a vazut pe puternicul Moise in blocul de granit inca inainte de a da prima lovitura de dalta, tot asa noi, p&rintii, (1) putem s& proiect&m cu incredere ima- ginea tinarului minunat sau a domnisoarei care se va for- ma din aceasta ,,buc&ticd” de om si (2) vom putea educa acest puisor neajutorat, trecind prin diverse faze succesive pina ce el va ajunge un adult de succes. Sigur ca procesul de educatie si formare nu este chiar asa de simplu ca atunci cind faceti o prajitura. Dar pina si o prajitura buna se face din diverse ingrediente, pe care le amestec4m exact in cantitafile care trebuie, si apoi o coacem exact cit tre- buie. Rezultatul va fi o adevarata delicatesd. Pentru a cres- te copii buni vom folosi multe ingrediente esentiale — iu- bire, disciplind, iertare si multe alte calitati, toate ambalate cu enorm de multa grija si rabdare, totul spre binele final al copiilor nostri. Formarea unor copii buni nu e un lucru usor, oricité imaginatie am avea, dar poate fi amuzant, palpitant si mai ales in final ne asteapta o mare rasplata. Deci puneti-va centurile de siguranta, pentru ca, indife- rent daca aveti copii ,mari” sau ,,mici”, in paginile care urmeaz exista niste informatii care va intereseaza.CAPITOLUL 1 Sa crestem copii buni este simplu — dar nu e usor Ochelari noi pentru o ocazie incitanta in primavara lui 1984, am mers la prietenul meu opti- cian Bob Vodvarka sa-mi comand niste ochelari bifocali. Bob a profitat de tehnologia moderné si cu ajutorul calcu- latorului a putut s4-mi prescrie refeta ideala pentru oche- larii mei. Zece zile mai tirziu mi-a potrivit o pereche gi a declarat c4 voi vedea tot ceea ce am nevoie si vad, dupa care si-a luat ramas bun. Masina mea era parcaté cam la cinsprezece metri de usa cabinetului sau. Cum mergeam eu asa cu noii mei ochelari bifocali, imi ridicam picioarele foarte sus. Nu mi-am dat seama de asta pina cind am ajuns ling masina mea si m-am vazut in geam. Piciorul meu era ridicat in aer cam la saizeci de centimetri. M-am uitat repede imprejur s& vad dac& nu cumva e cineva cu ochii pe mine (stiti cum e atunci cind simfi c& ai facut ceva nelalocul lui). Cind am constatat c4 nu era nimeni, am inceput sa rid gindindu-ma cit de caraghios trebuie sa fi aratat. Dupa care mi-a trecut prin cap o alta idee. Si eu sint op- tician. Traversez fara in lung si-n lat potrivindu-le oame- nilor niste ochelari foarte speciali — nu din cei cu sticla roz, ci din cei care ne sporesc posibilitatea de a fi parinti. Acesti ochelari fac chiar mai mult decit atit — va ajutd sa va dati seama de iubirea, speranfa, inteligenta, personalitatea, geniul, onestitatea si de toate celelalte insusiri constructive ale copilului dvs. Cu alte cuvinte, acesti ochelari v4 vor ajuta sa luati cunostint&é de enormul potential reprezentat de copilul dvs. De fapt, de aici porneste aceasta carte —14 COPII BUNI INTR-O LUME NEGATIVA imboldindu-va pe voi, parintii, sd priviti cu atentie pentru a vedea cum ar putea evolua acest copil deosebit al dus. in viitor. Douéd principii de educare a copiilor valorosi De-a lungul intregii carti Putem creste copii buni intr-o lume negativd afirm de mai multe ori cé doua principii sint de baza. Ele sint atit de importante, incit, daci vom reusi sa le stapinim, ne vor simplifica intregul proces educativ. FELUL IN CARE GINDITI ESTE FELUL IN CARE ACTIONAJI Primul principiu este Sintefi ceea ce gintefi si unde sintefi din cauza a ceea ce aveti in minte; si puteti schimba ceea ce sinteti si unde sinteti modificind ceea ce va trece prin gind. Cu alte cuvinte, gindurile va afecteazi in mod direct faptele. Legat de realizari, cu citiva ani in urma am acceptat s4 cumpéar un calculator, deoarece eram convins cé el va fi un element cheie pentru dezvoltarea companiei noastre in anii ‘80 si ci ne va sprijini s4 ne atingem obiectivele. Eram foarte incintat de acest calculator. De fapt, cum eu vin dintr-un orasel din Mississippi, m4 entuziasmez de orice lucru nou pe care-I cumpar. Aga incit v4 dati seama cit de fascinat am fost cind a venit vorba de ceva atit de impor- tant cum e un calculator. Am povestit publicului din in- treaga tara despre acest calculator-minune si despre toate lucrurile extraordinare pe care avea sa le faci — sa verifice notele de plata, sa tind inventarul, corespondenfa, sa fiar- ba cafeaua si s& curete in bucdtarie. Vreau s& spun cd eu credeam ca un calculator face absolut totul. Unii oameni pot crea incurcaturi si in itmprejurdrile cele mai simple La sase luni dupa ce cump&rasem calculatorul, l-am scos la vinzare pe mult mai putini bani decit didusem peE SIMPLU SA CRESTEM COPII BUNI 15 el initial. O sa spuneti ci am facut o afacere proasta; ei bi- ne, asa a fost. Tat& un exemplu. De doué ori pe luna le trimitem in- stiinfari tuturor celor care se afl& pe lista noastra de cores- pondenfa. Este vorba de un buletin informativ care fi aju- t& pe clientii nostri sa afle care sint noile noastre produse. Pe lista se aflau dr. si dna William B. Jones, care au primit unul dintre aceste buletine. Dar au mai primit si dr. si dna William Jones, dar si dr. si dna Jones. in plus, dl si dna William B. Jones au c&p&tat si ei un buletin, dl si dna William Jones inc& unul, dl si dna Jones de asemenea. Nu numai atit, dar si dna William B. Jones a mai primit unul. Cred c& deja ati inteles cum stdteau lucrurile. Trimiteam ori prea multe, ori prea putine, ori prea tirziu, ori altor clienti. Si nici nu va imaginati cit de suparati au fost atunci cind am incercat sa le ludm banii de trei ori. Pur si simplu deveniserd furibunzi. Sinteti ceea ce sintefi si unde sinteti datorita a ceea ce avefi in minte. Pentru aceia dintre dvs., cititorii, care ati avut de-a face deja cu un calculator, nu va fi nici o problema sa intelegeti ce vreau sa spun. Cind mi-am dat seama de impactul situ- atiei, am sarit in aer. Le-am spus oamenilor nostri: ,,Vin- deti-1. Scapati de el. Dati-l afara de aici”. Ne distrugea pur si simplu. Din fericire ins&, nu am gasit nici un cumpara- tor. Spun ,din fericire” pentru ca ast&zi afirm fara nici o ezitare c& acest calculator a avut un rol esential in reusita companiei Zig Ziglar. intrebare: care este diferenta dintre calculatorul pe care il aveam inainte si calculatorul pe care il avem acum? Ras- puns: nici una. Doar ca prima oara cind am incercat calcu- latorul, s-a creat o confuzie totala. Apoi, intr-o buna zi, Dave si Marilyn Bauer au aparut in fata usii mele $i mi-au spus: ,,Dle Ziglar, putem face calculatorul dvs. sa rida, s&16 COPII BUNI INTR-O LUME NEGATIVA vorbeasci, sa fluiere si sd cinte. De ce nu l-am putea face si s& functioneze?”. Si le-am zis: ,,Dar va rog, poftiti!” Chiar deunazi am fost la calculator si am stat de vorba cu el si trebuie s4 v4 spun cd este cel mai extraordinar cal- culator din cite am vazut vreodata. intr-adevar, ride, vor- beste, fluierd si cint&, dar mai ales functioneaza! intrebarea fireasc4 este: ce Dumnezeu am facut? Jar raspunsul este simplu! Am introdus alta informatie. Si schimbind-o, am obti- nut alt rezultat. DACA VETI FI MAI DUR CU DVS,, VIATA VA FI MAI SIMPLA Cel de-al doilea principiu este: Viata nu e simpla — ba, e chiar dura, foarte dur&. Si asta e valabil indiferent daca esti directorul sau angajatul unei firme, daca esti sportiv sau antrenor. E valabil pentru oricine. Ca si devina niste invin- gatori, parintii si copiii trebuie s4 supraviefuiasca intr-o lume durd. Si asta inseamnd sa invete ce este disciplina. Dezvoltarea autocontrolului presupune adesea experiente dureroase, dar rezultatul merité efortul depus. Parinti, am descoperit cd daca sintefi duri cu dvs., viata va fi mult mai putin severa. De aceea este atit de important ca parintii s4-si educe copiii s4 se autocontroleze inca de la o virst4 foarte frageda. Lipsa disciplinei este sinonima cu dezastrul. Pentru c4 atunci cind copilul va iesi in lume, 0 lume ostila, va descoperi repede ca i se impune o alta dis- ciplina decit aceea care i-a fost insuflata de niste parinti iubitori. Dezvoltarea autocontrolului presupune adesea experiente dureroase, ins& rezultatul merita efortul depus. Reusita nu se obfine cu usurintaé Un exemplu pe care de multe ori il folosesc pentru a scoate in evidenta faptul c4 viata nu este usoard se referaE SIMPLU SA CRESTEM COPII BUNI 17 la angajamentele mele legate de conferinte. intr-o zi, am cunoscut o femeie care, cu o anume retinere si fara si ma priveasca in ochi, m-a intrebat: ,,Cred c& luafi ceva parale pentru conferintele pe care le tineti...?”. M-am uitat la ea si i-am zis, zimbind: ,,A, nu, doamna. Nu stiu de unde aveti informatiile astea, dar nu sint adev4rate. Iau chiar multe parale pentru conferintele pe care le fin.” Ceea ce nu i-am spus ins este c4, inainte sa obtin vreun onorariu, am tinut sute de conferinte gratuite la Cluburile Lion, Rotary, Jaycee, in fata enoriasilor, la Cluburile gradi- narilor si la diverse alte birouri sau organizafii ale agenti- lor de vinzari. Cu nenuméarate ocazii, am strabatut multe mile intr-o singur& seara pe propria mea cheltuiald pentru a vorbi unui grup de vreo zece oameni, dupa care m-am intors acasa in aceeasi noapte, pentru ca nu aveam destui bani s& pl&tesc o camer la motel. De ce am facut-o? Pen- tru cd simteam c4 am ceva de spus si $tiam ca in cele din urmé voi fi platit pentru asta. Daca s-ar pune intrebarea: ,,Ce anume iti doresti in via- 42”, probabil ca fiecare parinte cititor al acestei carti ar raspunde: ,,Copiilor mei le doresc sa se realizeze in viata.” Cum putem ajunge la acest rezultat? Folosind acei oche- lari despre care v-am vorbit — si prin care si ne vedem copiii cu intregul lor potential harazit de Dumnezeu; pregatindu-i s4 facd fat&é si momentelor dure ale viefii, chiar cind e vorba de perioade mai lungi; si avind grija ca informatiile furnizate zilnic s4 fie canalizate spre mintea lor in aga fel incit sA produca un efect puternic si stimula- tor. in urmatorul capitol vom analiza citeva aspecte nega- tive ale lumii in care traim, pentru ca aici va trebui s4 ne confruntém cu majoritatea problemelor noastre.18 COPII BUNI INTR-O LUME NEGATIVA E MOMENTUL SA FACEM O EVALUARE PERSONALA 1. Care este primul principiu major despre care vorbeste Zig si care ii ajut& pe parinti s4-si creasca copiii in spirit constructiv? 2. Ginditi-va la un moment anume din viata dvs. care s& ilustreze felul in care modalitatea de gindire v-a afectat actiunea. 3. Enuntati cel de-al doilea principiu care este la fel de important pentru educarea copiilor buni. 4, Va protejati copilul in fata situatiilor dure din viata? 5. Intocmiti o list’ a diverselor ci prin care v-ati putea intari disciplina si ati putea afla mai multe pentru a va pregati copilul s& facd fata momentelor dure de lunga durata. 6. V-au invatat parintii sd fiti perseverenti? Cum au reusit?CAPITOLUL 2 Avem probleme! Cum arata deci o lume negativa? Se prea poate ca aceia care deschid Putem creste copii buni intr-o lume negativd! direct la acest capitol si citesc urmtoarele pagini si inchida cartea, convinsi fiind c& as fi persoana cea mai pesimisté si mai negativista dintre toate cele pe care le-au intilnit vreodaté — mai ales daca nu vor citi ultimele paragrafe ale acestui capitol. As vrea totusi s4 va spun de la inceput cA, in ciuda faptului ca voi furniza foarte multe informatii pentru a identifica exact cum arata aceasta lume negativa a noastra, cred categoric si cu multa convingere ca existd o solutie pentru toate aceste probleme. Ar fi o indolenta din partea mea sa incere sa indulcesc aceste probleme si sa le fac s4 para mai simple. Pentru c4 nu sint. Cred c& primul gi cel mai logic si intelept pas in re- zolvarea unei probleme il reprezinta identificarea atentd a acesteia, urmind apoi incercarea constructiva de a o rezol- va. $i acum sa ne aplecdm asupra unor probleme specifice. Prima problema ar fi conversatia ,,prapastioasa” $i dia- logul cu sine in termeni negativi. De exemplu, un parinte isi trimite copilul la scoala spunindu-i: ,,Vezi s4 nu te calce masina!” O persoana obezé e sedentara, iar in timp ce ma- nincd isi spune: ,,Se pune pe mine tot ce maninc!” Daca ci- neva are un accident, in citeva minute va fi chemat un ,,aju- tor”, ceea ce este caraghios, pentru ca ,,accidentul” deja a avut loc. E nevoie doar de cineva care s& va ,,remorcheze”. Majoritatea oamenilor se trezesc cu ajutorul unui cocos electronic numit si ,,ceas desteptator”. Asta este o chestie20 COPII BUNI INTR-O LUME NEGATIVA cit se poate de negativista. Cind este jefuita o banca, se aude o alarm. Asta ii sperie pe oameni. Cind o cladire ia foc, suna alarma de incendiu. $i asta fi sperie pe oameni. Daca va treziti cu ajutorul unui ceas desteptator, si asta v4 sperie. De fapt, este un ceas al ,momentului oportun”. Daca il auziti, aveti ocazia sa va sculati $i sa mergeti mai departe. Daca nu-l auziti, poate inseamna ca deja v-ati scu- lat si ati si plecat. Chiar si terminologia pe care o folosim este negativa. Tei o piine si etichetezi ambele capete drept ,,colturi’, cind, de fapt, piinea are ,,doua” inceputuri. Recent, intorcin- du-ma la Dallas, c4pitanul avionului — genul atotputer- nic, ,seful”, cum i se mai spune — a facut un anunf spu- nind: ,,Si acum vom face aterizarea finald.” Aproape cd m- am speriat cind am auzit. I-am spus stewardesei: ,,Doam- na, n-ati vrea sa-i spunefi sa inlocuiasca «aterizarea lui finala cu «aterizarea lui inainte de cea finala»? Mai am incd multe de facut pe lumea asta.” Ca juc&tor de golf, m4 uitam adesea cum componentul unei echipe nimerea cu mingea in lac, dupa care, intorcin- du-se spre noi, spunea: ,,Stiam eu c& asa 0 sd se intimple!” $i apare intrebarea evidenta: daca stia c& asa 0 sa se intim- ple, de ce Dumnezeu a aruncat mingea in lac? Pentru c& nu sta e scopul golfului. Asta nu-i imbunatateste scorul. Un ins cu 0 gindire pozitiva si-ar fi reprogramat gindirea, declarindu-si intenfiile de a lovi exact unde trebuie, dupa care ar fi actionat in consecinta. De obicei, pentru o persoana obignuit&, care sta seara pina tirziu iar a doua zi dimineata trebuie sa se scoale devreme, ultimul lucru pe care si-l spune inainte de cul- care este: ,,Doamne, ce obosit am sa fiu miine.” Mult prea adesea, cind vine vorba de ceva greu, zicem: ,,Nu pot si fac una ca asta”; sau daca avem mult treaba, spunem: ,,N-am s& termin asta niciodatd.” Cum putem sa fim atit de nega- tivisti in gindire?AVEM PROBLEME! 21 Lucrurile s-au schimbat in ultimii patruzeci de ani Pentru a sublinia dificultatile intimpinate in educarea unui copil de valoare in anii din urma comparativ cu unul din anii ‘40, s4 analizim gi alte citeva informatii, $i mai negative si inspdimintatoare. Conform dr. Watson, presedintele Colegiului Baptist din Dallas, in 1940, principalele probleme din scolile pu- blice erau urmétoarele: alergatul pe culoare, mestecatul de guméa, imbracatul inadecvat (ceea ce presupunea inclusiv faptul c& nu era bagat& cimasa in pantaloni), galagia si faptul c& hirtiile nu erau aruncate la cos. in 1980, principalele probleme din scolile publice erau urmatoarele (nu chiar in ordinea importante): jaful, ata- cul, furtul, spargerile, consumul de droguri, incendiile, bombele, consumul de alcool, armele, absenteismul, van- dalismul, crima si santajul. Cum douasprezece dintre acestea sint acte penale, nu mai e cazul si facem prea mul- te comentarii, exceptindu-l pe acela c4 vremurile si condi- file s-au schimbat. Cine spune cA schimbarile sint in bine este pur si simplu prost informat. Cum copilul dvs. s-ar putea s& fie confruntat cu asemenea probleme la scoala si in societate in general, este clar cd educatia de acasa devi- ne si mai dificila, dar si mai importanta ca oricind. Cind existé informatii pozitive obtinem un rezultat pozitiv, iar cind exista informatii negative obtinem un rezultat negativ. Iaté un fenomen interesant din viata americana. Daca ar fi s4 ma aflu in fata unei sali in care ar exista practic toate tipurile de public posibile, fie c& este vorba de o com- panie de vinzari, de profesori, de grupuri patriotice sau de sportivi, si as avea de aparat orgiile cu alcool, cu cocaina, marihuana sau orice alt fel de droguri cu efect asupra minfii, as fi privit cu stupefactie. Daca le-as vorbi despre22 COPII BUNI iNTR-O LUME NEGATIVA incest, adulter, homosexualitate, necrofilie, bestialitate sau chiar si despre sinucidere, si mi-as presdra cuvintarea cu cuvinte indecente, n-ar exista un grup dintr-o mie care s& stea locului si sé ma asculte. Am incredere ca parintii din public care ar sti c& urmeaza sa tin o pledoarie de acelasi gen fiilor si fiicelor lor la scoala, a doua zi ar muta cerul si pamintul ca s4-mi anuleze conferinta. Muzica Este interesant ins& faptul ca aceiasi parinti, cu buna stiin{a sau fara, le furnizeaza copiilor banii necesari ca sd-si cumpere discuri sau casete care s& le predice exact aceleasi lucruri. Muzica, versurile si melodiile sint o alt’ mare problema a familiilor din zilele noastre. Daca vi se pare c& exagerez, va rog si mergeti la un magazin de discuri si s4 cereti lista primelor zece mari succese ale muzicii rock, country si western, sa luati o copie a versurilor si s-o cititi cu atentie. Veti fi de-a dreptul socat de ceea ce li se predica. $i mai semnificativ este faptul cd aceste cuvinte sint cintate intr-un anumit ritm de zeci sau de sute de ori si, prin urmare, impactul este mult mai mare decit dacd eu le-ag fi folosit intr-un discurs pe care |-ar fi ascultat 0 sin- gurit data. De fapt, stimati parinti, se prea poate ca pustii sa mai si cinte versurile acestor melodii. Cind veti intelege ca, in general, cuvintele creeaz4 imagini, pe care apoi mintea e pusa sa le completeze, veti pricepe cd este tot mai ugor s4 se ajunga la sinucidere, consum de droguri, violenta, pro- miscuitate, toate fiind flageluri in continud crestere. Faptul inspdimintator este ca poti fi conditionat sa crezi orice, mai ales cind esti tinar si impresionabil. Voltaire avea dreptate cind spunea ca: ,,Aceia care te pot face sd crezi absurditati te pot face si sa comiti atrocitati.” ADEVARATUL IMPACT AL MUZICII in 1703, Andrew Fletcher, marele patriot scotian, a fa- cut urmatoarea remarca (si-l parafrazez): ,,Scrieti voi legi-AVEM PROBLEME! 23 le, l4sati-m& pe mine s4 compun muzica si eu voi fi cel care va conduce aceasta tara”. in cazul in care nu puteti ajunge pind la magazin ca s4 aflati mai multe despre acele versuri, iata citeva exemple celebre dintre sutele posibile. Un grup rock are o melodie in care se spune cA iadul ar fi locul ideal pentru petreceri; trebuie s4 ajungi acolo, pentru ca oricum tofi prietenii tai vor fi acolo. Alte melodii batjocoresc crestinismul si une- ori chiar il blestema pe Dumnezeu. Exist 0 formatie care, intr-un cintec, il incurajeazA pe ascultator sa nu-i pese de parinti sau de autoritati, ci ,,s4-si faci de cap” pe socoteala tuturor celorlalti. Un alt hit binecunoscut spune cd daca ai incercat cu whisky si n-a fost de ajutor, cu droguri $i n-au fost de ajutor, cu sex si n-a fost de ajutor, atunci de ce nu te-ai sinucide? Am ascultat muzica unei formatii care a fost interzisa in douazeci si doua de state pentru ca guver- nele lor s-au temut de impactul versurilor asupra oame- nilor in privinta invafamintului, a locurilor de munca, a raspunderii si familiei. intimplator, mare parte din muzi- ca western si country este la fel de nociva, de fapt, cel mai adesea este de-a dreptul pornografica. MUZICA BUNA AJUTA in acest moment al discutiei, nu pot rezista tentatiei de a aluneca intr-o zona pozitiva. Pentru a combate aceast& informatie raufaicatoare, imorala, parinfii ar trebui s4 puna la dispozitia copiilor muzica buna — si asta inca din frageda copilarie — iar nu atunci cind este prea tirziu si cind preferintele muzicale s-au cristalizat deja. Muzica mare ii poate ajuta pe oameni sa se inalfe, fiind aducdtoare de inspiratie si ajutindu-i s4 se desdvirseasc’ minunat, pentru a avea o activitate benefica in cadrul societatii. Stu- diile arata c4 melodiile frumoase ascultate ca muzica de fond sporesc creativitatea si creeaza acea destindere si placere extraordinara a ascultrii.24 COPII BUNI INTR-O LUME NEGATIVA TV — distrugatorul valorilor Nu pot s& nu fiu realist si s4 nu recunosc ci televizi- unea nu va disp&rea prea curind din America. intrebarea este ins4 dacé e buna sau rea, dac& ajuté sau e nociva. Indiferent cum am privit-o, ea este o realitate. Multe fa- milii ar dori s& scoata televizorul din casele lor, dar faptul 4 sint dependenti de el si teama de a nu se face de ris si de a nu-i pune intr-o situatie proast& pe copii prin faptul cd nu au televizor ii impiedica s treacd la fapte. -Daca as mai fi tinar si la inceputul vietii de familie, cu sigurantd n-as avea televizor in cas4. Spun asta fiind per- fect constient cd uneori exist& si emisiuni excelente si-mi place si ma uit la transmisiile sportive de golf, fotbal si tenis. Per total insd, televizorul este o prezenta atit de dis- tructiva, incit nu as vrea si imi expun copiii la el. Dovada documentata impotriva impactului negativ al televizorului este una mult prea puternica. La 7 martie 1985, un comunicat al agentiei Associated Press sublinia c& pentru prima dat& Asociatia Psihologilor Americani a luat pozitie impotriva pericolelor potentiale ale violentei Ia televizor, ajungind la concluzia cit existd o legaturt intre mutilarea din emisiunile pentru copii si comportamentul agresiv al copiilor. Ca urmare, Asociatia a hotarit sa incurajeze ,,parintii s4 monitorizeze si sA controleze ceea ce urméaresc copiii la televizor” si a cerut industriei televiziunii s4 reduca ,,ac- tele de violent4 ce pot fi imitate in «viata reala» si care apar in emisiunile de fictiune pentru copii“. Aceste con- statari au fost subliniate si analizate mai amplu intr-un raport al Academiei Americane a Pediatrilor pentru Rela- fia intre Copii i Televiziune, aparut in aceeasi lund si tipa- rit in ziarul USA Today. Pediatrii au ajuns la concluzia cd, de altfel, potrivit si altor studii anterioare, expunerea repe- tata la violenta de Ia televizor fi poate face pe copii nu numai sd accepte violenta viefii reale, dar si sd devind ei insisi mai vio- lenti.AVEM PROBLEME! 25 Trebuie si ti facem pe copii sd stie ca ii intelegem, cd sintem aldturi de ei, cd ii inbim si fi sustinem. Cind copilul dvs. se aflé in fata unui televizor sau al unui ecran de cinema, ii ingaduiti sa fie educat (indoctri- nat) prin intermediul celor mai eficiente si convingdtoare mijloace educationale din zilele noastre. Prin intermediul televizorului putem (am putut) fi convingi si credem niste lucruri incredibile. Multe dintre programele TV cele mai vizionate ne-au convins ca relafiile sexuale premaritale sau extraconjugale sint perfect acceptabile, cu conditia s& fie ,niste relatii semnificative sentimental”. Saptezeci si patru la suté dintre relatiile sexuale de la televizor sint intre oameni necdsatoriti. Deci, asta ne invata cA sexul in afara c4satoriei nu numai ca este acceptat, dar este si palpitant, si ,,frumos”. Asta e mesajul pe care il primesc copiii nostri. Am fost determinati si credem ca bautura este un mod de viatd. De exemplu, la fiecare sapte minute si jumatate, pe ecranul televizorului vedem cA cineva ofera de baut alt- cuiva; in cincisprezece din saisprezece cazuri paharul cu bautura este acceptat, ceea ce este si mai interesant. Indi- ferent ci este vorba de personajul negativ sau pozitiv, bautura este la fel de prezenta. in felul acesta se inculc& ideea cA trebuie s4 bem daca vrem sa ne distram. Dacd avem o hotarire grea de luat, trebuie si bem mai inti. Dac& trebuie si ne potolim nervii pentru cd urmeaza un moment important, ne calmam cu un p&harel. Nu e de mirare ca alcoolismul la adolescenti este o problema tot mai serioasa la noi. UITATUL LA TELEVIZOR SE PLATESTE SCUMP Probabil c4 nu ne vom da seama niciodata de depen- denta pe care o creeazi, de fapt, televizorul, mai ales in ca- Zul tineretului nostru, afectindu-i potentialul si eficienta.26 COPII BUNI INTR-O LUME NEGATIVA Vorbesc despre acea dependenta paralizantd, care blo- cheaza creativitatea si mutileaza relatiile personale. Sint de acord cu comentariul facut acum citiva ani de Medical Society Journal: ,,Principalul pericol al ecranului de televi- zor consta nu atit in comportamentul pe care il induce, cit in comportamentul pe care il impiedic& s& se mai dezvol- te.” Fiecare ora petrecuta in fata televizorului inseamna 0 ora mai putin investitd intr-o motivatie personala, in cre- ativitate, intr-o implicare propriu-zisa in viafa celorlalfi. Tata aici alte citeva aspecte evidentiate de studierea acestui domeniu: (1) comunicarea se face tot mai mult printr-o vorbire aproape nearticulata (de genul ,ei asta-i, thi, ei; aha, uau”); (2) mult mai putina spontaneitate si ima- ginatie si o lipsa a conceptelor inovatoare care s& provinad de la adultii tinerii; (3) o dependenta profunda si aproape irationala de muzica foarte ritmata, ca unica forma de arta acceptata; (4) prezenta permanenta a scenelor cu droguri; (5) un interes tot mai mare investit in experientele pasive, si nu in cele care presupun o interactivitate mentala sau 0 implicare activa; si (6) rezolvarea creatoare a problemelor in rindul tinerilor este limitata si tot mai rara. Deschiderea televizorului poate s4 insemne blocarea procesului de transformare a copiilor intr-un intreg, in niste persoane receptive, si transformarea lor in niste tele- spectatori pasivi in gindire si afectiv. Valorile devin con- fuze si se modifica in mod ciudat. De aceea un copilas de noua ani a fost auzit spunind: ,,Prefer s ma uit la televi- zor decit s& ma joc afara, c’acolo e tare plicticos. Mereu acelasi drum, aceleasi locuri de joaca, aceleasi leagane, aceleasi tobogane...” Tata ce scria Mary Ellison in leg&tura cu dependenta de televiziune in Knight-Ridder: ,,Nu mai reuseam sa scap de ea”, marturisea Monica Pencz, de unsprezece ani. , Nu-mi mai terminam temele; pur si simplu, uitasem de prieteni.” /Odata prins in mrejele sale, nu puteam si ma mai des- prind”, zicea David Kahn, de unsprezece ani. ,,Pur si sim-AVEM PROBLEME! 27 plu, ma uitam la orice emisiune.” David si Monica erau drogati de televizor. David se uita zece ore pe zi la televi- zor, iar Monica cinci. Patty Rebek, directorul unui program de studii psiho- logice la Universitatea De Paul din Chicago, spune ca, adesea, copiii se uitd la televizor ca si scape de scoala, familie sau de problemele sociale. Copiii care se uitd excesiv Ia televizor au tendinta si se izoleze. ,Ei nu-si mai dezvolt4 inifiativa, pentru ca este vorba de o activitate pasiva”, spune ea. ,,Problema apare cind nu mai fac si altceva — cind renunfa la toate celelalte din pricina televizorului.” O alt&é mami se plingea ca atunci cind copiii ei se uita la televizor, nu mai au nevoie s& gindeasci. ,,Cind trebuie s& scrie 0 compunere pentru scoala, pur si simplu furd ceva de la televizor.” Dra Rebek confirma. ,,Nu uitati”, le spune ea parintilor si copiilor, ,copiii nu trebuie sd se dis- treze tot timpul. Momentele cele mai constructive sint cele in care sint ldsati s4 si le umple singuri. Pentru un copil imaginatia este cea mai buna sursa de distractie.” $i un ultim argument. Cel putin treizeci si opt de per- soane au murit dupa ce au vizionat la televizor filmul Vindtorul de cerbi. Ei au murit pentru cd au imitat scena ru- letei rusesti de pe pelicula. Informatia influenteaza intr-a- devar rezultatul. CIT AR TREBUI SA SE UITE COPIII LA TELEVIZOR? Cit va uitati la televizor? Fara indoiala, exist4 niste emi- siuni absolut extraordinare din cind in cind. Unele au un mesaj benefic pentru toti membrii familiei. Putem invata geografie, istorie, cite ceva despre alte culturi si civilizatii si o multime de alte lucruri. Multe emisiuni oferd destin- derea si distractia atit de necesare. Serialul ,, The Bill Cosby Show”, de exemplu, este extrem de amuzant si prezinta in mod eficient 0 familie ,,traditionala” normala, in care pa- rintii sint inteligenti, ,stapini pe situatie”, ei promovind si crezind in valori solide.28 COPII BUNI INTR-O LUME NEGATIVA Exista si unele emisiuni religioase nemaipomenite si slujbe pline de inspiratie si incurajatoare pentru batrini si tineri deopotriva. In functie de ceea ce se prezint& de re- gula la televizor sint totusi foarte sceptic in privinta meri- telor in ansamblu ale acestui mijloc de informare. Recunosc ca s-ar putea sa fie considerati _,,diferiti” co- piii nostri dac& n-ar avea televizor acasa. Dupa primele doua sAptdmini, vor fi intr-adevar ,diferiti’. Vor fi mai fericiti, mai comunicativi, mai eficienti, mai afectuosi, mai destinsi, mai responsabili moral si mai acceptafi de soci- etate. Deci, care ar fi solutia? S-au facut multe sugestii, dar unul dintre cele mai bune compromisuri (ca altceva nu exista) ar fi urmatorul: parintii ar trebui s& studieze pro- gramul TV s4ptaminal impreuna cu copiii lor si sa faci o lista cu emisiunile pe care ar trebui sd le urmdreascd fiecare copil in parte, pornind, in primul rind, de la virsta acestuia. Dupa care s-ar putea intocmi o lista a programe- lor respective, in care sA se precizeze ora la care vor fi urmiarite zilnic. Apoi, si i se dea fiecarui copil un ma- nunchi de bilete sau un carton cu zece cifre, pe care s& pro- mit& cd il va respecta ca program. Parintele ,,compostea- z&” fiecare bilet sau carton, iar dupa ce au fost vizionate toate cele zece emisiuni, inseamna ca deja copilul a vazut destul. Prin acest procedeu copilul invata sa fie selectiv in ceea ce vizioneaza si s4-si asume raspunderea, dar si sa se lipseasc4 de anumite lucruri, pentru ca, fara indoial4, vor exista niste emisiuni la care ar fi vrut sa se uite, dar nu atit de mult cit la altele. Asta ajuta la stabilirea unei judecati de valoare la nivelul copilului. fn plus, ar putea exista niste programe ca ,,premiu“, cum ar fi paradele de Sarbatoarea Recunostintei sau de Craciun, sarbatoarea de Ziua Natio- nala sau emisiunile la care se uit intreaga familie. O abordare si mai nimerita este aceea a unei scoli (din Pennsylvania) care a stabilit niste limite foarte stricte de urmérire a programelor televizate in dorinta de a-i face pe elevi sA nu mai fie atit de agitati, de nervosi si si nu mai aiba un comportament antisocial evident. ,,Elevii de scoalaAVEM PROBLEME! 29 elementara care se uita mult la televizor au tendinta sa fie foarte agitati si antisociali”, spune Henry Blanchard, di- rectorul liceului Kemberton Farms School din Phoenix- ville, Pennsylvania. Kemberton Farms are 320 de elevi, de la gradinita pina in clasa a douasprezecea, si aici s-a hota- rit ca prescolarii si elevii din clasa I s# nu se uite deloc la tele- vizor. Copiii din clasa a doua si cei mai mari n-au voie s& se uite la televizor cind au scoala a doua zi, iar in week-end nu mai mult de trei sau patru ore. ,,La unii elevi se observa imediat eficienfa acestui sistem”, spune Blanchard, in Parents Magazine. ,,La trei zile dupa ce nu s-au mai uitat la televizor, deja s-au constatat progrese semnificative in comportamentul lor. Se concentreazi mai bine, ascultd mai bine si se inteleg mai bine cu colegii. Daca incep s& se uite iar la televizor, se observa imediat.” $i inc un gind, in cazul in care facefi parte dintr-o fa- milie care se uit& mult la televizor. Nu este un efort finan- ciar prea mare si vi cumparati un video. Puteti inregistra programele selectate pentru a le viziona la o or conven- abila intregii familii si puteti profita de numeroasele case- te video cu programe de educare a copilului in privinta lucrurilor importante din viata. Ca pirinti, putem alege mare parte din informatiile pe care le furnizim mintii copiilor nostri. Cind informatia e pozitiva, obtinem un rezultat pozitiv, iar cind informatia e negativa, obfinem un rezultat negativ. Pornografia cu copii O alt problema majora cu care se confrunta parintii in prezent este pornografia cu copii. Intr-un articol din ziarul Dallas Morning News, din 21 martie 1985, semnat de Melin- da Henneberger, se povesteste o intimplare sinistra. De asemenea, se explicd de ce parintii trebuie si-si urmareas- ca foarte atent copiii. Doi baiefi din Dallas au fost retinuti pentru interogatoriu intr-un presupus caz de atac sexual, care a avut loc miercuri,30 COPII BUNI INTR-O LUME NEGATIVA asupra unei fetite de 6 ani. Ei au fost ins& eliberati, pentru ca legea texana sustine ca nu pot fi condamnati. P&rintii ambilor baieti, de 8 si 9 ani, sustin cd se indoiesc de fap- tul c& asa ceva s-ar fi intimplat, dar amindoi copiii au declarat Politiei c& au atacat fetita — mai intii in curtea din spate, si mai apoi sub masa. Cel de 8 ani a inceput sa se lege de baiefeii si fetitele din cartier dupa ce a vazut niste filme pornografice, sustin martorii si mama victimei. Norman Cousins spune asta si mai clar in Saturday Review: Problema cu accesul la pornografie... nu const doar in faptul c& fi corupe pe copii, dar ii $i desensibilizeaza. Nu numai ca stirneste patimi, dar fi si mutileaz4 emotional. Nu numai c4 nu incurajeaza o atitudine matur4, dar declanseaza o obsesie infan- tila. Nu numai cd nu indepirteaza ochelarii de cal, dar si distor- sioneaza punctul de vedere. In felul acesta, indrazneala este lau- data, iar iubirea refuzat& pentru totdeauna. Ceea ce se intimpla nu este liberalizare, ci dezumanizare."* Un raport datat 1 ianuarie 1982, emis de Christianity Today si care s-a ocupat de 38.000 de victime ale violurilor din perioada 1956 si 1979 dezvaluie ca 48% dintre victime fusesera molestate sexual imediat dupa ce violatorul citise 0 revista pornografica sau vazuse o caset{ pornografica. Articolul din Dallas Morning News, din 22 noiembrie 1984, atinge insd si miezul problemei. Richard T. Pienciak scrie intr-o stire a agentiei Associated Press: Anul acesta, intr-o incercare de stirpire a pornografiei cu copiii la nivel national, agentii serviciilor vamale americane au desco- perit intre 300 si 400 de persoane din 19 state care au primit co- respondenta pornografica, inclusiv un profesor universitar, un ofiter de aviatie, un psihiatra pediatru si un diriginte de la un liceu. ,,In general, ne gindim c4 o persoan’ obsedat& de porno- grafia cu copiii este un fel de «dement» care traieste in umbra societatii”, spune Allen Wilk, inalt functionar la Serviciile Vama- le. ,,Poate c& aceasta descriere corespunde unora, dar am des- coperit cd existd si adevarati stilpi ai comunitatii care se ocupa cu asa ceva.” * © revista Saturday Review; tiparit cu acordul proprietarilor.AVEM PROBLEME! 31 »Chiar dac& nu toate cazurile de abuz sexual implica si porno- grafia, pedofilii au insa intotdeauna o colectie de pornografie cu copii, tocmai pentru a-i arta victimei cit de normal este”, spune Kenneth V. Lanning, expert FBI in abuzul sexual asupra copiilor. Ei folosesc pornografia, sustine el, pentru a-si trezi instinctele sexuale. Atacatorii seduc, amagesc si, dacd e nevoie, gantajeaza copilul pentru a obtine o relatie sexual& si, de obicei, de aici incepe pornografia si devina esentiala in schemele lor. Rareori se foloseste violenfa impotriva copiilor. Ultimul lucru de care are nevoie un pedofil este o victima care si se opuna. ...Atacatorii aleg copii care mai mult ca sigur nu vor spune ,nu". Aproape intotdeauna atacatorul va renunta in cazul in care copilul opune rezistenfd. Atacatorul trebuie si gdseasc& mai intii o situatie in care copiii sa fie disponibili. De obicei, totul porneste de la meseria persoanei respective sau de la faptul c4 lucreaz4 voluntar in vreo organi- zatie... Aproape optzeci la sut& dintre victime isi cunosc atacatorii... Odat& ajuns pe teritoriul pedofilului, copilul este momit cu bom- boane si juc&rii, cu plimbéri in parc sau cu mersul la cinema. Pe mésur& ce copilul se simte mai in largul sau, ,domnul cel dra- gut” incepe s4-l gidile, sa initieze mici lupte corp la corp si, even- tual, un preludiu ,,inofensiv’. ,,Pornografia este urmatorul pas in procesul de seductie. El serveste ca material de convingere pentru a dezinhiba copii’, spune Lanning de la FBI... ~Tofi copiii sint curiosi“, explicd el. ,Ei vor intreba «Cum de Copii Astia sint dezbracati?». Si iat& ce explic& persoana in care copilul are incredere: «Crezi c& ti-ag face vreun rau? Copii Astia se distreaza. Si tu esti la fel de frumos ca ei. Nu vrei s&-ti fac niste poze?»” Cu cit copiii se implicd mai tare, cu atit le este mai greu s& scape, spun experfii. Unii incearca totusi. Atunci, cel mai ade- sea, e folosit santajul. Dupa ce se fac pozele, pedofilul isi ame- nint& victima cd le va arata parintilor.” Pentru a va ap&ra copilul de atacatori, trebuie sf stiti unde se afl copilul dus. si ce face el in fiecare clipa. Daca lasati un vecin amabil si inteleg&tor s& va ajute s& aveti grij de copil, trebuie ca mai intii sa aflati cit mai multe despre persoana respectiva. In plus, trebuie sa fiti extrem de atent la tot ceea ce spune copilul despre cum se joacd in lipsa dvs. cu persoana respectiva si daca s-au facut poze. Trebuie s& incepeti prin a va educa in aga fel copilul incit de la o virsta foarte frageda sa stie cd exista anumite