* * SEMESTRUL 1 Motto: “Adevarul matematic, indiferent unde, la Paris sau Toulouse, este unul si acelasi* Blaise Pascal I. NUMERE NATURALE1, NUMERE NATURALE A.L OPERATII CU NUMERE NATURALE AJA, SCRIEREA $1 CITIREA NUMERELOR NATURALE in viata de zi cu zi se foloseste sistemul de numeratie zecimal, care utilizeazd urmitoarele 10 simboluri, numite cifre arabe: 0, 1, 2,3, 4,5, 6, 7,8, 9. Sistemul se numeste zecimal, deoarece: ‘© Zece unititi formeaza 0 zece; © Zece zeci formeaza o sutd; © Zece sute formeaza o Pentru avind clasa uni Exerplu: Pentru numirul 987643789238, pe care-I grupim de la dreapta la stinga, avem: Gruparea pe clase: MBB vem: ‘BBB — clasa unitatilor; ~elasa mi ~clasa milioanelor; HB - clasa miliardelor. irea numerel fre de la dreapta la stinga lor, clasa m ‘delor, etc. Citim: noua sute optzeci si gapte miliande sase sute patruzeci si trei milioane sapte sute ‘optzeci si noud mii doud sute treizeci si opt. bn A A 258 ifra & indica 8 unitaqi; - cifra 3 indica 3 zeci; ~ cifra 2 indica 2 sute BB -cifra9 indica 9 mii; - cifra 8 indie’ 8 zeci mi - cifa 7 indicd 7 sute mii; - cifra 3 indic& 3 milioane; - ciffa 4 indic& 40 zeci milioane; - cifira 6 indicd 6 sute milioane. WB -cifta 7 indica 7 miliarde; - ciffa 8 indie 8 zeci miliarde; - cifra 9 indicd 9 sute miliarde. Tabelul A.t.1. Sinteza reaultatdor exemalutui clasa miliardelor [_ clasa milioanclor clasa millor lor loco mo Sericrea utilizata si sintetizata in tabel este 0 scriere pozitionali, deoarece valoarea indicatd de o cifrd depinde de pozifia sa in numar,In afara scrierii pozitionale, romani au folosit scrierea aditionala, cu cifre romane, introducdnd astfel sapte simboluri, prezentate in tabelul 4.1.2 Tabelul A.!.2, Simboluri ole cifrelor romane. 1 v x L c D M. 1 s 10 30 100 500 1000 Regulile utilizate in cititea si scrierea cifrelor romane sunt: 1. O ccifrd cu o valoare mai mica scrisi la dreapta uncia cu o valoare mai sum. Exemplu: V I= V +I ,adied: $+1 = 6. 2. Ciffele 1, X,C, M pot fi scrise consecutiv de cel mult trei of Exemple: XXX — 30; MCCC — 1300. 3. Nuse pot repeta consecutiv citrele V, L, D. 4. O ciffd cu o valoare mai mica scrisd la stinga uneia cu o valoare mai mare indica o scdidere. Exemple: | V=V —I, ,adica: $-1= 4 LO=C - Lyadica: 100 -50= 50. $. Nu se poate seddea mai mult de o ciffa. Exemplu: IL = LI, adica:49 : XLVI =L-X+V A141 adica 4 6. Ciffele V, L, D nu se pot scidea. 7. Orice ciffa sau grup de cifte subliniatd superior cu 0 linie se considera multiplicata de 1000 de ori Exemplu: XL 40000 are indica o 50-10+5+AJ.2. SIRUL NUMERELOR NATURALE Sirul numerelor naturale este format din toate numerele naturale scrise in ordine crescatoare: 0, 1,2,3,4, 5, 6, . Numere naturale pare Forma general a unui numér par este 2-k,, unde k este numir natural Exemple: pentru k = 5, rezulti 2-5 =10; pentru k= 10, rezulta 2-10=20. Numerele pare au ultima cifra: 0,2, 4, 6, 8 Numerele pare sunt divizibile cut 2, adied se impart exact la 2 : Sd se serie numerele naturale pare cuprinse intre 2n si 2n+4 inclusiv. Exerci Rezolvare: 2n= {0.2,4,.68,10,12,141618}, pentrun= {0,1.23.45,6,7,89} 2Qn+4= {4681012141618.20,29}, pentrun= {0.1,23,45,6,789} Sd se serie numerele naturale pare cuprinse inte 2n si 2n+4 inclusiv sunt: {0.2.4.68.10.12,14,16,18,20,22} Numere nduraleimpare Forma general a unui numér impar este 2-k +1, unde k este numir natural Exemple: pentru k = 5, rezult 2-541=11; pentru k= 10, rezultd 2-104+1=21 Numerele impare au ultima cifr&: 1, 3, 5, 7,9 Numerele impare NU sunt divizibile cu 2, adied NU se impart exact la 2, impartirea la 2 dand restul 1. Exercitiu: Sa se scrie numerele naturale impare cuprinse intre 2n i 2n+4 inclusiv, pentru n=5. Rezolvare: 2n= 10 si 2n+4 = 14, Numerele impare cuprinse intre 10 gi 14 sunt: 11 si 13. Numere naturale consecutive Numerele naturale consecutive sunt numere de forma, n si n+1, pentru n numar natural. Exemplu: pentru n=, rezulta n+1 =5+1 = 6, deci numerele 5 si 6 sunt considerate numere naturale consecutive Exercifiu: Sa se giseasci trei numere naturale consecutive stiind c& suma lor este 303. Rezolvare: 303: 3 = 101, unul dintre numere, rezult numerele: 100, 101, 102. Exercifiu: Sa se giseasci 4 numere consecutive a céror sumd este 30. cele 4 numere. Daca sunt consecutive, rezulta: Rezulti: a+b +¢ #d=30, adicd at+at+l+a+2+a+3=30 da+6=30AJ.3, APROXIMARI $1 ROTUNJIRI Uneori nu este importanta stabilirea cu exactitate a tuturor eifrelor unui numar. Atunci se folosesc aproximéri ale numerelor prin lipsit sau adaos. Ele se pot face la zeci, sute, mii, ete. Aproximarea care se face la numarul cel mai apropiat se numeste rotunjire Daca ambele aproximiri prin lipsd si adaos sunt la fel de apropiate de valoarea numarului, atunci rotunjirea se considera aproximare prin adaos, Tobelul Al.3, Exemple Numar Ordinul la] Aproximarea] Aproximarea | Numirul | Numérul care se face| prin lips’ | prinadaos | aproximat | — rotunjit apro: 840 350, 1300 1400 S40 0 1400 1400. Baa 23.456 mii 23000 2.4000 23000 23000 789.653 zeci de mii 780.000 790.000, 1.345.678 | sutedemii_| 1.300.000 1,300,000. 12.456.239 | milioane 12,000,000 |” 13,000,000 |” 12.000,000 |" 12.000.000 134.678.235 zeci de 130,000,000 | 140.000.000 | 130.000.000 | 130.000.000 milioane 1.879.345.239 | sute de | 1.800.000.000 | 1.900.000.000 | 1.900.000.000 | 1.900.000.000 milioane 1.879.345.2390 | _miliarde | 1,000.000,000 | 2.000.000.000 | 2.000.000.000 | 2.000.000.000 AJ.4, REPREZENTAREA NUMERELOR NATURALE PE AXA Axa unui numar este © dreaptd care este carncterizati de origine, sens si unitate de masura. um.= lem — sens oO A BC D Lungimea segmentului OA se numeste unitate de masura. Coordenata unui punct ne indicd cate unitagi de masura sunt din origine pana in punctul respectiv, adicd: O (0); A (1); B (2); C (3); D (4). Exercifiu: Si se stabileascd unitatea de masura si coordonatele punctelor A si B de pe axa de mai jos. 140 160 200 A B Rezolvare: Se poate observa ci u.m. = 20, iar coordonatele sunt Lui A ii corespunde 180, deci avem 180:20=9, A (9); Lui B ii corespunde 260, deci avem 260:20=1 3, B (13). Al.5. COMPARAREA $1 ORDONAREA NUMERELOR Fiind date doud numere naturale oarecare, a yi b, atunci una din afirmafii poate fi adevaratd: a= b (aeste egal cub); a b (a este mai mare decit b), Proprietiii ale egal reflexivitatea: a=a simetria: daci a =b, atunci sib =a tranzitivitatea: dac& b, b= c atunci siAJ.6. ADUNARE A NUMERELOR NATURALE Sumo a doud numere naturale a si b, notatd a +b este un numér natural unic, ¢ . in -cadrul sumei, a si b se numese ter meni. Operatia prin care se obtine suma a doui numere se numeste ADUNARE.. atb=c a,b, cnumere naturale. TabelulA.).4. Operatia de adunare termen plus termen egal sami a + b Adunarea are urmitoarele proprietéqi: * Asociativitate, adica oricare ar fi a, b, numere naturale, atunci: (a+b) +e=a+ (b+ 0). © Elerentul neutru este numdrul 0, adied pentru oricare numar natural a, avem: a+0=0+a=a © Comutativitate, adic’ oricare ar fi a, b- numere naturale, atunci atb=b+a Mai exist proprietafi suplimentare legate de adunarea numerelor naturale, relatia de egalitate “=” si relatia de ordine “ <”, acestea find: © Dac&da=b, atuncia+e=b+e: © Dacta b, exist c, numdr natural unic, numit diferentei: a se numeste desedzut, iar b Oricare ar fi dowd numere naturale a si b, diferenta si notat a — b; a si b se numese termeni sedizdtor. Operatia prin care se objine diferenta a doud numere naturale se numeste SCADERE. a-b=c , a,b, ¢ numere naturale. TabelulA.).5. Operatia de seadere deseiizut minus selziitor egal diferenta a : b = € Observagii: © Diferenja a — b are sens, numai dacd a > b, a, b numere naturale; © Scdderea nu este asociativa, comutativa gi nu are clement neutru; © Au loc urmitoarele proprictii a-(b+c)=(a-b)-¢ a-(b-c) =(a-b)+e a-O=a Dac& a= b, atunei a~e=b-e. Dacd a e=2AJ.9. IMPARTIREA NUMERELOR NATURALE Operatia prin care se obfine catul a dowd numere se numeste [MPARTIRE. ‘Teorema impartirii cu rest; Orivare ar fi doud numere naturale a si by b #0, exist numerele naturale q si f, unic determinate, astfel ineat a=b-qtrgsir 2.atunci a* =a-a-a-....:a, adicd produsul in care “a” apare factor de n ori in expresia a" , a este bazé, iar n este exponentul ef. Xx =0 tural a este: a! =a Observatie: Nu are sens 0° Ridicarea la putere Operatia prin care se obfine puterea unui numar natural se numeste RID/CARE LA PUTERE. Ridicarea la putere este operatie de ordinul IL. Reguli: 1. Ordineade efectuare a caculului este parantezele rotund apai parantezde dhepte, apoi acoladae, 2. In expresiile frit paranteze se efectueazii mai intai operatiile de ordin superior (se ineepe cu cele de ordin Ill - ridicarea la putere, apoi cu cele de ordin I ~ inmultirea si impirtirea, apoi cu cele de ordin I ~ adunarea si scdderea), 3. Numarul de zerouri cu care se termina un numar este dat de puterea tui 10. Reguli de calcul cu puteri © Oricare ar fi numerele naturale a, m si n, a #0, atunci: men (a™)? =a™™ ) 3 52005 8 978 _ 956 Exemph * Daca m2 n, atunci: a™ Exemplu: 729: 73 = 720-13 © Oricare ar fi numerele naturale a, b sin, a 4 0,b #0, atunci: (a-b)" Exemplu: 25.35 = (2.3) = 6° ‘© Dacia se imparte exact lab, atunci: (a: b)" =a" :b" Exemplu; 47:27 = (4:2)? =27Patratul si cubul unui numar natural Puterea a doua a. unui numar natural n, adicd w? se numeste patratul numarului n. Astfel, n? se citeste at la a doua” sau nla patrat”. Puterea a treia a unui numir natural n, adici n° se numeste cubul numarului n- Astfel, n? se citeste vila a@ weia” sau nla cub Un patrat perfect este pitratul unui numdr natural Tabetul A.) .8. Vatorile lui x? si U(x’) x 0 1 2 3 4 s 6 7 8 9 x o 1 4 9 16 25 36 49 64 81 Ug] oO 1 4 9 6 5 6 9 4 1 U (x°) este ultima ciffi a unui patrat perfect, iar ea poate fi: 0, 1.4.5, 6, 9. Prin urmare orice numér care are ultima eifra diferiti de 0, 1, 4, 5, 6,9, adie’ 2, 3 7, 8NU ESTE PATRAT PERFECT. Un numar natural NU ESTE PATRAT PERFECT daca ¢ incadrat intre doud numere naturale patrate perfecte consecutive. Pentru a afla ultima cifra (U) a unui numir vom fine cont de: U(xty)=U(U(x) + Uy) Exemplu: U (68+85) =U (U(68) + U(85)) = U (8 + 5) =U (13) =3 UG y=UU (x) UG) Exemplu: U (97 - 83) = U (U(97) “U(83)) = U(73) = URI) =1 UG')=U[U ()"] Exemple: ¢ UG6")= U6") =6. Se observa din tabelul de mai jos ca 6 ridicat la orice puter ¢ are ultima cifra 6. © ve3™)=UB™)=1 Se observa din tabelul de mai jos ed de la 3° ultima cifid se repetd la puterile lui 3. Pand acolo insd avem 4 cifre posibile ca fiind ultimele. Deci 1992: 4 = 498, rest = 0. De 0, atunci ultima cif a numdrului 3!” va fi dati de ultima cifra a lui 3* = 81, adica 1 © Uae)=U 0") =9. Observim cd de la puterea a treia a lui 9, ultima cifrd se repeti, prin urmare: 257:2= 128, rest= 1. Deci, ultima ciffd este dati de 9! = 9. daca restul e 4 Tabelul A9. Cjelul puterilor sea gad 5S 6 Tat =25 6=36 7=40 7 =343 7'= 2401 T= 16807 &Exercitii: 1. Precizati care din numerele de mai jos sunt sau nu patrate/cuburi perfeete ay 417.08 = 2)7.62F (e227 22 =(07F G2 -(7. rezultd ci 4'’- 9°* este patrat perfect. by 544517 =[617P 4517 =5!7.(5'7 41) - nu este patrat perfect 2a gmt perfect = 2" .3.342".2.37 = 2".3".(342)=5-2".3"= nu este patrat 2009+2-(1+2.+3+...+ 2008) = 2009+ 2 2008: 2009: 2 = 2009+ 2008: 2009 = ) > = 2009-(1+ 2008) = 20097 ‘este piitrat perfect. €) 8°<512<576<729<9°, 576 nu este cub perfect, f 1998" ‘Caleulim si vedem care este ultima cif a numdirutui dat. U(1998"™) = U (8) =U (8') =2 1999 : 4 = 499, rest = 3. (se observa din tabelul A9 ed cictul puterilor lui 8 se repeti la 4). Rezulti ca ultima eifri este data de 8° = $12, adicd este 2. ‘Orice numir care are ultima cifri 2 nu este pirat perfect. 2. Pot construi un pitrat folosind 28 de piitate mici identice? Un patrat se poate construi dint-un numir care este plat perfect de pirate mai mici identice. Numrul 28 nu este patrat perfect, deoarece 5? = 25 < 28 < 36 = 6", Raspuns: NU. 3. Pot construi un cub folosind 27 de cuburi miei identice? Un cub se poate construi dintr-un numir care este cub perfect de cuburi mai mici identice. Numirul 27 este cub perfeet, deoarece 27 = 3°. Rispuns: DA. ‘Compararea puterilor © Dac puterile nu au aceeasi baz si nici acelasi exponent, dar le putem calcula, deoarece sunt numere mici, le calculim gi facem comparatia. Exemplu: Sa se compare numerele: 2° si 3*. Rezulta: 32°. © Daca puterile au acceasi bazi diferiti de 0 si 1, atunci ¢ mai mare numirul cu exponentul mai mare. Exemplu: Si se compare numerele: 2° si 2! Rezultd: 22°. © Daca puterile au acelagi exponent diferit de zero, atunei e mai mare puterea care ara baza mai mare. Exemplu: Sa se compare numerele: 9 si 10°, Rezulti: 10°>9".AJ 11. MEDIA ARITMETICA A DOUA SAU MAI MULTE NUMERE Fie a sib doud numere naturale. Media aritmeticd este numirul care se obtine impargind la 2 suma lor: : 6+14 20 Exemplu: Media aritmeticd a numerelor 6 si 14 este: m, == == =10 Fie 1.42 v0 dy. numere naturale. Media lor aritmetic’ este numarul care se obtine impargind la n suma lor, adi © Media aritmeticd a n numere naturale este mai mare decit cel mai mic dintre numere si este mai micd decat cel mai mare dintre numere. Dac numerele se repeti, atunci formula medici aritmetice devine, M,, = SL:PL+82-P2 +--+ tn “Po PI+P2 ++Pa ap = numiti Media aritmetica ponderati, unde: aj, ...,ay sunt naturale, P1-P2, Pa Sunt ponderile numerelor, adic’ ri se repeti numerele. Exereitii: 1. Fabian are la matematicd urmitoarele note: 7, 8, 8, 9. Care este media aritmeticdi a lui F lvare: T4+84849 32 nm, = =. 4 4 2. Media aritmeticd a douk numere este 20. $tiind c& unul este triplul celuilalt si se sliseascd numerele. Rezolvare: b Fic a gi b cele dou’ numere naturale. Rezultd cl my 20, adicd a+ b= 40, Consider ci b a, rezulti c 40, rezulti a= 10 sib= 3+ 10= 30,AJ12 ISTORIA EVOLUTIEI SISTE MELOR DE SCRIERE A NUMERELOR. BAZE DE NUMERATIE Numerele se seriu cu ajutoru! unor simboluri (semne grafice). Acestea au fost diferite in Antichitate de la un popor la altul 110, egiptenii au folosit simbolul “>, babilonienii au folosit imbolul Dupa felul de ordonare gi grupare a simbolurilor folosite, se poate vorbi de dowd _maduri de scriere a nurmeretor: © Scrierea nepozitionala — ex : scrierea cu simboluri romane; © Serierea pozitionalii ~ ex boluri arabe. Numirarea clementelor unei multimi se poate face si ca in mai multe modur a dat nastere la diferite sisteme de numeratie. Numirul de simboluri necesar pentru seri se numeste baza sistemului de numeragic ierea cu si aceasta poritionald a cardinalului muljimilor Numeratia in baza 10 Numirarea elementelor unei multimi finite se face pris elementelor in grupe de cate 10. Scrierea cardinalului elementelor multimilor finite necesita folosirea a zece simboluri diferite, deci baza sistemului de numeratie este 10.Aceste simboluri sunt: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 si sunt numite cifte arabe. Exemplu: Daca o multime are cardinalul 529, infelegem cd clementele multimii se pot grupa astfel © 5 grupe de cite 10 grupe, fiecare din cele zece grupe avéind 10 clemente; © 2 grupe de ciite 10 clemente; © 9clemente. Descompunerea in baza 10 a numdrului $29 este: $29= 5-107 +2-1049. in acest sistem de numeratie, 10 elemente (unititi) formeaza o grup numiti zece; 10 grupe formeazi 0 nous grupi numiti suta; 10 grupe de o suti formeazi 0 noud grup numiti mig, cic. Observatie: Numeratia in baza 10 se pare ci a fost inventati de indieni si preluati de europeni datoriti arabilor. Originea numeraiei in baza 10 este foarte probabil si fie cele 10 degete de la cele 2 maini ale omului. Exemplu: Un numir natural de 5 cifte, a, b, c, d, ¢ (a#0) se serie in baza 10, astfel: abode =a-10* +b-10° +e-10? +d-10' +e a-10* +b-10° +10? +d-10+e gruparca si regruparea Trecerea unui numéir din baza “b” in baza 10 =X-bD3+¥-b? +Z-b' +T-b? 41 coy Observatie: Daci se doreste ordonarea unor numere aflate in baze diferite, solutia cea mai convenabild este de a aduce toate numerele date in aceeasi bazi. (exercitii recapitulative) Trecerea unui numitr din baza 10 in altt baza “b” (exerciti recapitulative) se face prin impartiri succesive la baza “b”; impartirile se fac pind objinem ultimul rest nenul. resturile objinute se scriu in ordinea inversi obtinerii lor. = se face verificarea treedind numirul in baza 10. Observaie: Baza de numeratie trebuie sit fie mai mare decét numerele utilizate.B.1. DIVIZIBILITATEA NUMERELOR B.1.1. DIVIZOR, MULTIPLU Un numir natural b este divizor al unui numér natural a, dack exist un numie natural ¢, astfel ineat a= b - €. Se mai spune ci a estemnultiplual lui 6. Notim b [a si se citeste b ividepea sau b este divizar al lui a . b divide pe a, daca si numai daci a se imparte exact la b. Exercitiu: Scrieti to{i mult i 7 cuprinsi intre 15 si 65. Raspuns: 21, 28, 35, 42, 49, 56, 63. Proprietati: © Oricare ar fi numdrul natural a, atunci a| a ; © Oricare ar fi numérul natural a, atunci a0 sit | a; © Oricare ar fi numerele naturale a sib, daci_a| b sib | a , atunei © Oricare ar fi numerele naturale a sib, ala-b sib|a-b. B12. CRITERII DE DIVIZIBILITATE © Criteriul de divizibilitate cu 10: un numéar natural este divizibil cu 10 , dac& si numai daca ultima cifra a numirului este 0. © Criteriul de divizibilitate cu 100, 1000, 10000, un numéar natural este divizibil cu 100, 1000, 10000,... daca si numai daci ultimele doua, tei, patru... cifre ale numdrului sunt 0. © Criteriul de divizibilitate cu S: un numar natural este divizibil cu $ , daca si numai ac ultima cifrd a numirului este 0 sau 5 © Criteriul de divizibilitate eu 2: un numr natural este divizibil cu 2 , dact si numai daci ultima ciffa a numvirului este O ,2, 4,6, 8. Criteriul de divizibilitate eu 3: daci suma ciffelor unui numar este divizibila eu 3. Criteriul de divizibilitate eu 4: daca ultimele dou’ cifre ale unui numdr reprezinté un numar multiplu de 4. Criteriul de divizibilitate cu 9: daca suma cifrelor unui numdir este multiplu de 9. Criteriul de divizibilitate eu 25: dac’ ultimele doud cifre ale unui numar reprezint’ un numar multiplu de 25. Exercitii: _ a) Scrieti numerele naturale de forma 12x divizibile cu 2. Raspuns: 120, 122, 124, 126, 128. b) Serieti numerele naturale de forma 3xy divizibile eu S. Raspuns: 300, 310, 320, 330, 340, 350, 360, 370, 380, 390, 315, 325, 335, 345, 355, 368, 375, 385, 395, _ ©) Scrieti numerele naturale de forma 7xy divizibile cu 2 si cu S. Raspuns: 700, 710,720, 730, 740, 750, 760, 770, 780, 790. 4) Scrieti divizorii numdrului 27. Raspuns: 1, 3,9,27, ieti $ divizori ai numdrului 100. Raspuns: 1, 2,4,5,10, ete 1) Care sunt numerele de forma 6ab divizibile cu 25? Raspuns: abe Mog $i 6ab€ {600;625;650;675}.2) Stabiliti, dacdi numiirul 31464 este divizibil cu 9. Raspuns: 3+1+4+ 6+4-= 18 este multiplu de 9. fh) Care sunt numerele de forma 153x divizibile eu 4? Raspuns: 38 € Mg => 153X € {15321536} B.I.3, NUMERE PRIME Un aumar prim este un numar natural care are exact doi divizori, pe 1 si pe el insusi Exemplu: 3 are ca divizori pe | si pe 3. Numerele naturale care nu sunt prime se numese numere compuse, adied acele numere care au cel putin trei di . 1” nu este nici numir prim, nici compus, 2” este singurul numar prim par. Stabilirea unui numar prim Ciurul lui Eratostene* Eratosthene din Cyrene a fost un matematician, poet, atlet, geograf si astronom antic gree. A flicut 0 serie de descoperiri si inventii, incluzdnd un sistem de latitudine si longitudine. A fost primul gree ce a calculat circumferinfa si inclinarea axei Pamantului ambele cu © acuratete remarcabila. Este posibil ca el sa fi fost primul care a calculat distanja piméantului faji de Soare, A creat o harti a lumii bazath pe cunostinjele vremii. A fost initiatorul cronologici stiintifice, instituind sistemul de stabilire a datelor evenimentelor fay de data cuceririi Troi in matematicd, eiurul lui Eratostene este un algoritm simplu si vechi de descoperire a tuturor numerelor prime piini la un intreg specificat. Este predecesorul algoritmului modem cciurul lui Atkin, un algoritm mai rapid dar mai complex. A fast ereat de Eratostene, un matematician din Grecia antic’. Atgortm Se serie o list a numerelor de la 2 la cel mai mare numdr ce urmeazi a fi testat pentru i. Numim aceastd listi lista 4. (Lista de patrate din partea sting’ a 2. Se trece numarul 2, primul numar prim gisit, intr-o altd list, cea a numerelor prime iisite, Numim aceastd listi ésta 8. (Este lista din partea dreapta a imaginii.) 3. Semarcheaza 2 gi toyi multiplii lui 2 din lista A. 4. Primul numar nemarcat din listé este un numar prim. Se trece acest numa in lista B. $. Se marcheazt acest numar si tofi m: lista A. Marcarea de multipli poate sf inceapa de la pitratul numdrului, intrucat multiplii mai mici au fost deja mareagi in pasii anteriori. 6. Se repeti pasii 4 si S pnd cand se epuizeaza toate numerele din lista A.te numarul a = 149 numir pri e cautd, daci numirul dat conform criteriilor de divi bil cu numerele prime de dinaintea lor. fe menfionate la punctul BL.2, ci 149 nu este bil cu numerele prime: 2,3, §. Fac verificarea pentru urmiitoarele numere prime: 149: 7= 21, r= 2, rezulti ci 149 nu este divizibil cu 7. . Fezulti ci 149 nu este divizibil eu 11. 149: 13 = 11, = 6, rezulti ci 149 nu este divizibil cu 13. Am aritat ci a = 149 , care este cuprins : 12 < 149 < 13°, nu este divizibil cu numerele prime: 2, 3, 5, 7, 11, 13, deci nu se divide cu nici un numar prim < 13, deci nu se divide nici cu multiplii Mz, My, Ms, My.Mi1. Ne uitim in continuare care este mai mare: citul sau imparfitorul, Se merge pana la momentul in care C impiititorul pentru impargirile la2, 3, 5, 7, 11, iar pentru impanjirea la 13, C <1, iar restul este diferit de zero. Deci, nu mai exist un numir natural mai mare decit 13, pentru care C 13. 1230=2-3-5-41 6525=3° 5°-29 => i=cmmde=3-5=15 1815=3-5-1B.1.7, CEL MAI MIC MULTIPLU COMUN Cel mai mic multiplu comun a doud numere a si b notat e.m.m.m.e (a,b) = [a,b] este cel mai mie numar natural nenul care se divide cu numerele date. C.am.mane af numerelor a si b este produsul tuturor factoritor primi luati o singura dati la puterea cea mai mare. Exemplu; Si se calculeze em.mme. (12, 90). Rezolvare: 12=27.3 90 =2-37-5 Rezultd cd c.m.m.m.c. (12, 90) = [12, 90] =27 -37-5 = 180. Exemplu: Sa se afle cel mai mic numar de doua cifre pe care, impartindu-I la 10, 18, 15 obtinem acelasi rest egal cu 2 Rezolvare: Fie a= x numarul cdutat Rezulta ca: (x-2)=Mio (x-2)eMig => (x—2)€Mfio.isis] = Moo € {0,90,180,270,..} , (x-2)eMys 90 - cel mai mic numar edutat 10=2-5 18= 2-3? = [loigis]=2-5. 15=3-5 90 > x-2=90x=92 Exemplu: Care este cel mai mare numar de tei cifre care imparqit pe rind la 7, 3, 5 sd dea. restul 1? Rezolvare: Fie abe= x, rezulta: (x-I)eM, (x-1)eM3 > (x—1)eMs (x1) Mpy.3.5]=Myos € (0,105,210,315,420,525, 630,735,840, 945,..} Cel mai mare numar de forma abe = 945. Rezulté: abe —1= 945 = abe =946 B.L8. LEGATURA DINTRE CEL MAI MARE DIVIZOR COMUN $1 CEL MAI MIC MULTIPLU COMUN Produsul a doud numere naturale este egal cu produsul dintre ¢.m.m.d.c si ¢.m.m.m.c. a-b =(a,b)- [a,b] Daci numerele naturale a si b sunt prime intre ele, atunei [a,b]=a-b.C.L MULTIMI CLL. MULTIML ELEMENTE Multimea este 0 colectie de obicete bine determinate si distincte numite elementele multimii. Relatii de apartenenta: © — apartine € — nu aparine De exemplu, © dacd A este o multime six este un clement al multimii A vom serie: x € A si vom citi “x apartine lui A”. © dacd A este o muljime si x nu este un element al muljimii A vom serie: x ¢ 4 gi vom citi “x au apargine lui A” Metode de seriere 1. Enumerarea elementelor prin utilizarea acoladelor in interiorul cArora punem elementele multimii: Exemplu: A Prin intermediul diagramei Venn — Euler — prin desenarea unei curbe inchise gi scrierea teriorul acesteia a elementelor multimii in Exemplu: Figura 1.1. Exemplu de scriere a unei multimi prin intermediul diagramei Venn — Euler 3. Folosind proprictii caracteristice multimilor Exemplu: A si x <4 six=2k, ke N} Reguli © denumirea multimii: litere mari de tipar; * clementele multimii se separi prin © ordinea nu conteaza; # clementele nu se repeti Notiuni de bazi: © Multimea vidi = @ = multimea care nu are nici un element: * Multimea numerelor naturale = N = multimea care are toate elementele numere naturale: N= {0,1,23.4. . } + Multimea numerelor naturale nenule = 1.23,4,} ¢ Mulfimea numerelor intregi= Z={.-43-2-L01.23.4.} + Cardinalul unet multimi A= Card A= numarl de clemente al unei mull AC2. RELATH INTRE MULTIME * Dowd multimi A si B sunt egale gi se noteazi A = B, daci au aceleasi clement, iar daci nu au aceleasi clemente nu sunt egale si se noteazi A +B, + Fic A si B dow multimi; A este inclusi in B, dacd orice element al multimii A este si element al muljimii B. Se noteazi AB. Se mai spune ci B inelude pe A gi se serie BDA. Exemplu: N” CN. © Orice multime A este inclusd in ea insigi: ACA. Alte notiuni de bazii: © Ormultime care are n elemente, nN este 0 multime finiti. * Omultime care nu este finita este © mulgime infiniti. © Multimea divizorilor lui a este © multime finitd, iar multimea multiplilor lui a este infinita, Fie aN, Notim cu Dy multime divizo este vidi. Notim cu M, multime multiplilor lui a, Mg = {nfm N si m estemuttiplal lu Mg ={0, a, 2a,3a,4a,...} ilor lui a, Dy = fen © N si ala}. Se observa cd multimea Dy nu C3. OPERATH CU MULTIMI Reuniunea multimilor: AW B= {x|x © Asaux € B} - portiunea hasurat din figura 12. A B Figura |.2. Reuniunea multimilor A si B Intersectia multimilor: A OB = {x|x & Asix € B}- portiunea hasuratd din figura 13. Figural.3 Intersectia multimilor A yi B Diferenja a doud multimi: A— B= {xx © Asix ¢ B}-portiunea hagurata din figura L4. Figural.4. Imtersectia multimilor A si BD.1. EXERCITIERECAPITULATIVE DJ.1. DIVIZIBILITATE 1. Scriefi toate numerele naturale mai mici decdt 25 care au exact doi divizori Raspuns: 2,3,5,7, 11, 13,17, 19, 23. 2. Serieti cel mai mic numar natural care are exact 3 divizori. Raspuns: 4 cu divizorii: 1,2, 4. 3. Sd se demonstreze cf 1+2+3+...+20 se divide cu 7. Rezolvare: 1+2+3+.,.+20 = 20-21: 2=210 se imparte exact la 7. 4. Stabilifi, dacd 17 +213 se divide ew 10. Raspuns: 230 se divide cu 10, conform regulii divizibilitayii cu 10 sau a faptului ci 230 se imparte exact la 10 $. Scrieti 3 multiplii comuni ai numerelor 2 si 7 Raspuns: 14, 28, 42 6. Sdse arate ch 3437 43° +...43!9 se divide cu 13. Recolvare: avem in sum 123 de numere. Inceredim si grupim in ordine cate 3 termeni din care si dim factori comuni astfel: 3437433 +...43!3 =3.(14349)434-(143+9)+..43!71 (14349)=13. 64 3 pact Deci, indiferent de valoarea parantezei, deoarece numarul este inmultit cu 13, rezultd cd expresia data este divizibila cu 13 7. Serie patru multiplii ai lui 10, care sunt divizori ai lui 4500, Raspuns: 50,90, 450, 4500. 8. Serie zece multiplii ai lui 2, nedivizibili cu 10, mai mari decat SOL Raspuns: 502, 504, 506, 508, 512, 514, $16, $18, $22, 524. 9. Serie toti multiplii lui $ care sunt patrate perfecte mai miei decat 100. Raspuns: 24, 100, 225, 400, 625, 900. 10. Afld numarul natural X, astfel incdt intre X si 199 si se afle 5 multiplii de 5 Raspuns: 175, 180, 185, 190, 195 ; rezulti X = 174D.).2 PARITATEA $1 IMPARITATEA 1. Scrieti numarul 26 ca sumi de dowd numere naturale pare consecutive. Raspuns: Mijlocul numarului 26 este 13 (26 : 2 = 13); deci numerele pare consecutive vor fi vecinele numirului 13, adicd: 26 = 12+ 14; deci numerele sunt: 12; 14 2. Scrieti numarul 96 ca sumi de sase numere naturale impare consecutive. Raspuns: 96: 6 = 16, va fi numérul Joc in jurul cirora se vor afla numerele cdutate, adic&: 11 + 13 +15 +17+19 +21 = 96 ; deci numerele sunt: 11; 13; 15; 17; 19; 21 3. Serie 4 numere pare divizibile cu 11, cuprinse intre 601 si 801 Raspuns: 616 (616 = 11+ 36); 638 (638 = 11-58): 660 ( 660 = 11 - 60); 682 ( 682 = 11 - 62). 4. Scric 4 numere impare divizibile cu 3, cuprinse intre 1000 si 1120. Raspuns: 1005 (1005 =3 +335 );1011( 1011 =3-337); 1017 (1017 = 3-339) ; 1023( 1023 = 3-341), DJ. MEDIA ARITMETICA 1. Media aritmeticd a doud numere este 16. Stiind c& unul dintre ele este 20, si se afle celilalt numar. Rezolvare: Fie a, b cele 2 numere si a=20, m, =16 20+b Cum m, S28 rezulti: 16= .adie’ 32=20+b = b =12 2. Media aritmeticd a trei numere este egal cu 12, iar media primelor dowd numere este 10. Calculati cel de-al treilea numar. atbte i maz =10 a eee 2 Din mg, rezulta a+b+¢=36 , iardin m7 rezulta a+b=20, rezulta: 20+¢=36, decic = 16. Rezolvare: Fie a,b, ¢ cele 3 numere; mg, =12 3. in urma unui test de evaluare la matematica, cei 20 de elevi ai clasei au obtinut umnitoarele note: 4 elevi nota 7, 5 elevi nota 8, 2 elevi nota 9, 4 elevi nota 10 si 3 elevi nota 4, 2 elevi nota 1. Calculati media clasei, Rezolvare: T4T+T+7+8+848+84849+49+10410+10+10+4+444+141 20 Metass A-7+5-8+2-944-10+3-442-1 28+40418+40+12+2 140 Metasa = = = = ===D.J.4, PATRAT PERFECT $1 CUB PERFECT 1. Aritati cd numarul 3!98! 4 4198! 4 5198! 5 618! nu este patrat perfect. Rezolvare: Rezolvam problema prin determinarea pe rind a ultimei cifre a fiecdrui element component al sumei, apoi ultima cifra a sumei date. UGM)=UBH=3) 5 1981 :4=495 rest | ua™)=uUa)=4 ; 1981 :2=99 rest | UGSM™)=U(SI)=5 ; U6) =U (61) =6 U (3181 4g gl8E 51981 181) 3+ U4) EUS) + U OM) = 3444546 =18=8 gag y= 3227 3*=31 3243 2. Ardtati cd numirul 27 nu este patrat perfect. 25<27< 35 = 6*, Exist 2 pitrate perfecte consecutive intre care se afli 27. Deci 27 nu este pitrat perfect lvare: 5° 3. Cite zerouri se afld la sfargitul numarului a-(a 38.163 .258 Rezolvare: A =\47 +35 16° 25°} (34.5!.2!)= l4?.3° 4° .258).(54.5!.2!.25) a= (4338-48 .255)-64-5!9.219.25)-(43.35 1005} (64-109. 25)=2!1.39 102 20 zerouri 4. Fie numerele X =2!°. 257-7!) a) Cu cate zerouri se termini fiecare dintre el = 2!0.952.7! = 98, 92.2527! = X se termind eu 4 zerouri Y= 25.57. 310 95, 52.55. 310 1 95.52. 310 Y se termini cu 5 zerouri b) Cu cite zerouri se termind XY? Y¥ =104. 26.710. 198.52. 310 X-Yse termina cu 11 zerouri. 09 102.24. 310.710 = poll a4 310, 910 $. Determinaji cea mai mic valoare a lui n, numar natural pentru care numarul 2° +17-10" este patrat perfect. Rezolvare: 2" + 17-10? =2" +1700 Se poate spune ci avem nevoie de primul pitrat perfect peste numdrul 1700, Cum 42° = 1764, rezultd cd 1764 — 1700 = 64, deci 2" = 64 => 2" = 2° > n=6 6, Aritati cd 1243 nu este cub perfect. vare: 10° = 1000 < 1243 <1331 = LL;exista 2 cuburi consecutive intre care se afl 1243DIS. RIDICAREA LA PUTERE 1. Ardtayi cl: 142427 4..4+2!07 < 2101, Rezalvare: Fie X=142427 +...4.2100 Se calculeazi 2X = 242? +...42100 4 2101 Se calculeazi: 2X-X=X=2427 +..+2100 4 204.242? 4..42!My = 2101 _| sicum 2!11<2201= X22), adied 142427 +...42!0 < 211, . 2 . 2. Aritaticd: L+ata?+..4a" Xn=3 5. Calculati XY + Y¥ pentru: 42,2844 65.22 (16.278) (98 -75 1)? | Y =i 1-o!! ).G8 = Jv 120 |. 52 2). 2Rezolvare: x= [224+ OF" 2 )e(1- iy2-a] 8 921% a, 2”. ee a2, 17% Y= fu ot} (3 - 3*)120).(52 2) xY ey a1! 4 gt =14181=182 =(11-18+1)-(1)-18=199-18=181 6. Scriefi urmatoarele numere in baza 10: a) 35=3-10' +5-109 =3-10+5 b) 427=4-107 +2-10! +7-10° =4.107 +2-10 +7 7. Siise treacd numa de mai jos din baza 2 in baza 10. 110111 ¢ 25 0-23 + 1-2? + 1-2! + 1-2°=32+ 16 +44+24+1=55 co) 8. SA se treacd numérul 625 (io) in baza 8. Rezolvare: Am urmirit etapele de rezolvare. 1. se imparte numérul succesiv la & pan se objine ultimul rest nenul 625 :8=78 78:8=9 o:8 1:8=0 | 0:8=0 56 2 8 0 0 = 65 =6 1 1 0 64 ==1 2. resturile objinute se seriu in ordinea inversa obtinerii lor, adic’: 625 (10) = 1161 3. se face verificarea trecdnd numarul in baza 10 625 (10, = 1161 gs) = 1-8 + 1-8? +68! + 1-8"=512 + 64 +48 + 1 =625 9. Ordonati crescéitor numerele: 222 (3; 444 (5, 1011 a). Pentru usurarea ordondrii trec numerele in baza 10. 222 y= 2:3? +2-3' +2:3° =18+64+2=26 y= 45° +45! +45" = 100+ 20+5= 125 1-25 +0-27 +1-2' +1-2°=84+0+2+1=11 < 222 ()< 444s) 10. Calculati: 110 (2+ 101) + 100 = 6 «1m +5 ao) * 4 (10) (1-2? + 1-2! +02) + (12? +02! 41.2%) + (1 Sam 02' +02") 11. Aflati baza de numeratie x, stiind ca: 121, Rezolvare: 12\jx)= 1 +x? +2: x' + 1 = 16. Se observa ca x = 3, deci 121DJ.6. DIVIZORI, NUMERE PRIME, CEL MAI MARE DIVIZOR COMUN $1 CEL MAI MIC MULTI PLU COMUN 1, SA se determine numerele naturale care admit exact patru divizori, produsul divizorilor sai este 144. Rezolvare: Fie dj.d3,d3,d4divizorii numarului n, unde dj ,d2 sunt divizori proprii, iar dy = Dar, dy -dy =n =d3-dg si cum dy -dy-ds-dy = 144 > 0 Rezulta, D2 = {1,3,4,12}. ind c& |.dq = 144 sunt divizorii improprii ai numarului a, #42 n=12 ws x» Determinagi perechile de numere prime intre ele din urmatorul sir de numere: 22; Rezolvare: 2=2-11 42=2:3-7 35 55=5-11 Numerele a si b sunt prime intre ele, dacd: e.m.m.d.c (a,b) =1 (22;42)=2 (22:35 (22;55)=11 (42;35)=7 (42; 58 (35;55)= Raspuns; (22;35) (42;55)=1 3. Sii se afle numerele a sib , stiind ci ab = 240, a 15=a, -by > 15=3-5 sau 1S =1-15, Deci, numerele sunt: a=4-3=12 ja =4-5=20 leescewe “ leeaaeus a tep)=4 a=41= a=d15=60 yng b=4.15=60 ™ |paaicg DIE 4. Si se afle dou’ numere naturale stiind cd e.m.m.d.c. = 8 si cm.m.m.c. = 240. Raspuns Fie a si b numerele cdutate; atunci (a;b)= 8 si fasb Se stie faptul ca (a; b)-[a; b]=a-b=> a-b=8-240=1920 Daca (a;b)=8 = a=8-a); b=8-by, astfel incat: (a); b)=1. Rezulta: a-b =8-aj -8-by = 64-aj “by.1920= 64-ay -by => aj - bj =30=> a}, by ¢ Dyq = {1,253:5;610,15,30} 30=1-30 sau 30=2-15 sau 30=3-10 sau 30=5-6 *30=30-1 sau 30=15-2 sau 30=10-3 sau30=6-5 Numerele cdutate sunt -ay=8-1=8 a =8-a, =8-30=240 sau by =8-30=240 b=8-by =8-1=8 -ay =8-2=16 a=8-ay =8-15=120 sau by =8-15=120 b=8-b, =8-2=16 +a, =8-3 = 24 a =8-a,=8:10=80 sau by =8-10=80 b=8-b, =8-3=24 -ay =8-5 =40 fa =8-a =8-6= 48 sau =8-by =8-6= 48 8-b) =8.5=40 D.1.7. MULTIMI 1. Fie multimea A hor EN,OSx< ot. a) Cate elemente are multimea A? b) Cate elemente are multimea divizorilor tuturor elementelor lui A? Rezolvare: -107,10°, 107, 105,10° 107 10°} b) inainte de a calcula multimea divizorilor lui A (Mp, ) vom serie figeare element al mulgimii A ca produs de factori primi: 10° 10=2!.s! 10° =2°.5° 10? =2?-s? 10° 10° =2°.5* 107 104 =24-54 10° Rezulta: 5° +67 +77 +87 +97 =90+80+40+450+ 25 = 285 Mp, =1+27 +37 + 2. Fie multimea: A = {0,2,4,6,...|. Serie trei submultimi finite ale lui A. Rezolvare: {0,2,44; {6,8,10,12}; {20,22} 3. Multimea A are 9 elemente, iar multimea B are 7 clemente. a) Daci AUB =12elemente, cate elemente are AB? b) Daci AOB=3 clemente, cite elemente are AUB? Raspuns: (cu rosu elementele comune) A ee. © |#al & lp He Q) 4elemente 6) 13 clemente* * SEMESTRUL 2 Motto: “Tot ce ¢ géndire corectét este sau matematicé sau susceptibili de matematizare.” GrigoreC. Moisil II. NUMERE RATIONALE es oo Ill. GEOMETRIEII. NUMERE RATIONALE AIL FRACTIL ORDINARE All.1, DEFINITIE, COMPONENTA Fracfia este o pereche de numere naturale a sib , cu b#0, notat z in care a se numeste numiirator, iar b se numeste numitor. Fractia ne aratd in cate part, fragmente a fost impartit intregul Exemplu : Ce fractii reprezintd suprafetele colorate de mai jos? gy ag di 4 i 3 a) Raspuns: © b) Raspuns: | Exemple : Pentru ce numere naturale x exist fiactiile de mai jos? Raspuns: Fractia exist pentru x € N/{2}, deoarece x-2%0 , deci x # 2 penteu ca fractia siexiste 10 pa Deas Raspuns: Fractia exist pentru orice x EN, deoarece din x+5#0=>x#-5¢ Nsau se mai poate spune c x +5>0, deoarece reprezintd o sumd de numere naturale, cu cea mai micd valoare pentru x = 0. x+9 °) 7 Radspuns: Fractia existé pentru orice x € N.Numitorul este 7 #0.AHL2. FRACTIECHI UNITARE, SUBUNITARE, SUPRAUNITARE O fractie 7 este echiunitara , dacd a=b, b+ 0. Deei > =I Ofractie = este supraunitara , daca a >b,b #0. Deci : > oie O fractie = este subunitaré, dacd a19. by = esteo fractie supraunitard, deoarece 19 ) > este o fractie echiunitard, deoarece 24 = 24. este 0 fractie © subunitard, pentru 24<224x x >2 © supraunitard, pentru 24> 22+x >x<2> xe {0} * — echiunitara, pentru 24=22+x=>> AL3. PRACT ECHIVALENTE ac a Doual fiactii > si F cu bd #0, se numese echivalente si seriem > a.d=b.c Exempla : Sa se arate ci fractile 2 =-& 7 14 Raispuns: Se verificd egalitatea 3-14 = 6-7 => 42=42AILS. SCOATEREA INTREGILOR DIN FRACTIE Aceasti reguli se aplica la fractile supraunitare. Regul: Pentru a scoate intregii dintr-o fractie wv imparjim numaratorul la numitor; cdtul © reprezinta intregii, iar restul r reprezint numdrdtorul pirtii fractionare. a a>b,b#0, a:b=C,rester 34 partea fractionara. 5 Exempla cre = 3575 «deoarece 495:14=35, rest=5 AJLS. INTRODUCEREA INTREGILOR IN FRACTIE A.H.6, AMPLIFICAREA FRACTHLOR a A amplitica 0 fractie $b # 0cu un numa naturaln #0, inscamns a iamuli att - 6c esa agg 0) 8 ns numéritorul, cat si numitorul cu numarul “n”, adica ")2 =" | Se observa cA fractia b ab obtinutd este o fractie echivalenta cu cea initiala. Exemplu: JH.7, SIMPLIFICAREA FRACTHLOR a . ; sa impart ata A simplifica o fractie —, b Ocu un numir natural n #0, inseamnd a impart atat att a o . a ae on sa numiaratorul, cat si numitorul cu numérul “n”, adica BT ban” Se Sbserva tractia a objinutd este 0 fracfie echivalentd cu cea initial’. forma finald nu se mai poate simplifica,AALS. FRACTH AREDUCTIBILE Fractia care nu se mai poate simplifica se numeste fractie ireductibila . O firactie = b# Oeste ireductibild, daca c.m.md.c (4,6) = Pentru a objine o fractie ireductibila, se simplifica fractia :. b#0 cucmmde (a,b). 162942 C=" == este ireductibili, deoarece ¢.mmade (2, 3 24 12 3 Exemplu : . AB by 22 . 199 = 2600 _ 76 100 100 9 853.9 S221 _ 1302 _ 15 699 100 1000 1000 Problema: Un teren a fost cumpairat cu 20000 de euro si a fost vandut cu 121% din preful de cumparare. Care a fost diferenja dintre cumparare-vanzare si ce constituie ea, un deficit sau un beneficiu? Rezolvare: Prejul de vanzare: 121 499 =421:20000 100 100 Se observa cd preful de vinzare e mai mare decdt pretul de cumparare, deci exist beneficiul dat de: =121-200= 24200curo 24200-20000= 4200curo bene ficiu. Exemple: Sa se scrie ca raport procentual numerele: gl _ 4 _ gy, a) J == =4% 25° 100 by 93 150 _ 1 so0, 2° 100 AIL12. REPREZENTAREA PE AXA NUMERELOR A UNEI FRACTH ORDINARE Pentru a reprezenta o fractie i bz Ope axd, se procedeazi astfel: se imparte unitatea de masurd in b parti egale si se iau apoi a astfel de pati 137 Exemplu: Si se reprezinte pe acecasi axa fractile 5. Rezolvare: Pentru a usura reprezentarea aducem fractiile la acelasi numitor comun. = deci um.=12, 12 RB bHeH EYB.LL FRACTI ZECIMALE B.ll.1. SCRIEREA FRACTILOR ORDINARE CU SUB FORMA DE FRACTH ZECIMALE VUMITORI PUTERI ALE LUI 10 Fractiile zecimale sunt frac\ii ordinare cu numitori puteri ale Lui 10. 517 25 17 2 L n - Exemple: Numercle 25,47, 25 12 ¢ mai pot serie 28,17 25,12 i sunt frat ew 10 10 100 1000 10° 10° 10° 10° numitori puteri ale lui 10. Sub forma zecimala ele se seriu: 0,35; 1,7; 0,25; 0,012. Orice fractie ordinard al cdrui numitor se poate descompune intr-un produs de puteri ale lui 2 sau § poate fi scrisi ca fractie cu numitorul putere a lui 10. Exemple: S19 19-5 95 99g. S (2-5) 10" BA 2 2959; 5) ee 1328 _ 1325 => =1,325; 405.23 (5-28 10% = 75_ (2-sP 1 ot oF =1,75 5. BAL2, TRANSFORMAREA UNEL FRACTI ZECIMALE CU NUMAR FINIT DE ZECIMALE NENULE INTR-O FRACTIE ORDINARA Orice numar natural se poate scrie ca fractie zecimald finita Exemplu: 6 = 6,0 = 6,00 = 6,000 = ...= 6,000...0. Dac& numitorul unci fractii ordinare ireductibile confine in descompunere si alti factori primi diferiti de 2 si de 5, atunci acea fractie nu se poate serie ca 0 fractie zecimali O fractic zecimala finiti poate fi scrisd cu numérul obtinut prin climinarea virgulei si nut numérul de zecimale. o fractie ordinar avand numiritorul egal rul o putere a lui 10 cu exponent egal cu 1 4 70 1700 17000 Exemple: ssl, 0034-4, 17-128 mn ee 10° 10 10° 10° 10 0 fractie zecimala este formata din parte intreaga si parte zecimala., despanite prin vieguld. Prima cifrd din stéinga virgulei se numeste cifra unitiilor, a doua este cifra zecilor, a cifra sutelor, miilor, zecilor de mii, sutelor de mii, milioanelor, etc , iar in dreapta Virgulei prima cifta este cifra zecimilor, a doua a sutimilor, apoi a miimilor, zecimilor de miimi, sutimilor de miimi, milionimilor, ete. Cifrele care formeazd partea zecimala a numerelor se numese zecimale.Exemple: Si se completeze tahelul B.I1.) pentru numerele: 1,54; 238,75; 0,6; 12.234 Tobelul B.)1). Exemple de numere zecimale Partea intreaga Partea zeeimali suite zeci unit zecimi sutimi milimi 1 5 4 2 3 8 7 3 o 6 1 2 2 3 a Observatii: zecimi, . 6 . jeu fl + Fractia 77 = 046 seciteste 6 zecimi sau zero virguld sase sau zero intregi si Fractia a =12A4 se clteste #2 virgulii 4 sau 12 intregi sid zecimi sau #24 zecimi 3584 1000 mimi save 23 intr Fractia 23,584 se citegte 23 virgulad 584 sau 23 imtregi si 584 miimi sau 23584 cimi, 8 sutimi, 4 raiimi © Se pot deserie oricdte zerouri la dreapta unei fractii zecimale, fiird ca fractia si se schimbe. Exemplu: 3,14 = 3,140 = 3,1400 =... © Daca toate cifrele partii zecimale sunt nule, atunci nici zerourile paryii zecimale si virgula nu se mai seriu. Exemple: 47,0 = 47; 73,0000 = 73. © Trebuie fiicuta distinctie intre cifra zecimilor, sutimilor , miilor si numarul zeci milor, sutimilor, miimilor. Exemplu: Sa se completeze fabelul B.1 Tobelul B.JI.2 Exempledenumere zeximae Fractia | Cifra Numérul | Cifra Numarul | Cifra Numiral zecimali | zecimilor | zecimilor | sutimitor | sutimitor_| miimitor | miimitor 47,29 2 472 9 4729 - 47290 10.457 4 104 3 1045 7 10457 151,24 2 1512 4 15124 - 151240 A1S,401 4 ALS4 0 41540 L 415401 Exemple: 43 de intregi 3,12 123 de intregi 123,237 857 miimi = 0,857 69