Dr. Laza Doru RETETE DIN BUCATARIA EDENICA Hditura Pazitorul Adevarului Figirag 2004Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Roméniei LAZA, DORU Retete din bucataria edenica / dr. Doru Laza - Fagaras: Pazitorul Adevérului, 2004 ISBN: 973-86774-3-2 641.55;613.261 Copyrigh © 2004, Dr. Doru Laza ISBN 973-86774-3-2 Editura Pazitorul Adevarului Ne27 505200, Fégaray.-Jud. Bragow Tel. o7e0 213714, Fax 0268 214111 E-mail farulspertel@penet. Vwvw sdarm-net/romania| 2 Cuvént inainte Vegetarianismul se afirma din nou. Cartea aceasta este un instrument practic izvorét dintr-o experienfa vie, cdci autorul ei aplici toate preceptele dietei vegetariene, intr-un centru de siinitate specializat. V, Bologa spunea odata ci medicina plantelor este ca apele carstice: se ascunde un timp, pentru a iesi mai bogat la suprafata. Centrul Medical de la Breaza vorbeste de la sine: plasat in aerul pur al padurilor seculare, oferind hran& pura, fiind suprasolicitat si generand sentimentul c& ti se ofera atentia maxinii, este o institutie care descoperd tot mai mult valoarea terapeutica a dietei. Recomandim cu eilduri aceasta carte care respect intru totul principiile alimentatiei naturiste. Dr. Pavel Chirila Medic primar boli interneOO Dedie aceasta carte sojiei mele Doina $ifiizelor mele Manuela si Cristina, cdrorcompanie i dragestemi-a fot binefSooare ct insremuie bun ttf» ‘momentelede restriste. Un cuvant de multumire Serierea gi publicarea unei citi este Intotdeauna rodul trudei ‘mai, multor persoane. fnainte de toate, vreau si multumese Prea Bunului nostra Tat Ceresc pentru providenta gi ocrotirea Lui, pentru dragostea, bundtates fi injelepeiunea Lui, care inmiresmeazii deopotsiva viata noastes: & Razor ce trudese pentru bolnavi in binecuvaéntatul ,Eden” brezean gi viata pacientilor, eaze percep benefie mesajul Edenului nostrus pentre Sénitatea si credinta pe care El mi le-a pistrat mereu gi pentru jul de a-L avea la carma cordbioarei Eden” pe Experimentatul si neobositul Cérmaci divin, Maestrul tuturor Goctorilon, Specialist in imposibilititi umane, Autorul vindecri, Domnul ¢i Mantuitorul nostru Isus Hristos. Dorese si mulfumese sofiei mele, Doina, neobosita truditoare a serisului, pentru timpul ei investt in scrierea si corectura material soeste lucriri$ificelor mele, Manuela si Cristina, pentru ingenioritatea i mfiestria lor in conceperea diferitelor aranjamente eulinare, gi Seopotiva, sotci i ficelor mele, infelegitoare si rabditoare eu ming, fn condifile in care, suprasolicitat de problemele multiple din clinic8, n-am reugit s& afeotez familiei decat foarte putin timp. ‘Mulqumese piringilor mei care, in vremea copiliriei mele, eu gtiut gi au avut ribdarea si mi invete gi arta gatitului, Malfumese personalului ageziméntului medical Eden” pentru sprijimul acordat in conceperea gi testarea diferitelor preparate culinare ce apar in carte. Sincere multumiri doamnei Mali Weber pentru solicitudine, promptitudine gi conseoventé in pregitirea materialului iconografi fi multumesc, de asemenea, Tui Sandu Toma pentm miestria tehnoredactirii computerizate a lucririi gi colectivului de redactie ‘al Editurii Pizitorul Adevarului condus de Marius Stra. ‘Le mulfumese tuturor acelora care, in mod direct sau indirect sustin prin rugiciuni, sau de alti manierd, flacdra arzéndé a tori Spititalui lucrdrii misionar- medicale in agezimfntul nostra edenic si pretutindeni pe Terra. iti toti binecuvantatit 4 An seris wc3casts lucrare la sugestia st ble cartijpirid la vrele de denonsivale de arte eulinart vegetarian’: inate exprinat dartnjte de vee wn maruah ex meriurlepe care as 2a savurat te Leler gt cu alte retele cultnare a carte an prezonlat st clea avemple de arama demaniuii pe bole care fark 0 qoute rpcertoridl de mentite qfertpaciorlubut ceva, Memento Ellen G. White “Boal ctu altri deaclibo sistem de cle er ders care provin din calcarca legilor naturii, in cazuri de bala trebuie ase cerceta care este pricina boli. Sd se schimbe starile de luc obiceiurile nesindtoase ene natura trebuie sé fie sprijinitd in eforturile ei de a indepirta materiile toxice i de a restabili ordinea fn sistem.” — Peumel area ‘medic, pag. 107 : ae | \ceastii afirmatie, poate dintre cele mai simple, ereioneazd totusi un conce] uniar deopre bea cepre nolo de abrdae trp! ola ia perspectiva finalitafii pozitive a actului terapeutic. i Timepuas oan da oe ates 1y dodge cong Maca es Has Bacal rr Fen Macrae eer 4: Celina iuborijeritormsionarmedieal al traer impure rj purilor, care doreste (2) —de dragul frumosului medical exprimat printr-un rationament medical sing tele, os pee ing cdi doi arta aan cnDN eeeEESEElLlUlt— Deci, #4 rafiondm simplu fn actul recuperator din boala 2) Beale = efor al naturit cde a eltbera sistem de scele sti de eran care provin din eilearea legilor naturis ¢) Schimbarea stilul recs iteraren gi trdirea practio® a stilulul de vial pe care Dumnezea 2 eae rentra om in gradina Elenului cid omul era un vegetarian cont <) Welerifcarearemediilor naturale in actul recuperator din boa kee nota de un Creator al frumosul gi plin de iubire, pentrua sprijini natura} ne pentru ao impiedica, i efortrile ci dea elibera organismal de toxine idea restabiliarmonia in sistem, ') De dragul din respect profund e- port Elenei Gold White asoaea cain “Pourmele Mareui Medic” din care face pate ctaul mentonat Cores cart emma echimbat curstlviefi) i cea mai celebri autre de cir a tuturor Capuron prin care Creators. imundat aceast ume cu un petop de informal caper madcaa,t-o vreme cand medicinaginjfied er la neeputute TEs Elena G. White (1827- 1915), fosteea mal prolife seritoare deci intents dinpurile,scrind cel mai mare num de pagini, cele ma multe ct ain gale, Intro via(h de mutitor, dintre eare mentjonez doar esteva titan pe came rane andl doctorlo:“Pesumnele Maelui Medi, “Diet i Hrand” "Stat pentma sind”, “Lucrareamisionara medial” “Educa Pereonaitate”,“Un ape solemn”, "Heistos, mina lumi” Marea lupta” ete. “Afrmatile pe eare le face in eile serise de ea, charg eel cu tematiek ‘medicali, n-au putt fi infirmate de stin ‘Registrul tematicilor abordate eu tied, filozoie, istorie, religie, medicin’ ete Tiancl mal uimitor in viaja acestei celebre autoare este faptul ef ea era absolventi doar a...aproape trei clase primare, ‘Eau imposibil pentru ominte omeneased, chiar dinte cele mai Iuminete, shee on lum alat de uriag de lexi, bord opaleté de sublecte ait de Sree pastrind o coerentl a subicctelor prezentate dealungul anilor $1 nprimina eoncepte st adeviruri valabile pina tn xiua de ari ack mu ar i inspiratd de Dubul Sfint. Pina fostinapiraté de Duhul Sfant i este cunoseutd n humea religions ca profeti a timpului nostru. Tc cate faptul ef sevierile ci sunt ignorateastizi, ma doar de lume fn ener, chiar de acei ear o data creat cf serierle el au fost inspira {lar ulteriorle-au socotit demodate. Poste ani gi ani, rizhate pin la noi ecoul euvintelor ei de averiza: Aagtunife sunt ori ale Duhului lui Dummezeu, ort ale Diavolului". ~ Marturi, ol 4, pag. 241 (230 in orig.) a site sox poarté ser li Dumneze, sau peal ui Satan”. — Mérturt ol 5, pag. 94 (98 in orig). 6 Introducere ‘Am fost creati de un Creator eu un exceptional simt al tun exceptional simt al frumosuluis ~ Al rumosului fic, revelat in armonia formelor eorpul. = Al frumosului fziologiei magindriei vi, revelat in armonia funcjilor corpului. ~ Al frumosului sufletese, revelat fn armonia emotiilor gi a sentimentelor tice, Tostgi = Al frumosului spiritual, evelat in adevarata injelepeiune ce se oglin« {in armonia intelectului. *: ae Sice altceva este sinitatea dack nu rezonarea frumosului, @ armontilor, la Seal ccelor mai intime structuri, ale celor trei compartimente - spiritul, ‘sufletul gi trupul -ce alcatuiese finta umand, singura fiitd creat dupi chi al si eseminarea lui Dumnezeu. Ros nae ‘Aatorul frumosului este in acelagi timp gi At acelagi timp si Autorul celei mai tntelepte strategit profilactice i terapeutice ce vine tn tnt osu cut in pat, .ca novoilor omului Acca strategie ne este prevent pe pani inspira ale Bible Cvtea lis eal ee inept divind, despre gi pentru om si anume, tn Tesaloniceni capitlul 5 versetul 23: Dumnezel pci st sfinfeases nicen, ci iw sfinteased El insusi pe deplin; si: duhul vostr, sufletul vostra si trupul vostra sd fie pazite Intregi, fr prihand la venirea Dommului nosiru Isus Hristos”. Dizarmonia care spare lanivelul unui compartiment, ca urmarea ignoririt principiilor sindtoase de viaté ce earacterizeazi stilul de viata sinat Conceput de Creator pentru noi, mai devreme sau mai tarziu @ a dizarmonia, sau dezechilibrul, la nivelul celorlalte dou compartimente. in acest sens, medicina vorbeste, in ‘cadrul conceptului de boala somato- psihied, reepectiv de boald psihosomaticd, de suferinta somatict, a eorpului, care genereana suferijapsihiculi i espectivdesufringa psiicull care sot suferints somaticuli os ‘ in zilele noastre, sunt companii uriage de asiguri ferteeu pace jguriri care auoferte cu pachete de asiguriri diverse, de la asigurarea auto, @ casei, la asigurarea TH tarde boa si asigurarea pe viatd. Ca siin medicind, unde, in pofida multor specialitti, nu existé specialitatea care si aibi ca obiect de studiu in principal sinatatea, gin cazul companiilor de asigurare, in pofida diverselor pachete de asigurdti ce acoperi o paletit larga de abiective, nu existd asigurare pentru sinitate. u antreneazi Exista totugi o modalitate de asigurare ce se adreseara acestui obiectiv ~ tea numarul unu in viata omului.ie ‘Aceasta asigurare se numeste credinta si increderea in Dumnezeu gi in proiectul Lui de sinitate gi de recuperare, conceput de Creator pentru noi, coamenii de pe Terra cea bitrén’, bolnava si blestemati. Acest gen de asigurare este unul cu totul special. Dac o companie de asigurare te poate despigubi, ramburséndu-ti pierderea financiar’, sau cheltuelile pentru tratament, in eaz de boald, sau poste si-ji repare masina avariaté in accident, numai credinga in Dumnezcu iti poate vindeca inima azdrobiti si trupul gubrezit de boa. Ta aceasti asigurare putem subscrie, cunoscindu-i clauzele, pe care le sfisim scrise cu claritate in Biblic. Aceste clauze sunt prezentate intro forma concentratd in Exodul 15:26 (,Daci vei pis toate legile Lui, nu te voi lovi cu nici una din bolile cu care am lovit pe Egipteni: cfci Eu sunt Domnul care te vindecd.”). Ele cuprind atat Legea moral, adied cele zece porunci mentionate tn Exodul 201-11, eft gi legile naturale care guverneazi maging vie. intre aceste legi naturale figureazi dicta vegetarian, aleasé de Creator pentru om, {gi prezentat& in Ceneza 1:29 ($i Dumneceu a zis: wlatdt o v-am dat orice iarbat care face sdmanga si care este pe fajaIntregului pimdns s orice pom care dare in el rod cu sdrménta: aceasta si fie hrana voastra”). Aceastii diet euprinde cele 4 grupe alimentare de bazi: cereale, fructe, zarzavaturi gi nuci. Motivatia alegerii i aderirii la 0 asemenea dietd ne este prezentati in 1Corinteni 3:16,17(,.Na siti ed voi suntetiTemplul lui Dumnezeu si ek Dubul lui Dumnezeu locuieste in voi? Daci nimiceste cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela il va nimici Dumnezeu; caci Templul lui Dumnezeu este sft sunteti voi.") gi 1Corinteni 6:19,20 (Nu stifi if trupul vostru este Templul Duhuui Sfane, care locuieste tn voi yi pe care L-at primit de la Durnezeu? $i ed woi nu sunteti ai vostri? iii ai fost cumparati cu wn pret. Prosldvii dar pe Dumneceu in trupul si in dukul vosira, care sunt ale lui Dumnezeu.”) ‘Aceasti dietd, care este cea mai profilacticd gi cea mai terapeuticd diet ceunoscuté vreodata, a constitut si continua si constituie obiectul de studi al multor organise nationale gi intemationale, profilate pe aceasta problemi, atat de controversats. Este potitia Asociatiei Americane de Dieteticd qi a dicteticienilor canadieni c& dietele vegetariene planifieate in mod corespunzator sunt sinitoase, adeevate din punet de vedere nutrtiv si asigura beneficii pentru ‘sindtate, in prevenirea gi tratamentul anumitor boli.” J. Am Diet Association. 2003; 103:748-765. Dieta ideala aleasa de Creator pentru om $i Dumnezeu a vis: Jat e& y-am dat orice iarbi. care face sian i care este pe faja intregului pimant: aceasta si fie hrana voaste.” Geneza 1:29 (DLV. 258)a Zece motive pentru a adopta dieta edenicd (vegetariand) 1. Pentru eX Dumnezeu, Creatorul masingriei vii ¥indnd seame de natomo-fiziologice ale omului, a spus: 195i Dumnezeu a zis: ata c& 1-am dat orice iarba care face simmangt fi eare este pe fata intregului pamdnt si orice pom care are in el rod cu sdimint: aceasta st fie hrana voastrd’.” Geneza. 1:29. jnacele vremuri bune, avand o dietd vegetarian’, varsta omului se numéra cu sutele de ani Pentru e& Biblia, Cartea scrisi de Dumnezeu despre om gi pentru om, continnd rispunsuri gi solutii veritabile pentru problemele omului, declard cd trupul omului este un sanetuar pe care trebuie si-l tatim ca pe un locas sacru: “Nu stiti cd voi suntei Templul lui Dumnezeu si cd’ Dubul lui Dumnezeu. locuieste in voi? Daca nimiceste cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela tl va nimici Dumnezeu; céci Templul lui Dumnezeu esie sfant: si asa sunteti voi.” WCorinteni 3:16,17. Nu stigi cd trupul vostra este Templul Duhului Sfant, care Tocuieste tn voi si pe care L-ati primit de la Dumnezeu? $i edt voi nu sunteti ai vostri? Caci afi fost cumpérati cu un pret. Proslavii dar pe Dumnezeu in trupul si tn duhul vostre, care sunt ale lui Dumnezeu.” WCorinteni 6:19,20. Deci, sii nu mai mAnedim cadavre! 3, Pentru ei aga ne-a transmis Dumnezeu prin serva Se, E. G. White, la sférsitul timpului de har: _,Cerealele, fructele, nucile si zarzavaturile constituie dieta aleasit pentru noi de Creatorel nostra. Aceste alimente, pregiitite intr-un ‘mod cét se poate de simplu si natural, sunt cele mai siindtoase $i ‘mai hrdnitoare. Ele dau o tarie, 0 rezistenté si 0 vigoare a intelectului pe care o diet mai complexdi si mai stimulatoare nu le poate da.” Divina Vindecare, pag.258 (The Ministry of Healing, pag. 296) "eee ini ae tanec ti confirma astiizi valoarea profilactica gi terapeuticd a dietei vegetariene conceput de Creator pentru om. Studiile stiintificeran demonstarct dieta yéxetariandieste: aasocialii cu o rat mult mai scdzuti’a bolilor cronice degenerative: cardiovabenlaté (atei gi artériosclézoda) hipertinsitinea arterial, cardiopatia ischemica, infaretul miocaradic, accidentul vascular cerebral, boala varicoasi, hemoroizii, etc.); digestive: ~ hema hiatal’ efTuxul gastroesofagian strita = ulcerul gasttie - apendicita nstipatia = diverticuloza - cancerul de eglon = afectiuni ale ficatulai, pancreasitii sf eolecistului, ete endocrine: oberitatea, diabetul zaharat, osteaporoza ete. metabolice cancer dh - esofag - stomae = colon ~ prostati c = pia + ficat, ete, Exper{ii spun ed dicta vegetariand echilibratd proteie, eu eontinut sedizut de grisimi si uleiuri, dar in schimb foarte bogata.tn fib vegetali, oligoelemente gi vitamine, poate preveni peste 80% din Pentru ef dicta vegetariand asigurd suficiente cantitayi de proteing, de cea mai bun’ calitate, contindnd toti aminoacizit cesentiali (de ex.: '/, ky. Soia = 1 kg, carne de pore, din punet de vedere al concentratiei in proteina), alaturi de.glucide, grisimi, vitamine si struri minerale de certa valoare biologicd, conform Jurnalului American de Nutritie Clinica, Organizatiei Mondiale a ‘onsiliului National American de Cercetare, 12 Este pozitia Asociatiei Americane de Dietetica dieteticienilor canadieni c& dietele vegelariene planifieate tn mod corespunzittor sunt sindtoase, adecvate din punct de vedere nuttitiv si asigura beneficii pentru sanaitate, in prevenirea gi tratamentul anumitor boli.” J. Am. Diet Association. 2003; 103:748-765. 6, Pentru ei, folosind hrana vegetariand, pot fi evitate substantele chimice toxice (de ex. antibiotice, hormoni, sau alte substan\e care se administreaza animalelor, pesticide etc.), care se concentreazi in produsele de origine animals. 7. Pentru e& vegetarianismul ar putea solutions criza mondial de foamete. De ex., dacii americanii ar reduce consumul de came cu numai 10%, ficcare din cele 60 milioane de fiinte umane muritoare de foame pe Terra, ar putea fi hranite in mod corespunzttor 8. Pentru ei vegetarienii au o mai mare rezistentl fizied gi psihicd decit consumatorii de carne, 9, Penten ei vegetarianismul se intemeiazi pe ideal umane a tuturor fiintelor vii. radii 10.Pentru eX aga spune Dumnezeu, ci este planul Lui pentru noi toarce la dieta edenica: “Domnul intenjioneazé sti-$i aducét poporul Setu sé srdiaseet din nou cu fructe, legume si cereale simple.” E.G. White- Dieta si Hrand (E. din UT, 1890) “Mi-a fost ariitat iardisi si iardisi ca Dumneseu Igi aduce poporul la ‘ceva ce a intengionat la inceput si a animalelor. El doreste ea noi sa invdiyam poporul o cale mai bund. [...] Dacéi se renunté la consumul de carne, dacti gustul este edueat fn aceastit direct, dacii este incurajata placerea de a ménca fructe sicereale, va fi curdnd asa cum a intentionat Diumnezeu sa fie la inceput. Cei din poporul Sau nu vor folosi deloc carnea.” E.G. White - Dieti gi hrand ( Serisoarea 3, 1884.)DIETA - ELEMENT DE VALOARE IN PROFILAXIA SI TERAPIA BOLILOR Nu stifi cd voi sunteti Templul lui Dumnezeu si ca Duhul lui Dumnezeu locuieste in voi? Dacd nimiceste cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela il va nimici Dumnezeu: ede Templul lui Dumnezeu ‘aga sunteti voi.” (1 Corinteni 3:16, 17). este sfaint A. Dieta din perspectiva Bibliel Ellenei G. White a scrierilor Creat dup chipnl Ini Dumnezeu (Geneza 1:27), avand drept ofmin un mediu natural — griidina Edenului unde isi desfaisura activitatea, omului i-a fost aleas& de Creator dieta cea mai sinitoasi, dieta care asigura in cel mai inalt grad buna functionare a maginatiei vii. Si Dumnezeu a zis: ,,[ata ea v-am dat orice pom care are in el rod eu simdnt&: aceasta si fie hrana voastra”. (Gen. 1:29), in fata acestei afirmatii divine, medicina moderna ar obiecta cao astfel de alimentatie este unilateral si deficitari, sub raportcalitativ. Si fi gresit Creatorul? Sa nu fi stiut Dumnezeu care era cel mai bun .,combustibil” pentru masindria vie creatl de EI? Cu siguranta c& Ela stint Stricta ascultare de legile care guvemeauii functionarea organismului ‘rao garantie, chiar dupi ciderea omului in pat, a unei viet sinitoase silongevive, Varsta metusalemica a primelor generatii de oameni care” i-au urmat lui Adam este o marturie evident in acest s« De-a lungul istoriei poporului lui Dumnezeu, Biblia face mereu referire la o anumita conduit alimentara care trebuia sii caracterizeze viata acestui popor, Cei 430 de ani de robie tn Egipt au insemnat o perioada de degradare fizicd, morali si spiritual’ a poporului, consecinta a practiciloridolatre gi aunei diete in care predominau carnea si excitantele, 1sDipaicgirealdini Egipt, Wha, did Peimwele masuriiinstituite de Dumnezeu in poporul Siu a fost reforma sanitari, care consta intr-o serie de reglementiri privind slimentatia, nunca) odihna, terapia $0 legislatie sanitard foarte austerd, Era nevoie de 0 astfel de reformé sanitard pentru ca poporul si fie pregatit a intra in ‘Tara Fagaduintei ~ Canaanul paiméintese, scopul.acesteia find si atunei, gi azi, sfintirea viet. ‘Dincolo de aspectul material al confortului, vi avantaj pentru sindtate fizicd, reforma sanitard gi atunci, gi astizi gin veci, asiguri in cel mai inalt grad sindtatea psihied, conserva discerndmantul spiritual care pistreazi mintea treazi gi limpede, ptivi Ia soliile de har ale lui Dumnezeu, la lumina adevarului sii, ew maximum de prezent ‘Aceasti reforma sanitard simbolizata prin ulciorul de aur cu mani, tablele de piatra cu cele 10 porunef (vointa exprimatd a lui Dumnezeu ~ Exod 201-17); serise de degetil lui Duninezeu $i tolagul fuftitiit al Tui Aron (eimbol al ordinii in organizatia bisericii), aveau si fie consacrate ca prineipii sacre de viata. Cele trei obiecte simbolice erat pistrate cu sfintenie in chivotul legimantului din Saneturul pamantese (Eviei 9:4), construit pe vremea lui Moise, la porunea Ini Dumnezeu, avand ca model originalul cerese al Sanctuarului, ardtat lui Moise’ pe ‘Muritele Sinai, de insugi Dumnezeu (Exodul 25:8, 9) - Prosperitatea fiziew, morali si spirituald « poporilu, atuei, acum itn veci, precum $i rimanerea lui Dumnezeu in milocul lor, depindeau de asciltarea necondiionati fata de aceste prineipii vitale (Exod 19:5; Deut. 2: 9 — 14; Exod 23:25; Matei 7:21). Subiectul reforiei sanitare, ca parte integtantd a luerdrii de ‘evanghelizare, a fost reactualizat si prezentat lumii prin serva Domniilui, Ellen Gould White, in anul 1863, dapa cum ea insisi mrtiuriseste: in casa fratelai A. Hilliard, din Otsego, Michigan, S.U.A., la 6 junie' 1863, mi-a fost aritat in viziune marele ‘subieet al reformei sanitate”. (Selected Messages, vol. 3, p. 276, orig.)- De la acea datd si pnd in anul 1915 cand a trecut Ia odihni, dupa sminului, serierile Ellenei G. White fizice, o viata de truda si osteneala in via Doi stint pline de sfaturi practice privind pastrarea stindtatii de sufletesti si spirituale, sfaturi care gi-au pistrat valoarea si importante lor de-a lungul anilor 16 Naloarea reforingh ‘sanitare este cu atat mai mare cu cét ne dim. orn chris vans tain au aceeasi valoare istoried, precum au avut i in vremea Jui Ioan Botezaitorul, profetita in eartea proorocului Isaia: Un glas strigd: .Pregitti in pustie calea Domnului, netesiti tn locurt useate un drum pentru Dumnezeul nostru”,(Isaia 40:3; Matei 3:3). Ande sle Damnezeuaatras mere tenia popruli Siu asupra ref forme sanitare. Aceasta este una din marile ramuri ale lucrarii de pregitire a oamenilor pentru venirea Domnului. loan Botezitorul esi Tenia {n puterea lui Iie pentru a pregiti calea Domnului si penteu a Intoarce pe popor la infelepeiunea drepiilor El pretnchipuia pe eci dias de pe urma, edrora Damnezeu le-a tneredintat adeviruri sfint le prezentat oamenilor, ca sii pregiteascd. pentra ad ie n < joua venire a Domnuluiloan era un reformator. Ingerul Gabriel, venind direct din Ee dda inyGjaturi despre reforma sanitara tatélui i mamei lui Loan. i vise c& fiul lor nu trebuia sd bea nici vin, nici bauturs imbatatoare si & a‘ va fi umplut cw apiritul sffintide I naytere. loan se desparti de prietenii sai si de viata imb Hi r V ai gi de viata imbelgugatd i luxoasa. Simplitatea imbricdmin{ii lui, o haind din pirde ee eae mustvare. pentru extravaganta’si dorinta dea fi_ardtosi cu ‘imbrieau preotii iudei si oamenii in general. Nae a i miere salbaticé, era o mustrare pentrusatisfacerea apetitului $i pentru imbuibarea eare domnea pretutindeni. Profetul Maleahi zicea: * lata, Eu vit trimit pe Profetul Iie, inainte dea yeni ziua cea mare ra infticosata a lui Dumnezen si el va intoarce inimile parintilor spre copii si inimile copiilor spre parinti lor”. Prin aceasta, Profetul descrie ones lucririi. Cei care au de pregatit calea pentru'a doua venire a Jomnulu sunt reprezentati prin profetul lie, la fel dupa cum si va Asi lui Llie, si pregiteased el calea pentru prima venire-a asi subiect al reformei ar trebui mult pus in discutie, iar mint publicului trezita. Cumpiitarea in toate treby inlegitur eu sola, , wean wie pus in legaturd eu spreia Gntoarce pe poporal Ini Dumnereu dela idolara lon nen imbuibare side la extravagante in imbriciminte. gi tn.altele”, 3 Testimonies, pg 61 ~ 64, orig. (1872). ’ ty vel ce ined vom ita ait paragrafe cu valoarea medical lin literatura religioasa, scrise, sub inspiratia Duhului Sfa dindieonaatia piratia Duhului Sfant, de aceasta W———-”~——ttrt—<“i—s— ,Suntem datori si stim cum sine pistxdim corpul in cea mai bund stare de snztate gi este o datorie sfanta s& triim dupa lumina pe care ne-t dat-o Dumnezeu-cu atita bundtate. Dack tnchidem ochii fata de Jumini, de teamé ca sd nu vedem relele de care nu stintem voiogi si ne liisim, prin aceasta, pieatele noastre mu se fac mai mici, ci mai mari Dacd ne abatem de la Jumini intr-unele; atunei/ne vom abate gi fh altele, Este un picat tot atat de mare de a cdlea legile fiintei noastre ca Je zece poruneij cei nu putem face nici una nic alta, side acilea cel far a cilca Legea lui Dumnezeu. Nu putem iubi pe Domnul din toata jnima, din tot eugetul, din tot sufletul si din toatit puterea, edt timp tinem la apetitul la pottele gi la gusturile noaste gi le ubim mai mult dectt pe Domiul. ZilniesoXdem din putetea de a preamari pe Dumnezet fou toata tiria gi-din tot cugetul nostra. Prin obiceiurile noastre rele, slabim chiar puterea vietii acesteia si mai zicem c& suntem urmagii Domnului Hristos gi ¢% ne pregitim pentru viafa cea nemuritoare.” 2 Testimonies, pg. 70, 71 (1868). Reforma tn dieta s& fie progresh Oamenii si fie invitati cum si pregateascdi hrana fird a mai folosi lapte sau unt. Spuneticle cd in curdnd va veni timpul end mu va mai ficeva sigur de a mai consuma oui, lapte, smantini sau unt, deoarece bolle ‘animalelor sporese odati'u sporirea nelegiurii oamenilor S-a apropiat timpul end, din pricina nedreptatii neamului deezat; toate animalele vor geme sub belile care bintuie ea un blestem pamantul nostra. ‘Dumnezeu va da poporului Siu indemainare gi pricepere si pregiteased alimente stinitoase fir lucrurile acestea. Membrii nogtri si lase la 0 parte toate retetele nesdnitoase.” (1902), 7 Testimonies, pg- 135. “,Efectul influentei dinainte de nastere este privit de multi paring cao chestiune de putind insemnitate, ins cerul mu fl priveste tot aga. Solia trimisa printr-un inger al lui Dumnezeu si dati in doua randuri fn chipul cel mai solemn arati ei merit cea mai mare atentie din partes noasti Prin cuvintele spuse unei mame; Damnezeu vorbeste tuturor mamelor din fiece veac. ,,Si ia aminte”, spune ingerul: jca si pizeascd de toate cele ce i-am porancit”. Binele copilului va fi inrdurit de obiceiurile ‘mamei, Gusturile gi patimile ei trebuie sa fie conduse dupa prineipiu. Dacd ea doreste si implineasca planul lui Dumnezeu eu ea dandu-i un copilyatunei este ceva pe care ea trebuie si-l evite, ceva fati de care sa trivease. Daca inainte de nagterea copilului ea se lasi in voia oT) se impo poftelor, daci este egoistd, neribditoare gi impundtoate, aceste trasaturi vor fi reflectate tn dispozitia copilului. Astfel multi copii au primit drept dar de nastere nigte tendinte spre ru aproape de nevindecat. Dar daci mama aderi cu hotarare la principiile cele bune, daci este cumpitata si plind de spiritul abnegatiei, daci este blandi, nobilé si neegoistd, ea poate da copilului siu aceleagi pretioase trisituri ale caracterului. Foarte lamuritd era porunca ce oprea pe mami de a folosi vin! Fiecare piedtura de bauturd tare Iuati de ea pentru satisfacerea gustului, primejduieste sindtates fizied, mintald si morala a copilului siceste un ptcat direct contra Creatorului ei. “Multi igi dau cu pirerea ci trebuie indeplinitd orice dorintia mameis ci dack doreste ceva de mancare, ce poate fi vitimitor, ea trebuie imediat si satisfaci pofta. O asemenea pirere este gregitd gi daanatoare. In nici un 'caz insd ni trebuie nieglijate nevoile maméi din punct de vedere fic. De ea depind doua viet si dorinfele ei trebuie laste in seama eu mult ‘bite gi nevoile ei implinte eu toatd inima, Dar fn aceasté vreme, mai jikedin/ dec Suid aliseval cl teebuie“ c¥ihe anh al ( vce até diecte tot oe ar putea micgora puterea fired sa mint Prin ins pomanea hui Dumnezen, ea este pust sub cea mai solemn obligate de exercita stpinire de sine.” Minisury of Healing, i. 271 (1905). “sCuvintele rostite sotiei Ini Manoah (Judecitori 13:4), euprind tim adevir pe care mamele de azi bine at face dack Lar cerceta, Vorbind acestei mame, Domiul a voibit tuturor mamelor ingrijorate, intristate, din timpul acela gi tuturor mamelor din generatile urmiftoare. Da fiecare ‘mami poate si-siinfeleaga datoria. Ea poate si ste ed mai mult depinde cearacteril copiilor ei de deprinderile ei inainte de nasterea lor gi de striduinele ei personale dupit nasterea Tor, decat de avantajele say dezavantajele exterioare. . |Site fereased”, spo fgéul. Ea si fie gata st se impotveasea ‘spite. Poftele si pasiunile ei trebuie i fie tapanite de prineipii. Despre ficoare miaind se poate spune: ,Si'se fereasea!”. Ea are intotdeauna ceva de care si se fereased, ceva impotrva cara st lupe find neetare, daca implineste scopul pe care Dumnezeu il are cu eal find i-n dat un cop Mama care este un fnvititor corespunzitor pentr co sii formeze deprinderi de lepidare de sine si stipanire de sine; deoarece ea le transmite proprile ei insugiri, propriile 6 trsaturi tari 19amemma is sienaamamae cimcaainnaa ee sana: te sau slabe de caracter. Lucrul acesta il intelege vrajmagul sufletelor mai bine deeat multi parinti. El va atrage pe mami tn ispite, stiind ca dack nu ce tmpotriveste, el poate si influenteze prin ea pe copilul ei. Unica nadejde a mamei este la Dumnezeu. Ea poate alerga la El edutand har sitdrie, Ba na va cduta ajutor in zadar. Elo va face in stare sf transmit odraslelor ei insusiri care fi vor ajuta si aiba izbnda in viata de acum ‘gist cAstige viata yesnica”. Signs, 25 febr. 1902. {fntrebarea tatilor gi mamelor ar trebui si fie: ,,Ce si facem copilului care ni se va naste?”, Am infétigat cititorului ce a spus Dumnezeu cu privire la felul cum si se poarte mama inainte de nasterea copilului ei. Dar lucrurile nu se sfargesc aici. Ingerul Gabriel a fost trimis din locurile ceresti si dea indrumiiri pentru ingrijiea copiilor, dupa ce s-au niscut, ca pArintii si poatd intelege pe deplin datoria lor “Aproape de timpul celei dintai veniri a Domuului Hristos, ingeral Gabriel a mers la Zaharia eu o solie aseminitoare cu aceea dati lui Manoah. Batrénului preot i s-a spus ca sotia lui urns s& nasck un fiu, care va purta numele Ioan. ,El vafi pentru tine o pricini de bucurie gi veselie”, a spus ingerul, ,i multi se vor bucura de nasterea lui. Cici va i mare inaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici bauturd ame i se va umple de Duhul Sfant”. Copilul acesta faigiduit trebuia si creased in deprinderi de mare cumpatare. Lui trebuia si se incredinteze o mare Tucrare de reformatiune, pentru a pregaticalea Domnului Hristos, In popor ‘domnea necumpitare in toate felurile. Ingiduirea de sine la vin gi alimente costisitoare scidea puterea corpului si injosea moravurile in aga misurd {fncat nici cele mai inspdimantitoare crime nu se pireau a fi picitoase. Glasul lui Ioan trebuia si risune din pustietate, mustrénd fra erutare Sngiiduintele ticiloase ale poporului gi chiar deprinderile lui abstinente trebuiau si fie o mustrare pentru necumpatarea timpului sfiu... Fiecare mami ar trebui si se striduiascd si-gi potriveasci deprinderile cu voinja lui Dumnezeu, pentru ca sk poatd lucra in armonie cu El pentra a-8 apira copti de vcile nimicitoare devia si sinatatedinilele noastre Mamele si caute nefntarziat olegitura bung cu Creatorul lor pentru ca si poatd clidi prin mila Lui in jurul copiilor loro cetiquie impotriva risipei si necumpatarii. Dacii mamele s-ar purta in felul acesta, ar putea vedea pe copiii lor, ca $i pe téndrul Daniel, cum ajung la mare inalkime in cele ‘morale si intelectuale, fiind binecuvantare pentru societate gi o onoare pentru Creatorul lon” Dieta si hrand, pg. 197. «Hana cea mai buni pentru copil este aceea pe care odi natura. El sii nu fie lipsit fird rost de aceasta hand. E ceva erud cao mami, de dragul linistei ei, sau ea si poatd petrece in lume, si caute si scape de slujba duioasi de a-gi hrini copilagul. ‘Mama care Iasi ca altcineva si-i hrineasci copilul ar trebui si ia bine seama la urmiri. fntr-o misurk mai mare sau mai mie, doica di din firea ei, din temperamental ei, copilului pe care-Lalipteazi”. Diet si brand, pg. 196. Pentru a se fine pas cu moda, s-a abuzat de naturi, tn loc si se find seama de ea. Mamele adesea depind de o doici sau biberonul e pus in locul pieptului mamei. Una din datoriile cele mai delicate pe care le poate indeplini mama pentru firavul ei pruneusor, eare contopeste viata Tui cu aei gi care trezeste cele mai sfinte sentimente in inima mamelor, este jertfires nebuniei ueigitoare a mode Sunt mame gata si jertfeasei datorile lor mateme de a ingxiji de Jos nama pentra cl le da prea mull bite de cap swe ui legate de prancul lor, care este chiar rodul trupului lor Salonul de bal gi scenele ‘excitante ale plicerilor au avutinfluenta de a indobitoci finele simi ale sufletului. Acestea au fost mai atrigitoare pentru mama ahtiaté dupa mode, dectt datorile materne fai de copiii ei. Poate ck ea di undeva la odoicd copilul ei afar& din casa, pentru a indeplini tn locul ei indatorini care hotirat i-ar reveni numai ei. Deprinderile ei greste fac ca aceste datori, Ja a edor implinire ar trebui sX simti bucurie, si fie pentru ea cova neplicut, deoarece grija pentru copiii ei vafi tn confliet eu cerintele vieiii mondene, O persoani striind implineste datorile mamei i di de la pieptul ei hrana care intreine viaya. $inu e numai stat. Persoana aceea imprumuti si felul ei de purtare side simtire copilagului pe care-I ingrijeste. Dack doica este ofiinta de ind, pitimagi gi lipsité de judecata; dacd nu tine seama de principiile ‘morality, copill va ajunge, aproape sigur si-i emene in totul Acelagi singe care curge in vinele doici se afla sin copil. Mamele care arunct 4n felul acesta pe copii in bratele lor gi refuai de a-gi tmplini datorile rmateme, deoareve acestea sunt povard pe care ele mu o pot indeplini bine, cét vreme sunt devotate modei, nu sunt vrednice de numele de mami. Ele injosese instinetele nobile gi insusirile sfinte feminine gi aleg si fie nigte fluturagi ai plicerilor modeme, simtindu-si mai putin rispunderile fati de urmasii lor decat dobitoacele necuvantitoare. Multe 21ee ee ‘mame pun biberonul fn locul pieptului, Luerul acesta este trebuincios, pentru ci nu au hrand pentru copii lor, Dar tn. now cazuri din zece, deprinderile lor rele in imbricdminte 3, mancare, pe care le au din copilirie, au atras asupri-le schilodirea aceasta, ci nu pot si-si ‘ndeplineascad indatoririle pe care natura le-a randuit si le facd.. ‘Totdeauna am avut simful acesta ci o dovada de raceali gi oe asprime ca s& indepirtezi pe copii de la pieptul mamei gi si-i hrdnegti eu Stele Teeaml ean stscerbcea malate giiscalapele se de 1a.0 vacd sdindtoasi si ca alat laptcle edt si sticla si fie desiv curate. Lucrul acesta se trece deseori cu vederea gi ca urmare, pruncul ce ficut ai sufere in zadar Tulburisi de stoma si intestine fl pandese gi ‘pruncul vrednic de mila se imbolnaveste, chiar daci s-a niscut sintos. Dieta gi hrana, pg. 196, 197. Cea dintai educatie pe care copiii ar trebui si o primeascd de la mamele lor inci din pruncie este aceea cu privire la sdnatatea corpului- epictreze acca calitate eare si ‘Salli se ingaduie numai hrand simpl, sinitalea cea mai buna si aceasta si li se dea la timpuri regulate, nu si dou mese ar fi chiar mai bine decat trei. Daca copii sunt bine diseiplinati, curdnd igi vor da seama c& mu pot primi nimic daca pling sau se supird. 0 mama care judecd bine va lucra pentru educatia copiilor ei, nu gandind si scape in clipele de fat de grij, ci géndind mai mult la binele lor yiitor. $i avand aceasta.in lectia insemnati a stipfnirii poftelor gi lepa de sine, ca ei si mandnce si sa bea gi sé se imbrace aga ca si poatd fi mai des de trei ori pe snd, va invita pe co sinitogi, Dietd si hrandi, pg. 198. “sN-ar trebui sa lsat pe copiii vost si mandnee bomboane, fructe, anuci, sau orice fel de aliment, intre orele meselor, Dou mese sunt pentru i mai bune decat trei, Daca picintii dau exemplu gi lucreazi dup principiu, copiii repede vor face si ei la fel. Neregularitatea in mancare himiceste vioiciunea sindtoasi a organelor digestive; si cAnd copii vogtri vin la asi, ei nu simt placere pentru o hrani siindtoasi; pofta lor cere cova ce le este ddundtor, De multe ori copiii vostri au avut dlduri gi friguri pricinuite de alimentatia gresitd, cdnd parintii au fost vinov de boala lot. E-datoria pirintilor si ia seama,ca copiii si-si formeze deprinderi care adue sinitate si prin aceasta seapi de multe necazuri, Dieta: $i hrand, pe. 198. »Parintii trebuie si- pund ca cea dintai tint a lor de a invita si procedeze cum trebuie eu copiti lor, pentru ci sa le poalai asigura minti si corpuri sindtoase. Principiile cumpatarii trebuie si fie introduse in toate amiinuntele vietii de familie. Copii trebuie invatati stiipanirea de sine gi pe cat posibil si li se intipireasca aceasta, inca din copilarie. Invatati pe micuti si mindnce; si cd vointa trebuie stapanita printr-o minte linistitd si inteligenta.” Sfaturi pentru sdndtate, pg. 92. sDeprindeti pe copiii vostri si aibi repulsie fati de substantele atatdtoare. Cat de multi sunt acei care fiird si-si dea seama, nutrese in ei pofta dupa lucrurile acestea. in Europa am vaizut doici care duc paharul de vin sau de bere la buzele copilasilor nevinovati si in felul acesta cultiva tn ei gustul dupa substante atatitoare. Pe masurd ce cresc, se deprind tot mai mult cu aceste lucruri pind cfind putin cate putin sunt bimuiti, tree de hotarul de unde ar mai fi putut fi ajutati i in cele din urma iau loc in mormantul betivului. Dar nu numai fn felul acesta se pervertegle 4 se face din apetit o curs. Hrana este de multe ori de asa fel incat trezeste pofta dupa bauturi atatatoare. Mancdruri scumpe sunt puse in fata copiilor — alimente atatatoare, sosuri grele, prajturi si patiserii. Hrana aceasta cu foarte multe aromate iritd stomacul si di nastere la pofta dupa substante alatiitoare mai tari. Nu numai ed apetitul este momit cu alimente nepotrvite, din care se ‘ingiduie copiilor si mandnce din belsug la masi, dar li se ingiduie si minnce si intre orele de masa si de la varsta de doisprezece sau paisprezece ani sunt dispeptici in toatd puterea cuvantului. Poate ati vazut vreodata cum araté stomacul unuia care consuma biuturi tari. 0. stare asemangtoare se produce prin, intrebuinjarea substantelor aromate atatdtoare... Avand stomacul fn asa stare, existi si 0 pofté dupa mai mult, pentru a face fata cerintelor apetitului, ceva mai tare gitot mai tare. Apoi gisiti pe fili vostri pe strada invatdnd si fumeze.” Dieta si hrand, pg. 204, Este cu neputinti acelora care lasii frfinele pe mina apetitului si ajungi la desavargire crestina. Simturile morale la copii vostri nu pot fi trezite usor, daci nu luati seama la alegerea hranei. Multe mame agazii o'masii care ¢ o curs pentru familia lor. Mancaruri cu came, unt, branza, aluaturi bogate, alimente bogate in aromate si condimente sunt consumate din belsug de tanir si bitrin. Lucrurile acestea isi fae parteapentru a tulbura stomacul, a afaja nervii gi a slabi puterea mintii. Organele produciitoare de sfinge nu pot preschimba astfel de lucruri in singe bun. Grasimea prijits din méncare face gi mai greoaie digestia. Efectal brinzei este distrugitor. Painea facuta din find fink nu poate da corpiilui hrana cate se poate gisi n painea din fiink de gréu integral. Folosirea ei fir incetare nu va {ine corpul fn starea cea mai bund. Substantele aromate la inceput frit mucoasa subfife a acestui invelig delicat, Sangele se infierbintd, se trezesc pornisile animalice, fn timp ce puterile intelectuale slabese gi ajung serve ale patimilor josnice. Mama ar trebui si cerceteze cum sit puni in fata familiei ei 0 diet simpli dar hrinitoare.” Dietd si hrand, pg. 204. ek “AE ingrozitoare puterea lui Satana asupra tineretului din timpul cesta, Daci mintea copiilor nostri nu este bine cumpiniti prin prineipit ‘morelitatea lor se va strica prin exemplele vicioase ale celor ia cea mai mare pentru tineret vine de religioase, cu care sunt in legitur’. Prime} colo ed nu se stipinese. Parintii Ingéduitori nu deprind pe copiti lor tu lepadarea de sine. Chiar hrana pe eare le-o pun in fata e de asa fel, ‘cle iritd stomacul. Atatarea aceasta, néscuté tn felul acesta, este dust mai depatte la creier gi ca urmare se trezese pasiunile, Nu se poate repeta destul de des cd ceea ce este dus in stomac ating nu namai trupul, darn cele din urmi gi mintea. Alimentele de rand si atatatoare fnferbanta singele,excitdsistemul nervos gi prea deseori idabitoceste simtutile morale, estfel inet rafiunea si congtiinta stint trecute de poririle firesti. Este giet si adesea aptoape cu neputingsipentru cineva tre este necumpitat in diet, si exercite tabdare gi stipnire de sine. Este deci de cea mai mare tnsemniitate 6 ingiduim copiilor, al c&ror caracter este ined neforitat, si sib& muinai alimente sinitoase §i neexeitante, Din iubire, Tatil nostru cerese a trimis lumina reformei pentn @ine apata de relele care rezulté dintr-o netnfrinatt senitare, Jasare tn voia poftelor.” Dieta si hrand, pg. 210. i “vTatilor si mamelor, privegheati ih rugiciune. Stati de paz impotziva necumpatarii de orice fel. Invatati pe copiii vostri principiile reformei sanitare. Invitati-i de care lucruri trebuie si se fereascd pentru a pistra sinitatea, Mania lui Dumnezeu a gi tceput si adi asupra fillor neascultivi: Ce fel de crime, ce fel de pacate, ce fel de purtiri nelegiuite se descopera pretutindeni! Ca popos oi trebuie si punem multd erijé tn ‘a pazi pe copiii nostri de tovardgiile strieate.” Dietd si hrand, pg. 211. 2 -va mereu c& marele scop al reformei sanitare este dea asigura cea mai inalt& dezvoltare a mini, a sufletului gi ¢ corpului. Toate legile naturii - care sunt legi ale lui Dumnezeu, sunt puse spre binele nostru. Ascultarea de ele ne va asigura sndtatea si fericirea in viata aceasta gi ne va ajuta si ne pregitim pentru viata viitoare.” Dieta si hrand, pg.22. ,Dumnezeu doreste ca noi si ajungem idealul de perfectiune, facut posibil pentru nei prin darul Domnul Hristos. El cere de la noi si alegem cele drepte, si intrdm in legétura cu puterile ceresti gi si adoptim principiile si cuvintele de viata, care vor reface in noi chipul lui Dumnezeu. Domnul ne-a descoperit principiile viewii in Cuvantul Sku soris gi in marea carte a naturii create de El. Noi toti suntem datori si lum cunostintii de aceste principii gi —in deplind supunere fata de ele = s& conlucrdm cu Dumnezeu la restabilirea sinatatii corpului si a sufletului nostru.” Dieta si hrandi, pg. 16. »-Trebuie si dobandim eunostinte cu privire la cum si maneam, cum bem si cum si ne imbricim ca sii ne pistriim sinitatea. Boala este pricinuitd de célcarea legilor sinatatii. Prima noastra datorie fata de Dumnezeu, fatd de noi ingine gi fatd de semenii nostri este s& ascultdm de legile lui Dumnezeu, adicd si de legile snatatii. Daci suntem bolnavi, ajungem o grea sarcind pentru prietenii nostri gi neinstare si ne {indeplinim datoriile fat de familia si fata de cei de aproape ai nost Tar efind moartea timpurie soseste ca urmare a edledrii Jegilor sanatati, atunci pricinuim fntristare si suferinta altora, lipsim pe cei de aproape ai nostri de ajutorul pe care cram datori sa li-I dim in viata, lipsim familiile noastre de sprijinul gi de confortul ce trebuia s& i-1 asiguram si lipsim si pe Dumnezeu de serviciul cerut de El pentru preamarirea Sa. Atunci, nu suntem noi, oare, in sensul cel mai rdu, caledtori ai Legii lui Dumnezeu?” Dieta si brand, pg. 20, 21 .»Domnul ¢ lsat si lumineze lumina Sa asupri-ne in aceste zile dint urm, pentru ca obscuritatea gi intunericul, adunate din generatiile trecute, din cauza vietuirii picitoase, si poati fi imprigtiate, in oarecare gi intregul convoi de rele de pe urma necumpatarii in mancare si bauturd si poatl fi redus. Domnul, in tnfelepeiunea Sa, dorea si aduc& pe poporul Sau intr-o sa pozitie, incat ei sa fie deosebiti de lume in spirit si in practica, asa a fiii lor si nu poatd fi dusi ugor la idolatrie, sau si fie molipsiti de stricdciunea predominant lumii. Dorin{a lui Dumnezeu este ea parintita credinciosi si copiii lor si fie eunoscuti ca reprezentanti ai Ini Hristos sicandidati ai viefii vegni¢e. Toi cei aunsi partasi de firea dumnezeiasci sunt scdpati de stricdciunea care este in lime prin pofte. Este imposibil pentru ¢ei ce se dedau poftelor gi apetitului si ajungi perfectiunea cxegtini.” Dieta si hrani, pg. 21. “Pentru pistrarea sdnitajii este nevesara cumpatarea In toate: cumpitarea in mune, cumpatarea la mancare gi la biutur. Tatl nostra cerese né-a trimis lumina reformei sanitare ca 6X ne apere de relele provenite din pofte injositoare si pentru ea cei care iubese curstenia gi sfinjenia sa stie si foloseased cu Intelepeiune toate cele bune pe'care leva lisat El pentru noi; gi ca, practicand cumpatarea in viata de toate zilele, ei si poati fi sfintti prin advair.” Dietd si hrand, pe. 22. |,Mi s-a aritat ci principiile ce ne-au fost date la inceputul avestei Lunt tot atat de insemnate si trebuie si fie privite eu tot atéta constiinciozitate si astézi ea gi atunci, Sunt unii care niciodatd n-au turmat lumina data cu privire la dieta. A venit timpul sé scoatem lumina de sub obroc sisi o lstim si striluceasc in raze limpedi gi stralucitoare. Prineipiile unui trai sinatos inseamné mult, atat pentru noi ca individ, cit i pentru toti ca popor. ‘Toti sunt incercali acum gi pusila prob. Am fost botezati in Hristos i dacii ne vom face partea dea ne despartide tot ceea ce ne-ar trage in jos gi ar fave din noi ceea ce nar trebiui 8 fim, nl se'va da trie pentru ‘acreste in Dominul Hristos, care este capul nostri cel viu gi vom vedea mantuirea lui Dumnezeu. ‘Numai cand avem pricepete in ee priv: “sinatoase, putem si fim treziti pe deplin de a vedea relele care decurg dintr-o diet nesiindtoasi. Acei care dupi ce gi-au vizut gregelile au curajul si-si schimbe deprinderile, vor vedea ci Iucrarea aceasta de inti; dar odati ce S-au format gusturi olosirea alimentélor pe care mai inainte te principiile unei viettiri schimbare cere luptd §i sta slindtoase, igi vor da seama Te socoteau nevatimatoare, pregitea incet dar sigur calea pentru dispepsie si pentra alte boli.” “Reforma sanitard este 0 ramura a lucratii speciale, pe care 0 face Dumnezeu in folosul poporului Sau. Vaoui ¢& motivul pentru care Dumnezeu nu ascult mai deplin rgiciunile servilor Sai pentru cei bolnavi dintre nof este faptul c& El ‘nu poate fi preamarit prin ascultarea ruigiciunilor acestora, cét timp ei 26 calci legile sindtatii. Si am mai vazut de asemenea, ci reforma sanitard si institupile sanitare sunt rinduite de Domnul, si pregiteasci astfel calea, pentru ca rugiciunile credintei si fie deplin ascultate. Credinta si faptele bune trebuie s& meargi mand in mand pentru ugurarea suferinjelor celor bolnavi dintre noi gi pentru pregitirea lor, ea si preamareasci pe Dumnezeu aici gi si fie mantuitila venirea Domnului.” Dieta si hrand, pg. 24 »Mi s-a ardtat cX reforma sanitari este o parte din solia ingerului all treilea gi tot atat de strdns legati de aceasta, cum este legati mana gi brajul de corpul omenese. Vaz : noi ea popor trebuie s% facem 0 migcare de inaintare in aceasti mare lucrare. Predicatorii si poporul teebuie si luereze in plin acord. Poporul lui Dumnezeu nu este pregitit pentru marea strigare al ingerului al treilea, Bi au de fécut © lucrare pentru ef insigi, pe care nu trebuie si lase si o fack Dumnezeu pentru i, El le-a dat lor lucrarea aceasta s& 0 facd. Ba este 0 lucrare pe care trebuie si o faci fiecare pentru sine; nu o poate face unul pentru altul fagine de oiceitiidctune.n carpal ia piu gi a deaSryim sfintenia in temere de Dumnezeu.” ‘ {mbuibarea este pacatul dominant al veacului acestuia. Apetitul si pofele robese bivbati i femeile,intunecs mintea lorsi le amortese simturile morale fn aga grad, incdt ei nu mai pretuiesc sfintele gi inaltele adevaruri din Cuvéntul lui Dumnezeu. Pomitilejosnice stpanese pe oameni. Spre a fi pregititi pentru trecerea in mirire, copiii lui Dumnezeu trebuie si se cunoasca pe ei ingig. Ei trebuie si inteleaga eu privite la propria lor constitulie, ef trebuie si ajung! Avand deci aceste fagiduinte, prea iubitii mei, si ne em 0 fn stare si exclame cu psalmistul: ,iti multumesc, Doamne, ci sunt facut in chip atat de ‘nfricosat gi minunat”. Fi trebuie fntotdeauna si-si ind apetitul supus fortelor morale si intelectuale. Corpul trebuie si fie servul mintii, nu mintea serva corpului” Dietéi si hrand, pg. 30). Ingerul zice: .,Stipdniti-va dela poftele trupesti, eare se lupti impotriva sufletului.” Voi v-ati potienit de reforma sanitara. Ea va apare ca 0 anexdt netrebuincioasi a adevarului. Darnu este aga; ea este o parte din adevir. Aici este inaintea voastré o lucrare care va va constrénge si mai mult iva constitui mai mult deeat orice o piatr& de incercare pentru voi. Cat timp veti sta pe ganduri gi veti ramane inapoi, nepunénd mana pe binecuvéntarea pe care aveti privilegiul de a o primi, veti pierde foarte 27ai ac a a ee coe ult. Voi vi poticniti chiar de binecuvantarea pe care Domnul v-a pus-o in eale, ca si faci progresul vostru mai putin greu. Satana prezinti aceasta fnaintea voastra, in legiturd cu.o multime de piedici, ca voi si va impotriviti laceea ce v-arfitocmai de cel mai mare folos, clei arinsemna pentru voi slinitate fizied si spiritual.” (Dieta si hrand, pg. 35) ‘wAcei care au primit invitatura cu privire la réul care deeurge din folosirea c&rnii ca alimenit, a ceaiului negru gi a cafelei, precum ‘combinatiilor alimentare bogate gi nesintoase gi care sunt hotarati st facd cu Dumnezeu legimant prin sacrificiu, nu vor continua a se lisa in voia poftei pentru un aliment despre care ei stiu bine cd este nesiinatos. Dumnezeu cere ca pofta si fie euratita si si se practice jertfirea de sine find e vorba de lucrurile acelea care nu sunt bune. Lucrarea aceasta trebuie si se faci inainte ca poporul Sdu si poatd sta inaintea Lui ca un popor destivargit. Ramasita poporului lui Dumnezeu trebuie si fie format din oameni pocaiti. Vestirea soliei acesteia trebuie si aibs rezultat poctints gi sfinfirea sufletelor. Trebuie si simtim puterea Duhului lui Dumnezeu in migcarea aceasta, Solia aceasta este minunata si precisi; si ea inseamnd totul pentru cel care o primeste gi trebuie si fie vestité cu un strigit puternic, Noi trebuie si avem o eredinit sincera gi stiruitoare eX solia aceasta va fnainta intr-o insemnatate tot mai mare pani la sfargitul timpului.” Dieté si hrand pg. 33. “,Chiar daci sunteti strieti in ce priveste calitatea hranei voastre, preamiiti voi pe Dumnezeu in corpul i tn spiritul vostru, care sunt ale Lui, si méncati voi numai o cantitate potriviti de brani de fiecare data? Gei care igi incarci stomacul cu mAncare multi nu mai pot {ntelege gi pretui adevérul, cfnd il aud. Ei nu mai pot trezi simturile adormite ale mintii, ca sé-gi dea seama de valoarea luerdrii de mantuire i de marea jertfa adusi pentru omul decdzut. Pentru uni ‘ca acestia nu mai este eu putintd sii pretuiaseX marea, scumpa gi nespus de bogata résplata, care agteaptd pe biruitorii eredinciosi- Partea animalici din noi nu trebuie lisatd si conduci fiinta noastra morald gi intelectual.” Dieta si hrandi pg. 43. _ Sunt numai putini care se ridicd si infeleags cét de strains legatura este intre dieta lor obignuitd gi sdnitatea, caracterul, putinta lor de a folosi semenilor si soarta lor pentru vesnicie. Datoria celor ce au primit lumina din cer 51 au ajuns si vada folosul trliri ei este si dea pe fat ‘mai mult interes pentru cei care suferd din ipsa de cunostini&. Pastratorii Sabatului, care asteaptd apropiata venire a Mantuitorului, ar trebui si rnu arate nici cea mai mic& lipsi de interes pentru marea lucrare de reformi sanitari. Trebuie invitati gi instruiti atat birbati cét gi femei, iar predicatorii si poporul trebuie s simta c& sareina lucrarii apasi supra lor, de a interesa gi pe alii, de a vesti aceasta problemi si de a convinge si pe alti.” Diet si hrand, pg. 46 . Pentru c& primii nostri patinti au pierdut Paradisul prin satisfacerea apetitului, singura noastra speranti de recastigare a Paradisului este si stipdnim cu putere apetitul, poftele si pasiunile. Abstinenta tn ale _mancirii gi stipGnirea tuturor poftelor si pasiunilor vor apara intelectul si vor de vigoare mintal& gi morala, faicand pe oameni in stare si tind toate pomirile lor sub stapénirea puterilor mai inalte sisi facd deosebire intre bine gi riu gi intre ce este sfant gi ce este profan. Toti cei care ‘inteleg dupa adevar sacrificiul facut de cétre Domnul Hristos, cfind a pirdsit ciminul Sau cerese gia venit pe lumes aceasta, ca prin propria Sa vial sf arate oamenilor cum si se impotriveasca ispitei, se vor lepada bucuros de eul lor propriu gi vor alege si fie plrtagi cu Hristos la suferintele Sale.” Dietd si hrand, pg. 53. Necumpatarea in mancare este adesea 0 cauzii a bolii si atunci natura are nevoie mai mult deeat orice, sé fie eliberata de povara care a fost pusi asupra ei. fn multe cazuri de boal, cel mai bun leac este ca pacientul si se lipseascd de o mas sau dou, pentru ca organele digestive, care au avut prea mult de lucru, s8 se poatd odihni. O diet numai din fruete timp de efteva zile aduce multi ugurare celor ce Jucreazii mai mult cu creierul. De multe or‘ scurta perioada de complet abjinere de la mancare, urmata apoi de mncare cumpatati de alimente simple, are ca urmare insindtosirea prin insesi eforturile naturii de a reface organismul. O diet de abstinenta timp de o lund sau doug, va convinge pe multi suferinai eX aceasti cale a stipanirii de sine este calea spre sanatate.” Dieta si hrand, pg.270. »Oriunde se pot cultiva fructe cu imbelgugare ar trebui si se pregiteasc in mare masurd pentru iarnd, fie conservate, fie uscate. Fuuctele mici, ca stafidele, murele, edpsunile, fragile gi coacdzele pot fi cultivate cu folos in multe locuri unde sunt prea putin intrebuintate gi cultivarea lor este trecutd cu vederea.cum a aca ras Dams aca ara Pentru conservele de casi si se foloseasci' mai bine boreane de sticld, nu cutii de metal. E mai ales nevoie ca fructele pentru conserve si fie in stare bund. Folositi putin zahar gi fierbeti numai atat ca si le puteti pistra bine. Pregitite in felul acesta, vor tine foarte bine locul fructelor proaspete. : ‘Oriunde fructele uscate ca: struguri, prune, mere, pere, piersioi si caise pot fi obtinute ieftin, se va vedea cli pot fi folosite ca articole principale ale dietei, intr-o misurd mult mai mare ca de obieei si vor favea cele mai bune rezultate in ce priveste sindtatea gi vigoarea oriciret categorii de lucritori.” Dieté si hrand,, pg. 271). « Acei care consumi carne nu mananci decat cereale gi vegetale din nda a doua, pentru od animalul primeste din aceste lucruri hrana care produce cresterea. Viala care era in griunte gi vegetale trece In cel care Te mingned. Noi o primim atunei cfind ménedm carnea animalului. Cu ct mai bine ar fi s-o lum direct, mdnednd hrana pe care Dumnezeu a dat-o pentru folosul nostru.” Dieta $i hrand, pg. 273. “De obicei, se foloseste prea mult zahar in alimentatie. Prajiturile, budincile, patiseriile, jeleurile, marmeladele, sunt cauze insemnate pentra tulburiti gastrice. Mai ales, sunt diunitoare amestecurile gi budineile in care componentele mai de seami sunt lapte, oud gi zahir Polosirea la un loc a laptelui si a zaharului in mare cantitate trebuie s& fie evitata.” Dieta si hrand, pg. 287. | Adesea am luat loc la masa fratilor si surorilor si am vazut e% dangit foloseau o mare cantitate de lapte si de zahir. Acestea imbfcsese organism, iri organele digestive gi diuneaza creierului.” Dietd si rand, pg. 290. “Pentru cd aga € moda, potrivit unui apetit bolnavicios, multi igi ‘umplu stomacul cu prijituri complicate, cu plécinte gi budinei si cu tot felul de mincdruri vitimatoare. Masa trebuie incdrcata eu fel de fel de mancéruri, altfel apetitul stricat nu este multumit. Dimineata, acesti sclavi ai apetitului lor stricat au respiratia urét mirositoare gi limba jncdreata, Ei nu se bucuri de o buna siindtate gi chiar se mir din ce ‘cauri suferd greutate in tot corpul, dureri de cap, sau alte nepliceri.” Diet $i brand, pg. 291. |, Multe persoane se pricep cum si pregiteasca diferite prajituri, dar prijitura nu este hrana cea mai bun’. Prijiturile dulci, budincile dulei i patiserile vor tulbura organele digestive gi pentru ee ar trebul si ispitim pe cei care Inconjoard masa, pundndu-le fnainte lucruri de felul cesta.” Dieti si hrand, pg. 291. ‘~Alimentele cu carne, prajiturile bogate i placintele pregitite eu arome de tot soiul nu formeazii dieta cea mai sinitoasi gi hrinitoare.” Dietés si hrand, pg. 292. .,Cei ce sustin reforma sanitari siise sileascii serios a face din ea tot ce trebuie si fie. Ei ingigi si lase la 0 parte orice Iucru vatimitor sinititii Si foloseasc numai hrand simplé gi sindtoasi. Fructele sunt foarte bune gi scutesc de grija gititului. Lasati la o parte cocdtiile complicate, prijiturile si alte mnedruri pregatite pentru afétarea pote Mncati mai putine feluri de mancare la aceeasi masii gi mane: multumire.” Dieta si hrand, pg. 292. .,0 pliicinta usoari si simpli se poate servi ca desert, dar daci cineva mfndned doud sau trei bucéti numai ca si-si multumeasca pofta lui neastémpirati, acela nu mai e in stare de a servi lui Dumnezeu. dupa ce au mancat mult din alte felusi, vor lua desertul, nu pentra nevoie de el, ci pentru ci e plicut la gust. Daca li se di indemnul si ‘mai ia o bucata, ispita este prea mare ca si se poatit impotrivi gi se adaugi dou sau trei bucdti de placinta la povara care deja © pus asupra stomacului. Acela care va face aceasta nu s-a deprins cu lepidarea de sine. Victima poftei de a manca este in aga fel stipaniti de felul siu de a se purta inet nu poate si-si dea seama cat de mult rau igi face.” Dieta si hrand, pg. 292. ‘»Cei care sunt adepti ai reformei in ale sdnataii si-gi aducd aminte ci pot face ru prin publicarea de retete care nu tecomanda reforma sanitard, Trebuie si se dea pe fat multd grija cand se oferd retete pentru prijituri gi patiserii, Daci la desert se consuma prijituri dulei, cu lapte sau crema, se va da nagtere la fermentalii in stomac gi apoi punctele slabe ale organismului vor da pe fati ce s-a intémplat. Creierul va fi atins de tulburares stomacului. Lucrul acesta arfi ugor vindecat dacii ar cerceta lucrurile de la cauza la efect, indepartand din dieta lor ceea ce dituneazi organelor digestive si aduce durere de cap. Printr-o hrdnire neinteleapta, barbati si femeile ajung si nu fie buni pentru lucrarea pe care ar putes: o face fara si sufere, daca ar manca simplu.” Dieta si hrand, pg. 293. ‘»E mai bine si lisim la o parte duleiurile, Lisati lao parte deserturile acelea dulci care sunt aduse la masa. Nu aveti nevoie de ele. Va trebuie o minte claré ea si cugetati, aga cum a randuit Dumnezeu.——————— Este nevoie chiar acum si ne conformim principiilor reformei sanitare.” Dieta si hrand, pg. 294. 7 "yPe masa noastri si fie numai hrana cea mai sinatoasé, feriti de orice substanta iritantd. Pofta dupa biuturi imbatatoare este stimulati de pregitirea hranei cu condimente gi arome, Acestea dau nastere in corp lao stare de infierbantare i se simte nevoia dup biutura pentru a alina iritatia. In desele mele calatorii de-a lungul continentului, nu sunt clientul restaurantelor, vagoanelor-restaurant, sau al hotelurilor, pentru motivul simplu ed nu pot sé mdndnc hrana care se serveste acolo, Mancarurile sunt foarte sirate gi piperate si dau nagtere la 0 sete ce joi nu poate fi tndurati... Ele iritd gi inflameazi mucoasa qeliont« stomaculu. Aga e de obicethrana eate se di la mesele moderne gi copiilor. Efectul ei este avela de a da nagtere la nervozitate side a crea o sete pe care apa nu.o poate stinge. Hrana si fie pregatiti ‘at mai simplu eu putin, fir coudimente gi arome gi eu mai puting sare.” Dieti si hrand, pg.298. " Substantele aromate la inceputitité mucoasa fini a stomacului st inceledin urma distrug sensibilitatea natural a acestui invelig deliest. Siingele se inferbiinta, se trezese pornitile animalice, in timp ce puterile intelectuale slabese si ajung serve ale patimilorjosnice. Mama ar trebui si cerceteze cum si pund in fata familiei ei o diet simpli, dar hnrdnitoare.” Dieta si hrand, pg. 2 see ‘in vremurile acestea grabite, eu ct hrana va fi mai putin atétatoare, cu atat va fi mai bine. Condimentele sunt dZundtoare prin insigi natura Jor. Mustarul, piperul, aromatele, muréturile, ofetul gi altele de felul acesta irita stomacul, infierbanta singele si-1 intoxica.” Dieta si hrana, pg. 302. {Salatele care sunt pregatite eu ulei gi ofet, produc tm stomac fermentate, iar hrana nu se diger3, ci se altereazi; ca urmare, singele iu este hranit, ci se umple cu toxine gi apoi se ivesc tulburdrile de ficat i rinichi”. Diet si hrand, p. 303. ye Cand sum bine pregtite, mislinele, ca gf mile, pot tine ocul ‘untului si alimentelor eu carne. Untdelemmul, a cum poate fi mancat ddin misline, este mai de dorit decdt uleiul sau grisimea animali. El aul gi ca laxaiv. Cei eu tulburar intestinale vor simi uguraze, iar pentru cei cu stomaculirtat gi inflamat este un leac vindecitor.” Diewt si hrand, pg. 20. »»Brénza fermentati n-ar trebui sé fie introdusi vreodati in stomac.” Dieta si hrand, pg.324. »Domnul a spus lamurit poporului Siu cf vor primi toate binecuvantirile dac& vor tine poruncile Lui gi vor fi un popor deosebit. El i-a avertizat prin Moise in pustie, spundndu-le cd sfindtatea va fi risplata ascultirii, Starea mintii are o strnsi legituri cu sindtatea corpului gi mai ales cu sinatatea organclor digestive: Dumnezeu hu a dat poporului Sau in pustie carne si miinnce, in chip obisnuit, deoarece stia ci folosirea acestei diete ar crea boali si nesupunere. Pentru ca si le schimbe poriia gi sé trezeascd la lucru puterile superioare ale mint: a facut si nu mai consume carnea animalelor moarte. Le-a dat hrana ‘ngerilos, mand din ce” Dieta sé hrand, pg. 331. »Deprinderile pe care le avem in ce priveste mancarea sau bautura rata daci suntem din lume sau din numarul acelora pe care, prin puternica Lui dalta a adevarului, i-a despiirtit de lume. Acestia sunt poporul Siu deosebit, rivnitori pentru Iueruti bunie. Damnezeu a vorbit in Cuvantul Sau. fn intamplatile lui Daniel gi ale tovarasilor sai, se gisese predici cu privire la reforma sanitari. Dumnezeu a vorbit prin istoria copiilor lui Israel, de la care pentru binele lor, a ciutat sa retina dicta camati. Eli-a hranit eu painea din cer: ,Omul a méneat painea ‘ingerilor”. Dar ei gi-au atatat poftele firesti si cu cat s¢ gandeaw mai mult la oalele cu came, eu att urau mai mult hrana pe care le-a dat-o Dumnezeu pentru a-i pistra in sindtate fizicd, intelectuald si morali, Doreau cu tnfocare dupa oalele cu came gi astfel ficeau tocmai ceea ce au ficut multi din zilele noastre.” Dieta si hrani, pg. 334,335. Multi fac gregealii de a bea api rece la masa. Daci se bea la masa, apa sade secretiile glandelor salivare; si cu edt e mai rece cu atat dauneazi stomacului mai mult. Apa de la gheatd sau limonada de la gheata, baute in timpul mesei, oprese digestia, pana cnd organismul a dat stomacului destula cildurd pentru a-lface in stare si-gi reia luerul. Biuturile fierbinti debiliteazd; si in afari de aceasta, cei care se obisnuiesc cu asemenea lucruri ajung tobi ai obiceiurilor lor. Nutrebuie si turndim api peste hrana din stomac; la mas nu e nevoie de nici 0 bauturd. Mancati incet si ingiduiti ca saliva si se amestece eu hrana. Cu eft se introduce mai mult lichid in stomae impreuni cu hrana, cu atat mai greu va fi ca hrana sd fie mistuitd, deoarece trebuie si fie absorbit mai intai lichidul. Nu folositi multi sare; Lisati Ja 0 partea castravetii murati fn ofet, nu introduceti in stomac substante $i condimente iritante; folositi la masi fructe gi iritatia care cere att de mult biuturd va inceta de a mai exista. Dar daci ¢ nevoie de ceva pentru a stinge setea, apa curat, biti la oarecare timp, inainte sau. dup masi, ¢ tot ce cere natura. Si nu beti niciodati ceai negru, cafea, bere, vin gi nici o biuturi aleoolici. Apa este lichidul cel mai bun pentru a curati tesuturile.” Diett si hrand, pg. 370. ',Ceaiul negru si cafeaua sunt excitante. Efectele sunt asemanitoare cule tutunului, dar ele lucreaza mai incet. Cei care folosese otrivurile ‘acestea lente, ca si fumatorul, igi inchipuie ci nu pot trai fir de ele, deoarece se simt aga de ru cfind nu au idolii acestia... Acei care se Jasii in voia unui apetit stricat o fac in dauna sindtatii gia intelectului. Ej nu pot si aprecieze valoarea lucrurilor spirituale. Simturile lor sunt tocite, paicatul nu se aratd prea picitos, iar adevarul nu e privit ca fiind de mai mare pret decdt comorile piméntesti.” Dieta si hrand, pg. 374. in ce priveste ceaiul negru, cafeaua, tutuinul si biutuzile alooolice, singurul mijloc sigur de purtare fata de ele este de a nu le atinge, a nu le gusta si a nu umbla cu ele. Tendinja ceaiului negru, a eafelei gi a altor bauturi asemindtoare este ca gia bauturilor spirtoase gia tutunului gin unele cazuri e tot atat de greu de a infringe obiceiul acesta cum ste pentru un beliv de a se lisa de biuturile imbititoare. Acei care incearcli si piriseasci acesti stimuleni, pentru un timp vor simti 0 lipsd si vor suferi iri de ei. Dar prin stiruinti vor birai dorinta aceasta si nu vor mai simi ipsa. Natura va avea nevoie de un timp oarecare pentru ase reface fn urma abuzului pe care le-a suferit; dar daji-iprilej ‘sea din nou igi va aduna puterile gi va face lucrarea ei in chip nobil gi bine.” Dieta si hrand pg. 378. ‘,Bauturle fierbinti nu sunt necesare, decat poate numai ca remediu fn boald. Stomacul e foarte vatdmat printr-o mare cantitate de hrand fierbinte, sau biuturi fierbinti. in felul acesta faringele si organele digestive se slabesc.” Dieta si hrand, pg. 380. ‘~Persoanele care au mostenit pofia dupa stimulenti nenaturali in niei un caz n-ar trebui si aibi la indeméng sau si poati vedea vin, bere 1 cidru; deoarece acestea le stau mereu in fata ca ispita. Socotind cidrul dulce nevatimitor, multi isi procurd mari cantitati din el. Dar el Himéne dulce numai un scurt timp; apoi incepe fermentarea, Gustul “4 intepiitor pe care-lprimeste atunci este cu atdt mai plicut pentru multe i cel care-I foloseste se supiri si nu vrea si admita ci este vin tare sau fermentat.” Dieta si hrand, pg. 383. Multi se dedau la obiceiul vitimitor de a ménca imediat inainte de culcare. Ei poate au luat masa lor regulati, dar pentru cd simt un fel, de slabieiune, gndese od trebuie si mai mindnce ceva. Satisficénd aceastii practied rea, ea devine un obicei si ei simt cd n-ar putea dormi ‘fara si mandnce ceva. In multe cazuri, aceasta slibiciune vine de acolo ci organele digestive au fost prea mult impovarate in timpul zilei, find fortate s& prelucreze 0 prea mare cantitate de alimente introdusi in stomac. Aceste organe au nevoie de un timp de odihni absoluta, pentru agi reface ses istovite. Niciodaté nu trebuie luatd o a doua masi pand ce stomacul nu a avut destul timp spre a-si reveni oseala rcink de eesre eens ater eed a ea culeati noaptea, stomacul trebuie si-si aiba lucrarea lui in totul terminaté, pentru ca gi el si se bucure de odihnd impreuni cu celelalte parti ale trupului.” Sfaturi pentru séndtate, pg. 96, 97. Pentru a ne asigura o digestie sinitoasi, hrana trebuie mincatd incet. Acei care dorese si evite indigestia gi acci ce igi inteleg obligatia de a-si pistra toate puterile in aga stare ca s& poatd aduce lui Dumnezeu cele mai bune servicii trebuie si tind bine in minte aceste lueruri. Daca timpul de masa vi este mirginit, nu inghititi hrana nemestecatd, cciméncati mai putin si mestecati bine. Folosul adus de hranii nu depinde att de mult de cantitatea mancati, cat depinde de o digestie bund.” Sfaturi pentru sandtate, pg. 98.