224 Anatomie si fiiologie umand pentru admitere la facultafie de medicing Je complexe ce au loc in mediul intern : Sisleanl nee eet dem asl inegrarca organismului in medi eget ale De ah nervos faciliteaza vizul, auzul, gustul sau simful Laci, i rispang See rt nick sliefoal yatvostveiclllé sistem ale orgauishaulitas funetiona hagy Ia stimuli ue nel de altee, fra legtturd cu nevoile organismului. De exemply, cae ea in mod organizat, temperatura corporal nu ar mai fi Teglat, sing 2 lenu arma f dstibuit in funetie de nevoie tisulare, iar procesele cognitive ¢ emotite nu ar mai exista UPA 3 Sistemul nervos are dud componente principale: sistemul nervos central (SNC) gs temul nervos periferie (SNP). SNC este compus din encefal gi miduva spinari¢ er este drep centru de contol al integului organism (Figura 10.1). Anumite componeng ale SNC integreaza informafiile primite si determind reactiile adecvate. SNP-ul este alcdtuit din receptorii aflafi in organele de simt si nervii Prin care intervin in comunicarea dintre SNC si organele de sim. SNP- ul confine 12 perechi de nervi cranieni si 31 de perechi de nervi spinali, El informeazi SNC despre modificarea conditillor din interiorul orga- nismului si de la suprafata acestuia, iar ulterior transmite rispunsul SNC catre mugchi sau glande, care vor ajusta aceste conditii, SNP confine doua tipuri de nervi, nervi motori si nervi senzoriali, Ner- ‘ii senzoriali sau aferenti (insemnand ,inspre”) aduc mesajele provenite de Ia eceptori organismului spre SNC. Nervi motori sau eferenfi insemnand dinspre”) transmit mesajele SNC cltre muschi sau cltre alte organe, care rlspund astfel stimulilor. Portiunile motorii ale SNP sunt subimparite in componenta somatics si componen- {a autonomil (vegetatival). Componenta somaticd a SNP controleas muschii scheletici, Pe cand cea autonoma controleaza mugchii involuntari (mugchii netest si muschiul car- diac) si glandele. Componenta autonoma a SNP prezinti dou tipuri de nervi motor. Primul tip, nervii simpatici, transport impulsuri cdtre organe gi determina Teactii la situatii de stres, pre- Gum reacfa fight or Bight” (,lupté sau fugi”) (Capitolul 11), Cel de-al doilea tip, nervi Parasimpatil, asigur8 o stare relaxatd organismului gi stimuleara digestia. Crs) transmit informatia Cars Scanned with CamScannera: . jest «econtribuie a formarea barierei hemato Test eras 235 ite! encefalice (sf oe etineste accesul substantelor nedorite in fesutyl eg (Singe-encefay, care previ i : a : - 05 iesutului nerves Tezat. Tebral. Astroctele ajuta gta nol’ Encefal 3s central jstemul nerve! us Miduva spingril 4. Sistemul nervos periferic FIGURA 10.1 Cele doua componente principale ale sistemului nervos uman. Microgliile sunt celule gliale mici, dispersate in encefal iin miduva peor Spinarii. Aceste celule actioneazé in cazul inflamafiilor sau a leziunilor, FART RCE eI! devenind mobile gi fagocitind microorganismele care au invadat fesutul FARA eRe a ervos, Perc auc In SNP, celulele Schwann se infisoara in jurul prelungirilor neuro- BPTEP STC Uy ‘lor localizafi in afara sistermutui nervos central. Ble sinetizeazi teaca ‘miclina ce acopera prelungirile neuronilor din SNP. Scanned with CamScannerAnatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicing Copilar Oligodendrocit (2) Substanta cenusie (b) Substanta aibs gliale din sistemul nervos central, @) Relatia dintre cele fn substanfa cenusie a encefalului sia miduvei spinar, (b) Relatia dintre celule in substanfa alba, Se pot diferentia intre ei datorits prelungirilor pe care le prezinta, Neuronii pot fi clasificati dupa structura sau dupa functie, Din punct de vedere struc- {ural, neuronii sunt multipolari, bipolati si Pseudounipolari. Neuronii multipolari pre- Zinti numeroase prelungiri scurte, numite dendrite, si o prelungire unica, Tunga, numit axon. Muli neuroni din SNC aparjin acestei Categorii. Neuronii bipolari aw un axon gi © singura dendrita. Bi sunt localizati in retina, urechea inten si mucoasa olfactiva. ‘Neu- ronii pseudounipolari au o singura prelungire, care se divide pentru a forma o dendrita si un axon, Majoritatea neuronil Hor senzoriali sunt pseudounipolari (Figura 10.3). Neuronii pot fi clasificati, di i DE RETINUT formatii de la neuronii senzoriali, ‘mesaje prin intermediul neuronil orpul celular al neuronilor reprezints doar un mic procent din Volumul total al celulei. La acest nivel se gaseste nucleul si, de asemenea, multe alte Organite celulare precum mitocondrii, aparat Golgi si lizozomi. Un organit caracteristic Pentru neuron, corpii Nissl, sunt alc&tuiti din reticul endoplasmatic rugos (Capitolul 3), in care se sintetizeaza proteine, Te a GE le integreaza si reactioneaza trimiynd lor motori. Dendritele, pretungiri foarte ramificate ale corpului celular, sunt specializate in re- Sephionarea impulsurilor nervoase gi ‘ransmiterea lor cdtre corpul celular, Suprafafa den- Scanned with CamScannerrevinté mii de formatiuni spinoase pri Tesutul nerves 297 sett PU eu receptori senzoriali a Mitocondrie ergents conul der onl ‘) Corpi Nissi (\V. on er (eticut endo. \*4/ pole plasmatic), Neurilems Melina (b) IGURA 10.3 O reprezentare a celor tei tipuri de neuron prezeni in sistemul nervos. Neu ronii multipolar (@) au numeroase prelungir,neuroni bipolar (9) os fant tor cei pseudounipolari (¢) au una singura cae api se ramified, Detalles neuronului sunt prezentate in imaginea neuromalui multipolar Impulsurile sunt transmise dinspre corpul celular prin intermediul axonului. Axonul pomeste dintr-o porfiune ingrosata a corpului celular, numiti'con’de emergenta: Cito- plasma din interiorul axonului se numeste axoplasmi, iar membrana sa, axolemi. Diametrul axonului este microscopic, dar lungimea sa poate atinge peste un metra, De exemplu, axonii care pornesc din portiunea inferioari a m&duvei spinarii i ajung la rivelul labei piciorului pot avea o lungime de pani la 1,2’m. Deseori, axonii mai multor neuroni denumiti uzual fibre nervoase, se reunesc alcatuind nervi. La capatul distal, axonul prezint& mii de ramificafii microscopice, niimite terminatii axonale, Aceste terminatii prezinta dilatari, numite butoni terminali. La nivelul aces- tora sunt eliberate, de c&tre neuroni, substanfe chimice denumite neurotransmifitori. Neurotransmifitorii transmit impulsurile nervoase de la neuron la mugchi, glande sau alfi neuroni. TEACA DE MIELINA Exist doua tipuri de celule responsabile de sinteza tecii izolatoare de mielin a neuro- nilor, in SNC, oligodendrocitele emit prelungiri, care se inftigoard fn jurul axonilor sau dendritelor (Figura 10.2). in SNP, insusi corpul celulelor Schwann se infisoard in jurul Prelungirilor neuronului (Figura 10.4). in ambele cazuri, celulele produc 0 membrana Stratificat’ numita teacd de mielind. : Teaca de mielina izoleazA axonul. Este compust in principal din mi in’, ‘0 sub- Sant lipidicd de culoare alba, care este componenta principal a membranel alone 4tocitelor gia celulelor Schwann, Mielina izoleaza reacfile electrochimice care concve Scanned with CamScanner228 Anatomie $i fiziofogie Umatie pen it ile nervoase de-a lungul axonilor. Fibrele mielinice conduc rapid im, oes i nd cele amiclinice le conduc mai lent. in sistemul nervos cent nervoase, je amiclinice le re mi esc atit axoni miclinici, cat si axoni amielinici. Pulsurile al se pg, Nucleut ceilet (Y Schwann ‘Membrane celulae. Neuril CGitoplasma ‘urilems ccelulei Schwann, FIGURA 10.4 Formarea tec de mielina pe misura ce celula Schwann se infigoara in jurul axonului, prezentata in imagini succesive (a), (b) $i (©. Mielina este 0 substanya de culoare alba, bogati in lipide, din membrana celulei Schwann, Oligodendrocitele si celulele Schwann isi infisoara membrana celulara in jurul axonilor si dendritelor pentru a forma teaca de mielina. intre doua prelungiri succesive ale oligodendrocitelor, respectiv intre doua celule Schwann Succesive, se gisesc spatij denumite nodurile lui Ranvier. La nivelul acestora axonul nu prezinta mielind, Mielina este rispunzitoare pentru culoarea substantei albe din encefal si din maduva spindvi, Ea intra si in componenta nervilor mielinici periferici. Deteriorarea mielinei in SNC poate da nastere unei afectiuni denumiti sclerozi multipli. Partea exter a tecii de mielina, care inconjoard axonii sau dendritele, se numeste neurilema (Figura 10.4). Neurilema are rol in tegenerarea neuronilor lezafi. NERVII $I GANGLIONII Scanned with CamScanneri ter- aE alaturati se numeste sinapsi, "8a 0 atinge. Jonctiunea di ail reflex, ce are ca baza anatomica, arcul reflex, este un exemplu gi " vite ervoas’ (Figura ae Exemploltipie de act reflex este reflex rotuhey nat apare extensia gambel a peeuates Tigamentului Patelar. Un alt exemplu este felerat deselrager® in cae un deget atin de un stimuldureros ese ets imediat. Un refiex ia nastere cind un neuron senzoralrecepioneara tn stimu. Este generat snimpolsnervos, care este condus de neuron senza cite numer seta pervos central, care aul rol de centru de proo rnoori, find generat un impuls, care va fi tra sare. Intemeuronii comunicd cu neuronii ‘un nsmis unui efector, muschi sau glands, care vaacfiona in consecinga. in reflexul de retragere, de ex i i ‘emplu, retragerea degetului este determinata de contractia muschilor. Interneuron Corpul celular al neuronului senzorial CCorpul celular a! newronulul motor Muschi efector Receptori cutanati pentru durere ——— | A Fle tau FIGURA 10.5 Un arc reflex tipic, ilustrat cu ajutorul reflexului ore = nastere la nivelul receptorilor durerosi gi sing mi eat rE cist Bint mediul neuronilorsenzoriali. interneuron interpetead impels i ini, un raspuns prin intermediul neuronului motor pe oie SE at departeazalabapiciorului de timulul dureros.Observaioaaret COP celular al neuronului senzorial, care se ald in afare i ‘in maduva spindii ganglion, gi pe cea a corpului neuronului motor, situat in mi pi Scanned with CamScannerjomie $i fiziologie uT@ TABELULIO.1 COMPONENTELE UNUI ARC REFLEX yponenta Descriere Functie Com Copatul receptor alunei dendrite Sensibil a modficiriinteay e say Receptor sau celulé receptoare specializa- externe 8, aflatd intr-un organ de sims Dendita,corpul celular siaxonul Transmit impusur nenvoass fa ronul senzorial h i _ tunui neuron senzorial (aferent) receptor cStre encefa sa spinarii 230 Anat MU mduyg Dendrita, corpul celular si axonul —_Serveste drept centru de interneuronul pul cel d = unui neuron situat in encefal sauin conduce impulsul nervos deg maduva spin&rii neuronul senzorial la cel motor Neuronul motor —_Dendrita, corpul celular si axonul —_Transmite impulsul nervos dea unui neuron motor (eferent) encefal sau maduva spingriicitre un efector Efectorul Un muschi sau o gland din afara_Raspunde la stimularea provenity sistemului nervos della neuronul motor si produce actiunea reflexa Reflexul poate fi automat si inconstient, fara a include encefalul sau o activitate men- tala, Ajuti la menfinerea homeostaziei organismului in timpul unor activititi precum strdnutul, tusea sau inghifitul, ¢i reprezinta cea mai simpla activitate indepliniti de cdtre sistemul nervos (componentele arcului reflex sunt prezentate in Tabelul 10.1). IMPULSUL NERVOS Jn multe cazuri, activitatea nervoasi este inifiata prin stimularea unui receptor de la su- prafata corpului (Capitolul 12). Cei mai cunoscufi receptori sunt neuronii din organele senzoriale precum ochiul gi nasul. Alfi receptori, prezenti in piele, reacfioneazi la pre- siune, atingere, cildurd sau frig. Dupa ce un receptor a fost stimulat, mesajul neuronal este transmis spre SNC prin intermediul unui neuron senzorial. La originea impulsului nervos st& un eveniment electrochimic datorat modificarii distributiei ionilor in celula nervoas’. Dup& cum arat gi numele, un neuron in repaus nu transmite impul- suri, intr-un neuron in repaus, suprafata externa a membranei celulare are o inc&rcatura electricd pozitiva, iar citoplasma din interior este elec- tronegativa. Astfel, neuronul in repaus este polarizat, fiindc& suprafata interna si cea externa a membranei sale au sarcini clectrice opuse. separate astfel, sarcinile electrice vor determina o actiune in cazul in care diferenta dintre sarcini se modifici. Aceast’ diferenta se numeste potential de repaus (Figura 10.6). gs ec cae per cis rrr ae Py rl Libel A Pon Fn) A Scanned with CamScannerJesutul nervos 291 ® SOoOS Membrana aonutui 10.6 Dezechilibrul ionic intr interiorul si exteriorul amare de ioni negativi din celula este pus pe seam mirul ionilor de sodiu din exteriorul celulei este de potasiu, ceea ce contribuie la men exteriorul celulei, @ ‘f : fIGUR nei celule nervoase. Num&rul 1a moleculelor proteice. Nu- > mai mare decét ce al ionilor Hinerea unei sarcini electrice pozitive in Potentialul de repaus reprezinta un dezechilibru intre sarcinile electrice aflate de o pate side alta a membranei celulare, Intr-un neuron in repaus, potenfal de epaus est fe aproximativ 70 de milivolfi (mV). Prin convene, acest potenfial se ex ak ca = AY (electronegativ”), pentru c& suprafata inte a membrane celulare Sear vretrick negativ’ fat de cea pozitiva prezent& pe suprafaja externa, Potential de repaus este ezultatul unui exces de ioni pozitivi in exterionul mem- branei celulare, comparativ cu interiorul acesteia. Exist, de asemenea, un ugor exces de ioni negativi in citoplasma, care includ ionii de fosfat organic. Proteinele citoplasmatice au, de asemenea, 0 sarciné electric negativa. Concentratiajonilor de sodiu din exterio- mul celulei este de peste 10 ori mai mare dect cea din interior, ceea ce ii confera suprafe- feiextere a membranei celulare o sarcina pozitivs, comparativ cu interiorul Dezechilibrul ionic din celulele nervoase se datoreazi mai multor factori. Un factor ¢ste reprezentat de o pomp de sodiu-potasiu foarte eficients. Aveasta pompa transport cite trei joni de sodiu in afara celulei, prin mecanisme de transport activ, gi introduce in celulé céte doi ioni de potasiu. Pompa functioneaz impotriva gradientului de concentra- tieal ionilor si, prin urmare, sunt necesare cantiti mari de ATP pentru fumiza suficienté energie, Deoarece mai multi ioni pozitivi sunt pompafi in afaracelulei decdt sunt introdusi in interiorul acesteia, intracelular apare un potential electric negativ (Figura 10.6). Dezechilibrul ionic este determinat gi de difuziunea ionilor din zonele eu concentratie mai mare inspre zonele cu concentratie mai sckzutd, prin canale membranare. Unele din- treaceste canale sunt alcatuite din proteine membranare care suferd modificii structura- |e, pentru a se putea deschide atunci cfind ‘membrana este stimulata. Astfel de canale se numese canale cu poarti (,,gated channels”), pentru ci actioneazA ca niste porti si sunt specifice pentru diferite tipuri de ioni. Canalele de sodiu gi cele de potasiu sunt exemple decanale cu poarta. > Un impuls nervos se numeste potential de actiune (F igura 10.7). La generarea unit Potenfial de actiune, un stimul electric, ‘mecanic sau chimic modifi’ potentialul de re- paus prin deschiderea canalelor de sodiu, permifénd intrarea fonilor de sodiu in celul’. Ogata cu accesul ionilor de sodiu in celulé, membrana neuronul se depolarizeaza. in timpoldepolarzact potential de repaus se rdic8 and la valores de aD ronda 2 el Scanned with CamScanner232 Anatomie $i fiziologie umand pentru at imitere la facultatile de medicina unui impuls nervos. in acest Moment, canalete ee se deschid, si un numér si mai mare de ioni de sogiy py id in celuld. Acest influx dureazat 0 miime de secund®, apoi canalele se inchig Sa oleate de repaus continud si creasc& pana la aproximativ +35 my oo. zitiv”), avaind loc 0 inversare temporara a polaritajii. mv, care reprezinta intensitatea prag al de sodiu voltaj-depen F Depol stimul aplicat ert hit cis ‘Axon Membrana axonului a) Depolarizare (\+etet eee rc) peel lyateee Vt Nat I Repolaizare — Depolarzare (\++4 eee ete Directia potential de actiune 0 vereeee tees FIGURA 10.7 Potenfialul de actiune al unei celule nervoase. (a) Un stimul este aplicat mem- branei gi ionii de sodiu (+) patrund in celuki; membrana celulard igi pierde polaritatea, generdnd astfel un potential de actiune. (b) Membrana adiacent& este depolarizata, iar potenfialul de acjiune se propagti; intre timp, zona initial se repolarizeaz& prin acumularea de ioni de potasiu (*), fiind pregatita pentru declansarea unui nou impuls. (¢) Potenfialul de actiune se propaga de-a lungul axonului pe masura ce sunt depolarizate zone succesive ale membranei Daca potentialul de actiune este suficient de puternic pentru a depo- Jariza zona invecinaté a membranei prin deschiderea mai multor canale de sodiu voltaj-dependente, acea zona se va depolariza si procesul se Tepeti. Astfel, o und de depolarizare se propaga ca o reactie in lant. Unda ,caldtoreste” de-a lungul neuronului si reprezinta potentialul de actiune, sau impulsul nervos. Dupa ce potentialul de actiune a pirdsit zona initiald, membrana in- cepe sa se repolarizeze. Canalele de sodiu se inchid, iar cele de potasiu se deschid, declansénd iesirea potasiului din celula. Astfel, sarcina din exterior redevine pozitiva si membrana se repolarizeazi. Intregul ciclu depolarizare-re- polarizare are loc in mai putin de o milisecund’, , Reintoarcerea la starea de fepaus necesitd pomparea sodiului in exteriorul neuronu- lui, care are loc in secundele urmitoare. in stare depolarizata, neuronul este refractar, eae ec reCo Oe Pr Peco Pere nc kas Perel a Scanned with CamScannere inseamnd ci nu poate transmite un alt potential de act Tesutul neryos 233 ie puterni » Odatt ce ionii de sodiu au fost pompa Actiune decat da ese fost restabilt, neuronul este capabil si gene, Pati in exterio, bunt celula nervoasa urmeazi legea >fOtul sau nimi”: un gtime etal de aofiune Lae depolariza penne la pragul Critic are ca rezultat un Hay Sufcent de puternic ‘i uternic are ca aa tat acelasi impuls; neuronul transmite ani fi fe 'erVos; un stimul mr nsitale® impulsului nervos nu variaza. Cu toate acestea, un sti n impuls nervos; ie genera coteva impulsuri nervoase sau potentiae de sctume nome Putemic Pereaca de miclind sisleth de citre oligodendrocite fn SNC =a ia SNP permite © fi fs mai rapid a impulsului nervos dee Tanga Schwann satl dendritelor miclinizate. antes lonii nu pot patrunde sau iesi din new onilor si! “yelul nodurilor Ranvier prezente inte celulele Schwann sau inte prel ign deck la fendrocitetorimpulsul ,sare” de la nod la nod in loc st progreseze ce ane le oligo- euronului. Acest fenomen poartd numele de propagare (conducere) sells ree ipearea saltatorie mareste considerabil viteza impuls ie. Con: iastimuli (Figura 10.8). De exemplu, reactile reflex ‘urilor, permitind reactii mai rapide .De € Necesiti neuroni miclinici peru a putea avea o vileza de reactie mai mare, ae ia Corp ceuar ~ nat ~ Curent datorat Ton’ declansatoare deschiderii canalelor de Nat Nat “Curent datorat bys ‘deschideril canalelor de Na* declansatoare at a sisee i =——{ ‘Sewer jip-iz——{ \ Nat Nat nat so msec 10 msec Net . Li Frontul potentialulul (eon yo (2) Neuron amielinic {b) Neuron mietinie FIGURA 10.8 O comparatie intre propagarea impulsurilor in neuronii mielinici si cei amic~ linici. Observati cu ct este mai mare distanfa parcursa de impuls in neuronul mielinizat, in aceeasi unitate de timp. (@) Conducere continua. (#) Conducere saltatorie. SINAPSA Sinapsa reprezinta jonctiunea dintre doi neuroni Sau glands. Sinapsa dintre un neuron si o cell SE oma Neuromusculars sau plac motorie. Spatiul din interior Sat oeast ft. Sinapticd. Cénd impulsul ajunge la capdtul axomului, nu poate S31 Ps sau dintre un neuron i uncfector: muschi 14, musculard poarti numele de sinaps& Scanned with CamScannerj fiziologie umand pentru admitere la facultatile de Menivine sift 234 Anatomie imi mesajul spre urmatorul himic ce conduce mesajul sp! re BOE T Ea Ce SE ee Ric) fre celula, Caatare, exist un mecanis™ cl vischi sau gland, a ae ae a buon terminal ai axonuluy impulsul nervas stim k oa ats sea de substanfe chimice denumite neurotransmi{itori les elil Acestia difuzeaza rapid prin fanta sinaptica gi modifica permeabilitatea unmitorului neuron. Dac& exista suficiente molecule pear nial tor, dendritele urmatorului neuron se depolarizeazi si impulsul nervos i departe. Ee ita continuu si se gasesc in butonii terminali ai axo- nilor, La acest nivel, ei sunt stocafi in vezicule delimitate de 0 membran’, numite ve- ticule sinaptice. Cand un impuls nervos ajunge la butonul terminal, canalele de calciu vendente se deschid si ionii de calciu din exterior p&trund in axon, determinand voltaj-dep ar : ee F cliberarea neurotransmifitorilor din veziculele sinaptice prin exocitozA, la nivelul mem- branei presinaptice (Figura 10.9). Mitocondrie ‘Molecule de neurotransmitator, ‘Membran8 presinapticd Fanti sinaptic’ Veticule sinaptice Neuron postsinaptic Membrand postsinaptics Receptor FIGURA 10.9 Activitatea sinapticd. Atunci cind un potenfial de actiune ajunge la capitul axo- nului, moleculele de neurotransmifator (precum acetileolina) sunt eliberate din veziculele sinaptice prin exocitozi, la nivelul membranei presinaptice. Molecule- le traverseaza fanta sinaptica gi se leagi de receptorii de pe suprafafa membranei Postsinaptice, Acest fenomen genereaza un potential de actiune in neuronul postsinaptic = Dil difiwzeaza in fanta sinaptic4, neurotransmifitorii se leaga de receptorii aflati pe nen an Gendritelor urmatorului neuron (membrana postsinaptica). Acesti recep- “ cone te molecule Proteice, care formeazA canale ionice. Aceste canale se deschid pies int ee ionilor de sodiu in dendrits, Daca exist un influx suficient de sodiu, ee ‘epolarizarea si este generat un nou impuls nervos. “uNnOsc ‘ipuri diferit : sree ao de tipuri diferite de neurotransmitatori. Unul dintre cei mai cu- , tnititori este acetileolina. Aceasta este eliberati de'cltre neuronii ce ‘a nivelul joncjiunii neuromusculare, pentru a declansa con Scanned with CamScannerendocitoz’, pentru a putea fi refolosifi, Unalt neurotransmifator bine cunoscut este norad, i Fee PRea renal eliberata de cdtre neuronii simpatici pentru a declanga feacfia ane ina). Ea este ug) (Capitolul 11) 5i de asemenea, de catre oeht or flight” (.tupta sau fies multi ne i dil «a pamina, Noradre- ina, adrenalina si dopamina fac parte diate a Parte dint-o clas de substanje organice numite ca- Alfi neurotransmifatori cunoscuti sunt seroto: CTabelul 10.2). Unii neurotransmifatori indeplinese diferite col.ufse ent ‘onbitor, iar alfii sunt identici cu hormonij mule eee ae mifatori sunt produsi in zone diferite ale sistemuli nervos de qahialanal che produs in special fn cortexul cerebral, iar glcina mai ales in maduva spindi, Anu neurotransmiitori excit& neuronul postsinaptc gi produc depolarizat gimpuleuri ie voase denumite potentiale postsinaptice excitatorii (PPSE), Alti neurotransmifatori inhiba aparifia impulsurilor nervoase in neuronul postsinaptc, rin mentinerea canalelor de sodiu in stare inchis’. Aceasta inhibare duce la aparitia poten inhibitorii (PSI). nina, glutamatul, glicina si endorfinele lor postsinaptice TABELUL 10.2 PROPRIETATILE UNOR NEUROTRANSMITATORI Neurotransmitatorul _Localizare Actiune ‘Acetilcolina Jonctiuni neuromusculare, —Excit& muschil, incetineste ritmul sistemul nervos vegetativ, cardiac, transmite diverse semnale encefal in sistemul nervos vegetativ siin encefal Noradrenalina (norepi- Sistemul nervos simpatic, Regleaza activitatea viscerelor si nefrina) encefal unele functi cerebrale Dopamina Encefal Implicat3 in controlul unor functi motorii Serotonina Encefal, mduva spinirii __Poate fiimpiicat8 in functii mentale, ritmul circadian, reglarea somnului sia staril de veghe ‘Acidul gama-amino- _Encefal, miduva spingrii _Inhib& diversi neuron! butirie Glicina Maduva sping inhib’ diversi neuroni Scanned with CamScanner246 iter i icine atomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicina Anatomit j fous mari subdiviziuni: sistemul nervos central si sis , Sistem tie (Tabet 11-1) nervos periferic (TAPE To este compus din encefil si miiduva spindri. Acgyy Sistem eyes principal din corp celular si axoni aparfindnd intemeurig te protgjeazi encefalul,respectiv miduva spina, Organ Cen ee eatin apropieren enceflui (Capitol 12), acest proximity, le simt e tanfa pe care impulsurile nervoase trebuie sA o strabata pentru a fi interpretate dc tt ners periferic (SNP) este aleduit in principal din axonti i dendrite aycaine enzril si motori Cori celular ai acestr neuron sunt localiza ia sistem ne eet sau th vecintata ui Axonii si dendritele se extind porind dela sistema vemos central sub forma de nervi. Majoritatea nervilor sunt denumifi .micsti” din cauza mentelor senzoriale gi a celor motorii. Sistemul nervos periferic I despre stimulii primiti din mediul inconjuritor s uman are di organe sunt alcat Craniul si coloana vertebral prezentei simultane a eler informeaz sistemul nervos central transmite rispunsurile cdtre efectori (glande si mugchi). TABELUL11.1 ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS UMAN Sistemul nervos __Sistemul nervos periferic central Encefalul Nervi cranieni ce apartin encefalului 1. Fibre somatice realizeaza conexiuni cu pielea si muschii scheletici ai capului si gatului 2. Fibre vegetative ce relationeazé cu viscerele Maduva spingrii Nervi spinali cu originea tn maduva spinarii 1, Fibre somatice care conecteaz pielea si muschii scheletici cu madu- va spinarii 2, Fibre vegetative care conecteazd viscerele cu maduva spin&ril SISTEMUL NERVOS CENTRAL Sistemul nervos central este principalul centru de interpretare a informafiei din orge- nism. Este compus din encefal, care se continua cu maduva spinarii. MADUVA SPINARII $1 MENINGELE 4a sa noma = spinarii este un cordon de fesut nervos cu o lungime d¢ amt eet igus 1.1). Se extinde in jos dinspre encefal, prin canalul 08s ee eee ee spinarii este, © continuare a encefalului, incepand in Jocul ia coal eta Nag Piste cut cranial niveul foramen magnum (uri mar di oie cesta eh ® spinarii se subfiaza la capt si se termina in apropierea disculu tetera ce separ prima gi a doua vertebr lombard Superficiald (extern) a miduvei spina este alba (,substanta albi”) dal0- —————— Scanned with CamScannerMerencefal Organizarea sistemuluj Nerves = 247 Punte Cerebel Toracies Sacral Coceigiana @) FIGURA 11.1 Anatomia generala a sistemului nervos central uman. ale encefalului si ale maduvei spinirii. (b) Locatizarea tral in organism. sistemului nervos cen- Maduva spinarii este inconjurata si protejata de trei membrane care poarti impreuné numele de meninge: dura mater, arahnoida si pia ma- DE RETINUT: ter, Dura mater este stratul exterior si confine un fesut conjunctiv fi- MNPe RET bros rezistent, cu multe vase de sAnge si nervi. Arahnoida este un strat JURUEMDS LM GL Cy subfire, cu aspect de refea, cu anumite structuri care reabsorb lichidul MCISMCUGU MUTT cefalorahidian, Pia mater este un strat foarte subfire, bogat vascularizat |CMOM UAE GWIUL LED (Figura 11.2). Pe Spatiul dintre arahnoida si pia mater se numeste spatiu subarah- noidian si confine un lichid clar, apos, numit lichid cefalorahidian, Acest lichid se repiseste gi in canalul central (ependimar) al maduvei spindtii iin interiorul cavitatilor (ventriculilor) encefalului. Este un lichid aseminator cu limfa, ce serveste nevoilor nu- titionale si gazoase ale celulelor nervoase din SNC. Pentru a objine o proba din acest lichid in vederea efectudrii analizelor cAnd se suspecteazi 0 boala a sistemului nervos se foloseste o procedura denumita ,,puncfie rahidiand”. : Din parfile laterale ale miduvei spindrii pornesc 31 de perechi de ara prelungiri numite radiicini nervoase. Radacinile mai apropiate de par- UETESIER ITALY tea dorsal& a corpului se numesc riidiicini nervoase dorsale, aici gisin- ET Gia) fom use compii celulari si axonii neuronilor senzoriali ce se indreaptt a Sint ee ™iduva spinari, Rad&cinile mai apropiate de partes ventall 2 COT?" Ullaidaliaasoies 5 numesc ridiicini nervoase ventrale (Figura 11.3). Ele as Ra Seuronilor motori ce pleaca dinspre miduva spinal. Lezarea ——s Scanned with CamScannerpentru admitere [a facultatile de medicina ig si fiziologie umand Anatomie $i fiziologie 208 tat pierderea senzatiilor provenite de la receptori (anester; tale duce 1a incapacitatea de a rispunde la stimuli (parg Je ventrale iau nagtere din coarnele posterioare si reg ), ag lizie Pectiy lor dorsale are ca rezull lezarea radicinilor ven Radacinile dorsale si cele anterioare ale maduvet sp! inarii. scalp Pielea scalpului Tesut subcutanat Oasele craniului Sinus dural Dura ‘mater ‘Arahnoidal speninge Meninge Vertebrs Maduva spindrit Pia mater. ‘pati subarahnoidian Lob cerebral (b) FIGURA 11.2. Structurile ce invelese sistemul nervos. (a) Relafiile dintre encefal, maduva spi- ci si oasele ce le inconjoara. (b) Detalii ale celor trei straturi ale meningelui. Senful posterior median Canalul central Fisura mediand anterioar3 comul posterior CCornul ateral Comul anterior Ridicina dorsald a nervull spinal Cornul anterior Substanta cenusie Substanta alba Pia mater Arahnoida —_ Meningele Ganglion al ridcinit Dura mater posterioare "Nervul spinal FIGURA 11,3 Secfiune transversala Prin maduva spinarii, Tesutul nervos este invelit de tre! este inconjurat de vertebre. Observati radacinile ner ce pleaca din maduva spinarii (radacinile dorsale sunt Zenfei corpilor celulari ai neuronilor senzoriali). Radac coarnele posterioare, respectiv anterioare. Scanned with CamScannerENCEFALUL Encefalul este centrul de organizare si procesare al - de asemenea, centrul constientei, senzajiilor, mem, ceptioneaz impulsuri nervoase de la miduya cranieni ce inerveazi organele de simy, rear’ reactii adecvate i le transmite prin ii de asemenca, infiatorul unor activitati ca, spre exemplu, memerig Encefil confines eel dout emistere cerebral dren sang, Exe scope eninge (ca $f miduva spindci) si inconjurat de lchidl etaoraidian, cece sideo vast refea de capilare cu rol in schimbul de mutrimente side gaze si in indepar- tarea produsilor reziduali. Acest organ consuma aproximativ 25% din cantitatea totala de oxigen utilizata in organism si este extrem de sensibil la scderea nivelului de oxigen sau glucoza. Zonele superficiale si cele aflate in centrul encefalului cenusie”, deoarece sunt formate din corpii neuronilor si in zone sunt conectate intre ele de cétre axoni mielinici, denumiti ,substanfa alba” datorita culori miclinei. Encefalul este impartit in patru structuri principale: emisferele cercbra- le, cerebelul, diencefalul si trunchiul cerebral, poarti numele de , substan iterneuroni amielinici. Aceste Cutie cranian’ Meninge Emisferd cerebral \Vontricul lateral Ventricul il Corp ealos Hipotalamus Hiporcd Punte Talamus Mezencefal Cerebel Vertebras (Miduva spindri _ it diversele FIGURA 11.4. Encefalul uman in cutia craniand, in seciune sagital®. Observati di structuri prezentate gi relatiile dintre el. Scanned with CamScannerie umand pentru admitere la facultajile Ge TVDihie 250 Anatomie si fiziologit EMISFERELE CEREBRALE ai mare parte a encefalului i confine centri sbrale reprezinta cea mal ma ; ee Neryo, ele a Ele controleaz4 funetii mentale complexe gi sunt unite ntre ele ig, popes aleatuita din fibre nervoase numita corp calos. Suprafaja emisferelor cerebrale tro punts aemoase eircunvolufiuni, nurite $i girusuri, si numeroase adineity confine ita sant, iar una adanca se numeste fisura, nciturd superficial este denumi ‘ia > nu f aaa re i ferele cerebrale confin peste 10 miliarde de neuroni. Fiecare emisferd este jm, paint in pat Tobi: lobul frontal, in parteaanterioars; lobul parietal, in spatele lob frontal, separat de acesta prin sanful central; lobul tempers situat sub lobul frontal si despiirtit de acesta prin santul lateral, si lobul occipital, in partea posterioara a fieczrej emisfere. O alta zon a emisferelor se numeste insula (lobul insular), fiind localizata profund si acoperita de unele portiuni ale lobilor frontal, parietal si temporal, Emisferele cerebrale contin neuroni ce interpreteazi impulsurile provenite de la or. ganele de sim si initiaz& rispunsuri voluntare la stimuli. Ele sunt centrul ratiunii si a) memoriei si determina, in mare masurA, inteligenta si personalitatea unui individ, Aria motorie principal este localizati in lobul frontal (Figura 11.5). Aici se gisese neuroni piramidali de talie mare, Impulsurile provenite de la acesti neuroni se incrucisea- 24 prin intermediul tractului corticospinal si stimuleazA ariile motorii ale organismului situate in partea opust. Aria lui Broca este o regiune a lobului frontal rispunzatoare de activitatea motorie legata de vorbire si de planificarea vorbirii, Ariile senzoriale se sesc in mai mulfi lobi. Aceste arii sunt rispunzatoare pentru senzatii, sentimente gi emofii. Lobii temporali contin zone pentru auz, iar cei occipitali, zone pentru vaz. Aria responsa- bila pentru simful mirosului este situata profund in interiorul emisferelor cerebrale. Alte regiuni ale emisferelor cerebrale, in special ari ale lobului frontal, sunt asociate cu fnvafarea, rafiunea, anticiparea si creativitatea. Anumite regiuni ale lobilor parietali raspund de injelegerea vorbirii si exprimarea ideilor. Senzafiile vizuale sunt interpretate in lobii occipitali. Emisfet Picior farhd ce Picior Brat a tats oo Senzorials {Mans tie nod Buborare metre ius opie tite stars el aera 4 (Acie) me frontal - Salivatie Deglutitie Elaborarea gandiril lob [ Vedere bilateral occipital 4 Vedere controlaterals lemorie vizual hee Memorie viuals siauditva LOB Judecat perceptual’ Cerebel FIGURA 11.5 0 vedere di Ss n lateral dreapta a encefalului evidenjiind lobii si arile i te ana rtante, Precum gi funciteconsate da t evienfind Li aie impo Scanned with CamScannercontin li ge vars Ventricullaterat Ventrieut in {b) poertura median’ Canal central interventricular Ventricul Apeduct cerebral Ventricul V Spre canalul central al miduvei spin FIGURA 11.6 Ventriculii cerebrali: (a) Vedere laterala stanga; (b) Vedere dorsalé, CEREBELUL Cerebelul este o mas& de substan cenugie si alba, situatl inapoia trunchiului cerebral, cate coordoneazi activitatile motorii, Cerebelul primeste stimuli de li emisferele cere- brale side la receptorii senzoriali pentru a determina ce mujchi trebuie si se contracte. Spre exemplu, in timpul mersului, cerebelul determing care muschi trebuie utiliza, pre- cum gi seeventa si intensitatea contracfiilor. Cerebelul const din dowd emisfere separate parfial de c&tre un sept al durei ma tet, Cerebelul comunica cu alte parti ale sistenmului nervos central prin intermediul a tei racturi nervoase denumite pedunculi cerebelari. in calitate de centru reflex penttu coordonarea activitatii muschilor scheletici, cerebelul ajuté Ta menginerea postin le Seeventialitatea mersului. DIENCEFALUL Diencefalul este regiunea situaté deasupra Cuprinde in interior ventriculul al treilea si es sy écenusie denumite nuelei. Unul dintre acestia, num! alimpulsuritor senzoriale (Tabelul 11.2 prezint&, pe So tre emisferele cerebrale. mi de mase de substan- te un centru integrativ mezencefalului, in! te organizat sub for it talamus, este un ° wurt, aceste functii)- Scanned with CamScanneri i ecic ia je si fiziologie umand pentru admitere la facultatile ae me jatomie $i 452 An ENTARE CONCISA A COMPONENTELOR ENCEFALULUI 5) 4 TapeLuL 22, 0 PRE? FUNCTIILOR ACESTORA ii specifice component te jintegreatd semnele de la méduva spinsri idian / P d Bulbul raidion mite semnale citre cerebel sitalamus; ; Medulla oblon- Contine centri ce regleazd activitatea cardiacd, presiunea sanguina, frecyen, a ta respratorie,tusea si alte activitatiinvoluntare ‘edulla oblongata si partile superioare ale ence. re functie de releu intre ™ bl are, intra emisferele cerebelare si intre cerebel si emisferele cerebrale tie de eleu pentru semnalele senzoriale Intre maduva sping st re cortexul cerebral, punte si miduva Puntea falului,, ncefalul Are funct ale a lamus, si pentru semnalele motorii int spinarii; Controleazé stimuli vizuali; a ; 2 Controleazé miscSrile reflexe ale capului si trunchiului ca raspuns la stimuli migeSrile reflexe ale capulul si ale globilor oculari ca rspuns i auditivi cjioneazd majoritatea semnalele senzoriale (cu exceptia mirosului, vizu- Talamusul lui, auzului) spre cortexul cerebral; ctioneazi catre cortexul cerebral semnale care mentin starea de veghe; Proceseaza senzatii brute Primeste semnnale senzoriale de [a organele interne prin intermediul tala- musului $i utilizeaza aceste semnale pentru a controla actiunile sistemului nervos vegetativ, si glanda hipofiza (pituitara), mentinand astfel homeostazia organismului; Furnizeazd o corelare structural8 si functionald intre sistemul nervos $i cel endocrin prin relatia cu glanda hipofiz’; Impreund cu sistemul limbic, participa la reactia fiziologica fata de experien- ele emotionale Cerebelul Primeste semnale senzoriale de la ochi; Coordoneazd echilibrul si receptorii din muschi, tendoane i articulatii, rela- tionati cu activitatea motorie Emisferele cere- Contine arii care receptioneazi si integreazi semnale senzoriale (aria Sen- brale zoriala somaticd, aria vizualé, aria auditiva) si care initiaz’ semnale motoril pentru miscari voluntare (aria somatic’ motorie, aria vorbirii); Contine arii de asociatie in care sunt interpretate semnaiele senzoriale, sunt stocate amintirile si au loc procese complexe de procesare; Contine tracturi de fibre de asociatie care au rol de releu intre cortexul cere- mae vals te at ale siefli nervos_ Seana GaSe contoarea fonusului muscular sila coordonarea miscarilor voluntare e placerii si pedeps fiat sentimentelor si emotiilor; leste care amintiri sunt stocate Formatiunea Conti ste c reticulara tine nuclei implicati in starea de veghe si somn Hipotalamusul Scanned with CamScannerOn i Danizarea sistemuly; Nervos 253 auaparte component a diencetalu exe sie semnale spre St dinspre emisferele cerebrale m jue hormoni, paints. care $i pe cei ce controleazy | x unt stocati i i pia i mon! it Seal nde Noe. c ibe activitatea ma iscere, Senzatia di Wbereaza. Acesti rel a Sa a de foame, . Acesti hormoni ales ecilibrli hie sunt, deascmenea, asociate ee eeu, iekipersiea sister! a ue o serie de structri situate tn j hipotalamusul " tn emotile legate de supravieture, ind astfel acc eu Caos. El est furia, picerea si Supararea. Prin urmare, poate avea g fee ene PEC tului unei persoane, * Poste aves o influent substan as, potalamusy . 1 Ac si talamus Noes Eansmite si pri. Nees Naren hipotalamusulu Pofizé (pituitara). Unii impli teams comportamen RUNCHIUL CEREBRAL sexul nerves care conectca7A emisferele cerebrale cu midwa spin sr de structuri cunoscute sub numele colectv de trun tic sun eal, punted gi bulbul ahiian (medulla oblonga Weeeto Mezencefalul este situat inte punte si diencefal igure Dwi czencefalului se unese cu celelalte segmente ale sical eres @ ee ‘di in raseul or spre encefal, ar neuron localiza aici au Race eae pe parte inferioaré a mezencefalulu se gisesc traturiconticospi deat ei Ne eral pinale care unese ence- Talamus Hipotalamus Diencefal { Mezencefal Apeduct cerebral Hipofiza antes Formatia reticulard lobo Maduva spinarii Sa lui cerebral si ale diencefalului. in sens descendent, FIGURA 11.7 Componentele trunchiul t diencefalul, mezencefalul, puntea si bulbul rahidian principalele structuri sun (medulla oblongata). Trunchiul cerebral prezinti o proeminenfa de de bulbul rahidian (medulla oblongata). Puntea co! i inapoi transmit mesaje dinspre medulla oblongata inspre emisferele cerebrale $i inapoi. 3 Bulbul rahidian (medulla oblongata) este partes superar diatatd, « maw’ spinri, care o conecteazi cu restul structuriloraflate in cutis cranian’. Acesta oe ‘tn pasa pentna fibrele nervoase care vin de la emisferele cerebral ite prin bl vnele miduva spintri Toate fibrele nervoase descendents tree PED medulla oblongata: umita punte, care separd mezencefalul tine in principal fibre nervoase care ——_—_—— Scanned with CamScannermand pentru admitere 12 Jind decusatia piramidali. Datorita acesig 4, 254 Anatomie $1 fiziologie u! form: secteaza for fe la o emisferd cerebral ajung pe parteg tite se inter’ te fibre se provenite d nervoas lla oblongata) se gisesc nuclei ce servese grey cardiaca, vasoconstrictia, reglarg dintre acest . usaf, impulsuile acorpull. uf bulbuluirabidian (med interioral idian ( pes i‘ de control ai unor activitafi precum free Tt centri rinutul, tusea, vom™a sideglutitia. : ar ; ; st , de nuclei numite formafiunea reticulard, care so mr redlla ‘oblongata confine Pur cextind in punte gi mezencefal. Aceste s texului cerebral la primirea impulsurilr pentru interpretarea acestor impulsuri si sti Aan esata Encefalul si miduva spinarii sunt conectate cu celelalte parti ale corpului si cu mediul inconjurator prin intermediul unui complex de nervi si celule nervoase numit sistem nervos periferie. Acesta confine totalitatea fesutului nervos aflat in afara encefalului sia miduvei spina, fiind compus in principal din nervi periferici, ganglionii asociagi cu acestia si receptorii senzoriali. Fibrele nervoase pot fi aferente sau eferente. Fibre- le nervoase aferente conduc impulsurile nervoase inspre sistemul nervos central, iar fibrele nervoase eferente le conduc in sens invers. Aproape tofi nervii periferici sunt nervi micsti, contindnd ambele tipuri de fibre. Fibrele aferente (senzoriale) iau nastere in structurile senzoriale. Fibrele eferente (motorii) iau nastere din sistemul nervos central si cuprind fibre somatice gi fibre autonome (vegetative). Fibrele nervoase somatice in- erveazi mugchii scheletici, pe cand fibrele nervoase autonome (vegetative) inerveazi muschii netezi, muschiul cardiac si glandele. NERVII CRANIENI $1 SPINALI oe Habis Laskin ees nervoase senzoriale catre sistenmul ner- te de la sistemul nervos Saal ele fie iC f sa ae eee Tar a necesara o reactie. Prin intermediul ceed aeetan PE ce eaionnes % 0 103 ! m, suntem in permanenfii relafionati cu cr inconjuritor si putem reactiona la modificarile acestuia, joel ace on alcatuit din 12 perechi de nervi cranieni gi 31 de pe- Uniineeviceanight coats oe rebrale (Figura 11.8). moti mt ez icon leaza in principal efe ei contin ‘oni motor $i optici. Alfi nervi cranieni, ce contro- i cenumifi utilizand numere si nume separate pentru fiecare (Tabe- 1 lervii cranieni sui lul 11.3 indicd numel ‘ali s le, numerele si i ‘ Tiali se affé grupati sub fe 51 funcfiile nervilor cranieni). Corpii neuronilor senz0” ructuri sunt rispunzatoare pentru activarea og, enzoriale. Prin urmare, ele pregiitesc corteyy) .muleaz& procesele cognitive. Scanned with CamScannerBulb olfactiv ‘Tract olfactiv Tract optic vag (x) ‘Accesor (X1). Urganiz anizarey Sistemulyi Nervos Otactiv Optic Ocuomotor (ii) Trohlear (yy Tigemen (v) Abducens (vy Facial (vu Vestibulocohlear (vi) Glosofaringian (ix) Hipoglos (xy FIGURA 11.8 Descrierea celor 12 perechi de nervi cranieni gi originea aparenta : a acestora TABELUL 11.3 NERVII CRANIENI Numér- Nume Functi He ctle Origine aparentd (locul unde - =senzorial, m=motor) __nervul devine vizibil) 1 Olfactiv (s) Miros Emisfere cerebrale fn Optic (s) Vaz Dientefal mW Oculomotor {m) Miscéri oculare Mezencefal wv Trohlear (m) Miscari oculare Mezencefal v Trigemen (m) Masticatie Punte (s) Sensibilitatea fetei, a dingilor sia limbii vl Abducens (m) Misc&ri oculare Intre bulb rahidian si punte vi Facial (m) Mimica, (s) gust, sali- _Intre bulb rahidian si punte vatie vil Vestibulo-cohlear __(s) Auz Intre bulb rahidian si punte (s) Echilibru x Glosofaringian (s, m) Limb, faringe, glan- Bulb rahidian de salivare x a (s,m) inimé, vase desénge, Bulb rahidian viscere a Salut lb rahidian x Aetesor: (m) Muschii gatului bal Bulb rahidian Xt“ Hipoglos (my gc Scanned with CamScanner 255mand pentru admitere |a 'aCUNO er Jjeinclude i31 deperechidenervispinali care asiguri arii si diverse parti ale corpului. Nervii spinali sunt gi come ervi toracici (12 perechi), nervi lombari (5 perechiy in eche) (Figura 11.9). } Nery pinali din maduva spindrii are loc prin intermediul radicin nele posterioare si anterioare, Ridicina don 1 corpii celulari ai neuronilor senzoriali. Rada oe ce corpii neuronali se afld in substanta ae ie intre nervii cranieni $i cei spinal, 256 Anatomie $i fiziologie ul sistemul nervos perife carea dintre miduva spin’ nervi cervicali (8 perechi, 9 eral (5 perechi) si nervi coceigieni (1 Pe Emergenta nervilor s Je, provenite din coar! lion in care se afl glioni, deoare 1 11.4 prezint& o comparati dorsale si ventral sali confine un gan ventral nu prezinta gang maduvei spinarii (Tabelu |__ Céteva din cele 112 perechi de nervicranieni Cervicali Plenuri Toracici Neri spinal vinar Lombari Median ——t Radiat ——} Cutanat fernural lateral sacral Femural Coccigieni Sciatic FIGUI i RA 11.9 Sistemul nervos periferie Perechi i compus dit . i de nervi spinal Oboes it 12 petechi de nervi cranieni si 3! de Observati ervati plexul cervical si cel brahial. Scanned with CamScanner: Organizarea Sistemului nervos a7 peLUL 11.4 COMPARATIE INTRE NERV CRANIEN, Nerv cranian TA SICEISPINAU Falalul Nerv spinal cefalului ee poremts _ 8070 60 Miva sn ogi’ predominant cap si gat Piel = wie "elea, muschii scheletici, articul tii, vase sanguine, & Z Blande sudori fe, mucoase (cu ex ipa- gatului) Cepia capului si Nem senzoriali au doar fibre Nervi spina Gan Sopp goa? senzoriale, cei motori doar fibre ate eee eee motori, iar cei micsti contin fibre acestia pot f somata un senzoriale si motorio parte din- tvi wo ami eaeia: tre acestia contin fibre apartinand sisteriului nervos vegetativ jncie ae, auze mirs, Busts migert Sim miei transpraje ——— > SS SOS Nervi spinali se combina temporar inainte de a ajunge la destinafe, forménd rejele complexe numite plexuri, In interiorul acestora, fibre provenite de la mai multi nervi sunt interconectate, Cele patru plexuri majore sunt: plexul cervical, plexul brahial, ple- rullombar si plexul sacral (Figura 11.9). SISTEMUL NERVOS AUTONOM (VEGETATIV) Sistemul nervos autonom opereaza involuntar, fara control constient, Aceast’ compo- nenti @ sistemului nervos coordoneaz’ functiile homeostatice ale unor viscere precum inima, muschiul neted gi glandele viscerale. Sistemul nervos vegetativ cuprinde dous tipuri de neuroni motori si ganglionii c respunzitori. Primul tip de neuroni motori se giiseste in sistemul nervos central si axo lorse intind pana in ganglion, Acestia se numesc neuroni preganglionari, iar axonii lor fibre preganglionare. Cel de-al doilea tip se afla in ganglion, axonii lor se extind pani la organe gi sunt numiti neuroni postganglionari, iar axonii lor fibre postganglionare. Sistemul nervos vegetativ are o component& simpaticd si una parasimpatica (Figura 11.10). Nervii componente’ simpatice au efecte identice cu ale adre- talinei (Capitolul 13), pregatind organismul pentru situatii de urgenti. Pate Impulsurile simpatice trimise mugchilor cresc ritmul cardiac, provoacs WUT TTET iad Yasoconstrictie gi dilatarea pupilelor i au gi alte efecte adecvate situafi- MIRSCCI a CE My ior de cri. Impulsurile componentei parasimpatice determing reve- MUTURE TRU nites organismului la normal, Aceste impulsuri incetinesc ritmul cardi- (Ue % dilatéarterele, provoact constrictia pupilelor, stimuleazi digestia $i co ore ‘steaza funetile altor organe. in acest sens, ele restabilesc homeosta- [RMR 72 organismului (Tabelul 11.5 compara cele doua componente). Scanned with CamScannerParacimpatic stimuleaz’ erectia organelor sexuale Contract vezica urinara’ mi FIGURA 11.10 Cele dou componente ale sistemului nervos vegetativ. Nervii sistemulul simpatic (stnga) pregatesc organismul pentru situafii de urgent’. Observati ch acest sistem consta din nervi pre- si postganglionari. Nervii componentel parasimpatice (dreapta) determind revenirea organismului la normal. Efectele diferite ale componentelor simpatice si parasimpatice se datoreaz part al neurotransmifitorilor secretafi, Fibrele preganglionare ale ambelor componente s fibrele postganglionare parasimpatice secret acetilcolin’, iar fibrele postganglionat® simpatice secret& noradrenalinii. De aceea, fibrele postganglionare simpatice sunt d¢- numite fibre adrenergice, iar fibrele postganglionare parasimpatice se numesc $i Hb colinergice. Cele dou’ componente ale sistemului nervos autonom sunt antagoniste, dar mu i totalitate, pentru ci fiecare componentd poate activa anumifi efectori in timp ce fi inhib pe alfi. Majoritatea activitiii sistemului nervos autonom este involuntar’, dar encefalt! &streazi un oarecare control asupra acestuia, Scanned with CamScanner >}Organizarea Sistemului nervos 5g PARATIE INTRE COMPONENTA SIMPATICA $1 CEA M fo PARASIMPATICA, seul Sununu sennelle Sistema Barasimpatc “efi Pregateste organismul pentru Detering evenirea organismului Ie aera: la normal dup’ in tet \cetarea situatie! Mediaza aspectul anormal al stresante; functillor organismului Mentine in mod activ aspectul nor- mal al functiilor organismului {in tot organismul Localizat in fesuturi Nivelul cervico-toraco-lombar Nivelul cranio-sacral (din trunchiul ain SI | maduvei spinarii cerebral si miduva spinarii) os ag eet aia ganglionare si ganglioni Traseul nervilor eranieni Il, Vi, 1X,X) Localizare? colaterali Ganglioni terminali aor Waals Putine wgeliot posyanlomare Scanned with CamScanneri il al 272 Anatomie $i fiziologie umand pentru admitere la facultatile de met Simfurile organismu fi simyul tactil siechi .clud vazul, auzul, gustul, precum si alte simturi, cum ar Te Resor care Seeceas aaa mt la diferiti stimuli. cleaza stimuli posiil rispunsul srpaeles 8 ee re deicbleats ationili luminosi se ies ey ec care detecteaza stimuli mecanici sunt denumifi mecanoreceptor fotoreceptor ar afl pe suprafata corpului, ei sunt denumiti exteroceptori, iar daca se bealzet in interiorul muschilor schelotici, articulatiilor sau oaselor gi detecteaz’ poz. proprioceptori (Tabelul 12.1). Simfurile sunt strans asociate atay ia corpului se numese 2.1). : fancfocal cat si structural cu sistemul nervos, $i depind de acesta pentru interpretareg conslienti a modificirilor de mediu pe care le percep. Jui uman int ‘TABELUL 12.1 O PREZENTARE CONCISA A ORGANELOR DE SIMT Organde —-Receptori —Localizare Natura Stimulul — Localizare sims specifici stimulului anatomica Mucoasa —Celula Exteroceptor Chemoreceptor Solutii In cavitatea olfactiva __olfactiva chimice __nazala, superior Mugurele —Celula Exteroceptor Chemoreceptor Solutii Partea dorsala a gustativ —_gustativa chimice _limbii Ochiul Celule cu Exteroceptor Fotoreceptor Lumina Ochiul conuri si cu bastonase Urechea Cohleea Organul lui Exteroceptor_Mecanoreceptor - Vibratiile _ Urechea interna Corti (celule ciliate) Aparatul Macula si Proprioceptor ‘Mecanoreceptor Deflexiu- Urechea intern’ vestibular ampula (ce- ies lule ciate) format in impulsuri nervoase ae a ale retinei. Imagitiea este apoi trans- " cabeza » Care: inter i tt as, . lilo oceipta ai emisfercior cerebral ets’ 1 ene, in principal Ia nivel sine (utteaptt spre emisferele cerebrale. Imagini iseak nS mai departe de-a lungul nervului oP al Ie ivelul chiasmei optice. Apoi, aceste fibre ‘4 cortexul vizual din lobii occipitali ai emisfere- inifiate de cate receptorii din reting tic, ale cétui fibre mediale se incrue {tee prin tractul optic ajungand in fy Scanned with CamScannerOrganele de sim} 273 imaginile sunt interpretate, ; jprale, unde imag T lecare lob . ir ce och, cea ce asigurA vederea in spat, Sccipital primeste imagini de apm de vedere anatomic, LETmeMUl Ochi” este gn i te pufin mai mare decat li oq globului ocular es! : at Lafimea sa, el ay; i i sinter n fara sfere, Perctele globului genta spe eee © POMine anterioa strat extern rezistent, fibros, cuprinzand comeea si scleroti we Sat vascuarizat care confine coroda,irisul scoop alt Ciliari, si in : care confine receptorii pentru vedere (Figura 12.1), 1, $iun strat intern, retina, ~ Conjunctiva Retina Sinus venos scleral Cristatin Comee & is tere sivene retiniene Macula lutea roves cena] e Comparsmentul art contnnd Die optic | timoarea apo (.pata arb") Camera anterioars LBA i Car st 2 peer er poster Ligamentul suspensor Corpul si muschiut Compartimentul posterior, continand lumoarea vitroass Sclera FIGURA 12.1 Structurile anatomice ale ochiului, prezentate intr-o sectiune longitudinal prin ochi. Ochiul confine doug compartimente pline cu fiuide: compartimentul anterior si compartimentul posterior. O regiune a compartimentului anterior, camera anterioa- 1, se ald intre iris si cornee. O alti regiune, camera posterioari, sc giscste Intre iris fi cristalin, Ambele camere confin’ un lichid numif umoarea apoasi. Compartimental Posterior, care se intinde de la cristalin la retin’, confine o substanfa gelatirioasd, numita Umoarea vitroasi. Pupila este un orificiu situat la nivelul irisului. Irisul este alcatuit din doua straturi de ‘uschi neted: muschiul constrictor, care ingusteaz& pupila, si un ‘muschi dilatator, care mareste diametrul pupilei. Irisul confine pigmentii care confera culoarea ochilo.,Albul ‘chilor” este reprezentat de portiunea vizibild a scleroticli (selerei). a 'spatele irisului se giseste eristalinul, un disc transparent, biconvex, alcatuit i ‘un material proteic fibros dispus in straturi concentrice. Cristalinul este ferm ancorat * Corpii ciliart prin intermediu! ligamentulul suspensor. Cea mai mare parte a st Pului citias, care modifica forma cristalinului pentru a focaliza imaginile, consta of juishlul citiar intrinsec. Corpul ciliar se uneste cu irisul la periferia acestuia, iar res “Silt seextinde in interior, intre come gi eristain. Scanned with CamScanner