Sistemul urinar
ce VET! INVATA
at aa ey alara ea ‘wrnar i formares nei ga atorexrei, Par
"descr rinichi, neon formarea urine;
+ explic filtare glomerular;
recent siteticreabsorbta tubular;
explo modu nce mecanisml contract elec cnc voi
ral wins
esrif proceselesecrefe tubule sedi principal al sere
+ iMentificat efectele hormonilorasupra compo rine
+ identifica caracteristicile urineis e
+ identficai proprietiie ureterelor, ale Veziciiutinae gi ale uetze,inclusv dife-
renjee intre sexe;
+ prezentati pe scurt alte organe excretoris
+ aplicaficunostinfele dobandite int-un studiu de caz,
ENTS URE COTTA
85
“Searned with ComBcanner48 sao tg man psi dit ae a ment
catrcllara co cenuat coos Acesteiehide, comoacale noe 2 ia,
ines st pt fle Sister wna ee
eae Spe tng Wo
“ata er pepe sin psn prea
spas pike at tera de coloana vertebral si sunt sustain porte de eg
sii iw smn ce tne ae
Brame $i exte aproximstiv de mirimes unui pun. de
ets a pao dae scp medi,
sf i cpl ec ak ae ea
sic aa tr cn sea ea
pelvisul renal urina este condast prat-n tub lang, aummit ureton Din ureter une
‘Varsd fn vezica urinard. Puri ge,8 il
re cae se afd prelungit a
rine ca irae renal
ar cr iramide el Se destin envi je ANE Yee
vii mick USE Pen a fora un
ci ao tet forma de pane,
isl a
w
wes
eat als
apse
counted
ol
is
reve
piace
coma omens Weonon dia
contort proximal eet
C
IIGURA 20.2 Structua rinichinui ga componenteloe sale, () 0 seciune fromalt ii
hiuuiilustdnd intrare esr arereienale respect a esl renal,
‘Observajicalicle mci, care se descid in calcele mars api a plvoul renal
siueter pentru a climine urin, (6) Cotexl renal yi medulra real sunt
Teprezenate mii, stl nets se poo observa elon. Prrunea dtl
este capsula glomerular. Tubi coboar in medulr apo’ se tre cite
cortex. Ai, ise unesc ci nit ub, care se vor deschde prin apie renale
‘ncaliele mci (@) Un nefron mi pentu a observa detail, Cberva loca
lizareacapsuli i continuitatea ei cu tubul proximal, ans Henle, tubul distal
‘wbulcoletor. Capilaree pertubulare nu sunt iustrate
NEFRONUL
Nefronul este unitatea funetionala a rinichiulu gi strucuralanivell Brea se formeaz
‘sina, Fiecarerinichi confine mai mult de un milion de nefroni Un nefion se compune
4invase mici, cae transports singe, i un set de tubi care transport un ud, filtratul,
‘Seanned with CamSeannerjtere Ia facultaile de medicind
ier la faculaile 5
fe umand pentru
tomerulard. Filtratal int in wbi, un
458, Anatomie si iio
fire .
svat din ls obit sore rgnismulet gi excreta ele
desist din ls 3 cee gsm REE orig
modifica Pn rorya acestor modifier este uri, ile
(Figura 20.9 ita ot itera renal, ACCAS Arter Se divide
Singe!
rin ara renal Aserele mick daw nalere a aga
a este din uml se dvid Im numeroage ger
in cortex 1
¢ param in cortex
cate pl
izle doar microscoie ca
‘ant peo =a
‘Scanned with CamSeanrer
Ho
a funfeneftomu Intl procesuli de fitare,
0 sche ge capula Bowman Tn tumpel Cesui de eabsa-
ae sn an capisepriubular eau nae din
substan ual wee apo rin ans Henle inser tuba,
ae ate substan din capac peritabulre Stogee ese apo
primes mit ip ce idl rez (uit acum urn este preluat deal
colector.
FIGURA 20.3 Oschem sinplifcat
STRUCTURA NEFRONULUL
“Artrileleaferente microseopice se termins into refea de capilare numits glomerul
‘Fioeareneffon prezinté un glomeru, La nivel glomerululi, plasma sanguin treve prin
perei permeabiai capsule! glomerulare (Bowman) (Tabelul 20.1). Singete va pis
‘lomerulul renal prin intermediul arterioei eferente. Arteriolaeferenta formeazi, apo,
6 rejea de capilare numité refeaua eapilarelor peritubulare, Acestea sunt dispuse in ju-
rul tubior nefronului aspect care va fi discutat in paragraful urmitor. Ulteriorcapilaele
peritubulare dreneaza in vene mici, care apoi se unesc pentru a forma vene mai mari. Ve-
‘ele tai mari formeazi in cele din urma vena renal care dreneaza singele din rnihi.
‘Un nefron este aledtuit din mai multe structuri: capsula, ce inconjoara glomerulu,
bul contort proximal, ramura descendent a ansei Henle, ansa Henle, ramura aseendentt
a ansei Henle gi tubul contort distal.
Capsula ce inconjoara glomerutul este numita capsula Bowman, cuno:
‘menea si'sub numele de eapsula glomerular. Aceasta se poate asemiina Ct
scutl de ase
un baloacapt ese imps cu puma spe Sistema wnat sg
ca aml eprezinglomeru, po ee 8d her
ve POSIT eri apa neat ioe
TABELUL204 NEFRONUL 5) FIROLOGIA:
= Filtrarea pasmel sanguine
tals
Gore
Getusomeraard
Reabsor
ma over
irene absorbs iontas eee rena
‘Scanned with CamScanner
ne fat reabsora apelin on
imaienie
orem descendents Intrareaionilor de sodi
tere needert Revie conrlaesadvomntee ee,
al Reabsoriia sa
‘oa lect aloo prin wanspoa a :
P&I prin osmozs, sub rin Wansport activ reabsarbyia
FILTRAREA
Ba rove i en NG sp pe us
cn Figs 204), Sake sna me moons a
sheep ea a no
deomeeepemesbiliatn caplrlorglomerlas tne mai mue dat sale ae
incor i dconsoePresiund sanguin In glamerl xe mai mare etn alc other
Pesine sanguin ma mare ape deoaes artola eee are un ut dance
ni dct arteriolaaferent, Celulete sanguine molealle mar, cum nee rotciele,
ulele mai mic, precum piucoza, ajung in fila
Prin glomeruli neftonitorrenali se filtceaza aproximativ 7:
peor. Flidl care tece in ntriorul capsule’ glomersare este nuit leat glosen
lr Labirbat rata de flare glomerular ested aproximatv 125 de militpe ming
(col’min) sin jur de 105 mavmin la femei.
REABSORBTIA.
Firat glomerular piriseste capsula glomerular si trece in lumenul tubului contort
Proxima), Perefii tubutui contin milioane de mierovilozitii, cu roul de @ mii foarte
_Rultsupafa de contact cu confnutullumenuly. Reabsorbfaae loca nivelul acest
{ub contort proximal, in timpul reabsorbfici, prin celulele epteialequbulae sunt trans-
Tomiie dio lamenut tubutui in capilarele pertubulare,cantti variable de apa, siruri gi
| ‘te molecule,a
unogie nant petite? facumem
490 nator $1
naconert/
siamadatimedi eesti ecg
Se an encom
Spit a a a ay
pa eter xe ea ae prints vn. neti,
em een rowan oe eos ental ert on,
cea er ci
ps ee el ara, Ober ano
ite in tract he i cere
sci Pert ctr pes ria da al tron
Desens ora a amie porn din eon si ali iy
on a tp ex ale una medal
(0 schema detaliata a activi
ner wera spre arteriola
moleculeloreste, in general, efectuat de transportori membranari spec
fei gi, de ceca, tansporal est selectiv Reabsorbiia glucozei gia aminoacizilorserea-
Tacs pin transport activ, un proces in care ATP-ul est utilizat ca surs de energie,
Protenele trnsportoare specifice din membranele celulare transport& substanfele in
afara celulelor tubulare, trnsferandu-le apoi in singele capilarelor peritubulare (Fi-
‘gura 20.5),
REABSORBTIA SARURILOR SI A APEI
Reabsoryiasirurlor si @ apei din tubul proximal se face printr-un mecanism difert
‘Mai inti, joni de sodi sunt transportagi activ din fluidul tubului proximal in capilarele
peritubulare, Transportl ionilor de sodiu inctreafi electric pozitiv creeaza o diferenté
de sarcind electrica de-o parte si de alta a peretelui tubului, deoarece acestia se acurnu-
Jeaza incapitarele peritubulare, Acest gradient electric stimuleaza transportulfacilitat
ionilor de clor din fitratul ylomerular spre concentrafia mai mare a ionilor de sodiu din
cpilarele peritubular. lonii de cor pardsesc filtratul glomerular, urménd ioni de sod.
Transportul
‘Scanned with CamScannerHo (eumers),
fu rampart et).
urs anspor set)
5. Uasuma al pass molecule
AGURARES Un suas al asl Inte a5 copia perl
neon Diverse mits at eta plane intl ee ag
caret al concent clorui de sodiu tn eapilarle pita
sre et dae in ea ea
scolar pertubulare, Cu ale evi, efor de sai age molec dpe
Corea reabsorbii paves selective din ui proximal cea mal man ate
1 agi tenor, strurilorsionitornecesariorganismului sunt prlua nape cae
Componenti filratuui care nu sunt reabsorbit sunt n mare pae deyeate sae
prodase de cre corp, precum si parte din p8, ion i siruri,
Filratul glomerular patrunde apo in ramura descendent a ane Henle. Ramu des-
cendeni coboar sre profunzimea medulari, unde se piseye ana propriis Ap,
fuianr in mara ascendenti, care re din medulartinapoi cate onal ng
raascendent,ionii de sodiu gi cor is din tubi se acumleazd in intersitultnedulares
(jeturil din jurul tubilo).
Acuaularea de sare in intrstifudetermind hipertonicitateaacestuia si crerea unui
salient osmotic; astel, in regiunea descendent a anse, atrasi de clorura de sod,
spe uece din fiat fn inerstitiu Figura 20.6). fn cele din urmd, ape a
se ritoarce in circulafa sanguin prin capilarete dn apropiere 5 rin EAT
vale litte, Concentra cloruri de sodiu crest care profinzines [aaa
nmedulare, ceea ce face posibil ca moleculele de apd si continue si pi- [AMMAR RNESOU
| easl ramura descendents a ansei dinspre portunea proximal spre
«ea distal, precum si varful ansei Henle. Din ramureascendent a ansei
| Hele i din tubul distal apa nu este reabsorbiti deloc, sau doar in canttii foarte mici,
‘oarece acest tubi sunt impermeabili pentru apa; ei permit, in schimb, eabsorbi
lor de sodiu si clor. Acest mecanism se numeste mecanismul contracurent.
Scanned with CamScannerymand pen
490 Anatase file
so pe Mei
towne (Za
» |
seanignl contract si ciculai aps Acumen de onde oa
FIGURA 205 Mesa ih eterindeiea apel din amura descendent,
erin medias ale efor in abl colt lina
i ae op ae eemene,irslii Ph ce past ete a
are perder epi cotbue la coneetraree Urine
traf glomerlar itr pot in bul contort ditah uns. contin unele pracese
tncepte nb roxmal. Di. nou, apa saren sunt absorbite fn singe, Toni de sodiu
saxpcua in Guida ubular prin transport activ, ion de cor fi urmeaz, fr aps we
smeazi sarea in mod pasiv.
SECRETIA TUBULARA
jin tubidistali are Joc un alt proces, mumit seerefie tubulard (Tabelul 20.2). Secrets
tubularé este un prbcek activ, in care’ compusii chimici sunt transportati din capilarele
pertullaé (ln singe) in tubal eohtort distal (in filtratul glomerular. rinse soe
Culee screen acest mod sunt acid ure, ereatnin, ion de hidrogen, amon
antibiotie precum penicilina
‘scanned with CamScannerith gi 9
in din interua
a a medi et hipeFOn, apa este extras din bf ‘medulat. Din
mee Rest res finalize ntasreere pein singe, NEMA sanguin
al :
TABELU\ 202, PROCESEFIIOLOGICE CE AU LOCIN Rica
revultat
fe
ses tend apa sl malecilele mic dn plasmd—Glomeeuy
fe trench din vasele de singe glomerular, eae cps gome-
in tubulnefronulul
Aecupereand nutrient sus a din Tabu contor prodma ane
ia
iateoF? chal tubutt proximal distal. Transports hey
wt substan in caparele ertubularepeery ne? MbMeOmor ca
ae ntoarce in curentul sanguin
Beret molecll cape petubaore Taba coast TSF
ices jntbintronulschinbb contrat ae naan Sia ba
i lo penta mentine homeosan sre
Elimind urna din tubulcolectorin pelvis re Tubul colecor, pelvis eral
‘nal transport rina la uretere, apolaverca_organele acceso ale exert
rar, uretrd sin exteriorul rganismulul ureter, vereautinara rete
ie
ACTIVITATEA HORMONALA
fa reabsrbii ape din tubul contort distal tabu colector este determina de pe
ratbiltalea membranei celulelor ce formeazA pertee tubuluicolector,
tnibilitte este controlati de un hormon numit hormon antidiuretic (ADH) Prints un
cans chimic complex, ADH-ul deschide pori din membrane celulae yi permite
aps st tract (Figura 20.7), Hormonul este produs de neuroni din hipotlamus i eliberat
decite lobul posterior al glandei hipofize (Capitol 13,
Seereia de ADH este stimulatdcind receptor chimici din hipotalamus sunt stimufai