>: ORTAREA PNEURILOR SUB AGTENES | 2. COMPO A CINILOR EXTERIOARE | | notiunen sareinilor eNterloare este a eulul ta uagteren commporeatil et onaemrtant® enti setial alinamtel| autovenieweter, Comportarey fourte tnt Hnengenst styuranta fn etreulaie, gredul de contort xploatare Inf a autovonicutelor, Proud reprexintl o rembrani clastic ew peretl Per niimttcataertcane primat, HE trebuie 80 {ndeplineasedl Urel funo{ii distinete : preluaren sateinii ? con forfelor Langen(iake care si ecelerez0 aatt at decelorene Tor laterals care si ghideze autovehieutut, pneuritor ne gi economleitale dogyolli joulul gi degvoltarea forte! pt, DRFORMAREA PNEULUI SUD ACTIUNEA PRESIUNIE INTERIOARE ‘A AGRULUL 1 exterior se aplica 0 pies i se modified pind leo Lrnetia pneului, Astiel nite ral Duet asupen unui poe (fire 2.19) neinetireal din siune interioar’, dimensivnile Ini(tate ale anvelopel pumitt valoare a presiuni, Aiferit fm funetie de com yportul 1/1 subunitar (igs a), diametrul exterior s tal HB supraunitar (Figs 2.10, 0) dame! cmentele henzll de rulare, initial fntinse, tn | 2 0 compres enfinli mai redush yf | {fenomen influenfeart je sint mai miei, Ae dar reduce Inleo oarecare | Jn pneurile eu reste, lar Ia pneurile eu rap se miegoreazt, Tn primal eax timpul rulliril sub sarein’ prin ca urmare gf tensiunile Langent fu niegoreazit alunecaren, ine Lan) orabil wirh rezistenta be forfecare, rturile hy pnen, determinate de presivn firele cordului gi sint maxhne ta eeuator — Ta pue' in eazul pneurilor ew b 5|a rezullat e& La solieitaren pneului de rului sint preluate de etre ile flirt broker (fii. 2.20, @) 20, b). Din presiun ji fn dreplul umer cotiisl experimentale [ Fla, 2.19, Deformarea pneulul sub aetlunen prestunit interloare a aerultt Scanned with CamScanner@ Seed deedee btu beter h WeAAHiearea @fOrLUFHOG prodiaG de presumes interiart @ aprMll dl pas Seon weatitioaite diaoalonate gl ds coufiguratic au loc plnd la 0 presinne See UW Ga) aL 86 ditorens caaditiodid anghiurilor Intee firele de Oe AKO QONATLOE canelnoutid, S408 QHFORMAREA PNEULUL SUB ACTIUNEA SARCINIT NORMALE IN STARE IMOBILA, Sot aotinnoe sareiaid normale Ge paoul capata deformatii complexe, dar POOH shaplifi¢ate so considera OA deformatiile aint orientate ta direetiile s Neato Qadlalad, Longihudinala gh tranwversalé, Dack asupra pneulal din ae DAY altel fy wopans, actlonoaed sarolua Gy acesta se deformeazs, modi- Hebodvrsh comtiguratia Lata de starea tnedroata, Aga, de exemplu, elemental Se pone aitat tate Cane gt banda de culare ajunge dia pozitia £2 ta pozitla Mw Set Deformarea pneulul sub actlunea sarcinil normale Ge.A, In directo longi dinate (Ay Avy | Av Verbena deboryy og heaped In parila Myr 0b We porting ween punetil fe deplasere 4 oe obtine hid ele oo tin vention ne fie mo ceunalt cl Ay om punietl HE Ah m8 T tranaveroale fa Hi HN Ay gone ytd nied de simetrie a soi, formatia vertied my vere ty poritia A, Ay fn cle pneu no ghvente 1 pnt ent ynebvatt pe deo parle de geval rst nae f alli parte de materislud prewlui, Wepe, 4 Wieste ry vant gt pe de YT la ole fabs jen{se sean Bas fav vate eon ee eine atatad [AMP eh he pneu Fre Ay Aticholin 100: MT, prentsn velorite nominale ale presiunss BES analy din pnen, muaterialil prenlul preia sproximatyy 29, (ul tind prelualé de aerul comprinat, interie din saverna HOrMATA pe raat, Fe oa prestinil interone a actual din pen sposeyte gradul de pry Fein de elie materlalul acestuia phen usnave pe mbre jnatiile ge solleiiile sh, evident, se reduce durabitaten pl rezistents: poeules Vatoawn deformarii radiate depinde de dimenstunile i constrvetia ps vlui, de yatorialul din eave este fabrieat, de lifimes jantel, duritates esis Presimion Inerioard a aeruul pf de nareiia normal’ Gy, fia difevitelor zone ale pneulus se repartizen7S pe circu vali in figura 2.22 [60] unde eu linie subsire € Reus Toa a de rata, Teonturul exterior al pneulud Gira sareini, far eu linke Sngro pnoulai sub saveind normala, Din figurine vede male se deformeaz’ Intregul pneu, dar eu diver asontiald ave loe In unghiulul Q = 120.. . Curbele I, 2, 3 obfinule la difeyite presinni inlerioare pa < Pa. < Pa Dependenga deform Sri i . de sareini Gy pentru diferile presiuni inter 42.23, unde se poate vedea ef inlre deformarea ra m SLA o proporfionalitate Dependenta dintie sareina 6, $i deformatsa ra Gy CAEL Cd, nude Cy si Cp sint eoeficienti ce definese rigidilalea pe verticalé a pneului § ial’ ente dali de relafia [112}: Aepind de tipul pneului. { y 4,fom) ef +4, | s |_| 2 g “ fe S | e i x 5 - 4 el pry | ' SS 2 OR ED Aunote somerreumbovsnfey G, [doh] ae moles danas cere Hie, 223, Dependenta dintre de formarii radiale, formarea radialé i sarcina nor- mali, Scanned with CamScannerHenle HH MHHHHTL UI Ab aw euetiebenhin 4 WHOL 1 Hy be nile Ay te ) Awvivn On TALS haa, LOM) Thani ee bi MA HUA yet fade a eee Te Tr) Aygo HEL “my / mu HAT EN HUH Ande Cole mal mare dott vem Hille en ait Hath V9 Aten een eebenn ation IntewM ee CT Ville Qe Hin Hag, (re HALE UHI oy gh Atarmulla radials 4, Hh ae [A], Helv tia + (a) "iy ni Te 1 ' (AUN) (4 (*). N, wl hte Mad Det hy tle Hy eote Tita jeatiihal pcilid tenis Dy diianetrul exterior ab Poeuhil fone eG) caiteder) contin enn a aamuit Hip de ppm Guenten Pen He nULOLartae Ce OMNI): 6 faze eT hen de rudare, ih ve (inne oa tetiE Hatnnate Uy eleinentele hensit de vlan a peut, em TPO HEATH eaten naar bie enna pTliine, aya emi we anti Tn Fiyguia Hine qennalis coat iingionen supratafel de cuntuel dintve paw pheate ni este Lay, OF (fig 2231) gh ev einate: ae prodaci mnieporin a lunyghatl elreumnfertnfed Poeulih, Hoeetizati Tn pnitalin tiferinen a acestabe, Hepomdenta niejaririt Vonainit Af a eheumnterin(el de anretin minmnati Gy, ose pracontili ti tye HH 235. De Air Herat em sent taten eleninferinlel AL erate adati en mviiviowo aaretil Gy gL eM tednenren prrestawll hilerianie a meralil py, La acemuyh presi AL eate nnd imate Hi graeat en Hitinen prafilitat fy mah aleny inter eeweh dl Mor), a ni w “ ” wn) r { Deformarea Donel de et i a, Dependent qabogorieit tunghaatt Neen pneutit eHeAMTOEN(OT NOTE Aly ga Wormald ov Scanned with CamScanner3. DEFORMAREA PNEULUI SUB ACTIUNEA | FORTELOR TANGENTIALE | | ao sarcind normal Gy ruleaz& (azul roti condyce | ile produse de sateina Gx, apare, in plus, 0 deformare | rvoeata de forta de impingere F (fig. 2.26). Fenomenele ie toc simultan, respectiv im timp ce elementele ge id, si restabilire au c Sets in contact cu-calea se ‘comprimi, cele care ies se destin "3. eu linii intrerupte, se indicA pozitia pneului sia clementeleg sceiunea fortei F, jar cu linii continue pozitiile acestora dace iF, In acest caz s¢ observa c& modificarea sesizabili a profits “s loc in jumatatea inferioard a circumferintei pneului. Astfel, yrnqt area unui element de pneu, incepind cu zona nedeformaty ahsenta fortei F (stare imobil2) elementul de pneu 1—7' din zon x3 eapata forma J—#', in suprafafa de contact. Prin rularea pneulyt sca fortei de impingere F elementul de pneu care, in zona nedefow © pozitia 2—2" , in suprafata de contact cu calea capata forma 3— 3" 4" este o pozitie imaginar’, care ar exista in cazul ind sub ae. in stare imobilf elementul de pnew nu s-ar deforma in direc, Pazit s fiunea sarcinii G, fie longitudinal. Prin urmare, segmentul 3—4 reprezinta deformatia longitudinaly 4, pe care o capt elementul de pneu in stare imobili sub acfiunea sarcinii G iar segmentul #'—#’ reprezinta deformatia longitudinal A, pe care 0 capi elementul de pneu in timpul rulirii sub actiunea forfei de impingere F, Evi. dent, in realitate, fenomenele se petree simultan, iar deformatiile prezentate nu pot fi separate, explicatia de mai sus avind doar rolul de a distinge in- fluenta fortelor care intervin in cele doua situatii. Rezulti ci rularea pneului pe cale, constind dintr-o succesiune continua de deformiri si reveniri ale acestuia, se face cu un consum de energie, Energia 3] eh, Fig. 2.26. Defor °0. Deformarea tangent . 1 lui in cazy sngentiali a pneu- Fig. 2.27, Explicarea fenomenului v1 azul Pott conduse e227 sterezis. de 58 Scanned with CamScanneramet’ le deformare este mai mare decit energi 4 rt eS ee nergia cedata in timpul reve 2 Sonne “aibali. dileesata tanaformindsrse fn eildura (fenomen canos Sock said, case Rene semntal eocebicat, staset apre L grpanble pendeati a celor dowd mirimi este redata in = 28. Compuieneene cate descrisa de curba OB si corespunde deplasarii 7 d= pace I—! pe portiumea ¢ — } din suprafata de contact. In r ° ou na 2-2 ormatia este maxima. Destinderea este descrisi BW g corespande deplasirii pe portiamea de din suprafata de comsiderat. Se observa ca cele doud curbe OAB 2 acewasi deformatie Neste necesari la comprimare forta gi. care © exercild elementul elastic la des- moult peesiuaile de contact pe portiunea ed sint mai mari die contact de pe portiunea be a zonei de contact dintre pnew # cai -nybanta peesmailer de cuatact este asadar o forta Za al cdrui suport e Sepiasat ex dGistanti a Ia sensul de mers fata de axa verticald ce trece roa central regi. =a rugemsd Intre curbele OAB si BCO’ reprezinti, la sera, energia con- . 10 de para peatra e deplasare egala ca lungimea zonei de contact. Aceasté devicwa teactinnit verlieale Zp este mai mare $4 pos produsd in uma delormatit provocati de se ttn ® produsd de defornarea eauzatd de momentul motor ke toate stick Cangentiale a pueulud in funetio de tnedrearen si cesta eu momentul Ste prezentala in figura 2.80, Hezullh & Fobtinuta prin inedreare paculuicn diferite valori ale moimen- Huta curba U obtinuta priv desedreare mu corespund, Aces! luery A exitenta fouomenulad de histerzis It deformarea tangentiali 4 WHA mai recut ed unghiul de edsucire al pneului se mic so- prlsines peesiunii interioare a xerului py Si CML ereslerea sare 4 {A brat mace o are tos presiunes inlerioard a aerului din pneu, ertul inte momentul My gi unghint de msucire OFprodus de acesta siditaten unghiulard a pueului Cy: Mx | daN © [grad] Cy wtol motor la roata My influenteazd mavimea razei dinamice ne rolore f. Depa cum sa ardtat tn eapitotul t, marivea diametrului Scanned with CamScanner1 My / | | | } | | | aH i | , im | WM 1 HOD 8h ty lian] HM. Varian razed dnaniow in de fora Lanweniali la rout \ | | | | | | fal Ch Ts roti sub Fnflventa farted centrifuge ente mid mich beth wiegareres cain de creyteren momentulul motor We raat, Agider, werner majorlnd defarmalile pneulul Cradtalt gi bungentelty deteriins o vedoere distanted dintre centrul covil yi diane gh prin weeietiy wieguiure ae tere) Ot inlee, Reduceren razel dinnmice adata eu eregteren faryed de trtione cind ef forla de tractinne este produnt de mementul Ay) penton dite ale presiinll Inferiouse a werulud din paw se poate vedes in fy 1. My mental motor la roali My Influentensé yi mnt iines Higed ribet a Nab ty, care Ke reduce Odala en eregtered momentulul, Dependents raze de subere Gla de momentul Af, ente precentala In Siguen 2.54, Tn cazul roll Felnate, asupre preubad weflonens§ mtiie wtul de Fey My wet fide momentul motor My, Vn supradi renbials X Indieplath Inpot rive eeusibul d oriental In sens invers fi se dezvolli renetinnen a rolll (fips, 2.8%), Momentul de frinare deter tangentinle 4 elementelor puculul In intrares acestara In supe (linia 22! fal de 22" 21) 9h acueyheve ba iegiven lor din suprs de contuet (inka 33! Satis de 64). De-a lungul suprafefel de contact, se produce trecerea de ntele intinse Ja cole comprimale, mai ales In partes posterioari, unde Incepe s% 4 alu neearea elementelor pneulul In directh de deplasare a rofii. Prin urmare, m0- mentul de frinare produce 0 iieyorare aaluncedriiclementelor pneului In partea din fafa a suprafefei de contact gi o eres: tere a a i artea din 4 © a aluneedrii In partea din sp ane suprafefei de contact. pneuiul In cazul ratit Irinste. 61 Scanned with CamScannerFig. 2304. Variatia razei gg rulare in funetie de for}, de frinare la roatj. afluen{eazi marimea razei de rulare r, a roti, de momentul de frinare se poate vedea in figura pund sarcinilor normale Gp, < Grz < Gay. Se observa Trinare se ob{ine o marire a razei de rulare a rotii, dar de Ia o anumita valoare a fortei de tulare. Acest aspect demon- are, raza de Tulare depinde 4 marirea razei de rulare afafa de contact, Momentul de frinare My De Jena razei de rulare 231. Curbele 1, 2, 3-cor eh odati cu mirirea forfei de La incepul variafia este linia ‘ frinare se inregislreaza o creslere brused a razei d streazi ed prin marirea continua a fortei de din ce in ce mai putin de deformatia tangential are loc pe seaina aluncedirii elementelor benzii de rulare pe supr: 2.3.4, DEFORMAREA PNEULUI SUB ACTIUNEA FORTELOR TRANSVERSALE Doformarea laterali a pneului influenfeazi maniabilitatea si stabilitatea autovehiculului, uzura pneului precum si rezistenfa la rulare. Dupa cum s-a ardtat, sub actiunea sareinii normale Gp, pueul imobil se de- formeazi lateral simetric fat de planul mediu longitudinal al siu. Din figura 2.95 se poate observa modificarea profiutai pneului in directic transversali sub actiunea sarcinii normale Gp. In figura cu linii intrerupte este desenat pneul in stare neinedreall, iar eu linii continui pneul in stare inedreata. Valoarea deformarii poate fi apreciaté prin diferenta dintre litimea profilului pueului ob{inuta dupa inezreare eu sareina Gp si cea avutd inainte de inearcare (By — B) sau fata de janta roti, Solicitirile produse in sectiunea transversald a pneului sint la fel in cele doud jumatati gi sint: la intindere porfiunile 1; 6 si F sila compresiune portiunile 2; 5 si 8. Portiunile 3; 7 fiind la g intre compresiune si intindere suport solicitarile cele mai ridieate, In cazul cind act numai sarcina Gg, planul mediu al rotii 0, — O, cuprinde si linia mediani a benzii de rulare 0, — 0,, precum si linia mediana a suprafefei de contact 0 — 0. Sub influenta unei forfe laterale Fy simetria deformarii laterale produs’ de sareina Gy se inkitur’, productndu-se curbarea lateral a portiuniidin pneu aflat intre janta si drum si ca urmare forma profilului se modifies. Planul mediu al rofii 0, — O; (fig. 2.36) se deplaseazi in directia in care actioneazi forta F, fat de pozitia sa initial’. Linia medie a suprafetei de contact 0 — 0 nu mai corespunde cu linia medie a benzii de rulare O, — 0, fiind deplasata cu distanta a. Intre linia medie a suprafefei de contact 0 — 0 si planul mediu al rotii 0; — 0, apare distanta Ay. 62 Scanned with CamScannerFig. 236. Depla- sarea planului ro- tii fati de planul suprafetei_ de con- tact. sversale a pneului deformat de forta lateral F, este Aici, cu linie Intrerupta, este reprezentat pneul incireat 2 G, si prin linie continua si hasurat sectiunea transversal a numai cu Jui incSrcat, atit cu G, cit si cu forta laterala F,. Se observa ci por- pred! fiunea 1. curbindu-se, are tendinta si apese zona A a benzii de rulare cAtre a “Astfel, in zona A, elementele carcasei sint supuse la intindere, iar elementele benzii de rulare sint supuse la compresiune pronuntata. In acelasi timp odat& cu curbarea zonei I se produce indreptarea zonei 2 cu tendinta de cdieere a zonei B de la drum si ca urmare in zona B elementele carcasei sint supuse la compresiune, iar elementele penzii de rulare ta intindere. ‘Aceasti modificare a profilului in sectiune transversali determin’ deplasarea centrului suprafetei de contact (cu marimea a) in raport cu centrul benzii de rulare care ramine in O,, insa linia median’ a benzii Oy — 0 se curbeazi. Cu alte cuvinte s-a produs 0 rostogolire a pneului in directia actiunii fortei leterale, Marimea acestei rostogoliri laterale a pneului depinde de forma profilului sectiunii transversale a pneului, de raza de Tulare, de inal{imea $i 63 Scanned with CamScannerFig. 2.97. Forms sectiunti transyersile a ja nea sarcinii normale G gl a furlel latevale B. fi Gy, de presiunen jnlerinnt w ire 7, 91 de cocficientul de wdesenté dine pneu ia prin infsuraren dihangys en lateral’ « pneului se poate apre de pile ute intre planul mediu al rojii $i linia mediand a diferite puncte ale circumferingei, Deform Nuterale ase vulnri Aiterite lungul circumferintei, valoarea iaximé se obtine In zona cent rdd 5h ente notala eu Ay. Deformares laterala sub aefiunes faryel I, provaaes o quieeute coborire a centrului_ ra’ mirimea A,, deci o saajaruse & defarnaeil radiale, Dependenta dintre deformarea lateral fn figu 38, Rezulli ca intre fora laterala gi deformatia produss de orenele ping laa anumite valonse 9 fated My dependenta este uproape Niniusd, Ve ee mmariren farted Iaterale detonate tlnd fi Midoay —WSOLIL gf de aluncenren liberals b= bblde) mentelor benzii = MftMon] — vali are 0 exeste 2 Pow 600-16 portal dintre forha buterala My 9) defor gs ethiellen) matia A, produsd de acewsta se numnegie p= ¢50f00N] o Mae, le lateral medic gi nolensh 028 afan] cu Cy. Rigiditules Iateralé earacterizeunh capacitates pacurilor de a se deforma wale weibath i forge eare o produce Fig. 2 Dependenta dintre forja laterald yi deformatla lateralé lateral, Ventra timbundtitives — suliell G4 Scanned with CamScannerpanel AE DERTAE OHO WMH aoowtata fe wenvlveste Ot THRWELLALOR Tatenaa ad Neawd Haceste ae aproape aloud art anat poe Heel VaRhTHatea radiata, Pyportmvental sa eoMstatAl ea yiititn Latent mn este WnitonMN pe tition HaouNNlOHNLA a paout Dee eveuiplits. tn poet he ALOE HEB Card ttle riygltitaQid Jatorale stat ale oto 28%, die la eet ade antowaninane de elven 20%, nema tet de dunensiinite preuritor, de saveina uormala Gy yyy ga, tqwnddomta ctinie ai ate prestunea tnterioatl a ovulation’ fettdne nya A pre, Ba etegte odati ou aauiion dimen arotiua avorinuld siunitoy pronrilor sion marie musta QL ve malegorened em he dlowla geation inte penta iy figura 2 Ww DOM, Heformarea lateral a pneutal prezentatii mal hualate: jw xtudiat consis dorindiese eX peut este tr poritic vertioalti, In ewgal fnetinivid roll fit de un phan vertical eo i unghiicg deformarea pucutul este mad complesi allt tn direetio radial eft gilaterata (Fig. 240), Tn Twa cu Hall tatrerupte se lndied ix poentul nodeformabil tuetinat po win sol deformabil, we ew Hint eonttunt ja proulud deformabil pe sol nedeformabil, aya enim este eazul prezentel analize, Se observa ef tn parton tnetinalie apare a deformatic A. (punetal Coxe deplixeasi ln pos zilia A), tae ceutyul suprafefel se deplascazi lateral eu miiimen Aye. Datoriti: tnelinieli, curbura Halitor bensil de rulute este diferitay micyorinduene de Ta A ta D, Gurbaren Hatilor henzil de rulare ente fie vorlzatit de uiirinen deformatiel radiate, Aste, In punctul cl, unde deformarea exte mare gh eurburn este mare, peelid In punctual BD deformaren tind foarte mich, linia este aproximativ dreapli, Ga wemare a deplasivil contrulud suprafetet de cota din OT 0%, apare we moment reactiv Mee aehior neazi Tn sens opus tnetinari) voli, dar acest moment are In general 0 valoare miei, Ded preut—aflat aah aetinen forlel tranavers nale Fy Tncepe nit ruleze intents fuptutul ot planul median 0 O, (Lig, 1a) al roti este dee pasa Jateral in raporl cu central supratelel de contact O, rularea sie aved directa Tnelinati cu Unghiul & faticde planul median al colli (fig, 241, b). Unghinl & se mumeyle anghl de devtere lateral sw unghi de deriv’, BL mai poate Gi definit en find une whit dintie traicetoria centrulul roti yh planut median al roti, elnd asupra acestela netloneazt o fora Lanaversali, Unghink de desiere Interalic & Flo, 240. Deformares —Gepinde de mirinea forlelor Hamversale, normale savoinll adneoren proalindl aorubil din paren, Depens Vigiditaton latorala Gy gh anvelnn normal Gy este pres WY Disporsia punetotor din qatio poate ai ajungi pina Preutul trellnat fait de eT entitle care actioneazi asupra rafil pl de eline 5 — Dinamten autovehieulelor pe ro4t —~ ed. 8 65 Scanned with CamScannercu Fi, Sat, Rularea roti deviere lateral’, laa pneului. M ticilatea lite ondenta_dintre Din Fi influen wn de aderenti este pract curbei legatura intre Fy si 8 se poate es ~ Y=k8s al pneului la deviere laterala in [di crali kt eresle odati cu pre ‘area normal a pneului, cu numdrul s cu mir langentiale a caii. Influenta sarein Fy unde este coeficientul d Coeficientul de rezisten aerului din pneu, cu inedre cord, cu dimen firelor de normale ¢ vedea in figura jentul de rezistenta miei coeli la o anumil 1 alinge valoarea maxim Prey 560-15 | F-1f =(5[eaMicat) 10 200 300 “00 500 6, [da] Fig, 243. Influenta sarcinii Gx asupra coeficientului de_rezis- ten{a la deviere lateral k. valoarea forfei Lransversale 5. In figura 242 este prezentali dependen| ghiul de deviere lateral pentru diferite v: se observa ci inclinarea port aderen{ei, Pe portiunes de valoar prima cu ajutorul relatiet : zistent la deviere inile pneului si s¢ cord si cu marirea reactiun upra coeficientului k ereste Tam \uloare a acesteia, dupa care incepe si seada. La pneurile de auloturisme, pentru unghiuri de deviere de pind Ia 6. . ao sarcini normal apropiald de sarcina nomi cls a t Fig. 2.42. Dependen(a dintre forta laterald si unghiul de deviere lat rali a rofii. Jtori experimentale au scos in evidenti F, si unghiul de deviere dintre forta transver- lori ale coeficientului OA mu iar a junii de curl (2.63) ea unghiului de inclinare a la deviere lateral se poate de deviere lateral de valori sareinii normale G,, pind 8° forta transversal il. 4 ooh}, == 77 | Reviedel 7] — Prev ageral ot 6) oR Ot Fig, 244, Influen{a__constructiel pneului asupra_coeficientului ¢° rezisten{a la devicre late! Scanned with CamScannerCooticwatal de eatstonta deasurt't heualt de ith « tucaut. to eentnn wae teed he le wene nowt vahane a vaetat Ga cauatete maui geapee 6 ttt TT ee lieanion iW ae tulove, cuetiouta le Walalenteck. we ae ia de asvene tuvet ete erin lt Wreatoli Conmmtanotiin paeutiat titlientene deldenmeneat ene sau ul ae seatateuta tn dowtore Hater ti (Hyp SED. Baoan Walia io Will de teetetoata ov lone eral tiete dostl pueutlle de eouattuatie: dlngousihe ne i Covfietwnl & wwelatonta \ hae ri a realalent Ta devtore Taterati al preneilon de antotirtne cate awa wale dee al pewter de wutecuntoane, yp enw se oats vedo HW Hinpul ciliel rotten dovtore literati, elomentete: paealat Fabel oe Veotortte cvettetontitit de veetatonga ta ateytore taterti se ets Vipul watt Cae Wand htt 1] Poem i aly autoturisne sono 2] Pacurt de autocanionne W000... 18.000 care inte ta zona de contact cu calea sint mai pufin deformate fn plan transversal deceit clementele paeului care tes din zona de contact, Din aceasta cauzd, veacfiunea transversal Y va fidistribuité a srosimativ dupl un Criunghi (Ei a). Punctul de aplicatic of rezuttante: reaetivnll trans: Versale ¥'se deplaseazit spre inapoi cu distanta re fatit de proiectia pe cule a contrului roti, dind nagtere la un moment de stabilizae Ml, care inde st-_readucd roala in pozitic neutra, Distributia ferlelor elementare ale reachinnii transversale de-a lungul suprafefei de contact variazi In finelio Ue vatoarea forfel Lransversale, Py, Odati ew miriren forte: transversale Fy ‘fiunile Lransversale crese pind ec ating valoarea Timitatie de aderenth f dupa care apar aluneciri laterale locale intre pnew si cate, tar dlagtauns se listribufie capil aspectal din figura 2.45, b. Ga urmare, reaeinnea Y se deplaseazii apropiinduese de centrul supratetet de contact gi asttel valoaren wr mentulai de stabilizare se reduce Ia M,== Yva', Cele prezentate sint ul cind presiumea de contact in direcfic longitudinal a suprafefei de contact ri: ealitate, dupa cum valabile pentru pecum si Kifime min constante. Desi in fele urmiitoare, aceste se va vedea In pa mirimi sint variabile, concluziile de principiu ramin valabile. Momentul de stabilizare ereste odatai cu unghiul de deviere Jaterali, pind in| mo- mentul aparitied alunecdrii transversale a clementelor pneului, dupi care incepe si seadi. Cind toate elementele pneului alu- nec, momentul stabilizator este nul Cregterea. momentului de stabilizare mir reste eforlul necesar virkrii rofilor. El este pig, 2.45, Distribuirea, reactiuntl important la autoturisme care au pneuri cu transversale Y. 67 Scanned with CamScanner7 € 2 tas rere Fa 2 Spat sommes qmawiiont fo tate Yer ORC ERS Aik + oe wrath Ses Bes Kesietizie nae gi cals ce aes calc. Le aitinwetiesirte oe pacar mai ie a oe ace cs on ear mate, sutra fe SPabilizare are ~ alsa renusi Blect te cubdlieee. tates tee geercion este miluedtot de anger fe the sata Gg, SD, Io eb ie oe fee nome te Saielizae o miewireses ome stab ra te Coma Fae oa pas sieeenstin: de stabilizare Tee fine Ge tie eee. aime te Rabilicee cesbe desarece Siti. Eegemmedia -s msiate! $i <6 oalsees aauind 2 momeatalue de si Rimes & vite pooicy dae magni oe dele eters te crea F_ dori ms etl ae cee mag octhaes momentuiut des este 2. Wim smectite watulizere mai ote in Sa pueda te eegnnl de oomeengeata af oft @ de S42 peewte satin der ita aa moment de test fe gece toe constitute fisgaaslé. Degeaieste Dileaw oe cagint te ciamergeuts ab at @ de gradual de wees al newton ete acted te fagues BES. feeviet aut & «© 24 STUDIDL PROCESELOR Catt £0 LOC ITE Pe Si Chee DE RULete Pe Sine iemeatal Oe egtaed diate extocraunt gi drum este fae ae tops com se adie — op 1 ao cheat * -* Goad sents de forte ot momeate Ot hse Cases sitkentio in Ly: g sateen Setwe. Seb actin Rerivton 9 ausnueatioiive Lena dement ab poeaint Scanned with CamScanner