Rezistenfa opusa de prisma de piatra sparta la deplasarea caii fh lung Recistena opust de prisma de pistr spark le deplesaea cai fn ung p se compune din ummstoaile: 12> ~ Arecarea dintre talpd'waversei si piatrd spent py; ~ fircerea dine capeteie ravers gi pias sper py; ~ rezistnta opus de part spar dine averse pp. Din incerctrile experimentale rezalt: * pi 0,20... 0.2595 + pin 037. O75p, La CF J. aceast rezistenté preziatt important a rosa final, la aparatele de dilatatie (de compensere), la formarea zonelor de respirase in eazl ruerilor de sine etc, La unele metode de calcul ale stablitati C.EJ. (de exemplu metoda nergetict) st iat considerate si deplasarea in lung a ci datorit deripér sau. serpuii, decarece pe aceste portuni de linie rezistonia p este active (igura 4) fT Fig. Starea de efortri la CI dup serpuire Misimea recistensi p depinde he: ~ catactersticile pict spare; ~ gradul de colmatare a prismei de pia spar; ~ compactare prsmei de pia spart, ~ smiditate prise. Distanfa dite traverse influnfeazA tn mod special maria componéatei ps figura) em iuFig. 2. Componentele rexistenteip Recistenjap este mania daca + 2 a ree 3) unde: ‘© este distanga dinte traverse: © b—latimea traverse’, © h~indimea traverse, ‘© pnghiul de frecare interioar’ pentra pian’ spar Din motive ecanomice $i tehnologice (posibiltiti de burare) distanta minim dintre axele traverselor este de cca. 50 cm. in figura 3 este prezentatd ‘variatia rezistenfeip in funcje de distanta dintre axel traverselor. torte? Fig. 3 Influengadistangel dintre traverse asupra rezistenpet p in figura 4 este prezentata variatia rezistenfei p tn Fumotie de marimes eplasit in lung 2 lini. :Werttravens8) lnm] 7 7 Fg erage pi ce mirc cele keg ‘In cazul uni forte orizontal longitudinale mari din varia de temperatart in sind, reistenja p Se poate aprecia cB este constant si cgald eu valoaree corespunztloare nei deplesari de 2... 3 mm. fn urms nor cercetii fexperimentale 1a adainistatia cilor ferete din Germania s-a stabil o& rezistenfa peste de cca. 20 daN/om la prima deplasare de 2..3 mm gi scade la con 14 daNlom tn cazul deplsiclor sucesive gi altemative. Incerciile au fost efecuate pe 0 CJ. pe taverse din beton, Varitia reala si cea teoretick a recistenje p sunt prezentate nfigure 5, hen = varia feorei pif aren © SOB = QO: varias reels eR} Nan recillenfer ps fmm? Fig. 5 Varoareisertip Deck temperatura este variabla in tongul sinei se. produce deptasazea cadrului gine~traverse ia lungul efii si se fomeazh o zon de respirate ‘Asemenca poriune de linie se fotneste la trecerea de la C.F. in zon8 descbisd Ja cea din tunel, cu vatiatia important 2 temperaturii pe fungime reduss.© Usilizarea gineloc tip 60 gi 65 duce la diminuarea chet 5. Caracteristicile sinelor utilizate la calea fara joante {fn Romfnie pentro realizes C.F.J. sunt utlizate gine tp 49, $4, 60 gi 65. 2 lor de Intreinere gi satis doapciea te po ade teen or gee se tecnred si la realizarea oparateior de cale sudate, fa tabel sunt prezentate caracteristcle waor sine utlizate la executarea CFL. ln SNCER. precum gla alte administra de cale feat. Tip sink a ; denim | cm? < |" cmt | emt | om | cm | oo 49,43 | 62,97 | 1819 | 320 | 248.2 | 2403 | 51.2. Sue] 53,81 | 68,55"| 2308 | 341.25 | 287.77 | 276,37 | 4,6 60 | -ao34 | 76.86 | 3055 | Sia | 377.4 [ 3356 [684 6] 4.64 | 56 | 3548 | 569_[ 436 | 359 [76 m3 483 [ose | 1742 | ane | 23s [235 [as des [aes | ote | var [287 [23s | ass [49.6 [at] 90,79] 4152 pres 1 | 499.7 [4034 [919 BL [9500 | sor fem [ — f - 1 =