Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 10 Sistemul Nervos B Sensibilitatile Speciale

    Uploaded by

    Maria Moiseencu
    3 views54 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    3 views54 pages

    10 Sistemul Nervos B Sensibilitatile Speciale

    Uploaded by

    Maria Moiseencu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 54
    Sistemul nervos: B. Sensibilitatile speciale 49. Analizatorul vizual: I. Optica vederii 50. Analizatorul vizual: II. Functia de receptor si funcfia neural a retinei 51. Analizatorul vizual: III. Neurofiziologia centrala a vederii 52. Analizatorul auditiv 53, Simturile chimice - sensibilitatea gustativa si sensibilitatea olfactiva CcCAPITOLUL 49 Analizatorul vizual: I. Optica vederii Principii fizice de optics inglegera moduli de funcionare a sistema optic ocular presupune fumilariarea cu principle de baza fle opti, care includ mecansmee fc ale refacit Tumi, focalizarea si asa mai departe. Dupo sur recaptsare acestor princpi va fi sbordat optica ocular Refractia luminit Indicele de refractic al unei substante transparente. Razele de lumind se deplaseaza prin aer cu o vitez de aproximativ 300,000 kmisec, ins prin solide si lichide transparente viteza de deplasare este mult mai mica. Indicele de refractie al lunei substanfe transparente reprezint& raportul intr viteza luminii prin ee si viteza luminii prin substanfa respectiva. Pentru aer, indicele de refractc este 1. Astfel, in ccazul in care lumina trece print-un anumit tip de sticlé cu viteza de 200,000 km'see, indicele de refractie al sticlei respective se calculeazd impirtind 300,000 la 200.000, did 1,50, Refractia razelor de lumind In interfata a douk medii eu indici de refraetie difeifi. ind un fasicul de rae de lamina (Figura 49-1) vine in contact cu o interfats perpendiculara pe dretia de deplasare a fasiculuui, azele ptrund in cel deal dolea medi irk devia de fa tricetul lor. Unicul eect este reprezentat de reducerea viteei de transmitore side surtarea ungimii de und, dupa cum este reprezentt in figura prin distanele mai mie inte fronurle de und. In cau in are razele de lumina tee prin interfaltunghivlr, dupa cum este iusrat in Figura 49-1B, acesta sunt deviate dact indicii de refactie a celor ‘lout medi sunt dif in sceast Figur, razle tre din aer, care are un indice de refactie de I nt-un bloe e stil care are indicee de refrac 150. Cand fascicu- lul de raze vine in contact cu interfafeunghiular, marginea lui inferioari vine contact eusticlainantea margin superioare. Frontul de und din regiunea supeioart 2 razei va continua si se deplaseze eu viteza de 300.000 kmisec, in timp ve razele care au ptruns in stil se deplaseaza cu viteza de 200.000 kmse, Se ereeaza un decalaj ire regiunea superioard a frntului de undd si cea infrioaa, care se deplaseara in urma coli stperioare, ate inca fontul de undi nu mai este vertical, ci deviat in unghi spre dreapta. Deourece direct de deplasare a lumini este nto deauna perpendiculara pe plana frontului de wn, facicull de humin® este devist spre inferior. “Aceastdeviere a razolor laminoase la nivelul une interfefe unghie este cunoseuti sub denumirea de refractc, Se obser fapul cd gradul refactieicreste proportional eu (I) raportulindclor de refactie ai eslordout medi transprente si (2) unghial dite iterfas si fontul de und Aplicatit ale prineipiilor de refractie ale lentilelor © lentila convex focalizeazi razele de lumina. Figura 49-2 ilustreaza raze de lumina paralete care patrund intro lentilé convexd. Razele care trec prin centrul Jentilei sunt perfect perpendiculare pe suprafata acesteia si tree prin lentil fir a seri fenomenul de refracti. Spre margin lentiei insi, razele de lumina vin in contact cu interfaa sub un unghi progresiv mai mare. Cu cit razele sunt situate mai mult catre exteriorul fasciculului, cu atit acestea sunt mai mult deviate spre centrul lentilei, 613 614 Partea X A. Fronts de unde B RRaze de lumina caro traverseazs o supraat de stilé perpen Lara pe ele (4) go suprafala de ste aspusa sub un ung fats ‘de raze (8), Se observa ca dupa paunderes razor de lumina In obectl de sted distanja dine unde se micgoreaza, devening ‘proximal doua trim) din dstana exsteta inte unde Umpul \lepiasarl lumini prin aer. Se observa de asemenea ca razele de lumina incidente pe suprataja cu are formeaes un ungh sunt eviato, Lumina provers ‘ola o sured, tanta Deviea cazslor de lumina la nivelulfacdrel supraole a unel lentie stence convexe, observandu-se 8 raze’ parole Sunt fecalzateIn-un punct focal, Distanfa ocala fenomen denumit convergenta razelor. Cantitativ, jumatate ddin deviere se realizeaza in momentul pitrunderii razclor in lentil iar cealalta jumatate la iesirea acestora de partea ‘opusa a lentilei (in acest moment, trebuie analizat de ce ravzele sunt deviate spre centru cénd paiisese lentila). In final, in cazul in care lentila are curbura adecvati, toate razele paralele de lumind care traverseazi fiecare parte a lentilei vor fi deviate astfel incdt si treaca printr-un singur punct denumit punet focal © Ientila concava determina divergenta razelor de lumina. Figura 49-3 prezints efectul une lentile ‘concave asupra razelor de lumina, Razele care patrund in lentila prin centrul acesteia sunt perpendiculare pe inter- fata, astfelinedt nu sunt refractate. Razele de la marginea lentilei patrund in lentild inaintea razelor din centr. Etectul este opus celui constatat in eazul lentilelor convexe 1 determina indepairtarea razelor periferice de razele care ‘wee prin centrul lentilei. Astfel, 0 lentili concava deter- ‘mind divergenfa razelor de lumina, iar o lentilé convex determina convergenta acestora. Sistemul nervos: B. Sensibilitayile speciale Dovieres razelor de lumina ta nivelul fecal suprafele a unei lente sferce concave, cbservindu-se of razele paraiele devin aivegente, ‘A, Razole do lumind paraiele sunt focaizate de citre 0 lensis series convexaInt-un puna focal & Razole de mind parse sunt focallzate de cite 0 lontlé clindie& convexd ito ome ocala Capitolul 49 Lentilele cilindrice deviaza razele de lumina intr- un singur plan - comparafie cu Ientilele sferice. In Figura 49-4 sunt ilustrate att o lentil sfericd convexa eit sio lenila cilindrica convert. Se observa ed lentilacilin- ried deviaza razele care patrund in cele dou zone laterale ale sale, dar nu si razele care pitrund la nivelul extremitijilor superioara si inferioari ale lentilei. Altfel spus, deviatia se realizeazi intr-un plan, insd nu gi in celalalt, Astfel, razele paralele sunt deviate citre 0 linie facald. in schimb, razele de lumin8 care tree printr-o lentla ‘ferica sunt refractate la nivelul tuturor marginilorlentilei in ambele planuri) spre raza centrala, jar toate razele sunt deviate catre un punct focal. "Efectul uneilentilecilindrice este demonstrat prin utiizarea unui tub plin cu api. Dac tubul este plasat in lreptul unei raze de lumind si o bucata de hartic este povitionati.progresiv mai aproape de partea opusd a tubulu, la © anumité distanta se va observa ea razele de lumina vor forma o line focala, Efectul unei lentie sferice poate fi demonstrat cu ajutorul unei lupe obisnuite. Dac © astfel de lentilé este plasati in dreptul unei raze de lumina, iar © bucatt de hartie este pozitionati progresiv ‘mai aproape de ea, la o anumité distan(a razele de lumina sunt convergente intr-un singur punet. Lentilelecilindtice concave determina divergenta sazelor de lumind numai intr-un singur plan, in acelasi mod in care lentilee cilindrice convere determing convergenta razelor inten singur plan. nia de focatizare Y [e“Y ‘Sursi punctiorma se lumina XH 6 ‘Surs puncforna 2 delumina Punetde focalare Sbearvandivse fapul 8 o lent determina comvergenta raze ‘Se lumina dint-an pn, lar ceala entla etermana convergenta ‘azelo de lumina dn planul lspus la 60 grade fata de pr plan, Combinaia formala din cole Sous lente focalzeazA razele de liming Inte punet focal. Ident cu cel objnut cu ajtora une ‘ingore Tene Stee convexe. Analizatorul vieual: . Optiea vederii 615 Combinayia a dows lemtile cilindrice dispuse in unghi drept este echivalentd unei lentile sferice. in Figura 49-58 sunt ilustrate dou lentil eilindrice convexe cate formeaza un unghi de 90 grade inte ele. Lentil dick verticals determink convergenta razelor de lumi cae sttbat zance ei lateral, at lentils orizontal deter- mina convergentarazelor de la extremitiilesuperiart {nfeioara ale lentilci. Astiel, toate razele luminoase sunt deviate int-un singur punet focal. Cu alte cuvinte, dou lente cilindrice dspuse in unghi drept una fad de alta indeplinese aceeasi funclie ca si 0 lentld sferied cw ‘aceeasi pure de refracte. Distana focali a unei lentile Distanja masurati in spatele unei lentile convexe, la care razele paralele de lumini converg intr-un punct focal comun, este denumiti distanya focald a lentilei, Diagrama in partea superioari a Figurii 49-6 demonstreaz focalizarea razelor paralele de lumina. In diagrama din centru, razele care patrund in lentila convexi nu sunt paralele ci sunt divergente, dooarece originea luminii este o surs& punctiforma situa {in apropierea lentilei. Deoarece razele sunt divergente, din dliagrama se observa ci acestea nu sunt focalizate la acceayi dlistanga de lentils ca si razele paralele. Cu alte cuvinte, ‘ind intr-o lentla convexd patrund raze de Tumind diver= gente, acestea sunt focalizate in partea opusd a lentiei la © distanja mai mare decdt in cazul razelor paralele. Diggrama din partea inferioari a Figuri 49-6 ilus- treaza raze de lumina divergente care patrund intr-o lentils convexa cu o raza de curburi mult mai mare decat cea @ celorlalte dous lentile din figura, In aceasta diagrama, dis- tanja faja de lentil Ia care razele sunt focalizate este aceeasi ca si distanja din prima diagram, in care lentila Lumina proven de lao sure dstanta ‘urs punetiforma Cele dou lentil din partea superioaé a figur au acaeag! stan focal, ins razele do lumina care parund in tenbla de sus sunt paraei, in tmp co razelo de lumina care patuna In lentia din niu sunt divergent, este lustats consecinfa acesto\ diferent re Greghle razelor do lumina. Lentla cin partea inferioara a igut are pulere de relracie mult mai mare decdt orcare ane cele dou lente dn parte superioard (eu ato cuvinte, a 0 cis- {anja ocala mult mal mica), cbservandu-so ca punctul focal esta 1 att mal apropat de lent cu ct lent este mal puterica 616 Partea X_Sistemul nervos: B. Sensibilitaile speciale este convexd, insi razele sunt paralele. Aceasta demon- streazi faptul of ait razele paralele eat i razele divergente Pot fi focalizate Ia aceeasi distant in spatele lentilei, cu ‘conditia modificirii convexitagi lente, Relatia dintre distanta focala a lentile, distanta fafa de sursa punctiforma de lumina si distanta de {ocalizare este exprimata de formula urmatoere: VE= Va + 1b unde f este distanta focala a lentilei pentru razele paralele, ‘este distanta dintre lentil si sursa punetiforma de lumind sib este distanja de focalizare in partea opusi a lentile, Formarea imaginii in cazul lentilelor convexe in Figura 49-7A este ilustrata o lentil convexd si doud surse punetiforme de lumina dispuse in partea sting a acesteis. Deoarece razele luminoase tree prin eentrul unei lentile convexe fir a fi refractate, razele din fiecare sursi punctiforma de lumind sunt focalizate intr-un punct din Partea opusé a lenilei, iniar eu sursa punctiforma si cw ceontrul lenilei, rice obieet din fata lentilei reprezint in realitate lun mozaie de surse luminoase punetiforme. Unele dintre aceste surse sunt foarte strilucitoare,altele au intensitate foarte redusi, iar culoarea lor variazd. Fiecare sursi lumi- noasi punctiforma de la nivelul objectului este focalizatt inr-un punct separat din partea opusd a lentilei, punct situat pe axul central al lentilei. Daed la o distant egala cu distanfa focal a lentilei este plasatio foaie albi de harte, poate fi observata o imagine a obiectului, dupa cum este ‘demonstrat in Figura 49-7B, Aceasta imagine este ins ris- tumaté fafa de obiectul initial, iar cele dowd margini laterale ale imaginii sunt inversate. Aceasta este modi tatea prin care lentila unui aparat de fotografiatfocalizeaza imaginile pe film, ‘A, Doua surse luminoase pune forme focalizate th dou puncte focaledierie, stuate deo parte § de ata a une! lentie. 8, Formarea lune! Imagini Ge cate o lena sforicd conven Misurarea puterii de refractic a unei lentile - “dioptria” ‘Cuca este mai mare gradul de deviere a razelor luminoase de catre o lentil, cu atit *puterea de refracjie” a lentilei este mai mare, Puterea de refractie este masuratii in diopirii. Puterea de refractie a uneilentile, in dioptri, este egal cu 1 metry impart la distanja focala a lentil Astfel,o lentila sfericd care determina convergenta razelor paralele de lumina int-un punct focal situat la 1 metra in spatele ei are o putere de refractie de +1 dioptrie, dupa cum este ilustrat in Figura 49-8. Daci lentila este capabill si ddevieze razele paralele de lumina de dou ori mai mult in ‘comparatie eu o lentilé cu puterea de +1 dioptrie, atunci accasta are puterea de reffactie de +2 dioptii, iar razele sunt focalizate int-un punctsituat la 0,5 mete! in spatele lentilei. O lentil eapabili si determine convergenta razelor paralele de lumina intr-un punet focal localizat la optic 2 pte 10 opti ———— mete Etectul uteri optics a lentiei asupra distanel focal. Capitolul 49 Ana ‘numai 10 centimetri (0,1 metri) in spatele ei are o putere de refractie de +10 diopt Puterea de reffactie a lentilelor concave nu poate {i exprimata sub forma distanteifocale masurate tn spatele lentilei, deoarece razele de lumina sunt divergente si nu focalizate intr-un punet. Totusi, in eazul in care o lemtila ‘concava determind divergenta razelor in aceeasi msurd in care o lentil convexa de | dioptrie determina convergent acestora, atunci lentila concava are o putere dioptricd de - 1. Similar, in cazul in eare divergenta realizatt de lentila cconcavii este egala cu convergenfa realizata de o lentil ‘convexi de +10 dioptri, atunci lentila concava are puterea de -10 diopti. Lentilele concave "neutralizear” puterea de refracjie a lentilelor convexe. Astfel, prin plasarea unei Tentile concave de 1 dioptrie imediat in fala unei lenile convexe de | dioptric, se obtine un sistem de lentile eu putere de refractie nul. Puterea de refractie a lentilelor cilindrice este cevaluatd in acceasi manieri ca si puterea de reffactie a lentilelor sferice, cu exceptia faptului c& trebuie precizata 51 axa lentile cilindrice alturi de puterea acesteia. In cazul in care o lentil cilindric3 focalizeazd razele paralele int 6 linie focal situata la 1 metru in spatele lentilei, are puterea de +1 dioptri. In mod contrar, dacd o lentil cilindrick de tip concav determina divergenja razelor de lumina in aceeasi masura in eare o lentil cilindricd de tip ‘convex de +I dioptric determina convergenfd, aceasta are puterea de -I dioptrie. In cazul tn care linia de focalizare este orizontali, atunci axa lentilei este la 0 grade. Dact linia de focalizare este vertical, axa este la 90 de grade. Optica oculara Globul ocular este similar unui aparat fotografic Globul ocular, ilustrat in Figura 49-9, este echivalent din punet de vedere optic cu un aparat fotografi obignuit. Este ‘consttuit dintr-un sistem de lentile, o deschidere variabilt (pupila) si retina, care corespunde filmului fotografic. Sis {emul de lentile al ochiulu este alcituit din patra interfefe la nivelul carora se produce refractie: (1) interfaja dintre ‘ar si suprafaja anterioara a comeci, (2) interfala dintre Ssuprafaja posterioari a comeei gi umoarea apoasi, (3) interfaja dintre umoarea apoasé si suprafita anterioard a cristalinului si (4) interfaga dintre suprafata posterioard a Puterea total de retract = $8 dopti Imagine Obieet| uméare Crisiain —Umaare Comes Ar vitroass 140" apossd 1,38 1,00 Tae “33 (Ochi asemeniunul aparst fotografie. Numero reprezint inde te retrace forul vigual: I. Optica vederit 617 cristalinului si umoarea vitroas8. Indivele de reffuctie pentru aer este 1; pentru comee 1,38; pentru umoarea apoasi 1,33; pentru cristalin (in medic) 1,4; iar pentru uumoarea vitroasd 1,34 Globul ocular ca “sistem simplificat™. Daca toate suprafejele de reftactie ale globului ocular sunt insumate algebrie si considerate a fi o singuralentila, optia ochiului normal ar putea fi simplificati gi reprezentaté schematic sub forma unui "sistem simplificat". Aceasti operatie este utild pentru calcule simple. In cazul globulut ocular ea sistem simplificat se considera c& exist o suprafata unicd de reffactie, avand punctul central la 17 milimetri in fafa retinei gio putere total de refractie de $9 dioptrii dupa acomodarea cristalinului pentru vederea la distant’. Aproximativ dow treimi din cele 59 de dioptrit ale puterii de reffactie sunt asigurate de suprafata ante- rioara a comeei (rm de cristalin). Motival principal al ‘acest situafii este c& indicele de refractie al comeei este semnificativ diferit de cel al aerului, in timp ce indicele de refrac al cristalinului nu este foarte diferit de indicii de refacfie ai umorit apoase si umorii vitroase. Puterea totala de refractiea cristalinulu, care este elimitat de lichid de ambele pari, este de numai 20 dioptrii, adicd aproximativ o treime din totalul puterit de refracjie a ochiului, Ins8 cristalinul define un rol important eoareve, ca rispuns la impulsurile nervoase de la nivelul crsierului, isi poate creste marcat raza de curburd pentru a realiza "acomodarea", proces discutat ulterior in acest capitol Formarea imaginii pe reting. in aceeasi manera in care o lentil de tcl fcalizeaz8o imagine pe o fone de hari, sistemul de lente al globutui ocular poate focaliza © imagine pe retnd. Imaginea este inversth i rsturath fad de obloct. Insé obiectele sunt percepute in pozitie Flore comee > meridionale Coroids ——_Jonefunea Fibre sclro-comeand cercuare Musehi car Cristalin mee ‘Figura 49-10 Mecanismul acomodéei foalzii) 620 Partea X «dupa cum este ilustrat in partea inferioara a Figur 49-12. Defectul este cauzat de un glob ocular prea lung, ins cauiza poate fi reprezentatd si de un cristalin cu o putere prea mare de refractie. ‘Nu exist# nici un mecanism prin care ochiul si posta reduce puterea cristalinului mai mult deeat in situ- atia in care muschiul ciliar este complet relaxat, Ochiul ‘miop nu define nici un mecanism prin care si Focalizeze clarpe retina obiectele situate la distant. Totus, pe masurd ce un obiect se apropie progresiv de achi, acesta ajunge final suficient de aproape astfe! neat imaginea lui poate fi focalizata. Cind obiectul se apropie si mai mult de ochi, poate fi utilizat mecanismul de acomodare pentru a pastra focalizatea clara a imaginil. O persoand cu miopie are 0 limita bine stabilits pentru vederea clari "la distant’. Corectarea miopiei si a hipermetropiel eu ajutorul Jentiletor. Se cunoaste faptul ck razele de lumind care tree printro lentil concava devin divergente. In eazul in care suprafefele de refracie ale globului ocular au o putere de Feffactie mult prea mare, cum se intimpla in miopie, aceasta poate fi neutralizat8 prin plasarea in fafa ochiului ‘une’ lenile sferice concave, care va determina divergenia razelor. O astfel de corectic este iustratl in diagrama din partea superioaré a Figuri 49-13, In mod contrar, in cazul unei persoane cu hipermetropie - deci cu cristalin cu putere de refractie scfuti - vederea anormala poate fi corecta prin cresterea puteriide refracti cu ajutorul unei lente convexe pasa in fafa ochiului. Corectia este ilustratt in diagrama din partea inferioara a Figurit 49-13, De obicei puterea lentilei concave sau convexe nnevesara pentru realizarea vederi clare poate fi determi- hata prin incercdri repetate - alfel spus, este incereatd, initial o lentils cu 0 anumita putere, iar ulterior o lentil ‘mai puternica sau mai slaba tn funetie de rezultat, pa in momentul in care este identificatl lentila care asigurd cea mai bund acuitate vizual, Astigmatismul. Astigmatismul reprezints o tulburare de refractie ocular care conduce la focalizarca imagini dintr- tun plan la 0 distanti diferita de distanja la eare este Sursa punetitorma ering Line focal. Plan AC erry panul BD 80 (outere _(Puere de retractie entrap Pan 80 (ute (nee de le refracte mai mare) Lin focal ent planut AC Astigmatismul,cbservandy-se 8 razee de lumina sunt focalizate la'0-anumita cistanfa focal Intun plan fal (pianul AC) sla © sits distan focal Th planul sivat In ungh crept fata de. primal (planut BO), Sistemul nervos: B. Sensibilitrile speciale focalizatd imaginea din planul perpendicular, Cel mai freevent defectul este cauzat de 0 curburi comeand prea accentuati Intr-un plan al ochiului. Un exemplu de lentil astigmatica este o lentila cu suprafath aseminftoare cu cea A unui ou dispus lateral fal de raza de lumina incidents Gradul de cutburd al planului axei lungi a oului nu este nici pe departe la fel de mare precum gradul de curburé al planului axei scurte. Deoarece curbura unui plan al cristalinului astig- ‘matic este mai micd decét curbura corespunzatoare celuilalt plan, razele de luminé care patrund in regiunile periferice ale unui plan al cristalinului nu sunt deviate la fel de mult ca razele care patrund in regiunile periferice ale celuilalt plan. Aceasti situafie este ilustrata in Figura 49- 14, unde se observa razele de Tumind provenite de la 0 sursd punctiforma care stribat un cristalin alungit,astig- matic, Razele din planul vertical, indicat de planul BD, sunt refractate semnificativ de cristalinul astigmatic din ccauza curburii mai accentuate pe verticala decat pe ori- zontal. Prin contrast, razele din planul orizontal, indicat de planul AC, nu sunt deviate la fel de mult ca razele din planul vertical BD. Este evident faptul c& razele care tra- verseaza un cristalin astigmatic nu sunt focalizate toate in acelasi punet, deoarece razele care tre print-un plan sunt focalizate mult in fafa celor care tree prin planul celal, Puterea de acomodare a ochiului nu poate com= ppensa niciodati astigmatismul, deoarece in timpul aco- ‘modarii curbura cristalinului se modifica aproximativ in acceasi masuri in ambele plamuri; aadar, in astigmatism, fiecare dintre cele doua planuri necesiti un grad diferit de acomodare. Astfl, firi ajutorul lentilelor corectoare, persoand cu astigmatism nu vede niciodata clar Corectarea astigmatismutui cu ajutorul unei lentile cilindrice. Ochiul cu astigmatism poate fi considerat ca vind un cristain aleatuit din doud lentile eilindrice eu putere de refracie difeiti dispuse in unghi dept una fara 12 Diagrams formata cin na paalole de culoare neagrs, dispuse t erie unghiur, "utlizta pentru delermnarea axe ‘sigmatismut Capitolul 49° Analizatorul viewal: I. Optica vederti 621 do alta, Pentru corectarea astigmatismului, procedura ‘obisnuita consti in gasirea prin incercari repetate a unci lentile sferice care corecteazi focalizarea Ia nivelul unuia dintre cele dou planuri ale crstalinului astigmatic. Ulte- rior este utilizati o alt lentil cilindricd pentru corectarea erorit existente in celalalt plan. Pentru a realiza aceasta, trebuie determinate atit axa edt si puterea lentile ciline drice. Exist mai multe metode pentru determinarea axei componentei cilindrice anormale a sistemului optic ocular, Una dintre aceste metode se bazeazit pe utilizarea tunor bare paralele de culoare neagra de tipul celor ilustrate in Figura 49-15. Unele dintre aceste bare paralele sunt ver- ticale,altele orizontale, iar altele dispuse la diverse unghi- uri fa de axele vertical si orizontals. Se plaseaza in fata ‘ochiului astigmatic diverse lentle sferice pant dnd se identifica lentila care determina focalizarea clara a unui set de bare paralle, dar care nu corectea7& neclaritatea setului de bare dispus in unghi drept fad de barele focalizate. Cu ajutorul principiilor fizice de opticd diseutate anterior se poate demonstra ci axa componentei _cilindrice nefocalizate a sistemului optic este paraleli cu barele neclare. Dupa determinarea acestci axe, examinatorul incearca progresiv lentle cilindrice pozitive sau negative

    You might also like