Ryugaciunea gi fapta crestind Mai multe feluri de rugaciuni jimba latina, de la rogo, rogare, care inseamna a ruga, a cere pa. Cuvantul rugiciune, insa, noi il punem intotdeauna in legatura «uDumnezeu, il punem in legatura cu alesii lui Dumnezeu, cu Maica Domnului, cu sfintii lui Dumnezeu. Avem rugaciuni catre Dumnezeu inti, ugdciuni catre Dumnezeu Fiul, rugaciuni catre Dumnezeu Duhul Sfant. Am inceput aceasta intalnire cu o rugiciune catre Duhul Sint: mpdrate ceresc””. Apoi, avem rugaciuni pe care le adresim \kicii Domnului, rugaiciuni care fac parte din cultul nostru ortodox. Sunt apoirugaciuni pe care le adresam sfintilor lui Dumnezeu. »- Nutotdeauna cand ne rugim ceremceva. Chiar daca cuvantul /niciune pare ca priveste mai mult cererile pe care le facem noi, ‘vadresndu-le lui Dumnezeu, fie adresandu-le Maicii Domnului “usfintlor lui Dumnezeu, in realitate noi prin cuvantul rugdciune ‘ekgem mult mai mult decat o simpla cerere sau anumite cere. in vocal este un cuvant scris de Evagrie Ponticul sie cuprins 1p Shmull, Cuvant din 153 de capete, un cuvant despre mac “wantulacela despre rugciune este © definitie arugece ‘ ‘Biciunea este vorbirea minfii cu Dumnezeu Prin urmare, ci : ‘ : i ire in care noi pp nee nu-inumaio cerere sau nu-i numa! ° vorbi em i Oanumita cerere sau mai multe cereT! ee rugiciunile & ae Clrugaciunea poate sa aiba si alt continut Poe rugaciune inseamna cerere. Cuvantul rugdciune vine din t care zice: Pe e. De nilax 7 tex! . | The Te bi splay ta Sffinta Liturghie ST je [pi mulfumin, \ Latte dudam, pe Tine bine Te cuvantam, > Prin aceste | Sine rugdm Tie, Dumnezeulul nostru”’. A Aee ‘tre noi poate sa aiba o aderen{a deosebity 1 Ficcaredintre noi poales* 2 Inmul 50: s¢ lay oun psalm de pocainta~ psaimul 50; sau un pga psalm anume, un F : 149, 150; psalmi care ne dau incredey, te lauda — psalm ie Ath prin ene exprimam Siguranta in f q eens PG, 2, 45, Astfel avem un mare ajutor din ae pear, atrtiron sentimentelor pecare a) Psalm Ps 3 sunt, in general, rugaciuni ale phe ra esi reStinis aprimit in rinduiala lui de cult P lmti cei de odinioara, noi jj folosim ca si cand ar fide provenienta crestina. Nu facem deosebire intre psalmi ca aleatuiri ale Vechiului Testament, cil folosim inrinduial, Bisericii si fiecare dintre noi, in masura in care citim Psaltirea, ne rugim lui Dumnezeu cu textele date de Dumnezeu prin inspiratie ‘i pastrate de Biserica pentru imbunatatirea sufletului nostru, Rugaciunile liturgice B Serica are randuieli de slujba pentru fiecare zi: sunt cele 7 Laude, slujbe prin care credinciogii se angajeaza in fata lui Dumnezeu, slujbe de dimineata, de seara, de miezul noptii. Nu sunt Slujbe pe care le pot folosi toti credinciosii; sunt biserici unde nu se fac cele 7 Laude pentru ci oamenii n-ar avea timpul necesar casi Participe la slujbele acestea, chiar daca s-ar face, siatuncinu socotim camenii obligati ‘A cele 7 Laude. Dar, in masura in care cunose textele din slujbele acestea, ar fifoarte bine si cunoasca rugaciunea Care se citeste la cele 7 laude, de exemplu la Pavecernita, la Miezonopticé: .Cel ce in toata vremea si in tot ceasul, in cer si Pe pamant, esti inch ‘nat si marit, Hristoase Dumnezeule, indelung rabdatorule, mult milostive si mult milosdrde; Care Pe cei drepti iubesti si pe cei Pacdtosi miluiesti; Care pe 10! chemi la mantuire pentru fagaduinja bunatatilor ce au sa fe Insu i, Doamne, Primeste si rugdciunile noastre in ceasul aces! $1 indrepteaza viata noastrd spre poruncile Tale; sufletele te ti * Mupurile curateste, cugetele indrepteaza, ga” ra curdteste si ne izbaiveste Pe noi de tot necazul celor rele i durerii. Inconjoari-ne Pe noi cu sfingit Tai ingeri. 64 P” 108fs iti gi povatuiti, sd ajungem la unire wil? i gi la cunos ina maririi Tale celei neapropiate, a ta esti in vecii vecilor. Amin”. Este o riddle pine japommut TT istos, 0 rugaciune din care si invatzim, sur 3 ricii noastre sunt in asa fel alcatuite {am sine rugam. Ne rugam invatand, si slujbele Bis ‘ gi, pentru i ir din cuprinsu jagmmugancu Te. i . Foarte frumoasa St folositoare este rugaciunea de la Ceasul I: pristo Lumina cea adevarata, Care luminezi si sfintesti pe pg omul CE vine in lume, ve insemneze peste noi lumina fefei . eq intr-insa sa vedem lumina cea neapropiata. Indrepteaza ji nostri spre lucrarea poruncilor Tale, pentru rugaciunile peacuratei Maicii Tale si al tuturor sfintilor Tai. Amin”. Apoi sunt rugiciunile de doxologie, in care aducem lauda lui Dumnezeu, cum ar fH: Marire intru cei de sus lui Dumnezeu gi pe nimant pace, intre oameni bundavoire. Laudamu-Te, bine Te sndntdim, inchinamu-ne Tie, marimu-Te multumim Tie, pentru marirea Ta cea mare. Doamne, Imparate ceresc, Dumnezeule, Parinte Atottiitorule, Doamne, Fiule, Unule-Nascut, lisuse Hristoase si Duhule Sfinte. Doamne Dumnezeule, Mieluselul lui Dumnezeu, Fiul Tatalui, Cel ce ridici pacatele lumii, miluieste- ne pe noi, Cel ce ridici pacatele lumii. Primeste rugdciunea noastrd, Cel ce sezi de-a dreapta Tatalui si ne miluieste pe noi. Ci Tu esti Unul Sfant, Tu esti unul Domn Tisus Hristos, intru lava lui Dumnezeu Tatal. Amin. In toate zilele bine Te voi cwvdnta si voi lauda numele Tau in veac gi in veacul yeacului. Poamne, scdipare Te-ai facut noud in neam gin neam. Eu am =: Doamne miluieste-ma, vindeca sufletul meu ca am gresit Tie Doamme, la Tine am scdpat, invafa-md sd fac voia Ta, ca Testi Dumnezeul meu, Ca la Tine este izvorul viepii, intru lu- mina Ta vom vedea lumind. Tinde mila Ta celor ce Te cunose Pe Tine, Invredniceste-ne, Doamne, in ziua aceasta / in sla el / in noaptea aceasta, fara de ait mii fi iar cuvdntat, Doamne, Dumnezew! ts ; t $i preamarit este numele Tau in veck. Amin Hor sii 109re noi, PrecuM am nade, i e De noj Mit jy Doammne, vs {a-Ne Pe noj ind Thy, + Stapane, ! telepteste-ne a Plan, wvantat Sfinte, lumineazé-n 2Oi ine ila Ta este in veac, h e hy) > UChyp,.» ile mila Ta sP i Fie, Doamne, Tine. Bine esti cuvantat Tale. Bine esti cuvanat ‘ indreptarile at ee 4 ae indreptarile Tale. ee ic oe Be ae mu le trece cu yeas ie eT aude, Tie, ire Pemaresecune NT tag Duh, acum gi pururea $ mn yee We Mel ra fs Intro asthe dg alcatuire avem posibilitatea si aducem me el ui Dumnezey sisi cerem ceva de la Dumnezeu. Aducem lauda tui Dureza, ' binecuvantare, spunem cuvinte pe care decal spus ingerii, de nike. Marire intru cet de sus lui Dumnezeu si pe pamédnt pace, we oameni bund voire” sunt cuvinte pe care le-au spus in; eet Nasterea Mantuitorului nostru lisus Hristos. Apoi, ne putem gandi sila alcatuiri de la sfintele slujbe care privese cinstirea pe care 0 aducem Maicii Domnului: ,, Cuvine-se cu adevarat sd te fericim, Nascdtoare de Dumnezeu, ceq pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostra. Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii gi mai marita fara decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu- Cuvéntul ai nascut, pe tine cea cu adevarat, Néiscdtoare de Dumnezeu, temarim” sau ,, De tine se bucurd, ceea ce esti plint de har, toata faptura, soborul ingeresc si neamul omenesc. Ceea ce esti Bisericd sfintita si Rai cuvantator, lauda fecioriei, din care Dumnezeu S-a intrupat si Prunc S-a facut, Cel ce este mai inainte de veci. Ca bratul tau scaun I-a facut si pantece mai desfatat decat cerurile I-a lucrat. De tine sé bucura, cee ce esti plind de har, toata faptura, marire fie!” Cuvintele acestea ate Se poate implini 0 randuiala de rai Sas send ice ae in sluyjire. Biserica Orto! ers if Diimcitee nee ica 0 Biserica care aduce mar ie Toat erica a slujbelor; nu exist’ Ortodoxie fara sh! re acestea sunt prilejuri pentru nois& stim i iD’ U. Se creeaza o atmosfera RO te inf fat lise dan cuvinte poe pentru credinciosii care sunt de Mail Preamritoare de Dumnezeu, euvintecinstvoare 10 | le taee lui, cuvinte cinstitoare Pentru sfintii lui Dumne, nn exemple ale sfintilor, dar nu in Chip de studiu, oF deapropiere, un mijloc de a vorbi cy Dumnezey sie orbind cu anumuti sfinti putem Spune: wadntru tine ri sardie s-a mantuit cel dupa chip, cq ludind Cruceg aE ag a rist0s si lucrand ai invajat sa ny Se uite la oe y _ es wei ci sa poarte Bria de suflet, de lucrul cel te ee pentru aceasta $i cu wee uy impreundi Se bucuré cuvig, pune numele) dubul tau”. Sau ~Locuitor Pustiului si inger in trup ide minuni facator te-ai ardtat, de Dumnezey Purtatorule, pirintele nostru (i se spune mumell e), cu postul, cu Privegherea, ae ragiciunea. Cerestile daruri ludnd vindeci pe cei bolnavi si sufletele wlor ce alearga la tine cu credinté. Mérire Celui ce ti-a dat fie putere, marire Celui ce te-a incununat Pe tine, marire Celui ce Jucreazd prin tine tuturor tamaduir?’. Sunt niste alcatuiricare exprima tucuria credinteinoastre. Suntniste adevaruri pe care noi trebuie si le timin fata Mntuitorului, in fata Maicii Domnutui, in fata sfintilor. Adica, meivorbanumai de niste propovaduiri, cie vorba de niste propovaduiri careangajeaz, care ne pun in legatura cu Domnul Hristos, »Schimbatu-Te-ai la fata in Munte, Hristoase Dumnezeule, aritnd ucenicilor Tai slava Ta, pe cat li se ‘putea. Straluceasca si noua, pacatosilor; lumina Ta cea pururea fiitoare, pentru rugaciunile Nasedtoarei de Dumnezeu, Datatorule de lumina, slava Tie!” sau Cand maritii ucenici, la spdalarea Cinei s-au luminat, atunci luda celrdu credincios cu iubire de argint bolnavindu-se, s-a intunecat, stjudecdtorilor celor fara de lege, pe Tine, Judecatorul cel drept ‘ea dat, Vezi, iubitorule de avujie, pe cel ce pentru aceasta pancurare gi-a agonisit. Fugi de sufletul cel nesatios ce a indréianit mele ca acestea asupra Invatatorului. Cela ce esti spre toti ‘bun, anne, mérire Tie?’ Nu stiu cine ar putea sé facd lucruri mai se simai datatoare de bucurie, cumsuntacestea! Apoi, randuielile noastre de slujba ne dau niste idei, a Sestli, la care noi singuri n-am putea ajunge. De pilda, la ey em Prilejul sa auzim spunandu-se: ,, Pe Soarele cel mai inai de so, pe Ant, mers-au mai inainte are, Care a apus oarecénd in mormant, itd Zeu, lise dau 5 Clin Chip de ‘muritor. ase (i sete oglinda sufletuly; xcjunea ° Ui Rugic! cela slujba sinu se gandeste preg mu rurile care le-a lsat j “Pot, thurs te a cineva sen C act th amprstie mintea la fuer i : ca ise je vreatot aici pe pamént, pe care ar vrea si oy, Sup tuorurle Pee ne cumwva umbritd sitextele acestea rin, “$i rugiciunes cant viata noastra. insd, cand lumacestea py ‘th unbstesinelucr! ; prin ele, ne ampodobim mintea cule, legge sinealearimp® ae mprincle, atunci Iucrurile se chim, “Sez Sine OTST mpostbiitatea sd ne apropiem de Dumnezey, exteinebiatesinen lacuvintele noastr tall ‘edt atuncicdndamrantine doar COV neputincoas sprbrenoastrenesatomicein legate ct Durmnezeus la gindure no a jauaminte la Maica Domnului sila sfintit luiDumnezeu, , Sfantul oan Scdrarul a scris un capitol despre rugiciune’y care elpriveste rugaciunea din mat multe puncte de vedere, sianum: rugiciunea in ceea ce priveste lucrarea e1, rugaciunea in ceeace priveste folosul ei, sispune ce trebuie sa faca omul ca sa se roage cu adevarat si ca S4 se roage neimprastiat. La urmé are in vedere i rugiciunea in raport cu cel ce se roaga. Sispune Sfantul Ioan Sciran! - exist si in Pateric cuvantul acesta - c& _rugéciunea este oglinda sufletului”. Cumne e rugaciunea asa ne e viata duhovniceascé, cum ne erugiciuneaasa ne e credinta, cum e ravna pentru rugaciune as: e asezarea duhovniceasca! Mai zice Sfantul Joan Seararul ci »sTugticlunea in raport cu cel ce se roaga- e judecatd si judedtor® si scaunul Judecatorului inainte de judecata viitoare “ ___ Cumadicé rugiciunea e judecatt? Dacd noistam|a rug 3 ee © imprastiata atunci vedem care este agezarea noast Z nu Sisuntemca fa un fel de judecata, ne vedem™ se despre ian mintii. Tot Sfantul Ioan Saran vf sith Bre ae moe sau spurcati, despre eet al atrage aentia os luta, si, in sfarsit, despre rugacium ae el ise eaiay iecare dintre noi ne rugam cu rUee atl? Cum sim roger gin Mine mit mai intreaba amen A dack bons, Sila felle raspund: ,,.Roagi-te cum por put ras ia “Pune Si se roage cu rugaciune curatd, nef secu jeiune curata daca nu 1a ajuns la Nepatimire? Cum a ft * neva Sa aiba rugaciune curata daca mintea ¢ intinatg, a Per eect i legi Curugaciunea gio intineaza? ve dintre noid vemrugaciunea lacare amajuns, pentru fiecare pie i ,rugaciunea € judecata si judecatorie $7 scaunul wari inainte de ji met aaa ca lucrurile eiea ke poti stisinu le p iz imti daca faci o rugdciune scurta, cei multi dlintre oamentl pe eae intreb eu la spovedit cerugiciuni spun ca stiv »Tatal ng stru”. Si eeu nu-l stiu. Deci, dac& sami jaorugaciune scurta nu poti niciodata sa stii care ti-e masura in * acjune. Dar daca te angajezi la o rugaciune, dacd iti faci o vreme qume de mugiciune, daca citesti 0 catisma, daca citesti un acatist, pod citesti Paraclisul Maicii Domnului, si te cercetezi in timpul cat te rogice fel de ganduri iti vin, atunci stii care iti asezarea sufleteasca. Apoi, cei care va ocupati de rugaciunea de toat vremea, cei care va fplsitide ea, aveti prilejul sa constatafi care va e asezarea sufleteasca. Daci va faceti un program, de exemplu, o jumatate de ord sa ziceti numa .Doamne, lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste- nd pe mine, pacatosul”, este un foarte bun mod de verificare, de cercetare de sine, pentru ca inainte de a ne fntalni cu Dumnezeu ne intlhim cunoiinsine, cu mizeria din sufletul nostru, cu toata agoniseala pecare am adunat-o in suflet vreme de ani si ani din viata noastra. Dacdne cercetim pe noi insine, ne intalnim cu incarcatura pe caream ‘vut-o din strafiunduri de existent, pe care au pus-o altiiin noi, parinti ‘ost, bunicii nostri, si care trebuie rezolvata. Ori, ca s-o rezolvam tebuie s-o cunoastem. O cunoastem dac ne ocupam de not insine, tact Zicem: ,, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Iilieste-mei ‘pe mine, pacatosul”, si dac& 0 zicem intens, nu asa, ee de cteva ori. Pentru ca atunci dispare din minte silocul iuniiil ocupa alte preocupari sau amintiri. De aceea, calugarii au ied cs care le poate folosi si orice credincios), adiea un ae os | hi By la fiecare nod sespune: ,,.Doamne, Tisuse Hristoase | = | pageant miluieste-ma pe mine, pdcatosul”, ca sé atut “sprijin, s& nu ti se duced mintea, ca daca zict fra sprijinul ‘in general, zici de cAteva ori si apoi nu mai zici. jun 11Stalnimcu noise mizeria din no} 7 ; ne intalnim cu Dumnezeu atune; og jatalnisicn Darna nu poate Dummezeu sh locuiasiit bg mintii devine ruta ea, cll jntindciunile. Dumnezeu vine sivreq wee cu picatul, sii curditeasca Joculdin sufletul nostru, si ating fe, loc curat, Fa ricurate, atunci si Dumnezeu este de fata, Con . ht avert oe poate si fie Dumnezeu de fa, dar eun loc "ey gdnduri in if ye Dumnezeu. Noi cerem ajutorul lui Dunn care nu-L pollP! ea noastra nu putem sa realizim oi a j prin puter tru c& numai prin pul ‘ icuai i eat cine ajuté Dumnezeu, $t nara eo ajutorul toiDurmne poate bicui lumea: , indrdzniti, Euain biruit lumea!” (loan |6, ‘Aceastii biruint pe care 0 are Domnul Hristos asupra lumiitrebuie, oyaiba sin sufletul nostra, in constinta noastra, in viata noast, gidupticene? Rugiciunea si faptele bune Taine, are atatea slujbe si randuieli prin care vrea sa ne scoati din intinaciunile veacului acestuia, sa ne ridice mai presus de ni insine. Slujbele noastre, in general, sunt lungi si asa lungi fiind, nu pot cuprinde, totusi, toata viata noastra. De aceea, noiprelungim shibe: _ curugdciunea pe care 0 adaugim si prin care vrem sane tinemin / sfera credintei noastre. ,,Doamne, Tisuse Hristoase, Fil bi / Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacaitosul” se recomandasi o lipim de respiratie, zicem: ,, Doamne’” intre respirati tragand@e™ fv on noastrd Biserict are Sfanta Liturghie, are Sfintel / / A | in piept, odata cu aceasta, se zice: ,, Jisuse Hristoase Fin fi iy wnnezeu” sidénd aerul afara din piept, odat cu aceasta, seme 7 raliepte-md pe mine, pacdtosul”’. acca aoe stie cine poate sa ajunga la aceasta a mane Noi zicem cat putem, ne folosim de™ folosim mt Sa devenim mai curati, ca si devenim mai PU mes ama de asta, ci si de randuielile noastre, 0° textele din shh Aslan ne pregiiteste mai bine CaS" ie Ft slujba. Altfel spui gi imti conti lor alcdtuiti dacdt iti faci ra Pui sialtfel simi confinutul aP* et ¥ 116 stare si! gai induiald in minte, dacd iti curatesobisnuite, D-aj ebuie implinitg Stil acesteg pe ‘umneavoastra citing: r ___ sicurdtesti sufletul le spui ca pe niste tucruri ot ou curie din ele, ciimp linesti o formalitate care th 6°" galtfel nu poti face slujba. Sunt niste suge. ae Je-am spus, le puteti completa si d bi cine ee f eae i 7 ocala Volumull, cuyantul fui safle Ponticul [Sate pO So DE. Sfantului Joan Scare ; xt indrumatoare din Catehism, de exemplu: Stinnu Dorotet > esiel niste cuvinte despre Tugaciune, insa cel mai mult ne ajutam sampaciune pe care 0 facem. Totule sa te rogi sie important sa uci viata spre marirea lui Dumnezeu, impletita cu ru igdciunea, jpletité cu munca, impletita cu implinirile, cate le avem de realizat jnlumea aceasta, rosturile pe care ni le-a dat Dumnezeu, Ru igdciunea rrebuie sd fie una din faptele bune, dar nu singura. Cuviosul Dorotei rice cd cel care se ocupa de o singura fapta buna este ca un om care zideste un singur perete, siun perete nu e 0 casa; noitrebuie si zidimo castintreagi, o casa duhovniceasca in care sa vind s4 locuiasca Domnul Hristos. Baza casei duhovnicesti, spune Cuviosul Dorotei- sinu numai al, si Petru Damaschin are aceasta invatatura - trebuie asezata pe pimantul rabdarii. Pe pamantul rabdarii, apoi, trebuie asezata temelia credintei. Pe temelia credintei trebuie sa fie zidite caramizile faptelor bune legate cu lut din paméntul smereniei. Deci, toate faptele bune pe care le facem noi trebuie si le acoperim cu smerenia, sine invaluim cu smerenia aga cum c&ramizile dintr-un zid sunt fnvaluite cu mortarul, cu piméntul care le leag, cu varul care le leaga. Trebuie si fie smerenia hitecaramizile faptelor bune, siapoi deasupra si fie acoperisul dragostel. Sicind vom avea o astfel de casi, alcatuit nu in afara de noi, ci innoi, Yaveni Domnul Hristos si va locui in sufletul nostru, lanotist va face *euintimpreun cu Tatil sicu Duhul Sfant. Noi credem ca la Botez am primit in sufletul nostru pe le saeco 4 zim ezeu. in cazul acesta, noi trebuie 4 ajungem sine limp A a cea Aufktul, ca si se arate Hristos din viata noastré. Tar cas 4 F int, din Vniceasca trebuie safe alcatuita din rabdare, din | Ve i “ate se cuprind in cuvantul: »Domnului sine rua | Omnul sé cerem”, totusi, raugaciunile noastre trebuie 137 vorbirea mini mul li spune luiciuni de cerere. lar mai Presus q at rug ‘5 " re are in vedere sj Tuga; ate uy sa fie side altfel dee inzator, Ca tt | mai cuprinza™ Air : Meg « indemnul ce i de simtire si de traire duhovniceases yi lelalte manifes nurs f ee 3 cel Pe noi insine siunil pe altii si toaté viata Noas FS ” Up Se tng fndemnul: , sine si un is seu sa 0 dam! Hristos Dumneze 0 dim et Na Deci, chiar daca rugaciune: Principat . credinciosilor, totusi, rugdiciunea nu ee Se fapta, singura acing prin care omul se realizeaza $1 face voia ni umnezeu. Rugicinn este mai mult un mijloc de a ne sti in legatura cu Dumnezey, a mijloc de a fi constienti de p Coe tu Dumnezeu. Dar, Viata credinciosului trebuie sa se manifeste in toate laturile existentei umane sitoate trebuie convertite la starea de rugiciune. in felul acesta gandita, rugaciunea este izvor de roade izvor de binefaceri pe care nu le aduce rugaciunea in sine, Ff rugiciunea le mijloceste de la Dumnezeu. Adica, rugaciunea este modalitatea de a sta in fata lui Dumnezeu, de a sta in fata Maicij Domnului, dea sta in fata sfintilor lui Dumnezeu ca mijlocitori sica exemple pentru noi, pentru c4 noinu ne rugém numai lui Dumnezeu; cultul nostru, slujbele noastre sunt slujbe in care apare dorinta dea- Islujilui Dumnezeu, in legatura cu Dumnezeu, mai ales cu Mantuitorul nostru lisus Hristos, pentru ci Mantuitorul nostru Iisus Hristos ¢ si Dumezeu adevarat siOm adevarat, Domnul nostru lisus Hristos ne este mai apropiat cumva prin firea omeneasca. De aceea, cele mai multe rugiciunipe care le facem noi se adreseaza Mantuitoruhi. yi adevarat ca Sunt multe rugaciuni in care pomenim cele trei Persoane oe De exempha in rigiciunea:, rea faint Tne »Doamne, oe E hy ea ey ae ipennine oo © pacatele noastre”, ,, Stdipane — e Dom! 0S ~ iarta farédelegile noastre”, ,, Sfine ~° Duhul Sfint — ce, ae numele Tay”. Cerceteaza si vindecés neputintele noastre pent"iata aceasta pamanteasca sipentry seu sipentru Vv! f Face ie pelsugared roadelor ee De oer caavem trebuinta de soe aves oh oa cei care Se casatoresc $4 aiba camarile pline de grau, de delemn. De ce? Pentru ca sunt de trebuinta. La slujba uy graul, vinul si untdelemnul si se z; - ecuvanteaza painea, ie ee in tara aceasta si in (oa orasele si satele jn Jumea s4 existe paine. grau, vin si untdelemn. La binecuvantars colivei se pomenesc jarasi roadele paméantului pe care nile. is Dumnezeu spre desfitarea $i hrana noastra. Deci, nu ne rugim a si simplu pentru chestiuni spirituale sau numai pentru chestin; spirituale, cine rugam si pentru cele de trebuinta aici pe pamént si asane-a invatat Méantuitorul nostru Tisus Hristos, asane invati Bisericg noastra sinoi asa, facem si credem ca toate acestea pani la uma sunt roade ale rugaciunii, sunt binefaceri ale lui Dumnezeu pe care omulleprimeste prin rugdciune. 88% og YM Side Litigj Rugaciunea — mijloc de imbunatatire sufleteascd urgicd invajam, nu numai ne rugam, la sfintele slujbe ne orienteaza pentru rebuie sa spunem intru rin rugaciunea lit rugaciunea aceasta de ceea ce trebuie sé cerem sau pentru ceea ce t preamérirea lui Dumnezeu. Ati bagat de seama, de pilda, inainte de Sfanta Evanghelie se spune: ,Marire Tie, Doamne, marire Tie”. marire dupa Sfanta Evanghelie se spune: ,, Marire Tie, Doamne, Dumnezeu pent? Tie”. De ce? Pentru ca noi aducem miarire lui ‘i invataturile sfinte pe care ni le-a dat si care vin din cer pe pamitt ‘Avem constiinta ci daca toate vin de la Dumnezeu siceea ce cerem noi de la Dumnezeu sunt jucruri pe care Dumnezeu vrea sailed sipe care nile da si pentru c& noi ne rugam. Adicé, Dumneze! a dece averntrebuinté si ar putea si ne dea si fara rugaciun’ pg ci rugiciunea este un exercitiu de imbunatatire safle Domnul Hristos, de pilda, se spune in Sfanta Evanghelie, i «venta cd Noptiintregi. De ce? Elnu avea trebuinta de rugaciunl 144Fyne ment noiun fs eneas' he jet? gibilitatea s4 stm aproape de Dumne: oe as = Zeu. Numai in simaiales in rugaciune, si aproape numai in Tugaciune. in prezenta lui Dumnezeu, bineinteles daca Tugaciunea 0 repetare de formule. Rugaciunea trebuie Constientizata si daca 4 a Ps nstientizat’, roada cea mai insemnata a rugciunii este legatura 5 acu Dumnezeu, faptul de ate simti in prezenta lui Dumnezeu, wl de a sti ca esti in fata lui Dumnezeu. Fara asta nu exista wsiilitate de jnaintare in viaja spirituala. De ce sfintii s-au rugat fate mult? Pentru ca au simtit credinta de a se ruga foarte mult. iis, einu S-au rugat pentru ca le-a poruncit cineva si se roage. Eadevarat ca in Sfanta Evanghelie de la Luca in capitolul |i Leitim cuvintele Sfantului Evanghelist Luca: ,, Apoi le-a spus bred sd se roage neincetat si sa nu se leneveascaé”’. $i drept umare a acestui verset se prezinta pilda cu judecatorul nedrept si wviduva care cerea de la judecatorul nedrept sa-i faca dreptate. Dei, Domnul Hristos vrea ca sa fim staruitori in rugaciune, in vederea ‘Sbsului nostru de rugaciune, deci nu-i vorba numai de o rugaciune &program, ci este vorba de o rugiciune transformatoare de suflet, Snigiciune care ne duce de la rugaciunea vorbita la rugaciunea adit, de la Tugiciunea gandita la rugdciunea simtita, ne conduce «*ngiciune totala, la o rugdciune in care suntem deplin angajati in sere tmezen pana la asa masura ineat nici nu mai simtim i elcid cane Tuga. Sfantul Isac Sirul Nee despre ma mat luhovniceasca in care tise taie cuvantul de pe buze, in ‘or lativa, euugntcs ° rugdciune fara cuvinte, 0 ru: Bee, hr tinage ssa ‘inseamna o rugaciune in care Dumnezeu este 1 incdt omul nu se mai poate gandi si la altceva. "ear fe altfel, de obicei, cand esti angajat intr-o chestiune tng pll8€ ingusteaza campul de gandire. Noi, insd, trebuie sa cae este — asa 0 cunoastem nol — facuta de } Cia devenit asa, n-avem de unde sa stim, dar noi 145— q pomenit cu o minte care se poate gandila mai multe lucrny; x: sie bine! Ganditi-va, de exemplu, un sofer care Condug nar avea posibilitatea si se gandeasca la mai mut lucruri deodat’ ar face accident. Ori, faptul acesta ca se poate Bing; la mai multe lucruri deodata il favorizeaza. Deci, noinu trebyie a avemo neliniste sufleteasca ca So imprastiati uneorila TUgzcine Suntem impr: ipentru ca asa-i facuta mintea ca sa tise imprastig sin-am ajuns ined la masurile de adunare totala. Numai Dumnezey, stie cine poate ajunge si cum poate ajunge. Deocamdaty Starea noastra obisnuita este starea aceasta de lupta, de incercare dea schimba gandurile, de a inlatura gandurile cele Nepotrivite cy rugaciunea, de a intari gandul cel bun, gandurile cele de Tugaciune, de ane cuprinde mintea in cuvintele de rugaciune pe care le rostim, Acesta este cel dintai lucru pe care trebuie s4-I avem in vedere atunci cand cautam niste roade ale rugaciunii. Sianume, si ne inchidem mintea in cuvintele pe care le rostim, sa nu rostim rugaciunile ca niste poezii, ci sa le rostim ca adevarate rugiciuni izbucnitoare care exprima, de fapt, sufletul nostru, dorinta noastr de imbunatatire sufleteasca, dorinta noastra de a fi iertati de pacate, dorinta noastra de a ni se intari faptele cele bune, dorinta noastra de ane apropia de Dumnezeu, dorinta noastra de a ne sfinti in preajma lui Dumnezeu, dorinta noastra de a simti ci Mantuitorul nostra Tisus Hristos vrea sa ne ocroteasca. Ganditi-va ce frumos e spus in Sfanta Evanghelie ca Domnul Hristos a zis, vorbind cu Terusalimul, pec il dorea altfel: ,, Jerusalime, Ierusalime, care ucizi pe prooroc!’! cu pietre omori pe cei ce vin la tine! De cate ori voit-am Sy adun pe fiii ti cum adund gdina puii sai sub aripi, dar a voit. De aceea, iatd, vi se las casa voastra pustie, iar Pe a nu Ma veti mai vedea pand ce nu veti zice: Binecuvantat ‘i Cel ce vine intru numele Domnului”. Imaginea aceasta CU iil Care aduna puii sai sub aripi este o imagine datatoare den datatoare de incredere. Domnul Hristos vrea sa ne ajtt® onl Ocroteasca. fn felul acesta inseamna sa ne intainim CY ine Hristos, Nu inseamna sa-L avem pe Domnul Hristos " ne-am deoda ai davem pe Domnul Hristos fn Constij ql i: *” os Celce ne vrea binele, la D ‘ timla b, jst0S >t Vomnul Hristo< a 01 it 4, la Domnul Hristos C z es Cate va sine 228 ate Vrea si ne; dite he SA Ne intelenterc-» anim kt Domnul Hristos Care vrea si ne ocroteasca Sine Si ante Gan ' ‘4, Sine gang: ‘4 pomnul Hristos Care vrea sa ne scoaty de sub cae Sandi, Pacatuluj: sniti la Mine cei osteniti am denif 01 odihni pe tOS care ne-a jungem la niste nla, si ne gand ; st impovérati si Eu vay, pi Bo Rigaduintd a Mantuitorului nostra lisus Hrig n Evanghelie spre bucuria noastra, Oricdnd aj ide felul acesta cu Domnul Hristos in Tugaciune atunc} rugiciunea ni se face roditoare spre mantuire, spre bine: »Munte inalt avand noi inima curatita de patimi, sa vedem Schimbarea la Fata a lui Hristos Cel ce lumineazé mintea noastra@”. Asta face rugaciunea: curafé mintea, cura inima, fl aduce pe Dumnezeu, pe Domnul Hristos in mijlocul nostru: ,,Hristos in mijlocul nostru! Este siva fi totdeauna, acum si pururea si-n vecii vecilor” se spune la Sfiinta Liturghie. ,,.Duhul Sfant sa vind peste tine si puterea Celui Preainalt si te umbreasca. Acelasi Duh sa lucreze impreuna cu noi intoate zilele vietii noastre” se spune intr-un dialog intre preot si diacon in timp ce credinciosii canta: ,,Ca pe Imparatul tuturor si-L primim pe Cel in chip nevazut inconjurat de cetele ingeresti”. 8 ek rim intl I Zice si orice am vrea sa avemsi orice urmarim noi spre bi jostru, se cuprinde in binefacerile pe care ni le da Dumnezeu sipe care ni le da prin rugiciune staruitoare, pentru ch vrea ‘sane tind in legatura cu El, vrea Dumnezeu si ne facd co d ita Lui. Fara asta nu exista nici rugaciune a nici roade ale rugiciunii. . E adeyairat c& sunt sirugaciuni care nu se Se potrivese cu ceea ce vrea Dumnezeu si numaiyretia lui Dumnezeu, atuncl, binein{eles nu-! putem Prin “ Brean qgiei mai mare lucru si nu primim cev de la Dumneya, a oi in rugaciune decat sii ni se sfiirgeasca rugaciuneg Dea, a implinit cererea. int atatea siatatea neca a 14 Care nu ge 1 se rezolve, sunt atatia oameni eke Waiegg inpacate sipe \clunea si de multe oriconstatam ¢ : unt histe taine, sun, niste lucruri pe care noi nu le putemexplica, dar stim una si bung ‘i 4: ca rugaciunea este un dar de la Dumnezeu prin e si, ce bine si ne rugaim, dar si ne implinin sitoate celelalte indatoriri din viata aceasta pentru ca cineva care se tine de o singura fapt& buna, se spune in Filocalie la Ava Dorotei, este asemenea omului care, vrand sa faca 0 casa, se ingrijeste de zidirea unui singur perete. Ori noi trebuie ca toata viata noastra sio trim in asa fel incat sA fie o slujba adusa lui Dumnezeu si atunci, inmultind rugiciunea, se inmulteste binele pentru noi, se inmulteste binele pentru cei din jurul nostru, vine imparatia lui Dumnezeuaiei pe pamént, se preamareste numele lui Dumnezeu, se implineste voia lui Dumnezeu aici pe pamant, ni se dau darurile spre trebuinta s1 pentru viata material si pentru viata spirituala, ni se iarta pacatele, suntem departe de ispite si cel rau nu mai are putere asupra noastri. Dumnezeu sa ne ajute si inmultim rugaciunea! ,, Candi! aduci aminte de Dumnezeu inmulfeste rugdciunea ca atunc! cdnd Il vei uita Domnul ssi aducé aminte de tine!” Sima ales cei care veniti la intalnirile acestea, care stiti ca exist o Asocial® pentru Isihasm, o asociatie de inmultire a rugaciunii, inmultit’ Tugaciunea, ziceti,, Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumneztl miluieste-mad pe mine, pacdtosul!” pentru ca altfel n-at oe aceast Asociatie pentru Isihasm daca nu are aceasta lucrale eee a credinciogilor, a membrilor ei, a celor cu care YH ee paces lucrare de angajare in “a erie Perch pees: Fiul Jui Dumnezeu, mt ee 3 sn are, inmultindu-se, de fapt, due yzuri in lumea aceasta ¢; re am vrea are nu-i putemayuta decat cu ru; rezolva $ A nici rugdciunea n-are efect asta trebuie s-o tinem in constiintr \ \ 3 ugaciunl. Pentru ca sa stiti ca desi exista aceasta rugaciune, sd zice asd clasica ,, Doamne, lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeul niluieste-ma pe mine, pacatosul!”, se pot spune si alte multe rugaciuni de multe feluri. Si in Pateric se spune: ,, Eu caunomam gresit, Tu, ca un Dumnezeu miluieste-ma”. Sau ,, Doamne, invredniceste-ma sd te iubesc pe Tine cum am iubit altadata pacatul ”. Sfantul Ioanichie zicea: ,, Nadejdea mea este Tatal, scaparea mea este Fiul, acoperamGntul meu este Duhul Sfant; Tieime Sfantd mdrire Tie!”. Am putea zice si noirugaciunile acestea sau altele, de pilda: ,, Viu va fi sufletul meu si Te va lauda si judecatile Tale imi vor ajuta mie. Ratacit-am cao oaie pierduta, cauta spre robul Tau cd poruncile Tale nu le-am uitat ”, Sialtele | cite ne vin in minte putem sa le zicem; nu trebuie neaparat sa zicem numai ,,Doamne, lisuse...”, nici alte rugaciuni pe care le stim, cice ne vine in minte ca rugaciune, putem si spunem si atunci Dumnezeu ne da dar, Maica Domnului ne ocroteste si sfintii lui Dumnezeu mijlocesc pentru noi sie nadejde de mila lui Dumnezeu pentru noi, pentru cei din jurulnostru sipentru intreaga lume. Dumnezeu sa ne ajute! Raspunsuri la intrebari in legdtura cu buletinele de identitate care sunt insemnate cll acel 666... Acum se dau deocamdaté cu cele 13 | cifre de identitate (CNP), un fel de ,botes”, un numar unic la fiecare persoana, care, in viitorul apropiat (2007) vor fi prinse intre cele trei repere: 6,6,6. Cum ne-am putea feri de pri ‘mired acestor buletine? Nut’ sa va feriti! Primiti buletinele ca n-au nici o vina! in de viata sociala, nu-ti cere nimeni vreo inta si atunci n-ai motive s4 nu primesti un societatea in care traiesti. Pana traiesti in sti, aga cuma trait Sfantul Apostol Pavel in sialti sfinti apostoli, cum a trait Biserica 149