You are on page 1of 45
DRAGOSLAY VLAD MIRCOV LUCRARI PRACTICE DE AGROMETEOROLOGIE Editura EUROBIT Timisoara, 2019 Referenti singel: = Meteorolog Dr. CRISTIAN NICHITA = Meteorolog I ZOLTAN FEKETE, Lucrari practice de agrometeorologie/ Dragosiay [Visd Mireov, - Timisoara: Parobit, 2019 Contin bibliograf ISBN 978.973-132-569-9, Editura EUROBIT Timipoara- St, Maior Tites Marsan 1Ne-8, Cam, 2, Te: 0744.515.656 ‘email: eurebit9| @yahoo.com ‘wor dituracurobit0 CUPRINS 1, Organizarea une platforme meteorologice 2, Deteminarea dure de stelucire a soar 3, Mésararearaiailor 4, Detminares gi negisttateatempecatri serului gi temperaturi solu 5, Detrminarea i inegisteres unsiait aera 6, Detcminarea gi iregistateaprecpitailo tmoserice 7, Detesminares gi negstateapresuniamosferice 8, Determinarea caracteristelor vinta 9, Stunt sistemetor noroase 10 ntoemires unei documenta climate... 11. Pretucrareaprocpitaflor 12. Pretucrareavantulu 13, Caracteristi si clasificare a celutetor convective 14. RADAR! meteoroogie Bibliograic. Anexe ERSsaezaray rn 133 LUGRARRA 1 ORGANIZAREA UHEI PLATFORME METEOROLOGICE [A Armonajares pintorms! meteurotogico © sifie meteorologici se comune ais _pltforma meteorologist eenul pentru observa aspen statu de nlpad gt ‘Grou ste meteorlogice Platform meteorologiclreprecntt supra de teen special aenajtl, pe cares instaleazt majoriatainstrmenelo ppart- tel metsorologice entra ea datele meterologce si fie comparbile x datele sito taf, platform trebuic onganizaté tn condi standard pent, ‘oat stale meteorlogie de pe gob. Asti platform meteorologicd tebuie sf ig insta pe un. teron deschis, fet de obstcsle ce ar putea influnia indicate instumentelor meteoologioe pe o dita de 30 mn jrul pit forme. Dac exit ttl obstacole izoate, patforma tebule st fe psa oo distant de 20 or tinea acestora fi de 00 de 30 ‘emt. fn cazal unorobstacole masive (grip de el, puri, ape), platform se plsea Ie 0 distant de cel putin 160 m de seston. Local ales penta o platform trbuie sk fe astfel Soot shi plstece o perioada foarte lngh coniile de reprezsntatiitas, ‘dict su Se mosifie conde nconjustoare. ‘latocma metzorologick na se intaleat ings dur, gosel Hi frat, fabict ete deourcoe pfu, fra, epiaile progus {grave ness fn feponare parateor, Plaforroa meteorologich se instaluzA pe un feen representativ pentru 20na geografil cre ne intereseazs, Dinas pletfonel Imetorologice sunt de 26 x 26 m sau 26 x 36 m, aviod lature ‘ovieatate pe drectile N-S gi VE. Platfoma nasi mare, 26 x 36-1, te ident amensit cu cea oar e mai cuprinde pinstaile Sctnomerice ‘0 platforms metcoroogil de 26x 26m ete rpreentat figura I. lzare In plato face peo poate st In parte sonia platform Tn pms ine a platforms se sitsect insirumontele destin risus caracteritislor vinta greta ou plat ujart (1) ist cx plot grea 2). “Tot in prima Unie se sities chiciurometal (3) care est format din us poi pe drexile E-V gi N-S po are st Intnl conto ajtoal cross sta depen slide depeocesia To ini «dow platformei metercogice se aft adfpstrile reteorlogice (§) si (3) in care se aft: isrumentle x ste iret tempertn i unidii aent(ermometul ora, de ‘ating, de mini plea higromerl fn adiposal di stinga gi iosumectele Torepitatowe penta sels mle (cemografu§¢hlgograful) fh adaposal ain despa. Tnainen Sdipomrtor ‘ete satel leas net recerordtcraomel nar di apart flea dea sprfsa solu in Tina a tein a pletforel metorlogice sont istaat insrumentle ‘ce misours precipi pliviemerel IM. (), phiviometul Tetakov (8) $1 pluviogail (6). Tout acesien a ‘praia coectoue sal Sm dean soli Tn contin, sre sd, umesX beliogafl (9) stnometl (U0) cre moar rts de lies car, expos ino. ‘Umeacs plationna temnometlor de sol (11) cae ete 0 ronan de 46m, afta pin spare i rrunfe plat la atineime fe 25-30m yi nivel. Actos! termometee de So fee pene ‘un mie pode, Po acct prcelt se plaseast trmometele orn, de maxima, de mind, precum gsi. Parca peat Inisrireatomperat solu nace este niet pe a 2 insaicelterometeecu tage pe vera (12). Tn parce sudict a plavonne melcologie se instalest complerul de intruente anomie (10), Fig. 1 Plasforma meteorologet I~ girveta cu placa usoard: 2 ~ giruta cu placd grea: 3 ~ chicurometru: 4 yi $'— adépasnei; 6 ~ photografl: 7 3i 8 Phoviomeiral IM $i Tretacoy: 9 ~ heligrafd; 10 ~ complex ‘actometric; I~ termometre de sol: 10~ comer actimetrie: 11 ~ termomeire de sol 12 lermometre cu ragerevertical- Distaja dine sparatle metooroogice yi modal lor de smplasre este stendarizat, Platforms meteorologicd tebuie Inpejaiti cu un gard din plas de stem ca ochiur 1OxiGem penta cael sh nu consis un fbstacol In calea clued aerului Platform este, iietba, {nine ler mu are voi sk depgesse8 20cm, {nip imi, strata de 23pada de pe platforms se meine tn stares ei raturall,neind permis grabiea toi sanindephrea ki Terenul penta observaitasupa stutului de zBpads se sloge seperat de plafona meteowiogics deoereze true «8 bho supra de 400mg st fs complt dogajat de obstacol. Pe acct feren se instaleazA rglele nivometrice pent maureen grorimi ‘tral de apa, In biroul ssi meteorologice se plsreacS barometal co meter si barogafl. Tot aici se Inseru ditele meteorologice in seis oo perac eet u e pntech ava si ‘meteorologice. 1. Hoctmareaobserapiier motearalolea La stale metoorologice so fac obseratit climatice si sinoptice. Observaileclimatlogice se fac de 4 or pe 2, la ore 1, 07, 13 si 19 tinp solar mediu local (a Timisoara: 1h34m, ‘7ud4m, 13834 19834). La aceste or se fac obsevaitasupa presuni atmosterie, ‘vintsui, nebuloita, viii, temperstur, uid arab gi ‘supe temporal upeaee soli, In ficare i, Ia ora 07 se fac observaitasupra strat de ‘zipadl, dack exist, iar Ia orcle O7 gi 19 se fae observatitasupra reiptaioratmoserice si asupa i upeafee solu Observe climatologice vizuale instumentale, efx intro oumit odin bine determina. Astfel, cu 20-30 de minteTnsnte do ora de observatie ar rondal prliminar, cind obseratora) metsonologic verfch $3 preplteptc aparatle penta. observa up acoes, urmeaet Ine, dup cum eee din beta ‘Tabela 1 (Ora solar edie ost | Benaminea | —Tactarewcare ws] ements cfectuceak | L | instrumental - ca ro tl z z ara Verena sirens | ‘nsrumentlor L see | fon retinas _| w Teer | Btstuces observer | (ae arae ibaa oberailor} 06,12, 18 | a7 Sfesurenobervaidr 0,6, 12,18 |” 51-59 ‘Bfectuares observatiilor | eon de pe | sopra all ln | | temometle svinoy | filaeslecu tage pe | vertzlt pista | sdincimea de 80em) [EATS 1D [OS [Perper | Rieetuares obervailor | | omiiates Ta adiportal ‘erului | instrumenelor ou citire = sicets__| [T7119 [68] Tempah, | Mareares semnetor de higrogafu, | tinp pe diagrame, | pluviogal_ | schimbarea diagrametor | laternograt gi higrogafla era 13,10 pluviggafla ora 19 7B] [Taos eae spasm] LUCRAREA 2 TH | Toa Presa DURATA DE STRALUCIRE A SOARELUI _ amesfees THAI | eS Boga _ _ 1. onoratnig 7) sa | Pespaie stmoneioe Defines Pin dats do salucee « Sowell so ile [U7 [a | Vinten ler de tin di cosul uel ae ts eae axle solu des oomexetor ng sopra terse an ent pst ssmaseice_| interval din est exit noel zc de oe Ditoris fptui ck tn atmosfer terest au Joe 0 serie do procese free cum arf formarea cei co oe invizbi i a norlor rade solar nu ting tot np supra tees, Din oes mote ten defn dows noun Medal de aera 4, Durata posibilt nic de stlcire a Soareti 1) Seva veto platforma meterologie, umarindu-se model ei 1% Dura efectivi init de slucice a Soareui. de organizare. 2) Se vor face exerci de efectuarea observailor fo odines Durata posibil cate ater de tmp euprins. into corti, spusul ssi Soareal Ta eae razle we pten 53) Se preznt o sate metcorologcd utomit sopafia terest, dacd mu a ia obsiacole tn cle Ine- 4 Duele colectate pe platforma meteorologict se introduc ia 1m emit pune. regis de obser metorologice, Darats ofectivk este inervalel de timp cupins tne 5) Se intocmeyte mesajal meteorlogc. pusul gl réscul Soeetul fn care azele solare sting supafite terest tune! end diseulsolr neste acopett enor sau do est Ten anuit pans. Insolaia este produsol dine radia incident sisal ‘unghif sub care cade radia incident. I= x sina) Frac(ie de insolati este raportl dine dumtaefectiva yi ‘dust posi. 1, instumsonta clasice poo miswrarea sf taropitarea ‘dural de srSucte a Searetat arate eftcti de strtucr a soars la stile meteorlogice clasioe se misoari cu hetografl. ; Prncipiul de fofonae se bazcazh pe proprictata une sere Ge scl (rita) dea foaliza zee solar care cad pe suprafath ‘eran anit pune. Inalare se face safe inct heiograful fie orintat ex parte liber in partes sud iar deplasarea sparen Soereui 58 fe fc de a st a vest. Focal prodaceardera unl benz peo diagrama (heliogamA) se calonre neage. Ardea benzit de earion se produce tn sons {avers spusull soar. aliogramele sant confetonste dint-an carton special de ‘ealoae neagrt care arden cazal in are carol este unezit ‘Tiparideheliograte: 1) Heliograal ChampbelStockes de ip Fuess(R.D.G) 2) Reliogaful universal soviet, Hetiograful de tp FUESS Eso utiliat tm rfeans stajilor metcorologice case din Rominia El poate foosit doa a atid moti Component |. Sera de stil (cristal) masiva eu dametal de 10 cm. ‘Suport metalic pontu susinre fee “ahesh peat ssfnereabeliogramelor. Sala grad tn grade de latitudin. Suport sca rads. Bra cubat petra erietarea beliografil ‘Sub petra fiazea see’ pe port. 8 Placa de bara. 9, Surmburi pent fixate pci de baz. ‘Tipur de beiograme: 1. Heliograme curbe, earte ~ se folosese tn anotimpl 6 ian, perioada (0X ~ 1010) gi se insinlencl tn {ghenbol saperior. 2, Helograme drepte ~ se floss: primavara gitar, peoala (III ~ 201V gi iLIX ~ 20.) qi se inalsz4 in jebeabul mic $3. Hellogeame eurbe lung ~ se folocse in anotimpul de wyatt, perioada QLIV'— 10JX) gi se insaleazA fn Jgheabalinfrion Heliograful UNIVERSAL SOVIETIC ‘Aceatinszument poate funciona Is orice latitude, Pentra latin’ medi parte soperioart se rotete de dows oi pe zi cu ete TRO" (o dats seaa spe ex ir nora 12 pre vet). La iecare roi se chim heliograms, ©, Instatareshollogratelar + si fi instlet in-un Joe doch St i insalat In poi perfect erizonta. i fe orenat pe direja nord ~ sod (orintaea eu ‘Sutra Basle). Se consideri orientrea corecth ancl cind into ‘soning nora 12 (ip sour adovat) pata focal coincide fu lini tre marcheat ora XI pe heliograma. ‘Timpal solar adevarat se objine prin adiugarea Ia timp solar medi ocala el core cece extrage din tbela! coun! Spl ~sfora do cristal trbuie fc concetrc$. ct jeheabul ‘ae susine bliogramel, ~ Holiogramele tebuise ayerate asfei inet sfc in stele panculi fa care sun foclizate azele sola, 2 Intotizrea honegrateior = sfora de risa ma tebule sie 2st. fora desc se ert on aatral une cps tnbibate In alco sau cx pice de clpronrh. iri mealice tebe protjate de raging prin ungerea (lei mize. 1 aig ip oa ‘ar et Pose © Boctuareatarogistrirar Step tear ag, tg ‘Trebuietndeplinite snumite condi + schimbaren zilnicl & heliogamelor dup apasal soarel. intoducereacorect a eliogrameor in jghesb, ~folocvesbeliogamelorcorespuntoare prion LUCRAREA 3 ‘8 instumente pentra misurarea energie rafianie MASUBAREA RADIATHLOR SOLARE Pricgll struments + pieliomel~ pont suas radial sole + Teloanstal= psu moors rea eave anomet = pete marae iis difis A camera {holon - preburner ; | ‘petal - pacer matures el tive Tonia rane! p cae o prime sen omit o supe | ‘Bij pnr misuse atv ina sna inp se mer poral parlor srometice se Incsinea tdi ene ama abobie se defies Ace apante rin constucie fan pe princi ) ajutorul relafici: termobateriilor, intensitatea curentuiui fn aceste termobaterii cregte . infect de iene rank ‘calicm*min (langley/min) Aparatura radiometric sc afla pe platforma meteorologic& in coupon etoneti 1 limita supers stostre, intense aisle I-01; ste de 1,94 langly/min, tune cind ree ca perpendicular pe 1, Aetinometra (AT-50) ‘sopra se mai suey constant soled. Radin solar jung asprin terest sb dus forme: Exe folost pentru mre raed crs uni rea ; die ol det | Componente: Pes espoae orl spor acinar. mini soar ita ples receptoare~ extoun ie aginta ioogrt pe ¥ ate infos f8 nite termonadut se mn Toutes raditiorcaze sang I supe tees consul ‘emnobater sun id de sud pesiferiefogate de radia global. Radial direct i difere sunt radia do unds 1 inel do copra ep face corp comun ca tubal sa etl eet a emetin caer da, factnometrtit Sudarile cents, sub inucn a ia supafja tres vo fi abuobi, ic ‘adiair se Indes, ir deena do temperatarh o alt pate este reflect, Radin absorb de supa ete inno radar econ duce la formate una ‘emis a tri, ele find rig ca ung de und ai. cent rermoeletic 2"Radiaiareflectat reprints nea part radia! cae nu Temmonedale unt opr ah de dsc! de aryint i inelut de ‘fostabsorbit de suprafa terest gi sopierdehatmosfed. pr pinto hare de geri pi sunt unite de galvanomera pia 2 Radiata efecdvd ~ reprint difeena dite inicasats gender, In tbl sono se ses Sate de ia, ‘nil ci Ge murat Wee piesa coun pnw cate nul rein jul cS pe sete wes" Bland radia ~ ete deena dine inteasitaea radia" Prime cea pe cae oreec oes safe rest, Aetinometral ese fixat pe un suprt pins de un stati previut ‘uu disporii de fxae I atadinea loca i punerea pe cirecia ord. ‘Component: I-temosudar centrale, 2~ suri periferic, 3 inl de cape, 4~ ib actinometric, $~ stati, 6~ dipazitiv de ‘Sxae la aad. Figura 1. Actnometra AT 50 2. Pieanometral (P33) 2, ste un aac cre determin radii global radia dfs. 1 Alesuirepiess receptor, ecranil de unbrire, dispel de scares sport Pies reeptoae - et otomobetere pit cu Ista de 3 ‘malt din benz de manganin gi constartan, eg in sei ‘opie co tab de ald —magaezia negra de fun. Diferenja de temperaturl dite patel albe gi negreformens tu cureattermoclectric.Legatura inte galvanometra i sudurile termobatere se fae cu jurul unui abla conductr. ‘Deasupr pieseireceptoare,print-an inel metalic se fxexzh 0 cloth sfeich de stilt care protseazi tabla de sah de Vint gl precipita Capul_plamometnii (piesa receptarevealola.sfercs). se snyurubeazt la soporta aparatl, format din-un tab metalic de 3 cm $i un tepied. Pie receptare se ajeant in poviie perfect Crzotald ex autora uni nivele cu bul ‘in interior tobulul metalic se piste un dspociv cu substan higroscopict (ilisage) care absoarbe vapor de ap& ce s- ‘ar condens pe peefi cate. ‘erantl protector este previ cu o tf pent a erana bots leerascd pe 0 rast de 5° fn jural Soarelui in cazal determinisit radiate faze Componente: 1 ~ teemobatei, 2 ~ ealot sfericd, 3 ~ tb ntl, 4~trepied, 5 ~nvelicu bul. ) As@isp10 CA-sdon! snraeet )Rradaia eects (Smit incidents igura 3. Albedometril de aie fic 3. Albedometral -/ Bate un apart fost petra determinarea rade reflected _e supra terestaR ga albedolu acesteia A. | Alctmize: cap pirenometic fiat pe un suport special care * permite crentawea ui in sus sau spre suprafa rest ‘Masuraren radiate eflectte de suprafua terest se poste fice ‘un tren acoperit e vegeta saa pou een dezgoi Misurarea radial refetate de suprafya teres se face oo capal pireometric orientat in js, iar valorle se citewe pe saivanometa. ‘Legiturs dine galvanomeru gi apart sunt flcute cu ajtorl ‘unt cabiu conductor. Determinaes capaci de refleie a nel supeatee se face ct stra fom: i 4. Bilanjometrak Figura 4 Bilanometrad ste folost pentru determinare blag raat l suprafee | (Abate sn mento, ace rome ecepoae ete fh din dul pet etic de de apa ptt cs sph nei. De sot es sn ak ‘Eomoudine tare a conta, Toate see § one nn gvaneric pit ati ieee cps sunt ae peu ie up cu dav Binmomctal se foeete Mt stan mou eid i saielpene seme > Blane einer dos fom: \ | Beby-by | bye1+i C42 pest pre deus» iasometa is bom Ry + R—E, pentru parten de-jos 2 bilanjometrulai Ry nadingie sollui * re a |, © Aesratopectrahaegtstaree energie edionte 2, ep ng ; | Ci eonsredi eestrt Pranogrfe Rabitich tinea) Relat p+eJ— +R Ee ltd pe empress gh, sisean! de registrar (3), plac de mostare (4), eapacul (3), alo | Datos nett dere ale picior se Hormeazt un euendstic8 (6). {praoeteci. st fetoed pega ‘Actnograil sre un cup de 6 lame bimetalice din ier-inve, i 3 abe gi 3 ogre. Unul dine capetele ameleior abe este pins deo ibaa fx, iar celilat de lamelele negre. Unul dine capetele Jumclelor negre este prins de un sistem Ge pfrghi, Datorish ‘efor solar lamelelenegre se deformenz, actontnd print-un ‘sistem de amplificare asupra sister de iegisare ‘Clot sfericaapara piesa inregistratoare de precipi registrars se face pe digrame (ectinograme) past pe wn fambur eu mecanism de ceasoric, ele se shim dat Ia 24 de ore. Figura 6. Galvanometralactinometric GSA — Figura $.Piranografit Robs 1. Galeanomotlaetnomente 638-1 Co cost eparat so misoark cuental ge se foumenzl i ‘emmabsterilornstsmentslormadometioe. ‘Curenulteanoeletic ajunge in caul mobil prin nt age Cad serveste sc ax de rage a unui cadran mobil pe care ete ‘xat aca ndicator de sci Scala ete graded. 100 de divin’ gare un temmometu. | & Malerea eoarenatradiametice Citsilorgavanomietrlu se apiok coreje intranet Aperstura radiometric se insaleand fut-o platforms Imeteoologict de dimensiuni 26 x 36 m, pe un suport paren ‘ud format dinteun stip cu nalimea do 2m. Tirta ma trbuie sé depigesses 20 om, penta & ma distuge opafige acti se instalera o banc rata Lingi stip se fixewod 0. outie tn core se insaoszh try YCRAREA 4 salvanomete, ‘Ordines inelicit inumentelor pe stilp dé Ia N la | seiner abedonet, jon DETERMINAREA $1 TNREGISTRARER ‘Complex! actinomenic 36 ixteari un toe desch = TEBPERATURN AERULUI $I SOLULUE eu A Temmsratury este mines care carcteizea saren do 7, | oem Seat uni cory ise descr de propriate cou de i name peo ju de ot tit emi mimi ei mei ea ak a ane ‘Yara temperturl corprilor duce Ta 0 deformare emetic svete een forte 06921518 ecm te tp Rowe a a ft ti le eae ATS a kd amos stk : va Tumatearele prcese mavetiok ay ioe Sa “chimbul de edu convectiv i turbaent emisia i abso adiailr de mare lungime de und (echimbul radia) | caland bimetlic > eatub Bourbon Termografele cu lama bimetalicd: Acsstetemografe unt de dou tpari 1. Termograful de fabricate sovitcd 2. TemografilJunkalor(abiafe R.D.G) ‘Avsate temmografe se bazeazt pe acelasi picipia de fonare, dict deformarea caplohibimetalie sub inftucaja ‘mu msi_ refine mereamn! duce la nlocuipfilor de temperate termometrlat Coplbimealc este alcsiuit dn dook lame cu coeiceni de ~ sparia buelor de ace care por fi indeparate mlstce diferii (fel gt inva) Invarl este un alia are conine 33% seuturare i, 05% C, D.5% Mn gare un coefcient foarte mnie de diate in + oxida tubstui capilar care dice J falocingpar eu fh Tecnometrlui ‘Ua din expete este fxat iar capital liber este prins de ua fem de pep de ransmisic, Instlareatermometrule de maxi ‘Termometul de maxis se instalenzd pe sativa psitromets uo usoar Inlinstie de S* a rezervoruai pens ca mercural 88 ug prin abu Tn pate opus rezervorl. 1.3 Aparatara pens nrepstrarca tempat acral Apansele pentru tnegistarea tempertulaeruli se mums termografe. le sunt alent dn ~ partes receptoare eformarea cup se face dap relia D=LXC Cat /2g 1L~fongmea cup bimetaic (CC difrenacoefcenilor de dlatre a amelor ‘at vail de temperatart 8~ gosimea ae eoarce indi din frmult sent constanputem sci stl armografle eu Bourbon au ce pate receptoar wn tub manemerc de tip Bourbon Deplaarea capatu! liber al tbl ce = Qxat Boarton face dup rela: wort comma nda drama po ew fst, Delgraeat inregistrarea poate f grada unit Pure componee ae temo cs lana. bet 1 -Iungimes obul manometric oviets) ‘rote diferen dntecoefcieni de dilatre a ichiduhi 1 ame bimetates iceial veil mete a tubal, 2: sistema prghilr de ransmisie ‘At vara temperstri 3: sistem de mplificae al deform 4: lamela co penta inregisratoae 1a stale metorlogice se tntinesetemmografe de tip Fuss gi & mater pen deplrarespnitl —_—_fitad cae a princi de fanofionne decorate 6 sistem de indepiriae al penitei pf intermedial mineruat 7. verges opritor faa pe 6 (Condit de instlare sfatrefinere a termografelor: 8 lambur cu mceaism de ceaomic pe cae Beate Cmaerene) eras Temognico sunt inate tm adorn. patfoma 859145" oologick cu cement receptor? mnie at de so oi component toa une ccs de plat Trepetse soe eso a seem late iene condi ~ armare mecanismui decease n aces zi ork Termografd Junbalor axe sel prncipiu de finetons, a siptimtn (ooo sipttsina) carcasa proscar find din meta. + mmemnre fn stare cra aprtlor Componcai: + veieea mobi prhilor 1. cape bimetalio verieare penitel eegistatoare 2 gamiur metalic ar fines cup * vefcaes apart la cel mult 3 re pentu & mu 3: pleghi de anemic splea nteniper in reise 4 fami mete oe fixes plehile 4 mecanism de amplifeare 2 Tastramente pentru misurarea tempest stu axe suspense mobil 2, montane sent anal 6 Otseratite asupr temper Ia sl se efotuass eu 8. prac eu penta episature {ual temnometeororna, xin si minim, tt a ance 9. grab ce acc pia # tcmenat cu temomate specie de aacie, 0.marcator de timp Limitirile do. tempertuct pe scala temometrct uj 3 Instrumente cu lire rect umaioacie | SE (Germometrl order, mind, minim) ~temometrl ordinarine 40°C a +70°C termomtl de minim inte -50 Cn 80°C ermonetrul de maxima ine -30°C la +70 °C Tenmomete $0 afl ajezte in poze orizatald cu 0 tic Sane» empmet de main (9) pe pl sl platforma ‘meteorologii. Parela de sol tebuie. degpoltt ‘vegeta grebltd penta ca azelesolare sk. ajungh ditct la so, Pig, Termametraloriar teansferul de cAldurd de la atmosfera imediat Invecinat 52 4 fectsez in conti cit mai bane. Asezarentermometrlor pe parcel rezervoareletrebue orientate spe est pe acseaslinie ae + safle asezate paralel la dita de Sm + rezervoarele si fie pe jmbtateingropat tn so! termometral de minima se dct dup observa de ot 7 pe tmp do vars entra a mu afta colon de aleogy 3 seridich de po sols reinstalead sear fea rere rane + dnd pe sol exist zipadt termemetcle se instal mss easupea zipeci . ‘nd Ineepetopzea. zpeci g temperatura se mein ol pon 3 zile peste -3°C temnometrele se intlesz Pe supra sla cu 10 mint inainte de observa + Sind temperatura seade sub -36 °C temperatura ¢ ese doar pe termometrl de minima Gitirea termometrelor de sol se face Ia cele 4 terme climatologice inclusiv Is cole de adincime (S, 10,20, 50, 100 en -Exceptic de la regula de observatic face termometnal de adiincim Pies dete 100 co acini lie te fce soar h om 13 denne # ee constet ct varie de temper Ia acest dincine ot | foarte mic. 4. Aparatefnregatratore (Termografe) LUCRAREA 5 DETERMINAREA $1 MREGISTRAREA UMIDITATH AEBULUL ‘meses sels caractrizea print serie de maim E~sersuprassturat ou vapor de sp Tesianc epororsexin a bars mg emu ~ umecela absoluté (a) - ese cantata de vapor pk existent la un moment dat Fnt-an met cub) ci este expat tn game, nmeceale rela (+ 6) ~ ese raporte proven {ne ensinen scat vapor de ap esd maxim F=(@/E)s100 + Mefictl de saturate (4) ~ repens difereya ‘ensiunea maxim i tesiunes atulé a vaporior pl exprimat in milibar Ee = _punceal de rout (i) ~ este valoases pind Ia care etnies sada temperatura (Ril ca. presumes smestecul de vapor de spt gi ae ss¢ modifies) aril Ince aral a devin satura, Instrumente pentru determinarea tensluail acteale Pentru deierminarea umerei avem te tpari de apart: 4 Instrumente pentru determinares tensiuniiactuale (sitrometru, 2 Tnstramente pentru determinacea umezelii relative (higromerat, 3, aporte pentru toregistares umezeli (higrgrapi, Prihrometral lative | Dani locul in cae fincionett psitnmetele avem dou = pitrometre de enie Iie dup flu in care functioneazdavem: ~ paromete cu aspire (vetilje ati) = palrometre cu ventilate (tip August cu fi) + psihrometrl Assmann a. Palirometral cu aspirfie ~ este format din dovs (distanja 2 4 cm) vertical, unul aca guna! umed sn ifon la rezervorl umezi, tg). Supotl psibrometric (S) ‘ermometele care tee prin doi spor nmi daa duit A : (Bo) io inti de 2 m deasupra solu. Le capt dia ‘ezevoruli e gisese dout tuburi de proectie din stilt (1, bla este prevazuti eu un canal central pe care este im ‘morigea aspratoare (M) care poate fi mecanct sau eleciricl roll de a aspira aru pe ling rezeroarletemometelor 1, Psihrometrul cu vente naturald ~ Acelasi pris fabricate ex si Palhrometrl cu expiepie dose cA ni cenne bla gt numa unl din termomete are tub desi eu un fifon se umeztte tn ape distilat. Dezavantajul este e cuentit ru sunt constant si mu se poate calcula cu precizie umes! fnstramente pentru masurarca umezelt relative a nerolui rela. } Ameletpur de psibrometre se gisec tn interiorul adipos,_Hgrometal cfr de pir Este un instrument cu cite dest, a ctr fonctionare se psitsomesrie din platforma meterologcs, Pe suport ps Se gisesc pi termometele penta valor extreme ale acrl ‘Pe proprittes fila uman de caloae blondE de = &:Pothrometral Assmann ~ ese un instrument mobil spun rape sural rsterea sa scSdereaotnozeli aera SE.Gy® Pot face masurtr ale vaporlar de apa iin peng. tele de pir biond se falogesedeazece sunt ma ub, ite Soarcki, penta ck are o montusd mealicd (zm) alchelatt de pament sunt mai senibite la varie wasoeh refed raze sore, Perr pues f fost fel de pir sunt degresate cu api cx 2 introdve 30 minute Ino soafie 1% de ap ca carbonat ise so Ia temperatura de 80°C, dupa ares pal capa cu sleoo. rejerus sailor meteorlogiceclasie din Rominin se folosey jgrometal de tip Kopp. Pe buza celor ti valor, presime, temperatur termometra i temperatratermometralul umezit se itocmest nite tbele ale pshrometrice pentru determinarea tensumii actusle. & or de ep, umezeli ga deficit de eur ‘hTrebuie avit grin cazal in eae se fae observa penta ot vaporilordeasupra ape sa ghei este maxims, dar sunt frit ca valoae Compouente: 2 temomete it subir montura metal Rezervoarele i parea de jos ale intumentul sunt i ‘ermic prin dou inete de plastic. ate termometre se afl un ‘are ls partea supeioatl so ingurubeard mosgea spl (imecancl sax eietcd). Monta metalic ose rl de dort dull ‘Modal de funetionare s pihrometrut i ‘ups umesires tifa se pomeste mae aproar, a suprfifa temometuli se produce evapora ape. Evapoy devine saturat evaporaea se reduce, Cu et evaporara este ‘are co aut scade mai repede temperatura pentr sees ‘eouge cu consum de eilurs, Temperate sede pnd ce stationar, adie egal ca temperatura pe care o primey Tease a ‘pa ftartul mai contine un geam previzut ea un orf gi un pw te ou ait mai itenst cu elt eral este mei uaa =I ela medial inconjurtr. Pieti componente 1. Cadeu metalic 2. Cede metalic e fon 3 Suport metalic forms de «iv 4. Fire pr tins 5 Seripetedubla 6. Bile fir dea tntaguat po serpete 7. Acindicatr & Scll redo e tabi care se introduc ta niste ghesbur ale cadrului rte impreunh cu carl metalic cation, Acete se intog doar in cal anspor a eid. Sela ete neaniform gid (in 5% to 59) penta ok ¢ consti ch fice de par nue slongee uniform i vara ‘merlot la uneaai mic se alangee mai ml icles Fate mai pa 1] Teste higometuls se fice in posite varia ta pom in adpestl psionic din plfonsa metoog Se vaiet deade umezea de 100%, ail se umeas, tifonal 51 se most geamal gi apacal mei, dup care] Fnvelee nt zit stl ct vapor do apd aim | Inter, daa eae se verch inal acai de 100%. Deck Jndioh sean on jarani cel se repeal czas indica 100% Temenal de verifoar exe de ex | in cal In cae sade tenporium sub 10 grads ino higrometri ‘sunt floste pent deteminares pare sumer eu 2 Pome dma Aparate pent inregistrarea umezelt relative a veralul TIngrumentele pentru inrejstrarca umezali relative se namose ‘prosrafe. Funcfonarea lor se bazeaz pe proprictatea unui minunchi de de ple de a se aking} gi sara la variaile umezelit sor folie iui de pr sunt prluate de un sistem de amplifcare {eaosmise prin sistem de pérghil la pena tnrgistatore vara este nreistratl pe 0 higrogram montatd po un ppb cu ceasomic gi repent varia due unidiii eeuli, ‘Sunt pur do higrografe = Facet > unkaloe erent er = Lambrecht = Rickard ~ URSS, Hlgrograpet Puess Pury componente: 1. Machi de fir de pi 2. Gamitura metalict 3, Garitura metaicdasemintoare cu (2) inltor 9. Tambur eu ceasoric 10. Dispositiv care ajutt la punerea in valoane efor Dice eit hgrga sl deemintew patra we aa ner ieee a mat heel fs, Tenaena ‘verfcae este de 4a. tT LUCRAREA 6 Presunen atmosferiek -repreintsgetates coloeei de, x sccunea de 1 cm" gi fimen masrat de la nivel unde fice miswaen pnd limita upronthetmostr Se conse presiuea nonmlt,presuna pe cae ex aera amosfrc pe supa Pde, nivel ml (nk de 0), Is linn do 43" temperatura de 0°. A ‘esune eat ehiliva de o colon de meter eu indlimea de tm naccleny condi de empertar P=FS ‘in azul coloanei do mercur ave: | P=GiS=mx9/S=Vx 9x95 i Le nivelul de O m Po = (16cm? x 1.389p/em? x 981 a?-1013216.80 dyn’ = 1 bar = 10 dynfm?;milibar= 1000 dynfem? | Timm Hg~4/3 mbar } Po= 760 mm Hig= 10132 mbar {Instrumente pentru misurarea presiuni xerulut Pentre misurvea presivnié lx Incoput +a foloit“tebu | Torieli inventat 1643. Ultror in anul 1665 Boyle a

You might also like