Biserica Jui Mateiu Basarab �i a Jui Varlaam, maica spirituaJii a neamuJui romanesc,

care a niiscut unitatea Jimbei �i unitatea etnicii a poporuJui.

Arhanghelul
(M. Eminescu)

Revista trimestriala de cu/tura �i religie rura/a, editata de Asociafia Arhanghe/u/" din Birdo, 2022, an XI, nr. 1(41)
11

Editorial:

Raport de activitate al Parohiei Birda pe anul 2021

Deportarea în Bărăgan (19 iunie), Ziua națională de

Parohia Birda face parte din parohiile conștientizare a violenței împotriva creștinilor (15
arondate Protopopiatului Deta și este o parohie de august), Duminica românilor migranți (22 august),
categoria a II-a rural, cu biserică parohială, capelă Începutul anului bisericesc (1 septembrie) și Ziua
filială, casă parohială, capelă mortuară, două Națională a României (1 decembrie).
cimitire confesionale și teren arabil. Conform În cazul praznicelor și sărbătorilor
Conscripției parohiale, comunitatea creștin- bisericești a fost oficiată Slujba Privegherii
ortodoxă din parohie numără 209 familii, 160 în (Vecernia unită cu Litia și Utrenia) și Sfânta
parohie și 49 în filie cu 428 credincioși din care în Liturghie. Iar în Duminici a fost oficiată Vecernia
parohie sunt 351 persoane și în filie, 77 persoane. în Ajun, urmată de Utrenie, Sfânta Liturghie și
Planul cadru al Vecernie (seara).
activităților religioase, culturale Pe timpul Postului
și filantropice a fost dedicat Paștilor au fost săvârșite
Anului omagial al pastorației slujbe religioase după cum
românilor din afara urmează: Canonul cel Mare
României și Anului (în prima săptămâmă a
comemorativ al celor adormiți Postului), Liturghia Darurilor
în Domnul; valoarea liturgică și mai înainte sființite
culturală a cimitirelor, și a (miercurea și vinerea),
presupus desfășurarea de pomenirea morților și slujba
activități în biserică și on-line Denilor (14; 16 aprilie și în
prin blogul Parohiei și pagina Săptămâna Mare).
destinată catehezei intitulată În Postul Adormirii
,,Hristos împărtășit copiilor”. Maicii Domnului a fost
oficiat zilnic slujba
Activitatea religios- Acatistului / Paraclisului
pastorală: Maicii Domnului, în Ajun a
fost săvârșit Prohodul Maicii
În cursul anului, atât în Domnului după Vecernie și
biserica parohială cu hramul înainte de Utrenie.
,,Nașterea Maicii Domnului”, Sărbătorirea hramului
cât și în capela filială cu bisericilor a fost un moment
hramul ,,Sfinții Arhangheli deosebit, la Nașterea Maicii
Mihail și Gavriil” au fost Domnului (8 septembrie) și
oficiate slujbe în Duminici și Soborul Sfinților Arhangheli
sărbători, fie cu prilejuri speciale cum a fost Mihail și Gavriil (8 noiembrie).
Ziua Culturii Române (15 ianuarie), Ziua Pr. Valentin Bugariu
Unirii Principatelor Române (24 ianuarie), (Continuare în p. 6)
1

În inimile noastre
În inimile noastre
Te-ai sălășluit
Și pentru lumea toată Te-ai jertfit
O, Iisuse ca un erou,
Tu ai murit Mântuire
tuturora ai dorit.
Bunul Păstor multe
minuni a săvârșit
Pe toți de rele și boli i-a
ferit
Pe cei adormiți din
somnul veșnic i-a trezit
Ologii prin credința lor s-
au izbăvit
Iar orbii soarele de pe cer
l-au zărit...
O, Doamne, câtă lume,
pentru toate astea, Ți-a
mulțumit.
Cei care odinioară te
aclamau și cu tine erau
Te-au vândut și uitând de
toate, lui Pilat, strigau
Răstignește-L și pe
Baraba liber îl cereau
Și pe Tine la moarte Te
condamnau...
Îndeplinindu-se cuvântul
din Scriptură
Hristos în lume a venit să pătimească
Și pe om cu Dumnezeu să-l unească
Și-n veșnicile locasuri ale Împarăției să ne
primească...
După un timp de la a Ta Înviere
Apostolilor Tăi le-ai dat orînduire
Ca-n lume să se răspândească
Oamenilor credința să le-o întărească
De pacate și de rău să se curățească
Și lui Dumnezeu veșnic să îi slujească...
Apoi după ce i-ai binecuvântat
Cu trupul la Cer Te-ai înălțat
Lăsându-ne cu tot ce ne-ai învățat
Și cu speranța că nu ne-ai uitat...
Andreea Andre
Hristos a înviat
Hristos a înviat
Răstignit fost ai Tu Hristoase
La patimi și umilințe ai fost
supus
Pentru lume si ale noastre
păcate Trupul pe cruce Ți l-au
pus... Nici atunci, pe cruce fiind, nu ne-ai uitat
Cu lacrimi către Cer ai strigat Iertare să primim de
la cel Preaînalt
Și sufletul Domnului l-ai dat... Atunci,cu totii s-au
cutremurat
Peste tot în lume s-a întunecat
Fiul omului dintre noi a
plecat
Dar în a treia zi, a înviat!...
Ai fost răstignit si umilit,
Dar pentru noi ai biruit.
Nu piroanele, pe cruce, te-au
țintit
Ci pentru mine,căci mult m-ai
iubit...
Cu credința mereu vom fi
De tine nicicând nu ne vom
despărți
Tu esti Domnul cel
binecuvântat
Care pentru noi, multe ai
îndurat...
Andreea Andre
Îngerul meu
Îngerul Meu trimis de
Dumnezeu
Să mă ferești și să mă iubești
Să mă ocrotești și să mă ferești de rău
Și să mă conduci pe drumul cel bun
Îngerul Meu izbăvitor ce mă ferești de rău
Îngerul Meu ce mă ajuți
Îngerul Meu izbăvitor
Îngerul Meu ajutător și ocrotitor
Pe care te-a trimis Dumnezeu să mă luminezi
Totdeauna să fi cu mine.
Balint Roberta
2
 Restituiri:
Din amintirile unui colonist din
Gătaia (XIV)
Inedit este faptul că această clădire, simbol
al culturii, adăpostește patru instituții: Opera
română, Teatrul Național „Mihai Eminescu”,
Teatrul Maghiar „Csiky Gergely” și Teatrul German
de Stat. Chiar citeam, nu demult, pe prima pagină a
rev. „Banatul” din 5 mai 2021 o prezentare semnată
de cunoscutul istoric dl. Ioan Hațegan cu titlul „La
pas, prin capitala Banatului”, din care, central, ne
privește chipul de altădată al Operei timișorene din
vremea când nu avea încă adăugat arcul de triumf
de mai târziu.
Închei această parte
referitoare la măreția Palatului
Culturii din Timișoara cu un citat
de referință, aflat pe loja centrală,
din care, selectiv, am notat:
„...Dacă ai voce cântă, dacă ai
membre gingașe, dansează și,
prin orice artă, dacă poți produce
plăcere, să produci” (Ovidiu).
„Așez pe hârtie ce
gândesc aproape de când mă
știu” notez eu în argumentul de la
începutul primului volum al meu
„Cugetări târzii”. Deci gândul de
a cocheta cu literatura, cu poezia,
cu bucăți de proză scurtă, cu
ținerea unui jurnal, m-a
preocupat de mult timp. Norocul
m-a ajutat. Un prieten de-al meu,
cu aceleași preocupări și
înclinații spre arta scrisului,
fusese de mai multe ori la ședințele cenaclului din
Piața Sf.Gheorghe, nr. 3 din Timișoara și cunoștea
pe tinerii condeieri din jurul rev, „Scrisul bănățean”.
Despre aceasta am aflat că a fost editată în 1949,
apoi, din anul 1952, publicația a devenit revistă
lunară a Uniunii Scriitorilor din România iar, în
anul 1964, autoritățile i-au schimbat titulatura și s-a
numit „Orizont”.
Așa am ajuns și eu, un umil participant, prin
anul 1963, să asist la dezbaterile literare ale unor
creații, cele mai multe urmând să apară în rev. numită
mai sus. Aveam să cunosc aici, fără a fi apropiați,
scriitori de-acum consacrați. Nominalizez câțiva care
m-au impresionat: Alexandru
Jebeleanu, Anghel Dumbrăveanu și Damian
Ureche. I-am urmărit și în ceilalți ani din 60, prin
prietenul meu, fiindcă eu, în toamna lui 63, am fost
încorporat la „oaste”. Pentru un visător ca mine,
atmosfera unor astfel de întâlniri-dezbateri a
însemnat un profund impuls, o mai multă încredere
în forțele creatoare proprii. Acesta a fost marele
câștig al meu. Nu mai rețin titluri de poezii sau de
bucăți în proză avute în mână atunci. Mai târziu, am
procurat unele din volumele preferaților mei și
chiar și ale altor autori bănățeni ca Ion Arieșanu,
Nicolae Ciobanu, Andrei A. Lillin. Important era
deci că prezența mea de câteva ori la cenaclul acesta
m-a marcat pozitiv.
Întru memoria celor trei ce s-au alăturat altor
bănățeni pentru editarea și perpetuarea revistelor
(le-am nominalizat în alineatul anterior), precum și
pentru ridicarea nivelului
calitativ al scrierilor literare din
acest ținut vestic, voi creiona
selectiv câteva aspecte despre
fiecare.
Poetul Alexandru
Jebeleanu (1923-1996), de
exemplu, din 1949 până în 1970,
a fost secretar (președinte) al
nou-înființatei Uniuni a
Scriitorilor din România, filiala
Timiș, iar, în 1952, când „Scrisul
Bănățean” devine rev. lunară a
sus-numitei uniuni, acesta ajunge
redactor-șef. Apoi, la Editura
Facla din municipiu, va fi
redactor, ca, mai târziu, să ocupe
postul de director. Alex.
Jebeleanu a publicat 15 volume
de poezie; primul, „Certitudini”
în 1958 si ultimul, „Sonete de
dragoste”în 1996. Mi-au plăcut
dorul de glia strămoșilor și inversiunile potrivite din
versurile luate selectiv: „Întoarce-m-aș lângă
pământul natal,/Întoarce-m-aș lângă brazda neagră,
aromată, părăsită de treizeci de ani./ Îi apreciez, mai
ales, creațiile cu structură clasică. În semn de
respect și recunoaștere, edilii au hotărât ca o stradă
din oraș să-i poarte numele.
Anghel Dumbrăveanu (1933-2013), cu un
chip elegant și cu o podoabă capilară eminesciană
(așa îl știu eu), era un poet, prozator și traducător
român, aparținând generației 60. A fost redactor,
apoi redactor-șef adj. al rev. „Scrisul bănățean”,
devenită „Orizont”.
Prof. Iosif Marius Circa
3
Documentar:
Actualitatea îndemnului: „Înapoi la
Sfinții Părinți!” (II)
Începutul sfinţeniei este făcut de tineri
înainte de căsătorie prin păstrarea castităţii, care
este lucru plăcut lui Dumnezeu, aduce
binecuvântare aupra tinerilor, după ce se căsătoresc,
şi asupra copiilor cărora le vor da naştere şi face ca
dragostea lor în familie să fie curată: „Dacă mireasa
este curată, spune Sfântul Ioan, … atunci nunta este
cinstită cu adevărat, căci primeşte trupuri curate,
atunci şi copiii ce se vor naşte vor fi plini de
binecuvântarea lui Dumnezeu, atunci şi mirele şi
mireasa vor urma unul pe altul şi unul altuia se vor
supune”, iar în alt loc zice: „Crezi că e de puţin
folos căsătoriei ca să se însoare neprihănit cu o
fecioară? Este de mare folos nu numai pentru
castitatea tânărului, dar şi pentru castitatea soţiei.
Nu va fi oare atunci mai ales dragostea lor mai
curată? Dar ceea ce este mai mult este faptul că
Dumnezeu va fi cu mai multă îndurare faţă de
această căsătorie şi o va umple de nenumărate
binecuvântări, când vor trăi aşa cum El a poruncit.
Dumnezeu va face ca bărbatul să aibă necontenit în
inima sa dragoste de soţia lui şi să fie atât de
stăpânit de această dragoste, încât să nu se mai uite
la altă femeie”.
Pentru ca tinerii să-şi păstreze castitatea în
vederea căsătoriei şi să ajungă curaţi în faţa
Sfântului Altar, Sfântul Ioan Gură de Aur
recomandă căsătoria la o vârstă tânără. În felul
acesta tinerii nu vor ajunge să cunoască păcatele
trupului şi îşi vor putea păstra curăţia. Mai mult
decât atât, prin căsătorie fiecare devine păzitorul
celuilalt: „…înainte de a cunoaşte tânărul desfrâul
să-l căsătorească (părinţii – n.n.) cu o fată cuminte
şi înţeleaptă; ea va scoate pe bărbatul ei de pe căile
pline de păcate şi va fi pentru el ceea ce e frâul
pentru mânz. Nu au altă pricină desfrânările şi
adulterele decât aceea că tinerii sunt lăsaţi de capul
lor”. Dacă tânărul are însă o soţie pricepută, se va
îngriji şi de casă şi de slava sa şi de bunul său
nume”. În alte locuri Sfântul Ioan insistă asupra
rolului pe care părinţii îl au în viaţa copiilor lor
înainte de căsătorie. Ei au datoria să vegheze şi să
găsească sfaturile potrivite pentru ai proteja de
păcatele tinereţii, iar când vine vremea căsătoriei tot
ei sunt aceia care trebuie să-şi îndemne copiii să
facă pasul acesta în viaţă: „Cu toţii ştim că la tineri
pofta trupească este mai puternică şi stăruitoare.
Aşadar dacă sunteţi părinţi, înainte de vremea
căsătoriei să-i înfrânaţi pe copiii voştri cu poveţe, cu
făgăduieli, cu frică, cu orice mijloc posibil. Şi
atunci când vor creşte, să nu amânaţi căsătoria lor.
Nu lăsaţi anii să treacă. Chiar şi înainte ca fiul
vostru să meargă în armată, chiar şi înainte de a se
împlini profesional, îngrijiţi-vă să se însoare. Căci
atunci când ştie că nu va întârzia să se afle împreună
cu mireasa lui, flacăra trupului se va potoli. Însă
dacă vede că voi faceţi nunta să întârzie, aşteptând
să strângă bani, va deznădăjdui şi va aluneca în
desfrâu”.
Amânarea căsătoriei din motive materiale
este dăunătoare sufletului. Sfântul Părinte arată că
neprihănirea celor ce vin la Taina Cununiei este
adevărata bogăţie pentru că ea se face, în familie,
izvor de binecuvântare: „Of, banii ăştia! Pe nimeni
nu interesează cum va dobândi copilul cuminţenie,
înţelepciune, cumpătare, bunătate, virtute. Toţi
aleargă cu furie după bogăţii şi averi. Aurul Îl dă la
o parte pe Hristos… Să vă îngrijiţi, rogu-vă, mai
întâi, de sufletele copiilor voştri. Dacă fiul vostru se
apropie neprihănit de mireasă, atunci bucuria va fi
împreunată cu binecuvântarea şi cu frica de
Dumnezeu, atunci căsătoria va fi într-adevăr
vrednică de cinste, de vreme ce va uni suflete curate
şi nepângărite. Atunci soţii vor avea în viaţa lor de
obşte armonie, pace şi înţelegere. Însă dacă tânărul
înainte de căsătoria lui a obişnuit să trăiască în
necurăţie şi desfrâu, la fel va face şi în căsnicie.
Pentru o perioadă scurtă de timp va fi mulţumit de
soţia lui. Dar grabnic se va întoarce la lucrurile de
dinainte, …la glume viclene, la fapte de desfrâu, pe
care nu-mi este îngăduit să le descriu”.
În citatele de mai sus, Sfântul Ioan Gură de
Aur atinge două aspecte majore ale vremii sale care
afectau moralitatea familiei: poftele trupeşti
specifice tinereţii şi amânarea căsătoriei cu scopul
ca tinerii să-şi facă, mai întâi, un rost în viaţă şi să-
şi asigure o bază materială necesară vieţii de
familie. Dacă în vremea Sfântului Ioan Gură de Aur
lucrurile stăteau în felul acesta, ce vom zice de
vremurile noastre? Tentaţia trupului nu mai este
mişcată doar de vârstă, ci este alimentată consistent
de parada trupurilor dezgolite, de afişajul dezlănţuit
al poftelor, de legalizarea comerţului sexual, de
transformarea trupului în marfă de tarabă, de
tentaţia vedetismului dragostei cu public. Cât
priveşte celălalt aspect, mai cu seamă tinerii, dar nu
numai, experimentează dictatura economicului care
conduce mintea şi inima.
Pr. lect. univ. dr. Marius Florescu
Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din
Timișoara
4
Pagini de literatură:
Monografia existenței umane în romanul
românesc interbelic
Ideile inovatoare dezvoltate în conţinutul
romanelor de către autori au făcut din proza
interbelică românească una din cele mai valoroase
părţi ale literaturii noastre. Scriitorii respectă linia
trasată de către Eugen Lovinescu pentru obţinerea
unei opere notabile: romanul citadin, accentul pe
analiza sufletelor personajelor, obiectivitate.
Romanele rebreniene au ca specific
verosimilitatea şi relatarea faptelor în stil cenuşiu;
este folosită ca tehnică specială
de scriere cea a contrapunctului.
Romanele camilpetres-
ciene se disting prin autenticitate,
intuiţie, in-trospecţie, luciditate,
anticalofilie, chiar un scris care
nu pune accent pe ortografie.
Hortensia Papadat-Ben-
gescu pune accent pe descrierea
sufletului feminin, bogat în
mistere, asemeni abisurilor din
oceane. Autoarea dedică multe
pagini în analiza minuţioasă a
bolilor fizice sau mentale de care
suferă anumite personaje, mai
ales feminine. Boala este
interesantă, nu prin descrierile
uneori scabroase, ci prin faptul că
este revelator al conştiinţei.
Personajele romancierei sunt
atinse de snobism şi de dorinţa de
urcare în ierarhia socială.
Eliade aduce o adiere nouă în romanul
românesc prin temele abordate: religia Indiei,
analiza lucidă a sentimentelor, introspecţia,
sentimentele erotice, cunoaşterea absolutului; o
tehnică des utilizată este cea a jurnalului intim,
romanul apărând ca o confesiune, ca o eliberare de
suferinţele interioare.
Mateiu Caragiale realizează un roman
simbolic, de atmosferă în Craii de Curtea-Veche,
accentul nefiind pus pe acţiune.
Mihail Sadoveanu îmbină armonios stilul
realist de prezentare a faptelor, cu cel romantic prin
modul de relatare. Sadoveanu este creatorul
romanului istoric în literatura română.
Romanul lui George Călinescu se caracterizează
prin elemente balzaciene: descrierea interioarelor, a
vestimentaţiei ca
revelatoare pentru caracterul personajelor,
determinarea spaţială şi temporală e făcută exact;
romanele dezvoltă ideea paternităţii.
Ionel Teodoreanu oferă literaturii noastre
unul din cele mai frumoase şi cele mai reuşite
romane lirice în Lorelei. Aici asistăm la o adevărată
poezie a sentimentelor.
Asemeni lui Ionel Teodoreanu, Garabet
Ibrăileanu oferă o poezie a sentimentelor, mai
abstractă şi mai rece în Adela.
Deşi era animat de gânduri măreţe, Cezar
Petrescu nu reuşeşte decât parţial să le pună în
practică, deoarece Întunecare este o simplă
cronică, în care viaţa nu palpită. Romanul este bine
scris “nu din punct de vedere artistic, ci
gramatical”1 cum a spus Călinescu.
Romanele reprezintă o felie din
existenţa umană, o adevărată oglindire
a vieţii. Oamenii sunt reprezentaţi în
mod simbolic prin personaje, care se
raportează în mod diferit lui
Dumnezeu. Personajele care trăiesc în
sfera sacrului sunt prototipuri ale unor
oameni care fie că sunt fundmentaţi în
credinţă, fie îl caută pe Dumnezeu.
Astfel, personaje care ne captează
atenţia prin rădăcinile puternice în
religia lor, ar fi: Vitoria Lipan, pr.
Boteanu, Maria Bologa, protopopul
Groza, Maria, Ştefan cel Mare pe
tărâm ortodox; Maitreyi ţine la
credinţa ei indiană, iar Kesarion Breb
la legea veche a lui Zamolxe. Din
categoria personajelor care îl caută pe
Dumnezeu, îi găsim pe doi tineri
însetaţi de cunoaştere: Apostol Bologa
în ortodoxie şi Allan în budism.
Personajele de la graniţa dintre sacru şi profan
se caracterizează prin fondul sufletesc bun din
naştere, dar anumite fapte săvârşite le apropie mai
mult de profan.
Personajele care se mişcă în teritoriul profan
sunt fie intelectuali însetaţi de cunoaşterea
filosofică, care se încred în raţiunea lor limitată, fie
arivişti, fie personaje cu comportament imoral sau
care au o doză mare de răutate.
Prof. Manuela Matits
Director adjunct Școala Gimnazială Săcălaz
1
Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini
până în prezent, p. 551.
5

(Continuare din p. 1)
La aceste prilejuri de îndoită sărbătoare a fost
oficiată în Ajun, Slujba Privegherii, urmată în ziua
de prăznuire de Acatist, sfințirea apei, Sfânta
Liturghie și ritualul Tăierii colacului.
Sfintele Taine au fost oficiate la cererea
credincioșilor. Astfel în parohie a fost oficiată Taina
Sfântului Maslu de obște, bianual și o dată în
biserica din Sângeorge. Au fost săvârșite 19
Botezuri, 12 în parohie și 7 în filie și 5 Cununii, din
care 4 în parohie și una în filie. Tainele Mărturisirii
și Împărtășirii au fost oficiate cu precădere în cele
patru posturi din timpul anului, dar și de câte ori
credincioșii au simțit această nevoie.
În cadrul ierurgiilor amintim cele legate de
sfârșitul trupesc al omului. Au fost prohodiți 22 de
credincioși, 17 în parohie și 5 în filie. A fost oficiată
ierurgia sfințirii apei la Bobotează și Izvorul
Tămăduirii. Cu
prilejul Praz-
nicului Înălțării
Domnului au fost
pomeniți eroii
locali la Monu-
mentele din Birda
și Sângeorge.
Slujbă de
Tedeum au fost
oficiate cu pri-
lejul începerii
anului școlar (15
septembrie), de
muțumire la
începutul anului
bisericesc și civil,
și Tedeumul la
sărbărori bisericești cu prilejul Zilelor dedicate
unirii românilor.
Pastorația individuală a fost realizată prin
intermediul Tainei Spovedanii, dar și prin cele patru
vizite pastorale: de Bobotează, Sfintele Paști,
Înălțarea Sfintei Cruci și Nașterea Domnului nostru
Iisus Hristos.
Activitatea cultural-educativă
Educația religioasă a fost prezentă la fiecare
serviciu religios prin intermediul predicii (omilie,
predică tematică și ocazională) dar și prin cateheză.
La bisericile din Birda și Sângeorge au fost
distribuite ,,Ziarul Lumina” al Patriarhiei Române
și revista ,,Învierea” a Arhiepiscopiei Timișoarei.
Tot pentru credincioșii din cele două comunități a
fost dăruită publicația ,,Arhanghelul, revistă de
cultură și religie rurală” în 4 numere. Ultimul
număr a adus credincioșilor și un calendar creștin-
ortodox de buzunar.
Au fost realizate momente culturale și
educative prin prezentări și expoziții de carte,
expoziție de costum popular, poezie, cântec religios
și patriotic și film documentar la Ziua Culturii
Române, Ziua Unirii Principatelor, Ziua Universală
a Iei și Ziua Națională a României. La Sângeorge s-
a desfășurat recitalul de colinde destinat copiilor
,,Vin colindătorii cum veneau odată…” ajuns la cea
de-a V-a ediție.
În perioada lunilor ianuarie-martie s-a
desfășurat în parohie și în filie Concursul Național
Catehetic care a fost realizat în colaborare cu
Biserica din Sărcia (Serbia). Proiectul propus de
Parohia Birda a obținut Premiul al III-lea la nivel
județean.
În 2 octombrie
s-au desfășurat la Birda,
Colocviile revistei de
cultură și religie rurală
,,Arhanghelul” care a
cinstit prin slujbă
religioasă și lansare de
carte împlinirea a 110
ani de la punerea pietrei
de temelie (16 mai
1911) a bisericii din
Birda.
Credincioșii au
la dispoziție și o pagină
de internet a
parohiei, http://parohiao
rtodoxabirda.blogspot.c
om pe care au fost
stocate în cursul anului 139 de materiale
reprezentând știri, fotografii de la activitățile
realizate, cuvinte de învățătură, prezentări de carte
și revistă religioasă ș. a..
Tot pentru nevoile credincioșilor au fost
realizate cateheze ilustrate care au fost prezentate
fie în biserică, fie on-line. Colecția acestor
documente poate fi accesată pe site-ul:
https://www.scribd.com/search?content_type=docu
ments&page=1&query=valentin%20bugariu&conte
nt_types=tops,books,documents&language=0.
Preotul Valentin Bugariu a reprezentat
parohia la realizarea unor emisiuni la Radio
Trinitas și la apariția unor publicații eparhiale:
,,revista ,,Învierea” și ,,Almanahul Arhiepiscopiei
Timișoarei”, alte publicații parohiale și rurale din
6
Banat. Același autor a publicat două volume, unul Activitatea administrativ-gospodărească
în calitate de coordonator, Credință. Educație.
Tradiție, Editura Eurobit, Timișoara, 2021, 353 p., În cursul anului 2021 au fost achiziționate de la
și al doilea, ca autor, Gătaia. Monografie, ediția a Protopopiat și Depozitul de obiecte bisericești,
II-a, Editura Sitech, Craiova, 2021, 441 p., și 5 materiile necesare cultului și documentele
articole: ,,Din trecutul Almanahului Arhiepiscopiei justificative (vin liturgic, mir, cărbuni, tămâie,
Timișoarei”, în ,,Almanahul Arhiepiscopiei lumânări, candele, chitanțiere, ordonanțier de plată)
Timișoarei”, Timișoara, 2021, p. 326-342; și calendarele creștin-ortodoxe (de perete, buzunar,
,,Bucovina și Basarabia în opera lui Mihai birou și spirală).
Eminescu”, în ,,Învierea”, nr. 638 / 2021, p. 23-26; La sfârșit de an în stocul de obiecte mai sunt: 5
,,Diaspora românească din America. Mărturia cutii cărbuni, 1 cutie tămâie, 6 sticluțe mir, 37, 5
Mitropolitului Bartolomeu Valeriu Anania”, în vol. pachete lumănări, 16 cutii candele și 47 calendare
In honorem Gheorghe Rancu Bodrog 75, Editura perete și un calendar tip broșură.
Hoffman, Caracal, 2021, p. 234-243; ,,Preotul În cursului anului au fost efectuate lucrări
Arsenie Boca la 111 ani de la naștere”, în ,,Lumina capitale la biserică și întreținere la casa parohială.
Vieții. Supliment catehetic”, nr. 13; 14; 15; 16 / La biserică a fost refăcut acoperișul turnului
2021, p. 4; 3; 5; 2 și în ,,Sfeșnicul”, nr. 2 / 2021, p. bisericii (învelitoare lemnoasă, metalică și cruce),
19-22; ,,Regele Mihai I, un model de credință în schimbarea ferestrelor din turn (au fost înlocuite
Dumnezeu și în neamul său”, în ,,Anghelos”, nr. 64 cele de lemn cu unele metalice) și lucrări de
/ 2021, p. 8-9. reparații și zugrăveli interioare și exterioare, precum
și montarea unui burlan.
Activitatea misionar-filantropică La casa parohială a fost înlocuită copertina ce
protejează intrarea în locuință.
Credincioșii parohiei au participat la Taina Pentru necesități religioase au fost primite (prin
Sfântului Maslu oficiate donație) o cruce cu
în parohiile vecine la postament și două cruci
Berecuța, Gătaia și metalice (prin cumpărare)
Voiteg. De asemenea au necesare la oficierea
luat parte la Sfânta ierurgiilor. Tot prin donație
Liturghie în Duminica a au fost primite trei covoare
II-a din Postul Mare, când în biserică.
au fost prezenți la slujba
de sfințire a Crucii, care a Prin toate activitățile
fost apoi așezată pe turnul religioase, educaționale și
clopotniță al bisericii filantropice Parohia Birda a
parohiale. Slujba a fost încercat să pună în valoare
săvârșită de către planul cadru al anului 2021
Înaltpreasfințitul Mitro- - Anul omagial al
polit Ioan al Banatului. pastorației românilor din
La nivel filantropic afara României și Anul co-
menționăm faptul că memorativ al celor adormiți
fiecare activitate culturală în Domnul; valoarea litur-
desfășurată în parohie a gică și culturală a
avut și un moment cimitirelor în Patriarhia
filantropic. Română.
Cu prilejul Prazni- Biserica locală (cea
cului Nașterii Domnului parohială și filială) a
prin sprijinul a două întreținut vie candela
asociații din Giroc și din rugăciunii prin oficierea
Timișoara au fost Laudelor, Sfintei Liturghii,
distribuite haine, încălță- Sfintelor Taine și ierurgii,
minte, alimente de bază, dulciuri, articole sportive prin activități catehetice, filantropice și
pentru 70 de beneficiari. gospodărești.

7
Bucurii editoriale:
O mirabilă zidire intelectuală și religioasă
Volumul intitulat Credință. Educație.
Tradiție (Editura Eurobit, Timișoara, 2021) mi-a
parvenit prin bunăvoința coordonatorului său, Preot
dr. Valentin Bugariu, foarte cunoscut cărturar
bănățean, ce continuă, cu entuziasm și convingere,
tradiția reprezentanților Bisericii Ortodoxe Române
de a se implica, până la devoțiune, în identificarea și
slujirea valorilor naționale. În acest fel înțelege
Sfinția Sa să împlinească, cu
toată răspunderea, o datorie
sfântă față de comunitatea
căreia îi aparține și, implicit,
față de neamul său românesc.
Redactată conform
rigorilor unei opere științifice,
cartea recenzată se remarcă
prin ținuta sa intelectuală:
posedă un aparat critic
elaborat conform exigențelor
actuale, oferă o mulțime de
informații din sfera religiei, a
școlii, a literaturii și presei
bănățene, problematizează,
interpretează fenomene, pune
în circulație idei importante
etc.
La o primă vedere,
volumul derutează. Autorii
articolelor nu sunt dispuși,
cum se obișnuiește, în ordine
alfabetică. La secțiunea
Credință, apar titluri ce par a se încadra mai
degrabă în celelalte secțiuni: Educația ortodoxă în
lumina publicației „Învierea” (Marius Florescu);
Ioachim Miloia, cercetător și protector al
monumentelor istorice din Banat. Secțiunea
Educație începe cu articolul intitulat Cuvinte –
prescuri: mărturii de credință din țara icoanelor
(Florin-Corneliu Popovici) etc. Probabil că
dispunerea lucrărilor ține cont de modul cum s-au
grupat și succedat comunicările de la baza lor, în
cele trei secțiuni ale colocviilor desfășurate sub
egida revistei „de cultură și religie rurală
«Arhanghelul» din Birda”, după cum aflăm din
Argumentul semnat de neobositul și dăruitul Preot
dr. Valentin Bugariu (p. 9). Reținem de aici și o
prețioasă explicație pentru titlul volumului:
„Credința, Educația și Tradiția sunt cele trei valori
promovate de Parohie” (Ibidem).
(Autorul se referă, desigur, la Parohia
Birda, din județul Timiș.) Această triadă a
mobilizat o serie de aderenți din rândul preoților,
profesorilor și jurnaliștilor din Vestul țării, dar și
din străinătate, care au pledat, la unison, dar
nuanțat, pentru o direcție culturală aptă să ilustreze
cele trei valori, distinct sau în interrelaționarea
firească pe care o presupun.
Articolele ce alcătuiesc Sumarul sunt
inegale. Și nu doar cantitativ. Totuși, ele se
solidarizează și își dovedesc unitatea la mai multe
nivele: la nivel atitudinal, susținând „bănățenismul”
în contextul „românismului” – preocupare veche a
presei din Banat, mai cu
seamă a celei culturale; la
nivel teleologic, cultivând
spiritualitatea din perspectiva
credinței ortodoxe, dar și a
idealurilor școlii românești; și
la nivelul expresiei, datorită
sobrietății și eleganței clasice
din expuneri.
După lectură, impresia
de eterogenitate dispare.
Coerența discursivă și fluența
ideologică unifică textele la
nivelul structurilor adânci.
Funcționează ca lianți textuali,
ca elemente de autopropulsare,
idei care ies în relief prin
acuitate, utilitate, îndemn la
reflecție, deschidere de
perspective etc. și care salvează
de monotonie derularea textelor,
îndemnând lectorul să nu le
abandoneze (chiar dacă, prin
previzibilitate și expresie ternă, unele îl mai și
plictisesc, obligându-l la pauze destul de frecvente), să
le trateze cu interes și respect. Bunăoară, la pagina 39,
se aduce în discuție o abordare franceză, de largă
cuprindere, a educației creștine a copiilor („Într-o
revistă ce apare în Franța, am găsit articolul «Locul
copiilor în Biserică», care insistă asupra datoriei ca
«cei mici să fie învățați și ajutați să crească în
rugăciune, în ascultare de Dumnezeu și de părinți, în
dragoste și în discernământ pentru a alege voia
Domnului” (Marius Florescu, Educația ortodoxă în
lumina publicației „Învierea” ); la pagina 87, când
se vorbește despre Mitropolitul Dr. Vasile Lazarescu
(bănățean din Jadani, care își spunea astfel fiindcă se
știa descendent al lui Lazar), se formulează limpede,
în termeni axiomatici, un adevăr pe care l-am intuit
eu însămi, dar n-am reușit să-l exprim atât de
convingător: „El nu avea de ce să fie reabilitat
moral.
8
 Trebuia doar să-i fie recunoscute meritele”
(Iacob Vasilie, Jadani – un sat de creștini); la
pagina 126, aflăm că Împăratul Iustinian și-a
publicat legile Noii Constituții în limba greacă,
„pentru a fi înțelese de tot poporul”: «Nu am scris
această lege în limba națională, ci în limba comună,
cea grecească, pentru ca să fie cunoscute de toți,
datorită ușurinței cu care o vor înțelege”; la pagina
187, descriindu-se situația Școlii normaliste de fete
din Bitola (Macedonia), la început de secol XX, se
precizează, pentru a se sugera standardele de
exigență la care se ridica aceasta, că „planul și
programele de învățământ erau aceleași ca la școlile
normale din România”; la pagina 198, se strecoară
gândul că orice transcendere de sine îl situează pe
om pe calea spre Dumnezeu sau că orice călătorie
(= înstrăinare), încheiată cu drumul spre casă, este o
întoarcere la sine și,
implicit, la moralitatea
creștină, având ascendent
biblic în parabola Fiului
risipitor (Lavinia Șerban,
Prin educație spre
credință. Basmul sau
cunoașterea lui Hristos).
Și exemplele, evident,
se pot înmulți. Ei bine,
asemenea afirmații
nebănuite, ce apar, din
loc în loc, ca pentru a
îmboldi cititorul, au
avut, realmente, asupra
mea un efect de acroșaj
– m-au readus la text, m-au determinat să particip la
viața ideilor, să fiu mai atentă la variatele mesaje
teologice, ecle- ziastice, pedagogice, istorice,
publicistice, literare, sociale etc., care compun o
carte complexă și incitantă. La consistența
indiscutabilă a volumului se adaugă, deci, și
calitatea pragmatică a unor secvențe de acest fel,
care mizează pe impactul asupra receptorului.
În contextul pandemic actual, surprinzătoare
și binevenite, de-a dreptul pilduitoare, sunt paginile
despre campania de informare și îndrumare a
Episcopiei Caransebeșului, din vremea ilustrului
episcop Miron Cristea, ce avea să devină patriarh al
României, în legătură cu „bolile epidemice și
lipicioase”: „... în scopul prevenirii bolilor
contagioase și a epidemiilor, la 30 mai 1917,
episcopul Miron Cristea a emis un ordin circular
referitor la acoperirea sicrielor și la obiceiul de a se
săruta mortul. Ordinul arăta că «uzul acesta al
sărutului morților este foarte periculos cu deosebire
la cazuri de moarte în urma bolilor epidemice și
lipicioase.
Prin sărutare se molipsește și cel sănătos și
astfel boala se lățeșce și se curmă viața multora”
(Daniel Alic, Implicarea Episcopiei
Caransebeșului în viața socială a comunităților
rurale bănățene la începutul secolului al XX-lea, p.
54); „... la 6 noiembrie 1918, episcopul Miron
Cristea a trimis preoților din eparhie o notă
informativă prin care îi îndemna să citească
credincioșilor sfaturi medicale pentru prevenirea
gripei spaniole și să le explice metodele
recomandate de doctori pentru vindecarea de
această boală. Circularul a fost publicat în 11
noiembrie și în Foaia diecezană, în numărul
dedicat comemorării asesorului Ștefan Jianu,
răposat la 2 noiembrie în urma contractării
virusului gripei spaniole” (Ibidem, p. 55).
Evidențierea per-sonalității Mitropolitului
dr. Ioan Selejan se
realizează admirabil.
Trăsăturile definitorii
pentrul înaltul ierarh se
degajă dintr-o recenzare
excepțională a cărții Înalt
Prea Sfinției Sale,
intitulată Pe cărarea
Raiului. Recenzia, semnată
de Dr. Florin-Corneliu
Popovici, debutează
puternic, cu o memorabilă
aserțiune a Mitropolitului
Ioan: „Banatul va fi pentru
mine pridvorul Raiului”
(p. 157), aserțiune ce
probează o cinstire fără seamăn a locului care l-a
„adoptat”, fiindcă drumul său spre Rai trecea pe
aici. Autorul recenziei are propriile instrumente de
analiză hermeneutică. Original este, de exemplu,
modul său de a privi cartea ca pe o prismă, de a o
dezvălui potențialilor cititori ca pe un obiect
spiritual, făcând să-i strălucească toate suprafețele,
toate muchiile, toate ungherele tainice, toate
împrejurimile, oferindu-ne astfel inconfundabile
pasaje de altitudine critică:
„Pe cărarea Raiului poate primi oricare
dintre următoarele accepțiuni: carte-izvor, carte
despre «Cartea vieții lui Hristos» (care este Crucea),
manual despre cum «să dobândim cetățenia de om
al Împărăției lui Dumnezeu, al Raiului”, carte a
bucuriei declanșate de întâlnirea fericită cu
Dumnezeu, carte de dragoste (Dumnezeu înseamnă
Iubire), carte de re-lectură (lectură repetată, întru
învățare și punere în practică a celor învățate),
cartea de pe noptieră, carte memento, carte despre
întoarcerea «Acasă», carte despre locuire (în
credință, în trup, în duh, în Iubire), carte despre
9
redobândirea identității (sacrale) pierdute (o
identitate fără ortodoxism este o identitate precară,
incompletă, scindată, schizoidă), manual de
construire (a propriei vieți, din «cărămizile» puse la
dispoziție de Constructorul-Dumnezeu), manual de
arhitectură și de mobilare-înnobilare interioară,
pledoarie pentru «a fi» (în Dumnezeu), carte despre
Viață, salbă de nestemate duhovnicești, colecție de
vorbe de duh, carte-oglindă de-a lungul drumului
propriei noastre vieți, carte-reper, punct de sprijin și
balsam sufletesc, mărturisiri fără anateme, carte de
tip năvod (care prinde și ne prinde), a. b. c.
soteriologic, carte a purtării de grijă, a restaurării
omului căzut în păcat, carte de ascultare, carte de
dezîntemnițare, carte eliberatoare, carte de «bucate»
duhovnicești, carte de călătorie (duhovnicească)” (p.
161).
Portrete-model (Miron
Cristea, Vasile Lazarescu,
Mitropolitul Banatului Ioan
Selejan, Ioachim Miloia, Vasile
Goldiș, Constantin Gruescu ș.a.),
prezentări ale bisericilor din Banat,
așa cum se reflectă ele în ochii
istoricilor/preoților de ieri și de azi
(Biserica Ortodoxă Română din
Zăvoi, Biserica Ortodoxă Română
„Sf. M. Mc. Dimitrie” din Sărcia,
Biserica Ortodoxă din Săcălaz),
proiecte educativ-formative (Centrul
Româno-German de Pregătire
Agricolă din Voiteg, înființarea
Asociației învățătorilor români în
Dieceza Caransebeșului ca tribună de
consolidare a românismului, Atlasul
etnografic al Banatului istoric etc.),
informări despre actualitatea culturală bănățeană (v.
primul volum din Jurnalul lui Eugen Dorcescu,
intitulat Îngerul Adâncului. Pagini de jurnal 1991-
1998 – Timișoara, Editura Mirton, 2020, volum în care
se profilează, angelic, figura Părintelui-Profesor
Nicolae Neaga, emblematică pentru învățământul
universitar teologic timișorean; literatura dialectală
bănățeană, singura literatură dialectală din țară, de care
se ocupă Ioan-Viorel Boldureanu, difuzarea mondială
a revistei „Suflet Nou” etc.) etc. asigură structura de
rezistență a cărții, dar nu epuizează aria ei de referință.
Limitele unei culturi locale sunt depășite prin evocarea
unor personalități circumscrise istoriei Bisericii
universale. Asemenea breșe completează domeniul de
interes, dovedindnd și preocuparea unor cercetători
pentru îndepărtate zări spiritual-creștine (v. Ion
Liuba, Legiferarea monahismului în timpul
împăratului Justinian cel Mare; Veronica Bugariu,
Viața apostolică după Clement Romanul).
La reușita acestui volum contribuie
exemplar, nu numai prin coordonare, ci și printr-o
lucrare foarte bine structurată și documentată, cu o
vibrație aparte, Preot dr. Valentin Bugariu. Acesta
tratează relația clerului ortodox cu diaspora
românească, subliniind sprijinul calificat și decisiv
acordat de Biserica Ortodoxă Română
comunităților creștin-ortodoxe din afara granițelor.
Dragostea, grija și abilitatea Bisericii noastre de a
menține românii din străinătate în interiorul său s-
au manifestat concret: prin dotarea corespunzătoare
a parohiilor, prin asigurarea unui personal
deservent cu virtuți pastorale, prin veghea
permanentă asupra activităților ecleziastice etc. Am
reținut, pentru folosul personal, numeroase fraze,
bogate în informație, care oglindesc cu acuratețe o
realitate dinamică, de amploare mondială.
Românismul izbân-dește și
departe de patrie prin forța
credinței, care-i strânge laolaltă,
mai ales duminica și de Sfintele
Sărbători, pe românii de
pretutindeni sub streașina
Bisericii străbune. Întrucât
această realitate este insuficient
cunoscută în România de astăzi,
îi datorăm Preotului dr. Valentin
Bugariu o descriere amănunțită,
persuasivă, o mediere de
încredere, oferită cu
generozitate și competență, pe
această temă.
Datorită relațiilor fruc-
tuoase ale Parohiei Birda cu
instituții culturale și religioase
din Vestul României și din
diaspora românească, datorită „Arhanghelului” și
colocviilor organizate, sub bune auspicii, de Preot
dr. Valentin Bugariu, această personalitate tot mai
vizibilă a Banatului, de bună seamă, cu voia lui
Dumnezeu, succesul primului volum al lucrărilor
Colocviului Credință. Educație. Tradiție va fi
reiterat curând, fiindcă cei ce au scris vor mai scrie
și lor li se vor alătura și alții, întru cinstirea
perpetuă a valorilor spiritualității creștine, ale
ortodoxismului și ale românismului. S-a așezat la
Birda temelia de piatră a unei mirabile zidiri
intelectuale și religioase. Zidirea aceasta trebuie să
dureze. Să slujească Dumnezeului treimic și ideii
că „un bun român (oriunde s-ar afla în lume)
trebuie să fie, mai întâi de toate, un bun creștin”
(Mitropolit dr. Vasile Lazarescu).
Mirela-Ioana Dorcescu
10
Cronica parohială:
• Tedeum la început de an bisericesc în
parohia Birda. Miercuri, 1 septembrie de la orele
10,00 a fost oficiată slujba Tedeumului la începutul
anului bisericesc în biserica cu hramul ,,Nașterea
Maicii Domnului” din parohia Birda.
Dacă anul civil începe la 1 ianuarie, cel
bisericesc debutează la 1 septembrie, după tradiția
moștenită din Legea cea Veche. Semnificația
simbolică este următoa-
rea ,,în această zi s-a
început creația lumii și
tot în această zi și-ar fi
început Mântuitorul
activitatea Sa publică,
atunci când a citit în
sinagogă cuvintele
proorocului Isaia (cap.
61, 1-2), care profețeau
despre Sine: <<Duhul
Domnului peste Mine,
pentru că M-a uns ca să
binevestesc săracilor…,
să vestesc anul milei
Domnului>>(Luca 4,18-19).
Tot în această zi Biserica Ortodoxă face
pomenirea Sf. Cuv. Dionisie Exiguul. Călugăr
născut în Dacia Pontică în 470 d. Hr. Aici a intrat în
monahism și și-a însușit o temeinică cultură creștină.
După un popas la Constantinopol s-a așezat la Roma
unde s-a remarcat ca organizator al arhivei și
bibliotecii eclesiastice de aici, profesor de
Dialectică, traducător al operelor Sfinților Părinți.
De la Sf. Dionisie ne-a rămas o operă
originală Cartea despre Paști. Argumente
pascale prin care a rămas în istoria bisericească ca
părinte al erei creștine.
• Hramul Bisericii Ortodoxe din Birda. La
Praznicul Nașterii Maicii Domnului este sărbătorit
și hramul bisericii parohiale, din comuna Birda. Cu
acest prilej, în Ajun de praznic a fost oficiată Slujba
Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia),
continuată în ziua sărbătorii cu Acatistul Nașterii
Maicii Domnului, Sfânta Liturghie și ritualul tăierii
colacului.
În cadrul Sfintei Liturghii s-au împărtășit cu
Trupul și Sângele Domnului mai mulți copii și
tineri. Predica a fost susținută de P. C. Părinte
Valentin Bugariu, parohul locului care a vorbit celor
prezenți de însemnătatea hramului pentru
comunitatea bisericească locală, în anul în care
biserica parohială sărbătorește 110 ani de la punerea
pietrei de temelie a actualului lăcaș de cult.
Nașii acestui hram care au pregătit cele
necesare prăznuirii au fost Robert Novac și Denisa
Peia, împreună cu părinții.
Cu acest prilej a fost așezat în raftul de
colportaj nr. 39 al revistei de cultură și religie
rurală ,,Arhanghelul”.
Au fost prezenți mai mulți credincioși în
costume populare, tineri și copii. Omagiind Anul
Diasporei ortodoxe românești au fost prezenți la
slujbele bisericești familia Maria și Florin Suciu,
împreună cu copiii Daria, Iulia și Luca.
În organizarea
Primăriei și Consiliului
Local din Birda s-au
derulat Zilele Comunei
Birda – Ruga Satului, în
două zile (8-9
septembrie) cu muzică și
voie bună!
• Debut de an
școlar la Birda și
Sângeorge. La început
de toamnă, s-a deschis
un nou an școlar, 2021-
2022 și pentru Școala
Gimnazială din Birda și
Școala Primară din
Sângeorge.
Cu emoție dar și cu bucurie în cadrul
festivităților de deschidere, preșcolarii și elevii
celor două școli s-au reîntâlnit cu profesorii,
învățătorii și educatorii lor. Au fost menționați
diriginții fiecărei clase precum și noii dascăli.
Festivitatea de deschidere a fost deschisă
de slujba Tedeumului la început de an școlar,
oficiată de P. C. Părinte Valentin Bugariu, de la
parohia Birda. Dl. Marius Gheorghe Stoian,
primarul Comunei Birda a amintit de grija
permanentă a Primăriei și Consiliului Local pentru
învățământul local. D-na prof. Sorina Onița,
directorul Școlii Gimnaziale a rostit un cuvânt de
bun venit, amintind de atuurile Școlii: bază
materială bună precum și profesori devotați
misiunii asumate. La Școala din Sângeorge,
cuvinte de bun venit au fost rostite de prof. Maria
Miron și prof. Daiana Curea.
După încheierea festivităților de deschidere,
elevii însoțiți de diriginți și ceilalți profesori au
intrat în sălile de clasă, unde au făcut cunoștință cu
noile manuale.
• Taina Sfântului Maslu în parohia Gătaia
În Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci a
fost oficiată Taina Sfântului Maslu în biserica cu
hramul ,,Învierea Domnului” din parohia Gătaia,
protopopiatul Deta.
11
 Cu acest prilej, la invitația P. C. Părinte Călin
Negrea, parohul locului au slujit P. On. Părinte Ioan
Prisăcean, protopopul Detei, P. C. Părinți Adam
Rugaci (adm. Șemlacu Mare), Valentin Bugariu
(parohia Birda), Zoran Milovanov (parohia
Berecuța) și Cristian Băican (parohia Bazoșu Vechi).
Cuvântul de învățătură a fost susținut de
Preaonoratul Părinte Protopop care a vorbit celor
prezenți despre bucuria asumării crucii.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corul
,,Doina” al Parohiei Gătaia.
• Congresul Internațional de Istorie a
Presei. Vineri, 24 septembrie a avut loc on-line cel
de-al XIV-lea Congres de Istoria a Presei, la Galați
cu tema ,,Presa românească în perioada 1945-
1989”, în organizarea Universității ,,Dunărea de
Jos” din Galați, a Consiliului Județean Galați și al
Asociației Române de Istorie a Presei.
În partea oficială, moderatorul și truditorul
acestui eveniment științific, conf. univ. dr. habil.
Cătălin Negoiță a prezentat momentele părții
introductive. Manifestarea a debutat cu intonarea
Imnului de Stat al României în interpretarea Alexiei
Mocăniță din Galați, a urmat o prezentare a
municipiului Galați pe valsul ,,Valurile Dunării”,
compus de bănățeanul Iosif Ivanovici.
Cuvinte de întâmpinare au fost rostite de
prof. univ. Puiu Lucian Georgescu, Rectorul
Universității din Galați, prof. univ. Simona Antofi,
Decanul Facultății de Litere, Înaltpreasfințitul dr.
Casian Crăciun, Arhiepiscopul Dunării de Jos,
Costel Fotea, Președintele Consiliului Județean
Galați.
Pentru merite științifice au fost acordate
două premii: Premiul ,,Sever Cărpinișan” dl. Prof.
Cătălin Negoiță și Premiul ,,Maria Danilov”
profesoarei Aurelia Lăpușan din Constanța.
În încheiere prof. univ. Peter Gross de la
Universitatea din Tennessee, originar din Timișoara
a vorbit despre influența marxismului asupra presei.
Au fost lansate 17 volume cu tematică
diversă: literatură, istorie, jurnalism, istoria presei
ș. a.
Între cărțile prezentate s-a aflat
volumul Credință. Educație. Tradiție, Editura
Eurobit, Timișoara, 2021, 353 p. Apărută în
coordonarea preotului dr. Valentin Bugariu tomul
cuprinde comunicările Colocviilor revistei de
cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” din Birda, cu
prilejul împlinirii a 110 de ani de la punerea pietrei
de temelie a bisericii și 10 ani de apariție
neîntreruptă a revistei ,,Arhanghelul”. Cuprinsul
acestui volum se pliază pe activitatea cotidiană
a Bisericii Ortodoxe din Birda. Între cei care au
prezentat comunicări se numără: profesori de
teologie, profesori universitari, muzeografi,
profesori din învățământul preuniversitar,
bibliotecari, ingineri, preoți. În ,,Argumentul” cărții
coordonatorul notează: ,,La sărbătorirea acestui
eveniment al făuririi bisericii noastre parohiale se
înscrie și acest volum în care autorii au devenit
cinstitori ai acestui lăcaș, unii colaboratori, alții mai
îndepărtați fizic dar nu și sufletește” (p. 9).
Între cei care au susținut comunicări la cele
nouă secțiuni ale Congresului s-au numărat
părintele dr. Nicolae Dascălu (București), Ilie Rad,
Mircea Gheorghe Abrudan (Cluj-Napoca), Silvia
Grossu (Chișinău), Ioan David (Timișoara),
Gheorghe Onișoru (Suceava) și Cătălin Negoiță
(Galați).
Din partea Parohiei Birda la lucrările acestui
Congres a participat preotul Valentin Bugariu, care
a prezentat comunicarea ,,Destinul unei publicații
bisericești, în perioada comunistă. Revista teologică
«Mitropolia Banatului»”.
• Taina Sfântului Maslu la Birda.
Duminică, 3 Brumărel a fost oficiată Taina
Sfântului Maslu de obște, în biserica cu hramul
,,Nașterea Maicii Domnului”, din parohia Birda.
Cu acest prilej au slujit P. On. Ioan
Prisăcean, protopopul Detei și P. C. Părinți Zoran
Milovanov (parohia Berecuța), Dragan Giorgiev
(parohia Voiteg), Călin Negrea (parohia Gătaia),
Sebastian Andrei Petrescu (parohia Pădureni),
Tiberiu Gherasim (parohia Ferendia) și Valentin
Bugariu, parohul locului.
Cuvântul de învățătură a fost susținut de
Preaonoratul Părinte Protopop, care a vorbit de
folosul rugăciunii pentru cei bolnavi și întâlnirea cu
Mântuitorul Hristos în Sfintele Taine.
S-au împărtășit de rugăciune și de darul
eleoungerii mai mulți credincioși din parohie, din
filia Sângeorge, precum și de la parohiile
învecinate.
COLEGIUL DE REDACŢIE:
Dr. Nina Ceranu, Prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu,
Dr. Florin-Corneliu Popovici, Prof. Ioan Traia,
Pr. dr. Iliia Pavlovici Pătruț
Redactor-şef:
Pr. dr. Valentin Bugariu
ISSN 2284 – 7731
Redacţia: Birda, Str. Principală, nr. 229, tel. 0729145610,
cod postal: 307187, jud. Timiş,
e-mail: parohiabirda@yahoo.com
12