Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • GP - Om.1

    Uploaded by

    Susnea Sebastian
    17 views190 pages

    Original Title

    GP - om.1

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    17 views190 pages

    GP - Om.1

    Uploaded by

    Susnea Sebastian

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 190
    ‘Concept grafick: Doina DUMITRESCU Editor: Sorin DUMITRESCU © Anastasia 2004 Se. iste Gales 13, rete 2 Bucur. tee 2108549, 2116745 1SB1N.973-682.072 6 ruminkrorit LUMIT £ SPANTUL GRIGORIE PALAMA Omilii “Apirut cu binecuvdstarea x cuvdnulnaite ale 1.P.S. Nicolae CORNEANU, ‘Miropotiul Banari Cx 0 introducere de Parintele GALERIU “Traducere din limba greaci de Dr. Constantin DANIEL revizuts de Laura PATRASCU si silzath de Razvan CODRESCU ACU Waa. ceo 26.1UL, 2006 Cuvant de suflet ‘Sfntul Grigorie Palama (1296-1359) este unul dintre cei mai de seam teologi ai perioadei post~ patristice, ale cSrui via, @andire gi scrieristau nu numai la baza spiritualititii risaritene, ci a celei crestine in general. Orice credincios, in stridanille sale duhovnicesti, este doritor si-si insugeasc& tot ce se poate in legitur& cu Sf. Grigorie Palama. Ast- fel prezentindu-se sitvaia, volumul Viaga $i inva fitura Sfintului Grigorie Palama, apariinand pi- rintelui profesor Dumitru Stiniloae si tiparit in anul 1938, a consttuit un adevarat eveniment. La sfargit autorul a anexat raducerea unor scrieri ale ‘Sfantului. Lor le-a adaugat ulterior citeva .cuvin- te” incluse in volumul 7 al Filocaliei (Bucuresti, 197), La rimas ins neimplinita. doringa de a edita ‘opera palamit& in intregul ei. lata ins& cd in zilele noastté, © parte & acestei opere vede lumina tipa- rului in traducerea lui Constantin Daniel, si anu- me primele 20 din cele 63 de om pastrate. Omnliile ce au ramas de la Sf. Grigorie Palama_ au fost pind acum doar partial traduse din greacd, jn romana (Olimp N. Caciul, D, Belu, Eugen Mo- raru, Visarion Baltat. Ciprian Streza)' si au aparut in reviste precum: , Studii teologice”, Bucuresti; -Glasul Biserici'”, Bucuresti; ,Revista teologica”, Sibiu; .Mitropolia Olteniei’, Craiova; . Telegraful roman, Sibiu. Acum apar pentru prima oara in volum, cu perspectiva unei editi integrale. Lee- tura lor va imbogafi, suntem siguri, pe oricine care leva parcurge si aprofunda. “Traducerea dupa originalul grecese apartine lui Constantin Daniel, prea curind plecat dintre noi” Impatimic iubitor a culturi si spiritualitai orientale (vezi lucrarea Orientalia mirabilia, 1976), a dat pe romaneste studi si traduceri din literatura ebraica, aramaica. asiro-babiloniand, feniciand, arab’, per- sana si indiana Ceea ce nu s.a stiut pand acum e cf a tradus mult si din greceste, scrieri care insa au ramas in manuscris, multe dintre ele nedefinitivate. Printr-un intermedias, mi-a daruitinainte cu citiva ani de a muri volume dactilografiate cuprinzand talmacirea operei Sfantului Chiril al lerusalimulyi, care vor vedea si ele lumina tiparului in curind. Versiunea romaneasca a omililor palamite, ca- re ni se imbie acum, ne poate convinge nu numai Ala & Omeps au api douk reradvcer din ances (Cludia Hagia, Vad Marie) Sra matt a cele vegnice chia in zi media urmstonre in deri raducei cel 3 de emi pla vl cuvint be SURET de buna cunoastere a limbii grecesti i ide simul literar al traducatorului. in plus, faptul c& a ales din bogata opera palamitd tocmai traducerea omi- ilor demonstreazi adanca lui pietate, pe care in mod sigur 0 va transmite si cititorului de astazi. ‘Completirile Laurei Patragcu 3 silizarea datorata lui R&zvan Codrescu, anexele cuprinznd biogra- fia si bibliografia Sfantului Grigorie Palama, adau- ‘g4.un plus reusitei acestui volum al editiei de fata. Naas putea incheia ins& aceste citeva cuvinte de suflet Fard s insist asupra marelui merit al Edi- tur Anastasia ~ initiatS si condusi de maestrul Sorin Dumitrescu — care, pe lang multele cari de clpatai cu care ne-a imbogiit sufleteste pe toti, ne oferi acum o noua scriere apartinand nu unui autor oarecare, ci talcuitorului inegalat al gandirii si spiritualitiisihaste, care a ficut epoca in viaga Bisericit universale. + NICOLAE Mitropolitul Banatului Sfantul Grigorie Palama. gi Traditia rasariteand Sfantului Grigorie Palama iam adus si nei, ro- ménii, cinstitea cuveniti. Precum este cunoscut, Parintele gi Profesorul nostru Dumitru Stiniloae a consacrat © mare parte din kucrul siu intelectual du- hovnicesc studiului vii si operei marelui Parinte si Teolog, atit in Viaga $i invayétura Sfintului Grigo- rie Palama (Sibiu, 1938), ct iin volumul 7 din cor- pul Filocaliei‘ limba romana (Bucuresti, 197). Dar aceeasi dreapta cinstire fayd de Sfantul Gri gorie Palama a aritat-o la noi si tinerimea studen- teasca. De curind, in pragul anului 2000, a fost 2i- dita in inima Universitit Politehnica o biseric& purtind numele Sfintului Grigorie Palama, ce a fost fina laolaké de Sanctitatea Sa Bartholomeu |, Patriarhul Bisericii Ecumenice, gi de Prea Fericirea Sa Parintele Patriarh Teoctist. Cu adevarat, bucu ein har! Dar daca teologia sistematicd a Sfantului Grigo- rie gi-a aflat in Parintele Staniloae ~ teolog de vo- ccajie - un vredaic talmacitor si un adane taleuitor, acum un medic de vocaie, doctorul psihiatru Con- x imncreut caveny stantin Daniel, impartisindu-se smerit din Teologia Pastoral a marelui Teolog al Harului, ne ofera traducerea Omillor sale in limba romana. Se cuvine adus macar un modest omagiu aces- tui medic drept-credincios. Religios prin fire, Con- stantin Daniel era preocupat de Istoria Religilor. Ad&pat la sursele spiritualititi orientale, el era, in acelasi timp, un crestin ortodox practicant. Ne-am cunoscut in comuniunea aceluiagi duhovnic, Ia care ne spovedeam si pe care ne face o deosebiti bucurie sl evocém pe nume: Preotul Gheorghe Rogea. Nascutd intr-0 asemenea comuniune, prie- tenia noastré a rodit si o sacra transpunere: cea din Sfantul Grigorie Palama. Invatind limba grea- c& din veneraiie pentru Tradigia crestind risiritea- ni, Dr. Daniel traducea, prin anii ‘80, omilii din Sfantul Chiril al Alexandriei. Un pelerinaj perso- nal, intreprins in 1986 in Grecia gi Israel, pana la Muntele Sinai, mi-a oferit prilejul si-mi agonisese pe de-a-ntregul opera omiletic& Sfintului Grigo- rie Palama, Neimpicat cu textele din colectia Migne, I-am ciutat la Salonic pe Profesorul P. Hristou, celebrul patrolog, realizator al unei noi edit cu text paralel (paleo si neo-grecese) a Périn- tilor greci, si am dobandit cele tei volume (9, 10, 1) de Omili: un volum oferindu-tm-l chiar Profe- sorul Hristou, un altul Libraria, iar pe cel de-al “SF RCORE DLAMA STRAIT RASBUTEANA, treilea platindut personal cu 1000 de drahme ‘Aga. am verit in tara cu Omiilile Sintului Grigorie Palama, o mangaiere negraité. M-am gandit indata la Dr. Daniel, oferindu-i vol. 9; entuziast, inca de la primele traduceri, acesta distingea intre ‘Sfantul Chri al Alexandrie gi Sfintul Grigorie Palama, Mi- tropolitul Tesalonicului, rostind: .E altceva, ca © adiugire de har...", fara a-l scidea in vreun fel pe Sfantul Chiril. Aga lucra, cu spiritual pasiune, i adesea isi ficea timp sa treaci pe la casa mea pa- rohialé, usor accesibil, de tip rustic, sind mereu cAte un set de traduceri ca mostenire, cu speranta zilei in care vor vedea lumina tiparului. $i iatd ci Ziua a sosit! Cat de viu side firese s-a risidit astizi Sfintul Grigorie Palama in inima spiritualitagii Ortodoxi roménesti! Era si mai inainte pomenit in Biseric3, jn Duminica a doua a Postului Mare. Chiar inainte de a fi cunoscut mai profund, era iubit si venerat, potrvittraditiei bsericest. Dar de teologia gi viziu- nea lui de .chemare la indumnezeire”, ca teolog al harului, am luat cunostinta, in romanegte, prin lu crarile deja mensionate ale Parintelui Stiniloae. ‘Acum vine la find un prim volum de Oxnili ale acestui mare Sfint rasaritean din perioada post- patristic&. Editura Anastasia ne-a solicitat 0 intro- ducere. Raspunzind acestei solicitri, am gisit fo- xl PmreLe cauemy lositor sa prezentam o schité principiala a teologiei palamite, cu un accent deosebit asupra virtutilor ca lucriri ale harului divin gi, in parte, asupra mo- dului cum Sfantul Grigorie aplica pastoral, ca ie- rath, predica sa in slujirea credinciosilor ortodocgi de atunci si de astzi In aceasta introducere la Omiliile Sfantului Gri- gorie Palama, se cade s& stéruim mai inti in ori- zontul viziunii marelui Teolog asupra iconomiei crearii omului din har, ,,... dupa chipul si asemana- rea Noastra” (Facerea 1, 26). il evocim impreuna cu Biserica, solemn, ca .... propovaduitor al haru- lui..., organ dumnezeiesc al Teologiei..., vestitor al Luminii celei necreate” (Triod). Ni se comunica in asemenea titluri sacre, pre- ‘cum s-a si facut cunoscuta la acest dumnezeiesc Parinte, unitatea conglasuitoare intre Ortodoxie, ‘gindirea si viaga lui. Un fapt de adancd insemna- tate din biografie ne arat& cA inca din tinereje .o avea mereu in fata ochilor spiritului pe Fecioar& si striga neintrerupt cStre ea: «Lumineazi-mi intun unericulls", Dap doi ani, i se art o dat Sfintul Evanghelist loan, asiguran- dul din partea Maicii Domnului va ajuta $i lumina totdeauna” (Pr. Prof. Dr. Dumitru Stani- loae, Viara si invagatura Sfintului Grigorie Palama, ed. a doua, Scripta, Bucuregti1993, p. 11). ricul, lumineaz-mi xi SECRIGORE PALAMA $1 TRAD RASARTEAN In aceasté comuniune sacra, stiruind privirea lui pana la contemplare spre realitatea necreatd a Dumnezeirii, il arata real iluminat in adevarul te- meinic al Revelasiei divine, prin care crestinii drept- maritori disting intre cele doud realitagi ale existen- fei: cea fundamental, necreata, absoluté, tern’, deci Dumnezeu cel Necreat, dar Creator, gi reali- tatea creati — lumea, operi a lui Dumnezeu. in acelasi timp, insi, in invajétura lui ~ mostenire spi- ritual-ereditara a intregii Traditii risAritene ~ este ziditor afirmata legAtura, unirea sfanta prin care Providenta Divina poarta de grii, sustine liber cre- aija, impandgindu-le fapturilor treprat, de la Sine, pe masura fiecireia, sensul, lumina, iubirea. Fata Jui Dumnezeu striluceste pururea asupra lor, ast- fel incat Dumnezeu $i lumea, opera Sa creata, precum i unirea haricd fintre necreat $i ereat, in lumina si iubire, se gandesc proniator | impreuna. Este sinaxa originar-instituitéintre Realitatea di vind, necreat dar creatoare, realitatea creaté a lumii, dar partasi real la Creatorul ei divin ~ in veci, ins, in condita ei de creatura. Aici isi aflé idsci- na distinctia gi dialogul, cunoasterea i menirea, sfingirea si desivirsirea. acordul autentic intre Dumnezeu si fiptura si, se intelege, intre Revelagie siistorie. Cu sensul unui asemenea acord se des- chide Tomul aghioritic, sintez& a cugetarit Sfantu- xa PARINTELE CALERU lui Grigorie Palama, dar semnati ca mirturie co- muni de Parintii atoniti de acelasi crez cu el. intr- ‘un asemenea orizont citim: ,Dogmele ce se gra ‘esc astizi si sunt cunoscute indeobste tuturor au fost taine ale Legit date prin Moise. mai inainte vazute numai de prooroci in Dub. lar bundtagile Figaduite sfintlor pentru veacul vitor sunt taine ale vieluirii evanghelice, date $i aritate mai inainte celor ce s-au invrednicit si le vada in Duh, si aces- tora. cu masura, ca o arvuna” (Filocalia, vol. 7, p. 412). Cat de vaditse dezvaluie, vin insori,taina si sensulistoriei! Intr-adeva, pro- fetil, vizionari in Duh, céliuzeau pe credinciosi Vechiului Testament spre vitor, spre taina veniri, a Intruparii Fiului lui Dumnezeu in lume. In ace- lasi Duh, Sfinilor din Noul Testament, prin pli rea tainei lui Hristos, li se descopera, ca 0 arvuna, temeiurile viewuiri evanghelice, ficindu-se astfel siei profeti ai veacului Invierii. intr-o asemenea

    You might also like