TEXTUL 1 Ca sa nu mai ramaie repetent si anul acesta, mam' mare, mamitic: Mita au promis tanarului Goe sa-I ducd-n Bucuresti de 10 mai. “Putin ne importa dacé aceste trei dame se hotérasc a péirdsilocul lor spre 4 veni in Capitala numai de hatérul fiului $i nepofelului tor. Destul c& foarte da dimineata, dumnealor, frumos gatite, impreund cu tanarul Goe, asteapta cu multé nerabdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie sa le duca Ia Bucuresti. Adevarul e c&, daca se hotaraste cineva sé asiste la o Sarbatoare national asa de importanté, trebuie s-o ia de dimineata. Trenul in care se vor sui ajunge in Gara de Nord la opt fara zece a.m. D. Goe este foarte impacient $i, cuun ton de comandé, zice incruntat: — Mam' mare! de ce nu mai vine?... Eu vreau sa vie! — Vine, vine acuma, puisorul mamii! raspunde cucoana. $i sdruta pe nepofel; apoi ii potriveste palaria. Tanarul Goe poarté un frumos costum de marinar, palarie de paie, cu inscriptia pe pamblica: le Formidable, si sub pamblica biletul de calatorie infipt de tanti Mita, ca ,aga tin barbatii biletul*. — Vezi ce bine-i sade lui — zice mam' mare — cu costumul de marinel? — Mamito, nu fi-am spus ca nu se zice marinel? — Da’ cum? — Marinal — Ell zicefi voi cum stiti; eu zic cum am apucat. Asa se zicea pe vremea mea, c&nd a iesit intéi moda asta la copii — marinel. — Vezi, c& sunteti proaste amandoua? intrerupe tanarul Goe. Nu se zice nici marinal, nici marinel. — Da' cum, procopsitule? intreaba tanti Mita cu un zambet simpatic. — Mariner... — Apoi de! n-a invatat toata lumea carte ca d-ta! zice mam’ mare, si iar saruta pe nepotel si iar i potriveste palaria de mariner. Dar nu e vreme de discutii filologice: soseste trenul - si nu st& mult. Trenul este plin... Dar cu mult bunavointa din partea unor tineri politicosi, cari merg pané la o stafie apropiata, se fac locuri pentru dame. Trenul a plecat... Mam’ mare isi face cruce, apoi aprinde o figara... Goe nu vrea sa intre in cupeu; vrea sé sada in coridorul vagonului cu barbatii. : — Nul... nu e voie s& scoti capul pe fereastra, mititelule! zice unul dintre tineri lui d-I Goe, si-I trage putin inapoi. — Ce treabé ai tu, urdtule? zice mititelul smucindu-se. : $i dupa ce se strémbé la uratul, se spanzura iar cu amandoua ménile de vergeaua de alam si scoate iar capul. Dar n-apuca sa raspunza ceva uratul, $i mititelul Tsi retrage ingrozit capul gol induntru si-ncepe sa zbiere. 4 $i fanti_— Mamitoo! mam’ mare! tantiil — Ce e? Ce e? sar cocoanele, — Sa opreasca! zbiara si mai tare Go @, batand dir plea! sé opreascaaal! 7 picioare. Mi-a zburat (lon Luca Caragiale, D-1 Goe, ) TEXTUL 2 Familia este unul din cele mai importante sisteme care contribuie la dezvoltarea unei persoay Familia exercité 0 influenté deosebit de adénca asupra copiilor. Périntit fumizeazé ,zestrea genetica’, iar familia creeazé conditile dezvoltari fizice, emofonals,intolectuale $i modeleeza caracteru! copiluli,simful moral, eset O mare parte dintre cunostintele despre natura, societate, deprinderile alimentag siigienice, atitudinile fata de viata, modelele sau obisnuinfele de comportament, copil le datoreaza educatiei primite in mediul familial. De aceea, familia ete institutia fundamentala in toate societatile. Rolul familie! este foarte important in cea ce priveste dezvoltarea copilulu, gin punct de vedere fizic, intelectual, emotional, moral sau caracterial si spintual-estetic. (...) Pentru dezvoltarea inteligentei emotionale a copilului, viata de familie constituie, de asemenea, prima lui scoala. in acest mediu, oarecum Protejat, copilul ar trebui sa invefe s& se cunoasca, invalé cum sé simta fata de cea ce i se intémplé si cum reactioneaza ceilalti la sentimentele lui; experimenteazé si recunoaste 0 gama de sentimente $i invata ce posibilitati de reactie exista, invata 84 isi exprime sperantele si temerile. Tot in familie, copilul isi formeaza primele atitudini fata de lumea din jur, de care vor depinde atat reusita lui scolaré cat si, mai tarziu, cea de viata. Aceste ,cursuri" de dezvoltare a inteligentei emofionale nu se predau doar prin interactiunea dintre copil si périnti sau din spusele $i actele parintilor fata de Copii, ci si prin intermediul modelelor pe care, in primul rand, parinti $i ceilalti 'membrii ai familiei (extinse) le ofera. (Educafia in familie ~ baza unei dezvoltari sénatoase a copillor si @ succesului in viafa, www.creeracord.com) elemente sau, mai bine spus, ine sila starea ei de séndtate. A Serie réspunsul pentru cerinfele de mai jos cu privire la textele date. 1. Noteazé doua idei principale/secundare din primul text. 2 puncte 2.In gard, tanarul Goe este: 2. nepoliticos cu tanti Mita. b lini ©: fericit c& au plecat in calétorie. 4. nerabdator. : te Réspunsul corect: (_} Ee3. Vorbele si actiunile personajului Goe releva: a. lipsa educatiei din mediul scolar. b. situatia slaba la invatatura. c. probleme de educatie ale membrilor familiei. d. un comportament obignuit pentru un copil. Raspunsul corect: (_}. 2 4. Dezvoltarea inteligentei emotionale a copilului se realizeaza prin: a. interactiunea dintre copil si parinti. b. spusele si faptele parintilor. c. oferirea de modele. d. interactiuni, vorbe si fapte ale parintilor, oferirea de modele. Raspunsul corect: (_} 5. Noteaza ,X* 2 puncte in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea 6 puncte CORECT | INCORECT! acestuia, bazandu-te pe informatiile din cele doua texte. reste familia. 1 i Reusita scolara a copilului nu depinde de primele atitudini fata! t “de lumea din jur. 6, Precizeaza, in doua — trei enunturi, o trésatura moral a personajului Goe, identificata in fragmentul de mai jos, si mijlocul de caracterizare, ilustrandu-I cuo secvent:. 6 puncte =D. Goe este foarte impacient si, cu un ton de comanda, zice incruntat: —Mam' mare! de ce nu mai vine?... Eu vreau sa viel" 7. Prezinta, in 30 — 70 de cuvinte, o tema comunai celor doua texte date, valorificand cate un element de continut. 6 puncte4, crexic& famiia este responsabila pentru lipsa de educa : tie a lui Goe? Moti ti 8 inal, in 80100 de cuvint, valor textul ene 6 puncte SS eS as 9. Asociaza fragmentul din ,D-1 Goe" de lon Luca Caragiale cu un alt text literar studiat la clas ‘sau oitit ca lectura suplimentara, prezentand, in 50 - 100 de cuvinte, o asemanare, prin referire la cate o secventa relevanta din fiecare text. 6 puncte B. Scrie ra Sctie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos. 1. Sunt Corect accentuate toate cuvintele din seria: eI ‘Sun-tefi, ne-rab-da-re. » Péti-ti-a, Go-9, a Sun-teti, ne-rab-da-re. | Pata, Go-e, Raspunent anenas. (1 2 puncte2. Fac parte din acelasi camp lexical toate cuvintele din seria: a. marinar, bilet, procopsit, panglica. b. palarie, costum, marinar, panglica. . familie, hatar, nepotel, fiu. d. mam’ mare, tanti, fiu, nepotel. Raspunsul corect: 2 puncte 3. Apartin limbii romane standard toate cuvintele din seria: a, marinal, pamblicd, s4 raspunza. b. mariner, panglicé, mam’ mare. c. marinar, panglicd, sa rspunda. d. mariner, panglicd, s raspunda. Raspunsul corect: (_} . 2 puncte 4. Cuvantul , poarta" din enunturile ,Goe poarta un costum frumos." si ,El astepta la poarts* intra in categoria: a. sinonimelor. b. omonimelor. ¢. antonimelor. d. paronimelor, Raspunsul corect: (_} 2 puncte 5. Transforma constructia activa din secventa .Destul c& foarte de dimineat’, dumnealor, frumos gatite, impreuna cu tandrul Goe, asteapta cu multa nerabdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat" intr-o constructie pasiva. 6 puncte 6. Alcatuieste un enunt asertiv in care substantivul ,trenul" s& aiba functia sintactica de complement indirect. 6 puncte 7. Transcrie 0 propozitie subordonata din primul paragraf al textului 1, precizdnd felul ei 6 puncte 8. Rescrie enun{ul urmator, corectand greselile de orice natura. In cadrul scurtei lor alocutiuni colegi care fi apreciez a dat dovadd de infelegere fata de comportamentul lui Goe 6 puncte